CONŢINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

(1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă. (2) Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor. (3) Se vor face prezentări de informaţii cu privire la respectarea condiţiilor de capital propriu, prevăzute de legislaţia în vigoare privind societăţile comerciale. (4) De asemenea, în raportul administratorilor trebuie cuprinse informaţii referitoare la controlul intern. (5) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii, performanţa sau poziţia sa financiară, analiza cuprinde indicatori financiari şi, atunci când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul înconjurător şi angajaţii. (6) În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale. ______________________________________________________ (1) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre: a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar; b) dezvoltarea previzibilă a entităţii; c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; d) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume: - motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar; - numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă; - în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor; - numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă; e) existenţa de sucursale ale entităţii; f) utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii: - obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, şi - expunerea entităţii la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de trezorerie. (2) Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la înţelegerea mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau extrabilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, momentului apariţiei şi gradului de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente. Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu în bilanţ. (3) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos. a) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc: - riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; - riscul ratei dobânzii la valoarea justă - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; - riscul de preţ - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionate pe piaţă. Termenul "risc de piaţă" încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi cel de câştig. b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară. c) Riscul de lichiditate - (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiată de valoarea sa justă. d) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie - este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă, astfel de fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar, fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste. O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia. _______________________________________________________ (1) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare - în totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele informaţii detaliate despre: a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, cu indicarea claselor diferite de acţiuni şi, dacă este cazul, pentru fiecare clasă de acţiuni, drepturile şi obligaţiile ataşate clasei respective şi procentul din capitalul social total pe care îl reprezintă; b) orice restricţii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitările privind deţinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obţine aprobarea entităţii sau a altor deţinători de valori mobiliare; c) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital); d) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o descriere a acestor drepturi; e) sistemul de control al oricărei scheme de acordare de acţiuni salariaţilor, dacă drepturile de control nu se exercită direct de către salariaţi; f) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori mobiliare; g) orice acorduri dintre acţionari care sunt cunoscute de către entitate şi care pot avea ca rezultat restricţii referitoare la transferul valorilor mobiliare şi/sau la drepturile de vot; h) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii; i) puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele referitoare la emiterea sau răscumpărarea de acţiuni; j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte şi care intră în vigoare, se modifică sau încetează în funcţie de o modificare a controlului entităţii ca urmare a unei oferte publice de preluare, şi efectele rezultate din aceasta, cu excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii ar prejudicia grav entitatea. Această excepţie nu se aplică în cazul în care entitatea este obligată în mod special să prezinte asemenea informaţii conform altor cerinţe legale; k) orice acorduri dintre entitate şi membrii consiliului său de administraţie sau salariaţi, prin care se oferă compensări dacă aceştia demisionează sau sunt concediaţi fără un motiv rezonabil sau dacă relaţia de angajare încetează din cauza unei oferte publice de preluare. Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă. (2) De asemenea, o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în cadrul aceleiaşi secţiuni referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) o trimitere la: - codul de guvernanţă corporativă care se aplică entităţii şi/sau codul de guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să îl aplice voluntar. Entitatea va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau - toate informaţiile relevante referitoare la practicile de guvernanţă corporativă aplicate în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va face disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă; b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de la codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să îl aplice, o explicaţie a acesteia privind părţile din cod pe care nu le aplică şi motivele neaplicării; c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor de gestionare a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară; d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie ale acesteia, precum şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum acestea pot fi exercitate; e) structura şi modul de operare ale organelor de administraţie, conducere şi supraveghere şi ale comitetelor acestora. (3) Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii au obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor să fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională. Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.

CONTURI DE CHELTUIELI ,valabile incepand cu 2010

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 609. Reduceri comerciale primite (Contul 609 “Reduceri comerciale primite” Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. În creditul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se înregistrează : - valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401)). 61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative 6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 6582. Donaţii şi subvenţii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanţe legate de participaţii 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

Conturi inafara bilantului,valabile incepand cu 2010

Din grupa 80 "Conturi în afara bilanţului" fac parte: Contul 801 "Angajamente acordate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa angajamentelor acordate de către entitate (giruri, cauţiuni, garanţii, alte angajamente acordate), reflectând eventuala datorie a entităţii faţă de terţi, generată de angajamentele asumate. În debitul contului 801 "Angajamente acordate" se înregistrează valoarea angajamentelor în momentul acordării lor de către entitate, iar în credit, valoarea angajamentelor în momentul încetării lor. Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor acordate de către entitate, existente la un moment dat. Contul 802 "Angajamente primite" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa angajamentelor primite de către entitate (giruri, cauţiuni, garanţii, alte angajamente primite), reflectând eventuala creanţă a entităţii faţă de terţi, generată de angajamentele primite. În debitul contului 802 "Angajamente primite" se înregistrează valoarea angajamentelor în momentul primirii lor de către entitate, iar în credit, valoarea angajamentelor în momentul încetării lor. Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor primite de către entitate, existente la un moment dat. Contul 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale luate cu chirie de la terţi, în baza contractelor încheiate în acest scop. În debitul contului 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie" se înregistrează, pe baza contractelor sau proceselor-verbale de închiriere, valoarea de inventar a imobilizărilor corporale respective luate cu chirie, iar în credit, valoarea aceloraşi imobilizări corporale restituite titularilor pe baza proceselor-verbale de predare. Soldul contului reprezintă valoarea de inventar a imobilizărilor corporale luate cu chirie la un moment dat. Contul 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa materiilor prime, materialelor şi altor valori materiale (imobilizări corporale, obiecte preţioase etc.) aparţinând terţilor, primite pentru prelucrare, finisare sau reparare, pe bază de contract. În debitul contului 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare" se înregistrează, la preţurile prevăzute în contract, valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare, iar în credit se înregistrează, la aceleaşi preţuri, valorile materiale finisate sau reparate, restituite titularilor. Soldul contului reprezintă valorile materiale primite spre prelucrare sau reparare. Contul 8033 "Valori materiale primite în păstrare sau custodie" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor materiale (materii prime şi materiale, mărfuri, imobilizări corporale etc.) primite temporar spre păstrare sau în custodie pe bază de act de predare-primire (scoatere) din custodie, încheiat în acest scop. În debitul contului 8033 "Venituri materiale primite în păstrare sau custodie" se înregistrează, la preţurile prevăzute în documentele încheiate, valorile materiale primite în custodie sau păstrare temporară, iar în credit, la aceleaşi preţuri, valorile materiale ieşite din custodie sau păstrare ca urmare a restituirii, achiziţionării pentru nevoile entităţii, distrugerii din cauza calamităţilor, lipsurile de inventar etc. Soldul contului reprezintă valoarea materialelor primite în păstrare sau custodie, existente la un moment dat. Contul 8034 "Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa debitorilor care au fost scoşi din activul entităţii, ca insolvabili sau dispăruţi, care, în conformitate cu dispoziţiile legale, trebuie urmăriţi în continuare până la reactivare sau împlinirea termenului de prescripţie. În debitul contului 8034 "Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare" se înregistrează sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruţi, scoşi din activ, iar în credit, sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele ale căror termene de urmărire s-au prescris. Soldul contului reprezintă sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruţi scoşi din activ, nereactivate. Contul 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă. În debitul contului 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă" se înregistrează valoarea stocurilor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă, iar în credit, aceleaşi stocuri, în momentul scoaterii lor din folosinţă. Soldul contului reprezintă valoarea stocurilor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă. Contul 8036 "Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor primite în leasing operaţional, a contractelor de închiriere, chiriilor şi altor datorii asimilate, datorate de către entitate pentru bunurile luate în concesiune, pentru care nu se recunoaşte o imobilizare necorporală, în locaţie sau chirie. În debitul contului 8036 "Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate" se înregistrează sumele reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, iar în credit, valoarea datoriilor de acest gen, efectiv plătite de către entitate. Soldul contului reprezintă contravaloarea redevenţelor, locaţiilor de gestiune, chiriilor şi altor datorii asimilate pe care entitatea le are de plătit la un moment dat. Contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa efectelor scontate depuse la bancă, dar neajunse la scadenţă. În debitul contului 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă" se înregistrează efectele scontate, dar neajunse la scadenţă, depuse la bancă, iar în credit, efectele scontate ajunse la termen. Soldul contului reprezintă efectele scontate depuse la bancă, neajunse la scadenţă. Contul 8038 "Alte valori în afara bilanţului" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bunurilor predate în leasing financiar, bunurilor luate în concesiune, pentru care se recunoaşte o imobilizare necorporală, şi a altor valori în afara bilanţului decât cele cuprinse în conturile 8031 - 8037. În debitul contului 8038 "Alte valori în afara bilanţului" se înregistrează alte valori în afara bilanţului existente în entitate, iar în credit, stingerea obligaţiilor entităţii în legătură cu aceste valori. Soldul contului reprezintă alte valori în afara bilanţului, existente în unitate la un moment dat. Contul 8045 "Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării aferente gradului de neutilizare a mijloacelor fixe. În debitul contului 8045 "Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe" este evidenţiată amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe, urmărită extrabilanţier. În creditul contului se evidenţiază amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării, a trecerii pe cheltuieli sau a scoaterii din evidenţă a acestora. Soldul contului reprezintă valoarea amortizării aferente gradului de neutilizare a mijloacelor fixe aflate în gestiune. Contul 8051 "Dobânzi de plătit" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor de plătit, aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă. În debitul contului "Dobânzi de plătit" este evidenţiată valoarea dobânzilor de plătit aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă, iar în credit, cele ajunse la scadenţă, trecute pe cheltuieli. Soldul contului reprezintă valoarea dobânzilor de plătit aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă. Contul 8052 "Dobânzi de încasat" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor de încasat de către entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing, aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă. În debitul contului "Dobânzi de încasat" este evidenţiată valoarea dobânzilor de încasat, aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă, iar în credit, cele ajunse la scadenţă, trecute pe venituri. Soldul contului reprezintă valoarea dobânzilor de încasat aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă. Contul 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de seră” Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră primite gratuit, potrivit legii. În debitul contului 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de seră” se evidenţiază certificatele de emisii de gaze cu efect de seră primite gratuit, iar în credit, cele ieşite din circuit, potrivit legii. Soldul contului reprezintă valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, de care beneficiată entitatea.

Cheltuieli

O scurta trecere in revista a cheltuielilor cred ca e binevenita.Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in: a) activitate de exploatare, b)activitatea financiara, c) activitatea extraordinara. Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia poate varia de la o intreprindere la alta. "Recuperarea" acestor cheltuieli se realizeaza in principal pe seama veniturilor din exploatare(in sensul includerii cheltuielilor in costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare). In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala). Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activitatilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi: A. Cheltuieli de exploatare, din care: 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri"; 61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi; 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi"; 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate"; 64 "Cheltuieli cu personalul"; 65 "Alte cheltuieli de exploatare". B. Cheltuieli financiare: 66 "Cheltuieli financiare". C. Cheltuieli excepţionale: 67 "Cheltuieli excepţionale". (conturi de evidenta) D. Cheltuieli cu amortizările si provizioane: 68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioane". E. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit". (nota: conturile ce contin cifra "8" sunt conturi de ajustari sau rectificari) In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfarşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului (ct 121). Relaţiile contabile de principiu pentru inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele: a)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 1 capitaluri:- dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate,amortizarea primei de rambursare a obligaţiunilor; b)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 2 Imobilizari:- amortizările si provizioanele aferente imobilizărilor,conturi de rente , valoarea neta contabila a imobilizărilor ieşite din intreprindere; c)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 3 Stocuri - materii prime si materiale consumabile, mărfuri vandute, uzură stocuri şi obiectelor de inventar,deprecierea stocurilor pentru... d)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 4 Terti - salariile si contribuţiile datorate, lucrări si servicii facturate de terţi, impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea creanţelor etc.; e)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 5 Trezorerie - sumele achitate pentru lucrări si servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind cesiunea titlurilor de plasament. Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra in următoarele situaţii: a) inregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului; b) inregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin intocmirea unei facturi in roşu, in contabilitatea clientului; c) inregistrarea la inchiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent; d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc.

Reducerile comerciale

Conform art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, orice operatiune economico-financiara se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. De asemenea, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. _______________________________ In ceea ce priveste contabilizarea reducerilor de pret, in general sunt acceptate doua categorii de reduceri care pot fi incadrate, astfel: • reduceri de natura comerciala, care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi; • reduceri de natura financiara, care poarta denumirea de sconturi si se acorda procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Din punct de vedere fiscal, deductibilitatea cheltuielilor rezultate din aplicarea reducerilor, indiferent daca sunt comerciale sau financiare, se acorda in urmatoarele conditii: - orice reducere de pret trebuie sa fie compatibila cu prevederile Legii concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; - sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului; - sa nu constituie in fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare; - sa fie reflectate in facturi sau in alte documente legale; - reducerile sa se acorde in baza unei hotarari a adunarii actionarilor sau asociatilor, dupa caz. (aceasta deoarece reducerile comerciale influenteaza negativ rezultatul financiar al societatii emitente;hotararea se da la nivel general ca politica a societatii si NU pentru ficare caz in parte) _______________________________________ Evidentierea in contabilitate a reducerilor comerciale( reduceri de natura comerciala) Exemplu: Societatea Soimul SRL are ca obiect de activitate, comercializarea de bunuri alimentare. La data de 01.09.2009 achizitioneaza de la societatea ABC SRL marfuri in valoare de 19.000 lei (T.V.A. inclusa). Conform contractului, daca se fac achizitii de cel putin 10.000 lei (fara T.V.A.) intr-o perioada de 15 zile, furnizorul acorda o reducere de 10%. Urmatorul plafon la care se aplica reducerea este de 15.000lei (fara T.V.A.). Reducerea comerciala se acorda pana la finele lunii si este prezentata fie intr-o factura ulterioara, influentand valoarea neta a achizitiilor viitoare, fie se intocmeste o factura in rosu de catre furnizor, daca nu mai au loc achizitii ulterioare in decurs de 10 zile de la data aprobarii reducerii. La sfarsitul lunii societatea Soimul SRL primeste o factura in minus de (-1.000 lei), aplicata la c/v plafonului de 10.000 lei,reprezentand reducerea comerciala de 10% acordata ca urmare a fidelitatii clientului pentru marfurile achizitionate. Plata catre societatea ABC se face in data de 02.10.2009 Inregistrari contabile efectuate de societatea Soimul SRL (cumparator): Inregistrarea achizitiei de marfuri la data de 01.09.2009: % = 401 „Furnizori”19.000 371 „Marfuri” 15.966.39 4426 „T.V.A. deductibila” 3.033,61 Avand in vedere ca nu au mai avut loc achizitii ulterioare, reducerea comerciala a fost acordata intr-o factura separata, in rosu. La momentul primirii reducerii, marfa pentru care se face reducerea nu mai este pe stoc, deoarece deja a fost vanduta, motiv pentru care nu mai poate fi influentata valoarea stocului. In aceasta situatie, reducerea comerciala va fi inregistrata separat pe cheltuieli de exploatare, cheltuieli cu care se va ajusta cifra de afaceri. Inregistrarea facturii cuprinzand reducerea comerciala la data de 30.09.2009: % = 401 „Furnizori - 1.000 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” - 840.34 4426 „T.V.A. deductibila” - 159.66 Daca marfa ar fi existat pe stoc, reducerea s-ar fi facut asupra acestuia, astfel: % = 401 „Furnizori - 1.000 371 „Marfuri” - 840.34 4426 „T.V.A. deductibila” - 159.66 La data platii de 02.10.2007, data platii,deja este acordata reducerea comerciala si se plateste suma ajustata de 18.000: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei” 18.000 Inregistrari contabile efectuate de societatea ABC (vanzator): Inregistrarea facturii emise reprezentand vanzarea de marfuri la data de 01.09.2007: 411 = % „Clienti ”19.000 707 „Venituri din vanzari marfuri” 15.966.39 4427 „T.V.A. colectata” 3.033,61 Inregistrarea facturii cuprinzand reducerea comerciala acordata la data de 30.09.2009: 4111 „Clienti” = % - 1.000 7588 „Alte venituri din exploatare” - 840,34 4427 „T.V.A. deductibila” - 159,66 Incasarea de la societatea Soimul SRL la data de 02.10.2009: 5121 „Conturi la banci in lei” = 4111 „Clienti” 18.000 ___________________________________ Evidentierea in contabilitate a reducerilor comerciale( reduceri de natura financiara) In conformitate cu cluzele contractului comercial,plata se efectueaza la scadenta in termen de 15 zile de la data primirii marfii.Furnizorul,SC ABC SRL solicita clientului sau sa achite in termen de 7 zile de la data primirii marfii de catre SC Soimul SRL,oferind acestuia in compensatie un discount de 5% din c/v marfii (fara TVA). Solicitarea se face in scris,document ce sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Inregistrari contabile efectuate de societatea Soimul SRL (cumparator): 401"Furnizori" = 7588 „Alte venituri din exploatare” 798.32 (15.966.39 *5%) Inregistrari contabile efectuate de societatea ABC (vanzator): 6588 „Alte cheltuieli de exploatare”= 4111"Clienti" 798.32 (15.966.39 *5%) ______________________________________________________ ATENTIE! In situatia in care ar mai fi avut loc achizitii ulterioare, reducerea comerciala s-ar fi evidentiat in facturi, influentand astfel valorile nete ale achizitiilor viitoare. In acest caz, in contabilitate s-ar fi inregistrat facturile la valoarea neta. Exemplu: Inregistrari contabile efectuate de societatea Soimul SRL (cumparator): Val marfii 19.000 lei,tva inclus;reducere la livrare anterioara 10% (-1.000) Inregistrarea achizitiei de marfuri la data de 01.09.2009(client angrosist): % = 401 „Furnizori”18.000 (valoarea neta) 371 „Marfuri” 15.126.05 4426 „T.V.A. deductibila” 2.873.95 Nota: prin vanzare la pretul fara reducere,reducerea in suma totala se transforma in venit cont 707 Inregistrarea achizitiei de marfuri la data de 01.09.2009(client vanzator cu amanuntul): 371"Marfuri"= % 23.400 401 „Furnizori”15.126.05 378 "Adaos comercial"( ex.30% ) 4.537.82 4428 'Tva neexigibila" 3.736.14 4426 „T.V.A. deductibila” =401 ''Furnizori"2.873.95 - reducerea de 10% acordata de furnizor si consemnata in factura (19.000-1.000) 371 "Marfuri"= 378 "Adaos comercial"840.34 371"Marfuri" = 4428 'Tva neexigibila"159.66 (pentru a se respecta "pretul de raft") Inregistrari contabile efectuate de societatea ABC (vanzator): Inregistrarea facturii emise reprezentand vanzarea de marfuri la data de 01.09.2009: 411 = % „Clienti ”18.000 707 „Venituri din vanzari marfuri” 15.966.39 4427 „T.V.A. colectata” 3.033,61 Reducerea acordata de 10% 7588 „Alte venituri din exploatare” - 840,34 4427 „T.V.A. deductibila” - 159,66 ___________________________________ Daca s-ar consemna in factura si contabilitate : 411 = % „Clienti ”18.000 707 „Venituri din vanzari marfuri” 15.126.05 4427 „T.V.A. colectata”2.873.95 Furnizorul NU ar face dovada acordarii reducerilor !!!

Cheltuieli de protocol

Interpretare fiscala: 1. din punct de vedere al impozitului pe profit Conform prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile "in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit." Potrivit punctului 33 din normele de aplicare a Codului fiscal, "baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile". Mentionam ca nu orice fel de cheltuiala poate fi asimilata unei cheltuieli de protocol ci, in conformitate cu punctul 39 din Normele de aplicare al art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt "cheltuielile ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii". Formula de determinare a bazei de calcul protocol poate fi: A .Baza de calcul = (Total venituri - Venituri neimpozabile) - (Total cheltuieli - cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat - cheltuieli de protocol - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) sau B.Baza de calcul = Total venituri - Venituri neimpozabile - Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat + cheltuieli de protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 2. Cheltuielile de protocol din punctul de vedere al TVA Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) [este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar], "acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme ". Totusi, conform punctului 6. alin. (11) lit. a) din Norme de aplicare a art. 128 alin. 8 lit. f) din Codul fiscal, "bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare nu sunt considerate livrari de bunuri, daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II al Codului fiscal". Asa cum se prevede la punctul 6 alin. (12) incadrarea in limitele prevazute mai sus (adica de 2%) "se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. [...]. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele". La intocmirea bilantului, pe baza acestuia, se verifica daca suma reprezentand protocolul a depasit 2% din baza mentionata. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, potrivit caruia "persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1) , fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine". Termenul prevazut la art. 155. alin. (1) din Codul fiscal este "[...] cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia in care facture a fost deja emisa". De asemenea, daca tinem cont de aspectele mentionate la pct. 6 alin (12) din Normele metodologice referitoare la art.128 alin. (8) lit. f), si anume "taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale", rezulta ca autofactura se intocmeste in luna in care se depun situatiile financiare, dar nu mai tarziu de data la care entitatea este obligata sa depuna situatiile financiare anuale. Din coroborarea prevederilor punctului 70. alin. (1) si alin. (3) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, in situatia depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (11) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f), respectiv acordarea de bunuri, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de protocol, in mod gratuit si art. 129 alin. (5) lit. a), respectiv utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol, auto-factura pentru livrari de bunuri sau prestari servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei cu respectarea elementelor minimale de facturare. De asemenea, potrivit punctului 70. alin. (2) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, precizam ca "informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate ca taxa colectata in decontul de taxa prevazut la art. 156², din Codul fiscal, ca taxa colectata". Mentionam ca, in conformitate cu prevederile art 145 alin. 7 lit b) din Codul fiscal, nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun destinate actiunilor de protocol. La intocmirea bilantului presupunem urmatoarele situatii: a) Cheltuiala de protocol se incadreaza in totalitate in limita de 2%. In acest caz, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial va fi in totalitate deductibila si nu se va mai efectua nicio regularizare. b) Cheltuiala de protocol depaseste limita de 2%, prin urmare se va intocmi autofactura pentru depasire plafon protocol, in baza careia se va inregistra: 635 " Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4427 "TVA colectata"- Taxa din autofactura Potrivit art.21 alin. (1) din Codul Fiscal, coroborat cu prevederile punctului 23 lit. (b) din Normele Metodologice, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta a fost generata de TVA aferenta unor bunuri/servicii acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, peste plafonul in care cheltuielile de protocol sunt deductibile, deci nu sunt in scopul realizarii de venituri impozabile. Interpretarea contabila Exemplu: S.C. ABC S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2009, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2009, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 "Cheltuieli privind protocolul" = 5311 "Casa in lei" b) inregistrare protocol in baza facturii: % = 401 "Furnizori" 623"Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice achizitionate anterior, TVA 19%: 635 "Cheltuieli privind alte impozite si taxe" = 4427 "TVA colectata" Daca prin aplicarea unei variate de calcul descrise anterior constatam ca a fost depasit plafonul admis, acestea se inregistreaza ca atare. Modul de determinare a TVA aferenta depasirii: Conform reglementarilor legale, depasirea plafoanelor deductibile fiscal constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Trebuie sa determinam care este baza impozabila retinuta pentru autofactura de intocmit. Baza la care se aplica cota de tva nu este egala deoarece a inregistrat in contabilitate cheltuieli de protocol avand ca document atat bonul fiscal, dar, mai ales, factura. Acesta este si motivul pentru care, mai intai, va trebui sa determinam ponderea cheltuielilor de protocol pentru care compania a inregistrat si dedus taxa aferenta. In final, baza de impozitare se determina prin deducerea cheltuielilor de protocol pentru care s-a autofacturat in cursul exercitiului reprezentand c/val bauturilor alcoolice din cheltuielile nedeductibile taxabile. In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 "Cheltuieli privind alte impozitesi taxe" = 4427 "TVA colectata" ____________________________________________ In concluzie, entitatea va emite autofactura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: 1) in cursul exercitiului 2009 a efectuat activitati de protocol, pentru care a dedus TVA; 2) are loc depasirea plafoanelor de protocol deductibile fiscal, pentru care compania a dedus TVA si nu l-a colectat in cursul exercitiului. Pentru o corecta aplicare a reglementarilor legale in materie, va recomandam intocmirea unor situatii din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor de protocol pentru care compania a dedus, respectiv colectat TVA, in cursul exercitiului financiar 2009.

Rezultatul definitiv al ex.financiar

Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabileste la inchiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiile financiare anuale, insotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari, dupa caz, sunt aprobate in adunarea generala. Tot adunarea generala a asociatilor/actionarilor stabileste si dividendul. Din punct de vedere contabil, profitul realizat in exercitiul curent se repartizeaza la: - rezerve, - poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile, - distribuirea de dividende, - surse proprii de finantare. Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve. Rezervele legale, ct.1061- se constituie anual din profitul brut, inainte de determinarea impozitului pe profit, in procent de 5% pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat. Rezervele legale pot fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost constituite. Rezerve statutare sau contractuale, ct. 1063 - se constituie anual din profitul net, conform prevederilor statutare prin hotararea adunarii generale a asociatilor sau actionarilor. Alte rezerve, ct. 1068 - se constituie din profitul net sau din alte surse, in mod facultativ, utilizate la acoperirea pierderii contabile sau alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor sau actionarilor, inclusiv pentru majorarea capitalului social. Rezultatul reportat se inregistreaza in contul 117 "Rezultatul reportat". Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat in exercitiul curent si transferat din diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se inscriu toate rezultatele - profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalte exercitii financiare precedente. Contul 117 "Rezultatul reportat" este un cont bifunctional. In creditul acestui cont se inregistreaza: - profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat si nerepartizat, - pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve, - pierderile realizate in exercitiile precedente, acoperite prin reducerea capitalului social, - rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilor precedenti, - sume anulate reprezentand datorii fata de creditori diversi, aferente exercitiilor financiare anterioare. In debitul contului 117 se inregistreaza: - pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat, transferate asupra rezultatului reportat, - profitul contabil realizat in exercitiile precedente, utilizat ca sursa de majorare a capitalului, - profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pe destinatiile aprobate, potrivit legii, - rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilor precedenti. Exemplul 1: Presupunem ca ati hotarat, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2009 de 90.000 de lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. Rezerva legala se constituie intr-un procent de 5% aplicat asupra profitului contabil, stabilit inainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% din capitalul social. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Aplicand procentul rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 "Repartizarea profitului" = 1061 "Rezerve legale" 4.500 lei In exercitiul urmator, respectiv in anul 2010 se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare. 121 "Profit si pierdere" = % 90.000 lei 129"Repartizarea profitului" 4.500 lei 117 "Rezultatul reportat" 85.500 lei Rezulta ca la 31 decembrie 2009 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala. In anul 2010, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 85.500 lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. In continuare consideram ca in luna septembrie 2010 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende. Cand adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorarea capitalului, se fac urmatoarele inregistrari: 117 "Rezultat reportat" = 1068 "Alte rezerve" 85.500 lei 1068 "Alte rezerve" = 1011 "Capital subscris nevarsat" 85.500lei 1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 85.500lei Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. ________________________________________ Exemplul 2: Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2009, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel: 117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 85.500 lei In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. __________________________________ Exemplul 3: In ceea ce priveste repartizarea profitului anului 2008 in contul de rezerve 106, alte rezerve decat cele legale, inregistrarea in contabilitate in anul 2009 este: 117 "Rezultatul reportat" = 1068 "Alte rezerve" 155.000lei Sumele din profitul net repartizate in contul de rezerve, pot fi utilizate in principal, conform reglementarilor contabile in vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005, pentru, asa cum a fost modificat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008: - majorarea capitalului, potrivit legii (106 = 101), - acoperirea pierderilor contabile inregistrate in perioadele anterioare (106 = 117) - decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare (106 = 456) etc. Pe viitor lasati profitul nerepartizat, deoarece potrivit modificarilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.374/2008 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17, aplicabile de la 1 ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului. _______________________________ Nota: Nu este necesara repartizarea profitului net la surse de finantare pentru efectuarea de investitii, deoarece reglementarile contabile nu mai impun acest lucru. Daca aveti disponibilul necesar, faceti pur si simplu achizitiile necesare. De asemenea investitia se poate face pe baza unui contract de leasing sau printr-un imprumut bancar. Exemplu : Presupunem ca achizitionati un spatiu. Pastrand datele din prezentarea de mai sus, se fac urmatoarele inregistrari contabile: % = 404 "Furnizori de imobilizari" 238.000lei 212 "Constructii" 200.000 lei 4426 "TVA deductibila" 38.000 lei Recuperarea valorii cladirii se face pe baza cheltuielilor cu amortizarea. Presupunand ca ati ales perioada de 30 de ani, veti amortiza 7.933,3lei/an. 6812 "Chelt. de expl. priv. amortiz. cladirilor" = 281 "Amortiz. priv. imobiliz. necorp." 7.933,3lei Functia ct. 106"Alte rezerve" nu mai impune utilizarea surselor repartizate din profitul net pentru achizitionarea de mijloace fixe. De asemenea, aceste repartizari nu sunt limitative. Sumele repartizate in ct. 117"Rezultatul reportat" le veti putea utiliza in alte scopuri atunci cand adunarea generala va stabili acest lucru. Aceste sume nu sunt supuse impozitului pe dividende. _________________________________ In ceea ce priveste facilitatile acordate pentru profitul reinvestit, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu mai contine reglementari pentru restituirea impozitului pe profit aferent profitului contabil reinvestit in investitii. Singura prevedere in vigoare de aceasta natura se refera la intreprinderile mici si mijlocii. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 346 din 14 iulie 2004, privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, asa cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004, intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - au un numar mediu de salariati mai mic de 250, - realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei, - respecta criteriul de independenta. Intreprinderile mici si mijlocii se clasifica, in functie de numarul mediu de salariati si de cifra de afaceri anuala neta sau activele totale pe care le detin, in urmatoarele categorii: microintreprinderi - au de la 1 pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei; intreprinderi mici - au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, achivalent in lei; intreprinderi mijlocii - au intre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro. Potrivit dispozitiilor art. 261 al Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile ulterioare, din sumele ce se aloca anual prin bugetul de stat, o parte o reprezinta sprijinul pentru investiile efectuate in: - echipamente tehnologice, respectiv in masini, unelte si instalatii, - computere si echipamente periferice ale acestora, - brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica, - cheltuieli de dezvoltare incorporate in imobilizari necorporale. Sumele acordate cu aceasta destinatie sunt limitate la cele platite cu titlu de impozit pe profitul reinvestit. Echipamentele tehnologice pentru care se poate solicita sprijin sunt cele din grupa 2, subgrupa 2.1 din H.G. nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Investitiile trebuie sa fie noi, sa nu fie achizitionate in sistem de leasing sau second hand sau sa fie achitate prin efectuarea de plati compensatorii. Pot beneficia de de aceste alocatii bugetare, societatile care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele criterii: - se incadreaza in criteriile de IMM-uri potrivit Legii nr. 346/2004, cu modificarile ulterioare, - nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii, - au capital social integral privat si isi desfasoara activitatea in Romania, - au cel putin un an de la infiintare la data depunerii cererii-tip pentru alocarea de fonduri, - si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata la bugetul de stat si bugetele locale, - au incheiat anul fiscal anterior anului in curs cu bilant pozitiv si au reinvestit in tot sau in parte profitul, - nu au aplicat amortizarea accelerata, prevazuta de Codul fiscal, pentru mijloacele fixe pentru care solicita fonduri, - nu au beneficiat in ultimii 3 ani de ajutor de stat (400RON, cumulat). ______________________________________ Exemplul 4: Dividendele brute in suma de 240.000 lei s-au repartizat intre asociati, proportional cu cota de participare a acestora la capitalul social, astfel: - asociatului V K din Romania 25%: 60.000lei - asociatului S.C. ABC. K.F.T din Ungaria 50%: 120.000lei - asociatului S.C. XXX E.P.E. din Grecia 20%: 48.000 lei - asociatului S.C. YYY G.m.b.H. din Germania 5%: 12.000lei. Firmele straine au prezentat certificate de rezidenta fiscala din care reiese ca sunt rezidente ale celor trei state in anul 2009 si ca li se aplica prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de aceste state cu Romania. Titlurile de participare ale societatii romanesti sunt detinute de cinci ani de firma ungara, de un an de firma greceasca si de doi ani de firma germana. S.C. ABCX EXIM S.R.L. a calculat, a retinut si a virat impozitul pe dividende aferent dividendelor achitate in data de 20 iunie 2007, astfel: asociatului Victor Kovacs impozit 60.000 x 16% = 3.600lei - asociatului S.C. ABC. K.F.T din Ungaria, impozit - scutit - asociatului S.C. XXX E.P.E. din Grecia, impozit 48.000 x 10% = 4.800lei - asociatului S.C. YYY G.m.b.H. din Germania,impozit 12.000 x 10% = 1.200lei. Dividendele cuvenite societatii S.C. ABC. K.F.T din Ungaria sunt scutite de impozit in virtutea Directivei 90/435/CEE, transpusa in Codul fiscal din Romania, intrucat este indeplinita conditia de detinere a minimum 15% din titlurile de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. Dividendele cuvenite celorlalte doua societati rezidente in alte state membre ale Uniunii Europene nu sunt scutite de impozit intrucat nu este indeplinita conditia legata de participatia minima de 15%, in cazul S.C. YYY G.m.b.H.,respectiv nu este indeplinita conditia legata de perioada minima de detinere de 2 ani, in cazul societatii S.C. XXX E.P.E. din Grecia. Societatea YYY G.m.b.H. din Germania nu beneficiaza nici de cota redusa prevazuta de Conventia de evitare a dublei impuneri dintre Romania si Germania deoarece nu este indeplinita conditia stipulata in conventie (societatea detine mai putin de 10% din capitalul societatii romanesti). In cazul acestei societati, ca si in cazul societatii XXX E.P.E. din Grecia, se aplica cota de impozit pe dividende mai favorabila prevazuta de Codul fiscal (cota de 10%, aplicabila persoanelor juridice romane), si nu cotele de 15%, respectiv 20%, prevazute in cele doua conventii de evitare a dublei impuneri. Aplicarea cotei de impozit mai favorabila are la baza principiul nediscriminarii stipulat atat in fiecare conventie de evitare a dublei impuneri, cat si de art. 118 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit acestui principiu, nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat contractant niciunei impozitari, diferite sau mai impovaratoare decat impozitarea la care sunt sau pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati in aceeasi situatie.

Declararea Impozitului la trim IV.

Impozitul pe profit. În conformitate cu prevederile art. 196 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,

obligatiile declarative privind impozitul pe profit se fac conform Ordinului

Ministrului finantelor publice pentru aprobarea modelului si continutului

formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general

consolidat",cod 14.13.01.01/a. Pentru impozitul pe profit (pozitiile 2-4 din nomenclator), formularul se completeaza trimestrial, de platitorii de impozit pe profit, astfel: Rândul 1 "Suma datorata": se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit datorat pentru perioada de raportare, calculata ca diferenta între impozitul

pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei de

raportare si impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la

sfârsitul perioadei precedente celei de raportare, în situatia în care pe

cumulat,în perioada de raportare, s-a înregistrat profit impozabil.

Rândul 3 "Suma de plata": se înscrie suma de la rândul 1. În situatia în care, în perioada de raportare, s-a înregistrat pierdere fiscala

sau scaderea profitului impozabil, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrie

cifra 0 (zero). Formularul nu se completeaza pentru impozitul pe profit de catre

organizatiile nonprofit si de catre societatile care obtin venituri majoritare

din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura. Pentru impozitul pe profit pentru trimestrul IV, conform prevederilor

art. 34 alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile

si completarile ulterioare, se înregistreaza o suma egala cu impozitul calculat

si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal. Din punct de vedere contabil nu se face nici o înregistrare deoarece nu este

o cheltuiala cu impozitul ci numai o suma de plata (angajament). În luna ianuarie se înregistreaza plata, daca se face la nivelul trimestrului

III prin conturile : 441 = 5121. În cazul în care societatea d-voastra definitiveaza pâna la data de

15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior trece cifra “0”

în Declaratia 100 pentru trimestrul IV pentru impozitul pe profit. Obligatia este ca pâna la data de 15 februarie 20XX sa completati, sa

depuneti si sa faceti plata anuala a impozitului pe profit. Numai în acest moment faceti înregistrarea 691 = 441, Important: aceasta inregistrare contabila in contul 691 priveste

anul anterior !!!

Nu inregistrati in exercitiul prezent! cu diferenta de plata si plata impozitului, 441 = 5121, daca faceti plata. Microintreprinderea. În cazul în care ati fost microîntreprindere si ati realizat în cursul anului

venituri mai mari decât plafonul prevazut de lege sau ponderea veniturilor

realizate din consultanta si management în veniturile totale a fost de peste

50% inclusiv,potrivit art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificarile si completarile ulterioare, aveti obligatia declararii

impozitului pe profit începând cu trimestrul în care ati depasit oricare dintre

limitele prevazute de lege. La Rândul 1 "Suma datorata": înscrieti suma reprezentând diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului pâna la sfârsitul perioadei

de raportare, conform legii, si impozitul pe venit declarat în cursul anului. La Rândul 3 "Suma de plata": înscrieti suma de la rândul 1. În situatia în care impozitul pe profit stabilit este mai mic decât impozitul

pe venit declarat în cursul anului, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrieti

cifra 0 (zero). Daca suma platita în contul impozitului pe venit este mai mare decât cea

rezultata prin calculul impozitului pe profit, în cazul în care societatea nu

mai îndeplineste conditiile de microîntreprindere, atunci se va solicita

organului fiscal teritorial compensarea platilor aferente celor doua impozite.

Comercializarea produselor alimentare.

Atentie ... la data de 20 noiembrie 2009 intra in vigoare legea privind comercializarea produselor alimentare Lege nr. 321/2009 din 15/10/2009,Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 20/10/2009. Ce aduce nou? La obligaţiile de plată între comerciant şi furnizorul de produse alimentare. Art. 8. - Plata între comerciant şi furnizor se face la data convenită de părţi în contract, astfel: a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 12 zile; b) pentru produsele alimentare congelate termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 20 de zile; c) pentru produsele alimentare, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 35 de zile. Art. 10. - În cazul în care plata nu se efectuează la termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere fără nicio altă formalitate şi plăteşte de la acel termen o penalitate zilnică egală cu dublul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată la suma datorată, in conditiile, daca estea sunt trecute intr-un contract. La protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale. (3) Comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, notificând în scris furnizorului motivul refuzului recepţiei produselor, în termen de maximum 24 de ore, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. (4) În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum 48 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii.

Lucrari contabile de inchidere a ex.financiar.

Definire si ierarhizare Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului. Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului, fiind structurate astfel: 1) Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere; 2) Inventarierea generala a patrimoniului; 3) Contabilitatea operatiilor de regularizare privind: a) diferentele de inventar; b) amortizarile; c) provizioanele pentru depreciere; d) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; e) delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor; 4) Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere; 5) Determinarea profitului sau finantarea pierderii; 6) Redactarea bilantului contabil. In cazul determinarii lunare a rezultatului contabil, nu se poate ridica problema realizarii tuturor lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar. Din spectrul lucrarilor prezentate mai inainte, lipsesc cele privind inventarierea patrimoniului, regularizarea operatiilor privind diferentele de inventar, contabilizarea regularizarilor privind provizioanele pentru deprecieri, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor. Aceleasi lucrari lipsesc si in cazul in care bilantul contabil se intocmeste semestrial sau trimestrial. O alta problema se refera la nevoia inchiderii lunare a conturilor de cheltuieli si venituri prin contul de profit si pierdere. O asemenea lucrare contabila se justifica deoarece profitul impozabil se calculeaza lunar cumulat de la inceputul anului. Intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventariere a patrimoniului. Discuta din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca: -totalul rulajelui debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul-jurnal general Inventarierea generala a patrimoniului Aceasta reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Determinativul real se refera atat la constatarea marimii faptice a elementelor patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale, care devine valoare de inventar. Nu se poate concepe un bilant, adica nu se poate determina patrimoniul situatiei financiare si rezultatele intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor si a puterii de cumparare a banului. Relatia proprie a inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma: Situatia neta a patrimoniului = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea actuala Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau de documente justificative (extrase de cont) confirmate de terti pentru bunurile incorporale (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale, denumita valoarea de inventar. Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care poate fi distincte sau reprezinta prima parte a registrului de inventar, diferentiate in raport de felul si natura activelor si pasivelor constatate efectiv pe teren (active imobilizate, stocuri, productie in curs de fabricatie etc.). Rezultatele inventarierii si modul lor de regularizare se consemneaza intr-un proces-verbal de inventariere, in care se inscriu, in principal: perioada de gestiune inventariata; persoanele care au facut inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; creantele; datoriile si lichiditatile in devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor; alte elemente specifice inventarierii. Remarca. Asa cum s-a anticipat, listele de inventariere pot fi tratate si ca documente distincte de registrul-inventar, urmand ca prin continutul sau acesta sa fie circumscris numai la recapitulatia elementelor inventariate. Registrul-inventar reprezinta o recapitulatie a elementelor inventariate grupate in functie de natura lor, conform postului din bilantul contabil. In cadrul registrului-inventar fiecare pozitie de activ si pasiv se dezvolta la nivelul posturilor bilantiere. Contabilitatea operatiilor de regularizare Operatii privind regularizarea plusurilor si a minusurilor de inventar O data stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu se datoresc vinei cuiva, se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lispsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar. Pentru bonurile materiale la care sunt prevazute norme legale de pierderi, se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata in minus. De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lispurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile in plus. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor legale de perisabilitate, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu se recupereaza de la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale. Operatii privind amortizarea imobilizarilor Amortizarea activelor imobilizate reprezinta in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar. In acest scop, amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar. Cele doua marimi sunt, in principiu, egale. Operatii privind provizioanele pentru depreciere Provizioanele pentru depreciere vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In principiu, inregistrarea provizioanelor este tratata ca o crestere a cheltuielilor (+A) si concomitent, o crestere a posturilor rectificative de pasiv denumite provizioane pentru deprecierea valorii activelor (+P). Intrucat aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta ele sunt regularizate la inchiderea exercitiului. In acest scop, se procedeaza astfel: a) In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila – valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar, iar inregistrarea de principiu este: „Conturile de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele" = „Conturile de provizioane pentru deprecieri” b) In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare facandu-se inregistrarea de principiu: „Conturile de provizioane pentru depreciere” = „Conturile de venituri din provizioane” Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli Provizioanele pentru risicuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. La inchiderea exercitiului, provizioanele ce trebuie constituite efectiv se inregistreaza prin debitarea conturilor de cheltuieli (+A) si creditarea conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli (+P). De asemenea, se analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului, regularizandu-se astfel: a) Prin debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului: „Conturile de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele” = „ Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli” b) Prin creditul conturilor de venituri, cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect: „Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli"= „Conturile de venituri din provizioane” (-P) (+P) Operatii privind delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesar separarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si a veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile: a) Cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitiii: „Cheltuieli inregistrate in avans” = „Conturi de cheltuieli” (+A) (-A) b) Cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrate efectuate pe baza scadentelor: „Conturile de cheltuieli” = „Cheltuieli inregistrate in avans” (-A) c) Veniturile inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la incheierea exercitiului asupra conturilor de regularizare: „Conturile de venituri” = „Venituri inregistrate in avans” d) Cota scadenta de venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta: „Veniturile inregistrate in avans” = „Conturile de venituri” (-P) (+P) In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei (31.XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31.XII). Intocmirea balantei conturilor dupa inventariere (definitiva,anexa la Bilant) Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de venituri si cheltuieli, se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil.

Compensarea facturilor intre doua societati

Compensarea facturilor intre doua societati 1. Reglementare Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil. De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii. 2. In contabilitate ● se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila: 401 ”Furnizori” = 4111 ”Clienti” 3. Raportari Compensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial. Balanta de plati reprezinta sinteza statistica a tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii, pe o perioada de timp determinata, tranzactii ce se refera la bunuri, servicii, venituri, transferuri fara contraprestatie (donatii, ajutoare, cadouri si altele asemenea), precum si la creante si obligatii financiare. Rezidentii care realizeaza operatiuni nemonetare cu nerezidentii direct si nu prin intermediul unei institutii financiare, au obligatia de a raporta aceste tranzactii la Banca Nationala a Romaniei - Directia Statistica. Operatiunile nemonetare se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial, cum ar fi bartere, compensari ( ), aranjamente de cliring etc. In situatia in care un rezident efectueaza in perioada de raportare operatiuni nemonetare atat ocazionale cat si sistematice, acesta va completa cate un formular pentru fiecare gen de operatiune. Sold initial: Soldul la inceputul lunii de raportare, al contului in care compania raportoare tine evidenta compensarilor. Incasari/plati: In formular se completeaza toate operatiunile nemonetare in aceeasi moneda, pe care le-a derulat raportorul cu nerezidentii, in luna calendaristica respectiva, separat pe si . Exemple de operatiuni nemonetare: - compensarea unui export de marfa cu un import de marfa sau invers; - achitarea unui credit cu marfuri; - compensarea unui export de marfa prin majorare de capital la o firma nerezidenta sau a unui import de marfa prin majorare de capital la o firma rezidenta; - conversia unui imprumut in actiuni; - conversia dividendelor in credite; - schimbul de actiuni sau alte valori mobiliare; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora etc.; - plati efectuate in natura pentru servicii: taxe de procesare compensate cu bunuri; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora. Operatiuni nemonetare sistematice in cadrul unei compensari "netting": - vanzari de bilete, alimentari cu combustibil, catering, reparatii, in contul altor operatiuni. Tara nerezidentului: Pentru fiecare tranzactie se va inregistra tara de destinatie/provenienta a platii/incasarii ce se compenseaza. Transfer bancar pentru lichidare sold: In situatia in care, dupa realizarea compensarilor in perioada de raportare ramane un sold ce se lichideaza printr-o incasare sau plata in bani, suma respectiva se va completa la aceasta rubrica; in functie de natura transferului bancar - incasare sau plata - se va marca casuta corespunzatoare. Daca in luna respectiva nu s-au facut compensari sau in urma compensarilor mai ramane un sold ce va fi lichidat in viitor, rubrica se va completa cu valoarea acestuia. Sold final: Sold initial + Incasari - Plati ± Transfer bancar pentru lichidare sold = Sold final Soldul final al perioadei curente devine soldul initial al perioadei urmatoare de raportare.

ARTICOLE CONTABILE PRODUCTIE

1.intrare investitii in curs din dotare proprie 2311=722 2.iesire investitii (punere in functiune) 212=2311 3.raportare productie neterminata 331=711 4.terminare productie 711=331 5.raportare reparatii 332=711 711=332 6.raportare manipulari 332=711 7.facturare manipulari terti 711=% 332 348 348=711 411=% 701 4427 8.raportare semifabricate 341=711 9.consum 711=341 10.iesire transfer intre sectii 341=482 cu suma in rosu 11.intrare transfer de la alte sectii 341=482 cu suma in negru (sau invers) 12.iesire vanzare (rar) 711=% 341 348 348=711 411=% 702 4427 13.intrare de la furnizor %=401 341 4426 14. raportare produse finite 345=711 15.intrare transfer 345=482 16.iesire transfer 345=482 cu suma in rosu ( sau 482 = 345 in negru) 17.consum protocol (nedeductibil) 6718=345 635=4427 18.vanzare 711=% 345 348 348=711 411=% 701 4427 19.raportare deseuri 346=711 20.vanzare 711=% 346 348 348=711 411=% 703 4427 La sfarsitul lunii contul 482 - "transfer intre gestiuni" trebuie sa se inchida. Deoarece se lucreaza doar pe debit, el nu mai apare in balanta. 21.Inchidere 711 la sfarsitul lunii 121=711 cu soldul creditor 711=121 cu soldul debitor A se vedea si: Monografie contabila privind animalele si tichete de masa

Chetuieli de Protocol

OPERATIUNI SPECIFICE CHELTUIELILOR DE PROTOCOL Interpretare fiscala 1. din punct de vedere al impozitului pe profit Conform prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile "in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit." Potrivit punctului 33 din normele de aplicare a Codului fiscal, "baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile". Mentionam ca nu orice fel de cheltuiala poate fi asimilata unei cheltuieli de protocol ci, in conformitate cu punctul 39 din Normele de aplicare al art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt "cheltuielile ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii". Formula de determinare a bazei de calcul protocol poate fi: A Baza de calcul = (Total venituri - Venituri neimpozabile) - (Total cheltuieli - cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat - cheltuieli de protocol - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) sau B Baza de calcul = Total venituri - Venituri neimpozabile - Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat + cheltuieli de protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 2. Cheltuielile de protocol din punctul de vedere al TVA Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) [este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar], "acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme ". Totusi, conform punctului 6. alin. (11) lit. a) din Norme de aplicare a art. 128 alin. 8 lit. f) din Codul fiscal, "bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare nu sunt considerate livrari de bunuri, daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II al Codului fiscal". Asa cum se prevede la punctul 6 alin. (12) incadrarea in limitele prevazute mai sus (adica de 2%) "se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. [...]. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele". La intocmirea bilantului, pe baza acestuia, se verifica daca suma reprezentand protocolul a depasit 2% din baza mentionata. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, potrivit caruia "persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1) , fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine". Termenul prevazut la art. 155. alin. (1) din Codul fiscal este "[...] cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia in care facture a fost deja emisa". De asemenea, daca tinem cont de aspectele mentionate la pct. 6 alin (12) din Normele metodologice referitoare la art.128 alin. (8) lit. f), si anume "taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale", rezulta ca autofactura se intocmeste in luna in care se depun situatiile financiare, dar nu mai tarziu de data la care entitatea este obligata sa depuna situatiile financiare anuale. Din coroborarea prevederilor punctului 70. alin. (1) si alin. (3) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, in situatia depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (11) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f), respectiv acordarea de bunuri, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de protocol, in mod gratuit si art. 129 alin. (5) lit. a), respectiv utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol, auto-factura pentru livrari de bunuri sau prestari servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei cu respectarea elementelor minimale de facturare. De asemenea, potrivit punctului 70. alin. (2) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, precizam ca "informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate ca taxa colectata in decontul de taxa prevazut la art. 156², din Codul fiscal, ca taxa colectata". Mentionam ca, in conformitate cu prevederile art 145 alin. 7 lit b) din Codul fiscal, nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun destinate actiunilor de protocol. La intocmirea bilantului presupunem urmatoarele situatii: a) Cheltuiala de protocol se incadreaza in totalitate in limita de 2%. In acest caz, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial va fi in totalitate deductibila si nu se va mai efectua nicio regularizare. b) Cheltuiala de protocol depaseste limita de 2%, prin urmare se va intocmi autofactura pentru depasire plafon protocol, in baza careia se va inregistra: 635 = 4427 Taxa din autofactura " Cheltuieli cu alte "TVA colectata" impozite si taxe" Potrivit art.21 alin. (1) din Codul Fiscal, coroborat cu prevederile punctului 23 lit. (b) din Normele Metodologice, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta a fost generata de TVA aferenta unor bunuri/servicii acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, peste plafonul in care cheltuielile de protocol sunt deductibile, deci nu sunt in scopul realizarii de venituri impozabile. Interpretarea contabila S.C. ABC S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2008, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2008, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 = 5311 "Cheltuieli privind "Casa in lei" protocolul" b) inregistrarea protocol facturi: % = 401 623 "Furnizori" "Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice, TVA 19%: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata" impozite si taxe" Daca prin aplicarea unei variate de calcul descrise anterior constatam ca a fost depasit plafonul admis, acestea se inregistreaza ca atare. Modul de determinare a TVA aferenta depasirii: Conform reglementarilor legale, depasirea plafoanelor deductibile fiscal constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Trebuie sa determinam care este baza impozabila retinuta pentru autofactura de intocmit. Baza nu este egala deoarece a inregistrat in contabilitate cheltuieli de protocol avand la baza atat bonul fiscal, dar, mai ales, factura. Acesta este si motivul pentru care, mai intai, va trebui sa determinam ponderea cheltuielilor de protocol pentru care compania a inregistrat si taxa aferenta. In final, baza de impozitare se determina prin deducerea cheltuielilor de protocol pentru care s-a autofacturat in cursul exercitiului reprezentand c/val bauturilor alcoolice din cheltuielile nedeductibile taxabile. In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata" impozitesi taxe" In concluzie, entitatea va emite autofactura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: 1) in cursul exercitiului 2008 a efectuat activitati de protocol, pentru care a dedus TVA; 2) are loc depasirea plafoanelor de protocol deductibile fiscal, pentru care compania a dedus TVA si nu l-a colectat in cursul exercitiului. Pentru o corecta aplicare a reglementarilor legale in materie, va recomandam intocmirea unor situatii din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor de protocol pentru care compania a dedus, respectiv colectat TVA, in cursul exercitiului financiar 2008.