vineri, 31 decembrie 2010

Noutati de Revelion

Ministerul Finantelor Publice a modificat Ordinul 3055 din 2009 (ce abroga OMFP nr. 1752/2005 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene) printr-un alt Ordin 2869 din 23.12.2010 ,de unde am extras doar 2 modificari mai importante:
1.Reducerile comerciale.
a)Din OMFP 3055:
(51)........
(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în
contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709
“Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terți.
.......
b) se competeaza prin OMFP 2869:
La punctul 51, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 «Reduceri comerciale primite», respectiv contul 709 «Reduceri comerciale acordate»), pe seama conturilor de terti.
Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale legate de prestarile de servicii.
In cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 «Furnizori - facturi nesosite», respectiv contul 418 «Clienti - facturi de intocmit» si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului."
Care sunt reducerile comerciale?
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra
prețului de vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau
dacă cumpărătorul are un statut preferențial; și
c) risturnele - sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor
efectuate cu același terț, în decursul unei perioade determinate.
Reamintesc ca reducerile comerciale acordate odata cu livrarea marfurilor NU se contabilizeaza.Ele doar modifica pretul de livrare.Marfurile oferite gratis in factura furnizorului pentru impulsionarea vanzarilor se vor contabiliza inafara bilantului urmand a fi oferite gratis clientilor fideli.
Reduceri comerciale primite
Contul 609 este un cont de "venit"-rol de pasiv, se debiteaza in rosu prin credit cont 401 in rosu,rectifica in minus cheltuielile cu marfa,ct.607.
% - C401 in rosu(minus)
D609 in rosu(minus)
D4426 in rosu(minus)
Reduceri comerciale acordate
Contul 709 este un cont de "cheltuiala" -rol de activ,incepe prin a se credia in rosu prin debit in rosu cont 411,rectifica in minus cifra de afaceri.
D4111-% in rosu(minus)
C709 in rosu(minus)
C4427in rosu(minus)
_____________________________________________________
Reduceri comerciale primite
Furnizor UE-reducere com.primita-Nota de credit de la furnizor.
609-401in rosu(minus)
4426-4427in rosu(minus)
se declara cu decl.390
Furnizor nonUE
609-401in rosu(minus)
4426-4427in rosu(minus)
___________________________________________________
Reduceri comerciale acordate
In situatia in care clientul pentru care se acorda “reducerile comerciale” este un partener din UE, platitor de tva , se efectueaza inregistrarile:

411” client UE “ = 709 “reduceri comerciale acordate”in rosu(minus)
neimpozabil in Romania
- se decalara in decl.390

In situatia in care clientul pentru care se acorda “reducerile comerciale” este un partener non UE, export, se efectueaza inregistrarile:

411 “client nonUE” = 709”reduceri comerciale acordate” in rosu(minus)
scutit cu drept de deducere.

Contul 709 v-a avea in balanta de verificare rulaje contabile cu semnul minus , ceea ce NU inseamna venituri in minus, ci diminuarea cifrei de afaceri cu reducerile comerciale acordate, respective in analizele contabile, economice, etc se va tine cont ca acest cont diminueaza cifra de afacri , respectiv daca veniturile societatii sint din comert , respectiv sint inregsitrate in contul 707, cind se raporteaza cifra de afaceri se va tine cont de faptul ca contul 709 , reduce cifra de afaceri, prin reducerile comerciale acordate.

============================================================
2.Societatile comerciale ce au avut cifra de afaceri sub 35000 euro la curs 31.12.N,vor efectua TRIMESTRIAL evidenta contabila si NU vor prezenta BILANT SEMESTRIAL.
Art. III.- Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 si 870 bis din 23 decembrie 2008, se completeaza dupa cum urmeaza:
-Dupa punctul 14 se introduc trei noi puncte, punctele 141-143, cu urmatorul cuprins:
"141. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economico- financiare se efectueaza, de regula, lunar.
142. Prin exceptie de la prevederile pct. 141, entitatile care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot inregistra in contabilitate operatiunile economico-financiare la alte perioade decat lunar, dar nu mai tarziu de data pentru care se intocmesc declaratiile privind impozitul pe profit, respectiv data situatiilor financiare anuale sau a raportarilor contabile stabilite potrivit legii. In acest caz, inregistrarea in contabilitate se efectueaza pe baza documentelor justificative sau a unui centralizator in care sunt inscrise mai multe documente justificative al caror continut se refera la operatiuni de aceeasi natura si la aceeasi perioada, situatie in care documentele justificative se anexeaza la acesta.
In mod similar, inregistrarea in Registrul-jurnal si Cartea mare se efectueaza pentru aceeasi perioada.
143. Pentru determinarea plafonului prevazut la pct. 142 se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar precedent."
Art. IV.- Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, entitatile care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro nu mai depun la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice raportari contabile in cursul exercitiului financiar. Pentru determinarea plafonului cifrei de afaceri se utilizeaza cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar precedent.
___________________________________________________________
Se introduc noi conturi specifice pietelor de capital,se modifica structura Bilantului anual.Pentru alte modificari punctuale(ex.mijloace fixe transferate la stocuri pentru vanzare,etc) ,cititi OMFP 2869 din 23.12.2010

miercuri, 29 decembrie 2010

Cont 121 la sfarsit de an

Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita. La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117analitic distinct (de ex. 08). Repartizarea profitului se face in dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv 117.08=117.xx; 457, 129. In soldul creditor al contului 117.08 poate ramane profit nerepartizat. Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.

marți, 28 decembrie 2010

Termeni contabili

Active fixe corporale, mijloacele fixe, terenurile si investitiile capitale ce se executa in vederea procurarii de noi mijloace fixe.


Active fixe necorporale, sumele cheltuite in legatura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale, precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaza in bunuri materiale.


Acreditiv, separarea unei sume din contul intreprinderii la banca intr-un cont special la dispozitia unui anumit furnizor din care urmeaza sa se efectueze plati catre acest furnizor pentru materialele aprovizioanate, lucrarile executate sau serviciile prestate. Acreditivul se foloseste atunci cand unitatea platitoare nu si-a achitat la timp obligatiile fata de furnizor si acesta solicita garantarea incasarii drepturilor ce i se cuvin, prin deschiderea acreditivului.


Act document emis de o persoana fizica sau juridica, prin care se atesta un fapt, un drept, o obligatie


Actionar pers. fizica sau juridica ce detine una sau mai multe actiuni


Actiune hartie de valoare emisa de o societate pe actiuni, prin care se dovedeste dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o, pe baza careia detinatorul primeste dividend


Actiunea un inscris, un titlu de valoare, care reprezinta o cota fixa,dinainte stabilita, din capitalul unei societati pe actiuni si care da posesorului ei dreptul de a participa cu vot deliberativ la adunarile generale ale actionarilor societatii, de a partcipa la administrarea si controlul societatii si de a participa la impartirea rezultatelor financiare (profiturilor) ale societatii (sa primeasca dividende) proportional cu valoarea actiunilor ce le poseda.


Activ se inscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele.


Active financiare plasamentele de capital, pe o perioada mai mare de unan, ale unei societati coemrciale, care participa in acest fel la constituirea capitalului permanent al altei societati comerciale.


Active fixe sunt toate valorile economice imobilizate, in sensul ca isi pastreaza forma initiala, pe o perioada mai mare de un an.


Adaosul comercial suma cuprinsa intre pretul cu amanuntul si pretul cu ridicata, destinata acoperirii cheltuielilor de circulatie si obtinerii profitului de catre toate societatile comerciale participante la cumpararea si revanzarea marfurilor.


Ambalajele obiecte sau materiale destinate protejarii marfurilor si altor materiale in timpul transportului, pastrarii in depozite si pentru desfacerea lor catre consumatori.


Amenda sanctiunea contraventionala cea mai importanta, specifica dreptului adminsitrativ, reprezentand o suma in bani pe cre contravenientul trebuie sa o plateasca cand savarseste o contraventie cu un grad mai mare de pericol; gradul de pericol este cel care determina si cuantumul amenzii.


Amortizare lineara presupune repartizarea uniforma a cote-parti egale din valoarea de intrare a imobilizarilor, asupra cheltuielilor de exploatare, pe durata normala de utilizare; se mai numeste si amortizare contabila sau economica.


Amortizarea partea din valoarea mijloacelor fixe inclusa in costul productiei sau in cheltuielile de circulatie pentru recuperarea treptata p emasura uzarii lor.


Amortizarea accelerata presupune realizarea a 50% din valoarea de intrare asupra cheltuielilor de exploatare, in primul an de folosinta; se mai numeste si amortizare fiscala.


Amortizarea degresiva presupune repartizarea neuniforma a cote-parti din valoarea de intrare a imobilizarilor, asupra cheltuielilor de exploatare, pe durata normala de utilizare; se mai numeste si amortizare fiscala.


Arhivarea se face in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea urmatoarelor reguli generale: documentele se grupeaza in dosare, numerotate, snuruite si parafate, gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui an fiscal la care se refera acestea, dosarele continand documente se pastreaza in spatii amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor, evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul Registrului de evidenta curenta, in care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor contabile intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului.


Articolul contabil este format din contul corespondent debitor, contul corespondent creditor, suma si data operatiei.


Articolul contabil compus este format din mai multe conturi debitoare si un singur cont creditor sau invers, dintr-un singur cont debitor si mai multe conturi creditoare. Asemenea articole se intocmesc in cazul cand operatiile economice influenteaza, in acelasi timp, mai multe elemente patrimoniale.


Articolul contabil de stornare serveste pentru corectarea sau anularea unor inregistrari anterioare gresite.


Articolul contabil simplu este format dintr-un singur cont debitor si un singur cont creditor. Astfel de articole contabile se intocmesc pentru operatiile economice care determina modificarea a doua elemente patrimoniale.


Avansuri de trezorerie sume platite din casierie angajatilor care efectueaza deplasari in interesul serviciului, pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata din casierie.


Avertismentul sanctiunea contraventionala (cu caracter administrativ) cea mai usoara aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara, prin care se atrage atentia acestuia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere.


Balanta de verificare este un procedeu al metodei contabilitatii, de verificare a exactitatii inregistrarilor si de centralizare a conturilor, bazat pe principiul dublei inregistrari.


Balanta sah o balanta de verificare care ofera posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de inregistrare.


Bancruta insolvabilitate in relatiile cu o institutie de credit,


Bancruta frauduloasa acte de frauda in dauna creditorilor, persoane declarate insolvabile de catre o institutie judecatoreasca


Barter schimbul de marfuri/servicii de valori egale, efectuat pe baza unei monede etalon care sa reprezinte valoarea lor, fara sa se transfere mijloace banesti efective.


Bilant este un tabel sau o situatie, care cuprinde, in expresie baneasca, patrimoniul agentului economic in intregul sau, adica mijloacele economice si sursele acestora,precum si rezultatele financiare ale activitatii sale, la un moment dat.


Bilet la ordin un titlu de credit prin care se constata angajamentul clientului (semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani, la o anumita data.


Bon de comanda-chitanta formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare ce serveste ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.


Bonul de consum prin care se da dispozitie gestionarului magaziei de materiale sa elibereze o anumita cantitate si in acelasi document se confirma cantitatea eliberata, cuprinzand semnaturile celor care participa la eliberarea si primirea materialelor respective.


Bonul de lucru prin care se da dispozitie pentru executarea unor lucrari, iar dupa executarea acestora se consemneaza executarea lucrarii si salariile cuvenite.


Broker persoana fizica specializata in intermedierea incheierii unor contracte


Buget totalitatea veniturilor si cheltuielilor unei familii, intreprinderi, stat, etc. prevazute pt. o perioada de timp determinata


Caiet de sarcini documentul care cuprinde conditiile impuse de beneficiarul unei lucrari in vederea executarii acestei


Cambie titlu de credit, de obicei pe termen scurt / instrument de plata care circula pe calea girului. Cambia poate fi: bilet la ordin si trata.


Capital suma totala subscrisa pe baza careia se participa la castigurile/pierderile unei activitati


Capital social valoarea bunurilor aduse ca aport in societate, exprimata in moneda nationala.


Cartea Mare se completeaza numai la sfarsitul lunii si serveste pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiecarui cont sintetic, cumulat de la inceputul anului. Pe baza acesteia se intocmeste bilantul.


Cec document nominal sau la purtator ce reprezinta titlu de credit, instrument si ordin de plata


Cecul in numerar document de dispozitie prin care o unitate economica da dispozitie bancii sa plateasca delegatului sau (casier) o suma de bani.


Cenzor persoana numita sa faca verificarea unei activitati


Cheltuieli sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile d ematerii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.


Cheltuieli aferente deductibile cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditiile prevazute de lege.


Cheltuieli de productie sunt considerate numai consumurile de resurse pentru exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare si cele exceptionale.


Cheltuieli exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se referaálaá: operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale.


Cheltuieli inregistrate in avans sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile constatate in avans; ele trebuiesc excluse din cheltuielile curente ale exercitiului si incorporate apoi in cheltuielile exercitiului la care acestea se refera.


Cheltuieli nedeductibile sume care conform legii se aduna la profit si se impoziteaza.


Chitanta document de executie prin care se consemneaza incasarea unei sume la casieria unitatii.


Clauza prevedere speciala cuprinsa intr-un document oficial.


Clearing sistem de plata prin compensare, fara numerar


Comanda document de dispozitie care reflecta comanda care se da de catre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale.


Comision suma cuvenita pt. desfasurarea unei activitati.


Comisionar persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati comerciale in nume propriu, dar in contul altor persoane fizice si juridice, in schimbul unor sume de bani


Comitent persoana fizica sau juridica care il insarcineaza pe comisionar sa efectueze operatiuni economice si/sau financiare pe contul sau, dar pe numele comisionarului


Comodat imprumut acordat gratuit, cu conditia de restituire la termen a obiectului imprumutat


Conosament documentul aferent unei incarcaturi pe vas, titlu de credit cu o forma adecvata transporturilor maritime


Cont curent mijloc de evidenta de o forma speciala, in care se reflecta in expresie valorica, si uneori cantitativ, existentele de mijloace,procese si surse economice si modificarile succesive ale acestora in decursul unei perioade de timp.


Contabilitate stiinta economica, ce are ca obiectiv principal inregistrarea operatiunilor efectuate intr-o intreprindere, a rezultatelor acestora, in vederea determinarii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate.


Contabilitatea de gestiune denumita si analitica sau interna ale carei obiective fundamentale suntá: furnizarea tuturor informatiilor care pot contribui la determinarea analitica a costurilor, a preturilor de vanzare si la controlul rentabilitatii lor, furnizarea informatiilor necesare controlului conditiilor interne de exploatare.


Continuitatea activitatii impune evaluarea elemetelor patrimoniale cu ocazia inventarierii si a inchiderii exercitiilor la valoarea lor actuala sau de utilitate, iar cheltuielile si veniturile care privesc perioadele viitoare se stocheaza in bilant, ele neafectand rezultatele exercitiului care se incheie.


Contract act juridic incheiat ca urmare a intelegerii intervenite intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice


Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata care nu poate fi mai mica de 1 an sau pe perioada unei lucrari determinate. Conflictele ce apar ulterior sau, dupa caz, prin hotarari ale arbitrajului de stat potrivit Legii pentru solutionarea conflictelor de munca.


Contraventia fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in lege.


Contributia de asigurari sociale este suma pe care agentii economici sunt obligatii sa o verse la bugetul asigurarilor sociale.


Contributia la fondul de somaj reprezinta o cheltuiala de productie sau de circulatie, un element al costurilor.


Control inainte de a se inregistra in contabilitate, documentele economice trebuie sa fie supuse unei verificari minutioase, care are ca scop sa descopere eventualele erori, actiunile ilegale sau incorecte, asigurandu-se exactitatea datelor contabile. Verificarea documentelor se face sub trei aspecte si anumeá: verificarea formei, verificarea aritmetica si verificarea de fond.


Contul de profit si pierderi cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare desfasurata de agentii economici concretizata in profit (beneficii) sau pierderi. Aceasta raportare ofera o imagine de ansamblu asupra situatiei patrimoniului in expresie baneasca, da posibilitatea cunoasterii rezultatelor financiare, global, si pe elementele sale componente, a factorilor care au determinat rezultatele.


Conturi inafara bilantului clasa conturilor de ordine si evidenta reprezinta o categorie distincta de conturi, folosite pentru reflectarea mijloacelor economice care nu apartin agentului economic, dar care se afla temporar in folosinta sa, ca urmare a inchirierii, a primirii spre pastrare, prelucrare, reparare etc. Soldurile acestor conturi nu se includ in bilant.


Conversia obligatiunilor in actiuni in acest caz, societatea a primit anterior, un imprumut pe baza de obligatiuni, iar la scadenta, cu acordul creditorului sau, in locul restituirii sumei, creditorul devine actionar la societate (posesorul unui numar de actiuni in valoare egala cu suma imprumutata si nerestituita).


Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ si se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit documentul justificativ si se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit documentul justificativ, mentionandu-se si data efectuarii opera


Cost istoric acesta conventie presupune inregistrarea in contabilitate a bunurilor la valoarea lor de achizitie sau de produtie, iar creantele si obligatiile, la valoarea lor nominala.


Costul de achizitie se compune din pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor, eventuale cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de cumparator, unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a anumitor bunuri (mijloace fixe), eventuale taxe nedeductibile.


Costul de desfacere sau costul complet cuprinde costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor, cheltuielilor de desfacere pentru bunurile livrate.


Costul de productie se compune din costul de achizitie al materiilor si materialelor consumate, cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in produs finit (cheltuielile directe si cota din cheltuielile indirecte ce revin produsului respectiv).


Costul unitar mediu ponderat (Cup) valoarea stocului initial la care se adauga valoarea intrarilor, totul impartit la cantitatea din stocul initial la care s-a adaugat cantitatea intrata.


Costuri antecalculate costul la care sunt inregistrate sculele, dispozitivele si verificatoarele din productie proprie, materialele din productie proprie folosite in procesul de productie.


Creantele valorile economice avansate temporar de catre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi reprezentat de o suma de bani, de o lucrare sau un serviciu.


Credit fiscal extern suma platita in strainatate cu titlu de impozit si recunoscuta in Romania.


Custode persoana fizica sau juridica ce detine unele bunuri spre pastrare si conservare


Custodie incredintarea spre pastrare si conservare a unor bunuri


Debitori toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valorile avansate urmeaza sa dea un echivalent corespunzator


Declaratia de venit global documentul prin care contribuabilii declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare in vederea calcularii de catre organul fiscal a venitului anual global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.


Deduceri personale suma neimpozabila acordata contribuabilului, cuprinzand deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare, in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere.


Deficit suma cu care cheltuielile/platile depasesc veniturile/incasarile


Deponentii persoane fizice neinregistrate ac agenti economici sau persoane juridice necuprinse in sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.


Diferente de curs valtutar intre data inregistrarii creantelor in devize si data incasarii lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.


Diferente favorabile de curs valutar pentru datorii, cand cursul la plata este mai mic decat cursul initial, pentru creante, cand cursul la incasare este mai mare decat cursul initial.


Diferente nefavorabile de curs valutar pentru datorii, cand cursul la plata este mai mare decat cursul initial, pentru creante, cand cursul la incasare este mai mic decat cursul initial.


Diferentele de conversie-pasive ( denumite si beneficii latente) diferenta favorabila de curs valutar intre data intrarii in patrimoniu a creantelor si obligatiilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului financiar.


Disponibilitati banesti numerarul aflat in casieria unitatilor si prin disponibilitatile aflate in conturi la banci.


Dispozitia de livrare cuprinde ordinul dat catre depozitul de produse finite pentru eliberarea unor produse si confirmarea cantitatii eliberate.


Dispozitia de plata document de dispozitie prin care unitatea economica da dispozitie bancii sa-i achite obligatiile fata de furnizori.


Dividende venituri pe care societatea le incaseaza proportional cu numarul titlurilor detinute si in raport de profitul obtinut de societatile respective.


Documente centralizatoare care se intocmesc pentru insumarea mai multor documente primare, de exemplu borderoul vanzarilor zilnice.


Documente cu regim special cele tiparite, completate, folosite si pastrate conform unor dispozitii legale speciale. Ele sunt inseriate, numerotate la tipografie sau in cadrul unitatii care le foloseste si contin mentiunea regim special. Documentele cu regim special (de exemplu, chitanta) trebuie tinute in evidenta si justificate ca formulare, atat cele folosite cat si cele nefolosite.


Documente cumulative contin date privind mai multe operatii economice de acelasi fel.Acestea contin in plus, pe langa datele obligatorii comune tuturor categoriilor de documente, diferite totaluri cantitative si valorice, perioada pentru care au fost centralizate datele din documentele individuale, numarul de ordine al acestora, locul pastrarii documentelor individuale etc.


Documente fara regim special tipizate sau netipizate, se deosebesc de cele cu regim special prin aceea ca nu sunt strict socotite, nu trebuie justificate formular cu formular atunci cand nu sunt completate (exemplu, nota de contabilitate). Ele se intocmesc cu respectarea normelor generale cu privire la intocmirea si circuitul documentelor.


Documente primare in care se consemneaza pentru prima data efectuarea unei singure operatii economice sau financiare, de exemplu, bon de vanzare;


Donatie contractul prin care una din parti transmite celeilalte proprietatea unui bun material fara sa primeasca ceva in schimb.


Dreptul de suita dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din pretul de revanzare al operei respective, daca revanzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de catre un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii au obligatia retinerii si platii catre autor a sumei corespunzatoare cotei de 5% din pretul de vanzare.


Economist persoana cu studii economice superioare, specializata in stiintele economice


Eficienta economica eficacitate economica determinata matematic prin raportul dintre veniturile si cheltuielile stabilite pt. o perioada de timp delimitata


Evaziunea fiscala sustragerea prin orice mijloace,in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite in continuare contribuabili.


Excedent suma cu care veniturile/incasarile depasesc cheltuielile/platile


Exigibil sume de bani a caror executare poate fi ceruta imediat de catre creditor


Export ansamblu operatiunilor de vanzare bunuri, prestari de servicii, lucrari de investitii efectuate in strainatate, contra plata.


Factura fiscala formular cu regim special de inseriere si numerotare ce serveste ca : document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate, ca document de insotire a marfii pe timpul transportului, ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.


FIFO (primul intrat/primul iesit) metoda potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari (lot) se atribuie primei iesiri. Dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d. Metoda prezinta dezavantajul ca in perioadele de inflatie apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati un impozit pe profit mai mare.


Fisa de magazie registru de evidenta operativa sub forma foilor volante. Fisele de magazie se tin pentru fiecare articol in parte, grupate pe conturi si pe locuri de depozitare (gestiuni).


Franciza un sistem de comercializare a produselor, serviciilor sau tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un produs sau un serviciu.


Franco comert in cadrul caruia toate chelt. De incarcare, transport, asigurare, etc. sunt cuprinse in pretul marfii; ex. Franco-depozit client = toate chelt. Pana la depozitul clientului sunt suportate de furnizor


Frauda fiscala omisiunea de declaratii facute la termenele legale; disimularea sumelor supuse impozitului; crearea de situatii care sa impiedice achitarea la timp a impozitelor; organizarea insolvabilitatii firmei; etc.


Gaj bunul material depus drept garantie de catre un debitor la dispozitia creditorului


Garant persoana fizica sau juridica ce garanteaza cu veniturile sau cu averea sa obligatiile unui debitor fata de un creditor


Hartii de valoare sunt considerate timbrele fiscale si marcile postale, tichetele de calatorie, biletele de odihna si tratament balnear, bonurile de benzina, cantitati fixe etc.


Imobilizari necorporale sau materiale sumele cheltuite in legatura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale, precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaza in bunuri materiale.


Import totalitatea operatiunilor de aducere in tara a unor marfuri, servicii, lucrari de investitii din strainatate, contra plata.


Impozit final impozitul stabilit asupra categoriilor de venit impuse separat si care nu se includ in venitul anual global impozabil.


Impozit pe dividende se retine in cota legala de 5% asupra dividendelor brute cuvenite actionarilor din profitul net.


Impozit pe venit global suma datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intr-un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil.


Impunere activitatea desfasurata de organele financiare pt. stabilirea si comunicarea impozitelor datorate intr-un interval de timp.


Independenta exercitiului este legata de decuparea, sectionarea activitatii continue a unei unitati patrimoniale in exercitii contabile si fiscale.


Insolvabilitatea situatia in care se afla un debitor ce nu poate satisface platile datorate creditorilor, la un moment dat


Instiintare de plata document intocmit de catre organele financiare, prin care contribuabilul este instiintat despre impozitele si taxele pe care le are de platit


Instrumente de trezorerie titlurile de valoare achizitionate cu scopul protejarii disponibilitatilor banesti sau al realizarii unor operatiuni speculative.


Intangibilitatea bilantului de deschidere Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Ca urmare, este interzis ca schimbarile de procedee de lucru sau corectarea eorilor constatate sa influenteze situtia initiala (bilantul de deschidere) al noului exercitiu.


Inventarierea actiunea de constatare faptica, la o anumita data, a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii, din punct de vedere cantitativ si valoric.


Inventarierile anuale sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantului. Sunt lucrari complexe care necesita un volum mare de munca, ele neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate.


Inventarierile generale cuprind toate elementele patrimoniale aflate in patrimoniul unei unitati. Pentru asigurarea imaginii fidele furnizate de catre bilantul contabil, inventarierile anuale sunt de regula inventarieri generale si totale.


Inventarierile partiale cuprins numai unele elemente patrimoniale (materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva. Inventarierile periodice sunt de regula partiale.


Inventarierile periodice se efectueaza conform unei planificari proprii intocmita de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecventa acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatiele fiecarei gestiuni si de ritmul miscarii elementelor patrimoniale.


Inventarierile prin sondaj cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. Daca la inventarierileprin sondaj se constata nereguli semnificative, acestea se transforma in inventarieri totale.


Inventarierile totale se extind asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor (mijloace fixe, obiecte de inventar, marfuri).


Investitii (imobilizarile) financiare plasamentele de capital, p eo perioada mai mare de un an, ale unei societati comerciale,care participa in acest fel la constituirea capitalului permanent al altei societati comerciale.


Investitiile totalitatea cheltuielilor prin care se achizitioneaza, se construiesc sau se confectioneaza mijloace fixe noi.


Know û how un ansamblu de informatii practice, nebrevetate, rezultand din experienta francizorului si verificate de catre acesta.


Leasing sistem de finantare indirecta a investitiilor


Licenta comerciala aprobarea speciala de a importa sau exporta anumite marfuri, data de organele de stat unor persoane fizice sau juridice


Licenta economica contractul prin care posesorul unui brevet de inventie acorda dreptul de utilizare si de valorificare a acestuia unei persoane fizice sau juridice, contra plata.


LIFO (ultimul intrat/primul iesit) pentru iesiri se atribuie costurile de achizitie in ordin inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizitionat inaintea acestuia s.a.m.d. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de inflatie are loc micsorarea profitului real al unitatii.


Majorarea capitalului social are loc pe calea emisiunilor de noi actiuni sau parti sociale, a aportului intreprinzatorilor, a fuziunilor si prin operatiuni interne de capitalizare.


Management ansamblu de tehnici de organizare si de gestionare a intreprinderilor


Marca de comert semnul distinctiv pe care il folosesc firmele de comert pt. Ca beneficiarii sa deosebeasca marfurile lor de altele similare, ale altor firme.


Metoda cantitativ-valorica consta in tinerea unei evidente cantitativ-valorice pe fiecare fel de marfa din cadrul gestiunilor si a unei evidente valorice pe fiecare gestiune in parte.


Metoda global-valorica consta in tinerea la compartimentul contabilitate a unei evidente global-valorice pe gestiuni si, daca este cazul, pe grupe de marfuri.


Metoda inventarului intermitent poate fi utilizata numai in societati mici si mijlocii; etapele de inregistrare suntá: valoarea stocului la inceputul lunii (provenita din inventarierea stocului la sfarsitul lunii precedente) se anuleaza (se reia) prin trecerea ei pe cheltuieli, in ipoteza ca stocul se va consuma sau se va vinde in luna curenta (se debiteaza contul de cheltuieli si se crediteaza contul de stocuri), intrarile in gestiune din timpul lunii se inregistreaza direct pe cheltuielile societatii, iesirile din timpul lunii nu se inregistreaza, la sfarsitul lunii se inventariaza obligatoriu stocul final, determinand valoarea acestuia, care se inregistreaza in debitul contului de stocuri. Metoda prezinta dezavantajul ca nu inregistreaza iesirile din gestiune cronologic si impune inventarierea obligatorie la sfarsitul fiecarei luni. Iesirile din timpul lunii se determina la sfarsitul lunii, conform relatieiá:


Metoda inventarului permanent este utilizata in majoritatea societatilor comerciale -dar obligatoriu in cele mai mari- etapele de inregistrare sunt - valoarea stocului la inceputul lunii se gaseste in soldul initial debitor al conturilor din clasa 3, intrarile in gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe debitul conturilor din clasa 3 -rulaj debitor-, iesirile din gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe creditul conturilor din clasa 3 - rulaj creditor


Metoda operativ-contabila se deosebeste de metoda fiselor prin aceea ca nu se mai deschid fise analitice de materiale in cadrul contabilitatii, evidenta analitica a materialelor pe gestiuni si pe feluri de materiale fiind tinuta numai cu fisele de magazie, cantitativ. Inregistrarile in fisele de magazie se fac de contabil sau de gestionar si sunt verificate de contabil.


Metode de amortizare exista urmatoarele metode de amortizare : metoda lineara, metoda degresiva, metoda accelerata.


Navlu pretul pe care armatorul il pretinde navlositorului pentru transportul maritim sau fluvial, pe baza unui contract de transport


Necompensarea presupune evaluarea si inregistrarea separata a elementelor de activ si de pasiv, precum si a veniturilor si cheltuielilor.


Nota de contabilitate document de inregistrare prin care se inregistreaza o anumita operatie ce nu are la baza alt document justificativ.


Notificare instiintare scrisa prin care se aduce la cunostinta unei persoane fizice sau juridice ca un anumit act juridic a fost indeplinit sau urmeaza a fi indeplinit


Obligatiunea este un titlu de credit, hartie de valoare emisa de banci, stat sau agenti economici (deci si de societatile comerciale) care confera posesorului ei calitatea de creditor fata de institutia emitenta si care are dreptul sa primeasca pentru suma imprumutata un anumit venit fix sub forma de dobanda, de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme.


Operatiuni valutare acte si fapte care exprima nasterea, modificarea sau stingerea unor obligatii exprimate in valuta


Paritate egalitate valorica, echivalenta in valoare


Pasivul bilantului se inscriu aceleasi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobandire si al obligatiilor pe care le genereaza pentru agentul economic.


Patrimoniu totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri), evaluate in expresie baneasca, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile banesti izvorate din relatiile cu tertii.


Perioada impozabila anul fiscal care corespunde anului calendaristic.


Perisabilitati scazamintele care se produc in timpul transportului, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt : uscare, evaporare, scurgeri, spargeri, faramitare, refrigerare, congelare, decongelare, fermentare sau alte procese biofizice asemanatoare in procesul de comercializare.


Permanenta metodelor presupune asigurarea unei continuitati in ceea ce priveste aplicarea regulilor si procedeelor contabile; evaluarea activelor si pasivelor, a veniturilor si cehltuielilor; prezentarea situtiei patrimoniale si a rezultatelor.


Persoana juridica persoana sau grupul de persoane carora legea le recunoaste existenta, acordandu-le un statut juridic pe baza caruia pot fi proprietari, pot avea un patrimoniu, drepturi si obligatii, reprezentanti


Pierderi peste normale legale pierderile naturale care depasesc cotele fixate prin actele normative, precum si pierderile la marfuri si produse pentru care nu s-au fixat cote legale de pierderi. Sunt considerate pierderi peste normele legale si aceke pierderi care provin din stricaciuni dau deteriorari, care se datoreaza unor accidente, unor cauze de forta majora, precum si acelea care provin din neglijenta, proasta gospodarire si rea credinta, indiferent daca s-au produs in limita cotelor stabilitae sau depasesc aceste cote.


Pierderile legale sunt considerate scaderile din greutate sau volum care se produc in timpul transportului, depozitarii, manipularii sau desfacerii produselor, ca urmare a evaporarii, volatizarii, uscarii, scurgerii, pulverizarii, faramitarii (la taierea cu cutitul sau toporul), imbibarii ambalajelor, spargerii sau a altor cauze asemanatoare, in masura in care cuantumul acestor pierderi, se incadreaza in cotele normale de pierderi stabilite.


Plasamente financiare valori mobiliare de plasament, plasamente de trezorerie, valori pe termen scurt negociabile care se divid in titluri de plasamanet si instrumente de trezorerie.


Poprire dispozitia legala prin care pers. Fizice sau juridice sunt obligate se retina pentru creditorul indicat in actul de poprire o anumita suma de bani stabilita printr-o hotarare judecatoreasca


Prag de semnificatie informatiile contabile trebuie sa cuprinda o descriere sincera, clara, precisa si completa a operatiunilor care au avut loc sau care vor influenta evolutiile viitoare, informatii care trebuie sa satisfaca necesitatile beneficiarilor (utilizatorilor).


Prejudiciu producerea unei pagube materiale sau financiare de catre o pers. Fizica sau juridica altor pers. Fizice sau juridice, paguba ce trebuie recuperata de la cei care au produs-o


Prescriptie modul de stingere a dreptului la actiune prin efectul neexercitarii acestuia in termenul prevazut de lege


Principiul continuitatii activitatii se bazeaza pe presupunerea ca, intr-un viitor previzibil, unitatea isi continua in mod normal activitatea, fara sa intre in starea de faliment, de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.


Principiul exigibilitatii presupune posibilitatea achitarii datoriilor la anumite termene.


Principiul lichiditatii posibilitatea transformarii elementelor patrimoniale in bani.


Procura imputernicirea scrisa prin care o persoana fizica (mandantul) imputerniceste o alta persoana fizica (mandatar) sa o reprezinte, sa actioneze si sa inchieie in numele mandantului unele acte, sa ridice o suma de bani, etc.


Profitul brut total venituri realizate û total cheltuieli efectuate.


Provizioane se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate sa acopere anumite pierderi sau cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra carora exista o incertitudine in ceea ce priveste marimea sau data producerii lor.


Provizioane de depreciere se constituie la sfarsitul exercitiului financiar, atunci cand, cu ocazia inventarierii, se constata o valoare de inventar (actuala) a imobilizarilor û mai mica decat valoarea de inregistrare (neamortizata).


Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie tot pe seama cheltuielilor, la sfarsitul exercitiilor cand se constata probabilitatea producerii unor pierderi sau cheltuieli. Astfel de provizioane se constituie pentruá: litigii (cand se constata probabilitatea pierderii unui proces in curs de desfasurare)á; cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii (cheltuieli cu reparatii de volum mare)á; garantii acordate clientilorá; pierderi din operatiuni de schimb valutar etc.


Provizioane reglementate acea parte din rezultatul financiar care este pusa de o parte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a elementelor de activ, fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective, dar care sunt probabile.


Prudenta aprecierea rezonabila a faptelor astfel incat sa se evite riscul transferului asupra viitorului, a incertitudinilor prezentului, incertitudini ce pot greva patrimoniul si rezultatele unei unitati economice.


Redeventa suma de bani sau renta datorata periodic, la date fixe, reprezentand o obligatie cuprinsa intr-un act juridic.


Reevaluare operatia de modofocare a preturilor marfurilor, ambalajelor, materialelor, obiectelor de inventar, semifabricatelor din productie proprie, produselor finite, productiei in curs de fabricatie etc. in vederea realizarii unor obiective economico-financiare si sociale.


Registre obligatorii sunt impuse tuturor agentilor economici prin dispozitiile legale in vigoare si sunt atat registre de evidenta oparativa, cat si registre contabile.


Registru de casa serveste ca document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative, ca document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa, ac document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.


Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor economica,conform posturilor din bilantul contabil. Elementele patrimoniale se inscriu in registrul-inventar pe baza listelor de inventariere sau alte documente justificative care atesta continutul fiecarui post din bilantul contabil.


Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza sub forma articolelor (formulelor) contabile toate operatiile patrimoniale fie in ordinea cronologica a intocmirii documentelor justificative, fie in ordinea intrarii lor in unitatea patrimoniala.


Registru-jurnal de incasari si plati se intocmeste si se conduce intr-un singur exemplar de catre asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, obligate sa utilizeze metodologia de inregistrare contabila in partida simpla. In acest registru se inscriu zilnic, pe baza de documente justificative, toate operatiile de incasari si plati, structurate dupa caz in partizi de incasari si plati in numerar si prin conturi bancare.


Registrul comertului oficiu in cadrul caruia sunt inregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati comerciale


Remuneratia compensatorie pentru copia privata o suma printr-o dispozitie expresa a legii drept compensatie pecuniara pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea (copierea) de catre diverse persoane, in scop personal,a unor opere protejate (creatii si prestatii cuprinse intr-o fixare comerciala).


Rezervele se constituie in principal prin acumularea profitului din exercitiile financiare precedente.


Rezervele se constituie in principal prin acumularea profitului din exercitiile financiare precedente.In mod exceptional, rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital.


Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile unei unitati patrimoniale dintr-o anumita perioada de timp (exercitiu).


Rulajul arata maririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseste contul.


Salariul expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse.


Sanctiunea pedeapsa prevazuta de lege pentru cei care incalca dispozitiile ei.


Scadenta termenul sau data la care trebuie indeplinita o obligatie


Scont plata inainte de termen


Scontare operatiunea prin care o unitate bancare plateste unui client, inainte de termen, contravaloarea unui efect de comert la ordinul sau, retinand din valoarea nominala a efectului comercial dobanda corespunzatoare pana la scadenta + un comision.


Scrisoare de credit document emis de catre o unitate bancara sau de catre o societate comerciala prin care se da ordin unei banci de corespondent din tara sau din strainatate sa plateasca o suma de bani unei persoane nominalizata in scrisoare


Sechestru masura pe care o stabilesc organele judiciare sau financiare in cazul neplatii unei datorii sau cand se prevede ca la scandenta debitorul nu va putea plati suma datorata


Soldul reprezinta existenta la un moment dat e elementului inregistrat in cont


Solvabilitate capacitatea unui agent economic de a plati datoria pe care o are fata de un creditor, la termenul de plata stabilit in prealabil.


Somaj partea din populatia apta de munca , neocupata temporar in activitati economice, cand oferta locurilor de munca este mai mica decat cererea de locuri de munca


Specimen de semnatura modelul sau mostra de semnatura ceruta persoanelor autorizate sa semneze anumite documente


Stat de plata a salariilor serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii, ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.


Stocuri, evaluare se evalueaza la cost de achizitie sau la pret standard, in functie de natura lor. O exceptie in categoria stocurilor o reprezinta marfurile, care se evalueaza la pret exceptie in categoria stocurilor o reprezinta marfurile, care se evalueaza la pret de vanzare diferit, in functie de modul de comercializare.


Stocuri, metode de gestiune inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind gestiunea stocurilor se poate realiza prin doua metode : metoda inventarului permanent si metoda inventarului intermitent.


Stocurile sunt constituite din rezerve pentru productie (materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente si amenajari provizorii si productia, lucrarile si serviciile in curs de executie), rezervele pentru circulatie (stocuri sau mijloace circulante din sfera circulatiei) care cuprind: semi9fabricatele destinate livrarii, produsele finite, marfurile etc.


Stornarea in negru penrtu corectarea unei inregistrari gresite, se inverseaza articolul contabil gresit. In felul acesta se obtine anularea inregistrarii anterioare. Apoi se intocmeste articolul contabil corect.


Stornarea in rosu o suma scrisa cu culoare rosie sau in lipsa acesteia, incadrata cu un chenar, este considerata cu semnul minus (-) si se scade din totalul sumelor inscrise in mod obisnuit in negru.


Subiect impozabil persoana fizica sau juridica obligata sa plateasca un impozit, o taxa sau un alt venit bugetar


Subventii de exploatare sume incasate de la bugetul statului, cu titlu nerambursabil, pentru a sprijini activitatea curenta a societatii comerciale. Ele se inregistreaza ca venituri.


Subventii pentru investitii surse atrase de la bugetul statului in scopul realizarii unor obiective de investitii de interes national (drumuri, proceduri, baraje etc.)


Titlu de valoare document transmisibil, imprimat si semnat care se poate negocia pe piata financiara si prin care se acorda proprietarului un drept de creanta inscris in document sau un drept de asociere


Tragator persoana care initiaza emiterea unei cambii (trata, bilet la ordin) care trebuie achitata de un anumit platitor la un anumit termen numit scadenta


Tras persoana care trebuie sa plateasca, la scadenta, suma inscrisa intr-o cambie


TRATA un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului sau (trasului) sa achite la o anumita data (scadenta) unei a treia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia, o suma d ebani determinata.


TVA colectata TVA aferenta vanzarilor


TVA de plata diferenta rezultata daca TVA colectata (din vanzari) > TVA deductibila ( din cumparari)


TVA de recuperat diferenta rezultata daca TVA deductibila (din cumparari) > TVA colectata (din vanzari).


TVA deductibila TVA aferenta cumpararilor


TVA neexigibila este o TVA ôin asteptareö aferenta marfii pe stoc, ce devine exigibila (colectata), in momentul in care se vinde marfa.


Uzura partea din insusirile tehnice si economice initiale al emijloacelor fixe, pierduta ca urmare a folosirii acestora, sub influenta factorilor naturali sau a progresului tehnic.


Val.iesiri Val.stoc initial + Val.intrari û Val.stoc final


Val.stoc final Val.stoc initial+ Val.intrari - Val.iesiri


Valoare de inlocuire totalitatea cheltuielilor ocazionate de achizitionarea sau construirea unui mijloc fix nou, identic cu celexistent, cu respectarea nivelului preturilor din perioada actuala (in care se determina). Aceasta valoare este folosita si penmtru inregistrarea in contabilitate a plusurilor de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii, precum si in operatiuni de reevaluare a mijloacelor fixe.


Valoare de inventar totalitatea cheltuielilor ocazionate de achizitionarea, construirea sau confectionarea unui mijloc fix, montarea, executarea probelor de functionare, toate acestea realizate pe calea investitiilor.


Valoare reziduala valoarea recuperarilor din mijloacele fixe (materiale, piese de schimb recuperate) scoase din fuctiune la expirarea duratei normate de serviciu. Din valoarea acestor recuperari se scad cheltuielile facute cu scoaterea din folosinta a mijlocului fix respectiv, diferenta reprezentand valoarea reziduala.


Venit sumele sau valorile incasate sau de incasat din : livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.


Venitul anual global impozabil suma veniturilor nete realizate din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, precum si a veniturilor de aceeasi natura realizate din strainatate, obtinute de persoanele fizice romane din care se scad pierderile fiscale reportate si deducerile personale.


Venituri din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesiile liberale si venituri din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.


Venituri din cedarea folosintei bunurilor venituri in bani si/sau in natura provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal.


Venituri din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia imobilizata, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare.


Venituri din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile venituri din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor, etc., a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere, inclusiv a unor parti din acestea in scop de reclama, afisaj si publicitate.


Venituri din profesii liberale veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect, sau a altor profesii asemanatoare desfasurate in mod independent, in conditiile legii.


Venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca (angajat cu carte de munca).


Venituri inregistrate in avans sunt obtinute sau inregistrate inainte ca prestatiile sau livrarile sa le fi justificat.


Venituri scutite de impozitul pe venit avantaje in bani si/sau in natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatiiá; veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale.


Veniturile comerciale veniturile realizate din faptele de comert decatre persoane fizice sau asociatii fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii liberale, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.


Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea

R.O.I.

REGULAMENT DE ORDINE
INTERIOARA




Prezentul regulament intern a fost intocmit in cadrul SC ................................. SRL, cu sediul in ......., Nr. ..., Jud. .........., inregistrata la ORC .............. sub nr. J .. / ..... / 2xxx, avand CUI R XXXXXXXX.
Prezentul regulament intern se aplica tuturor angajatilor societatii din momentul in care a fost adus la cunostinta acestora.

1. Programul de lucru si pauza de masa :
Programul de lucru al personalului angajat este : 09-13.30 si 14.00
17.30 intervalul 13.30-14.00 reprezentand pauza de masa.
In timpul pauzei de masa nu se va parasi incinta societatii.

2. Intarzieri, invoiri, iesiri in afara locului de munca :
In cazul intarzierilor la serviciu cu mai mult de 20 minute, angajatii
sunt obligati sa sune la birou, la secretariat, pentru a informa ca intarzie si cat urmeaza sa mai intarzie.
In cazul in care din motive personale (bine intemeiate) un angajat nu se poate prezenta la serviciu, este obligat sa anunte conducerea firmei in scris cu cel putin o zi inainte.
In caz de boala angajatii trebuie sa instiinteze de indata conducerea societatii cu privire la situatia intervenita, urmand a prezenta certificatul medical eliberat de catre medic in termen de 48 ore de la data absentei.
In cazul iesirii din firma in timpul programului de munca, pentru probleme personale, pauza de masa, fiecare angajat trebuie sa informeze conducerea societatii, durata aproximativa cat urmeaza sa lipseasca si motivul pentru care paraseste locul de munca.

3. Concedii :
Programarea concediilor de odihna se va comunica responsabilului de personal in prima sptamana lucratoare a lunii ianuarie.
In cazul in care apar modificari fata de programarea initiala acestea vor fi communicate cu cel putin o luna inainte persoanei mai sus mentionate.
Zilele de concediu ramase din anul trecut raman valabile si se pot lua in primele 2 luni ale anului urmator.

4. Munca suplimentara :
Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerate munca suplimentara si este remunerate ca atare prin aplicarea la salarul cuvenit a sporului prevazut de codul muncii pentru ore suplimentare.
Evidenta orelor de munca suplimentara va fi facuta in cadrul pontajelor de prezenta.


5. Rapoarte, situatii :
Fiecare angajat trebuie sa prezinte saptamanal, la cererea conducerii societatii, un raport cu activitatea desfasurata pe parcursul saptamanii trecute.

6. Evidenta miscarii documentelor – intrari – iesiri :
Fiecare angajat care scoate sau introduce din/in firma un document este obligat sa inscrie miscarea acestora in caietul cu evidenta miscarii documentelor.
Este interzisa scoaterea documentelor din cadrul biroului in alte scopuri decat depunerea/inregistrarea lor la autoritatile/institutiile/persoanele fizice sau juridice unde este nevoie, conform activitatii desfasurate.
De asemenea este interzisa divulgarea de informatii despre SC .................................. SRL , si despre clientii sau furnizorii acesteia, tertilor.

7. Tinuta la locul de munca :
Tinuta vestimentara trebuie sa fie decenta pentru angajatii firmei.

8. Organizarea locului de munca :
Fiecare angajat este obligat sa pastreze ordinea si curatenia propriului loc de munca.

9. Incheierea locului de munca :
In cazul incheierii raportului de munca din initiative angajatului, acesta trebuie sa comunice conducerii societatii intentia sa cu 15 zile calendaristice inainte pentru angajatii cu functii executive si 30 zile calendaristice pentru angajatii care ocupa functii de conducere.
In cazul incheierii raportului de munca din initiative angajatorului, acesta trebuie sa comunice angajatului intentia sa cu 15 zile lucratoare inainte, exceptand cazul incetarii contractului individual de munca pentru abateri disciplinare.

10. Ierarhia comunicarii in cadrul firmei :
Orice probleme aparute in cadrul firmei se vor comunica comunica conducerii societatii.

11. Disciplina muncii :
Este interzis fumatul in birou de catre angajati.
Prezenta la servici este obligatorie conform programului.
Sunt interzise certurile si discutiile contradictorii intre angajati.
In cazul aparitiei pararilor contradictorii, de ordin professional, acestea vor fi solutionate de catre conducerea societatii.

12. Sanctiuni :
Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.
Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune/inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara, sunt :
- avertismentul scris;
- suspendarea contractului individual de munca pe o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;
- retrogradarea din functie cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depasi 60 zile;
- reducerea salarului de baza pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
- desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o sanctiune.
Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare este cea prevazuta de lege.

13. Abateri disciplinare grave :
- intarzierea repetata la locul de munca fara motive obiective;
- refuzul nejustificat de a indeplini o obligatie de serviciu;
- adresarea de cuvinte injurioase sau indecente conducerii, colegilor, colaboratorilor sau clientilor angajatorului;
- divulgarea de informatii tertilor despre activitatea angajatorului;
- consumul de bauturi alcoolice in unitate sau prezentarea la serviciu in stare de ebrietate;
- distrugerea intentionata a bunurilor din patrimoniul societatii;
- instigarea la greva sau la un comportament inadecvat la locul de munca.



Administrator,
 ____________________

Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile la calculul impozitului pe profit
• lista cuprinde nu mai putin de 17 categorii de cheltuieli care nu pot fi deduse fiscal, dar care sint inevitabile si sint facute cu scopul evident de a obtine profit

A obtine profit este scopul oricarui intreprinzator care s-a decis sa-si ia soarta in propriile miini. Dar pentru mai bine de jumatate din firmele romanesti care activeaza, acest scop ramine doar un ideal, ele mergind in pierdere, asa cum reiese din raportarile lor contabile. Iar o buna parte dintre cele care au trecut stacheta liniei rosii raporteaza profituri infime, demonstrind cit de dificil le este sa supravietuiasca in actualul climat economic.

Metodologia de calcul a impozitului pe profit a ramas la fel de stufoasa si de apasatoare pentru contribuabili.

In principiu, profitul impozabil anual se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea si vinzarea de bunuri mobile sau imobile, din prestarea de servicii ori executarea de lucrari, inclusiv din cistigurile obtinute din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Dar lista cheltuielilor nedeductibile fiscal, adica a celor pe care statul nu le accepta ca ar fi aferente realizarii veniturilor, este imensa, demonstrind inca o data grija statului pentru ca propriul buget sa nu aiba de suferit. De partea cealalta, intreprinzatorii considera ca multe dintre aceste cheltuieli sint absolut necesare, ele contribuind indirect la obtinerea de profit, dar ca statul nu intelege acest lucru.

* Cheltuielile mai mari cu protocolul, diurna sau sponsorizarile nu sint deductibile
* In categoria cheltuielilor nedeductibile pot fi incluse cele de protocol, cele cu diurna, precum si cheltuielile de sponsorizare si mecenat ce depasesc cotele sau limitele impuse prin lege.

Sumele pentru plata politelor de asigurare de viata pentru angajati nu se deduc De asemenea, statul roman considera ca sint deductibile doar cheltuielile facute de firme pentru a asigura activele corporale si necorporale, dar nu si cele pentru asigurarea vietii oamenilor, intrucit politele de asigurare de acest tip, care au ca obiect economisirea pura, sint nedeductibile la nivelul contribuabilului. Or, incheierea unei astfel de asigurari de catre angajator are drept scop protejarea salariatilor si legarea acestora de firma, facilitate care ii poate impulsiona pe angajati sa munceasca mai bine si, in final, firma sa obtina un profit mai mare.

 * Atentie la cheltuielile facute cu asociatii sau actionarii! Sint nedeductibile si cheltuielile efectuate de o firma in favoarea actionarilor sau asociatilor, daca acestea nu sint impozitate la persoana fizica. In special firmele mici unde exista doar un actionar sau asociat unic, care nu are contract individual de munca, sint afectate de aceasta prevedere.

In viziunea fiscului, urmatoarele cheltuieli sint nedeductibile:
 * cele cu amortizarea, intretinerea si cu repararea mijloacelor de transport utilizate de actionari sau asociati;
 * cele de transport, cazare si diurna efectuate de actionarul sau asociatul care nu are calitatea de angajat;
* bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, lucrarile si cheltuielile cu chiria efectuate in favoarea acestora;
* alte cheltuieli efectuate in favoarea actionarilor sau a asociatilor, care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil.
* Amenzile, majorarile si cheltuielile cu marfurile degradate nu se deduc
 O alta categorie de cheltuieli nedeductibile sint amenzile, confiscarile, majorarile de intirziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane altele decit cele prevazute in contractele economice. Cum in rindul organelor de ordine romanesti a devenit o traditie ca o firma verificata de inspectorii fiscali, comisarii Garzii Financiare ori politisti sa fie neaparat si amendata, mergindu-se pe principiul ca "agentul economic intotdeauna greseste", la final, intreprinzatorului i se refuza dreptul de a trece aceste amenzi pe cheltuieli deductibile, ca nu cumva profitul impozabil (daca exista), si respectiv impozitul pe profit sa fie diminuate.

 De asemenea, sint nedeductibile cheltuielile cu marfurile sau stocurile constatate lipsa din gestiune, sau degradabile si neimputabile, precum si ale activelor necorporale pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, dar si pentru TVA aferenta acestora. Nu se deduce fiscal nici TVA calculata pentru bunurile cumparate de firme si acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura.

 * Contractul scris ii fereste de emotii pe agentii economici Nu se pot deduce fiscal nici cheltuielile cu serviciile, inclusiv cele de consultanta si management, pentru care firma nu a incheiat un contract scris, in baza caruia prestatorii acestor servicii sa poata fi verificati. Acest contract trebuie sa cuprinda date referitoare la prestatori, termenele de executie, precizarea serviciilor prestate, a tarifelor si valoarea totala a contractului.

Nu intra sub incidenta acestor prevederi serviciile ocazionale prestate de persoane fizice sau firme care participa la repararea sau intretinerea activelor, ofera servicii postale si de copiere. Sint nedeductibile si serviciile facturate de persoane fizice si juridice nerezidente, in situatia in care plata acestora determina firmei pierderi anuale sau cind serviciile nu sint aferente activitatii firmei romanesti.

 * Nu toate documentele sint justificative. Fiscul au decis ca sint nedeductibile si cheltuielile inregistrate in contabilitate in baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii, conditiile de document justificativ. Aceste cuprind o serie de elemente obligatorii care trebuie sa se regaseasca pe fiecare document de acest fel. Un astfel de document este si bonul fiscal emis de casele de marcat cu memorie fiscala, pe baza caruia agentii economici pot deduce TVA aferenta achizitionarii de carburanti auto.
* Alte cheltuieli nedeductibile;
 Pe lunga lista a cheltuielilor nedeductibile se inscriu si pierderile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare la diverse societati. In schimb, statul este mai intelegator daca aceste titluri se vind, desi tot in pierdere, intrucit aceste diferente se pot deduce fiscal.

Nedeductibile sint si sumele angajate la nivelul contractului de asociere in participatiune in favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decit cele rezultate pe baza decontului intocmit.
Tot in aceasta categorie sint incluse si cheltuielile de administrare si inregistrare apartinind unui sediu permanent deschis in Romania de o persoana fizica sau juridica straina, care depasesc 10 la suta din salariile impozabile acordate celor care activeaza in acest sediu.
 De asemenea, sint nedeductibile la calculul impozitului pe profit si cheltuielile pentru constituirea provizioanelor si a rezervelor peste limitele impuse de lege.
In aceeasi categorie intra si cheltuielile ce depasesc cuantumul cheltuielilor deductibile stabilite prin bugetul anual, cele cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentind diferente de recuperat din anii trecuti, si impozitele retinute la sursa in numele persoanelor fizice sau juridice nerezidente pentru veniturile obtinute de acestea in Romania.
Nu au scapat nici societatile agricole, care nu pot deduce cheltuielile efectuate pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contract.
De asemenea, agentii economici care contracteaza un imprumut de la o alta firma, nu de la banci sau persoane juridice autorizate in acest scop, si care trebuie sa achite pentru acesta o dobinda mai mare decit cea medie de pe piata bancara, nu vor putea deduce fiscal aceste dobinzi, chiar daca imprumutul a fost utilizat pentru obtinerea de profit.

 La o sumara contabilizare, se constata ca exista nu mai putin de 17 categorii de cheltuieli pe care agentul economic nu le poate include in rindul celor deductibile, chiar daca multe dintre ele sint inevitabile si sint efectuate cu scopul evident de a obtine profit. Dar, atunci cind este vorba de bugetul de stat, fiscul nu au mai tinut cont de aceste "detalii" minore.

luni, 27 decembrie 2010

Modificari importante ale Codului Fiscal

Microîntreprinderile a căror cifră de afaceri reprezintă echivalentul sumei de până la 100.000 de euro pentru anul precedent şi care au de la 1 la 9 salariaţi vor putea opta, începând cu 2011, între plata unui impozit pe profit de 16% şi plata unei taxe de 3% din venituri.
*Problemele ce apar aci este cum se pot recupera pierderile fiscale provenite din impozitul minim obligatoriu daca se trece la impunerea fiscala la venituri?

Nu vor avea posibilitatea să opteze între ce două posibilităţi de plată microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, consultanţă şi management.S-a introdus în Codul fiscal o metodă simplificată, care permite alegerea uneia dintre cele două opţiuni.
*Aceasta prevedere este un fel de "a sufla in iaurt", nu se mai permite "salarizarea" mascata prin microintreperindere.

O  modificare adusă Codului fiscal se referă la impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate a căror natură nu este cunoscută la momentul controlului de către ANAF.

In cazul oricărei persoane fizice care a făcut cheltuieli sau deţine elemente de patrimoniu mai mari cu 10%, dar peste  50.000 de lei, decât veniturile declarate, se vor face verificări ale situaţiei fiscale şi dacă se constată că există venituri nedeclarate a căror natură nu este cunoscută, acestea se impozitează cu 16%.

Verificările vor fi făcute pe baza următoarelor metode indirecte,metoda cheltuielilor efective, metoda fluxurilor financiare şi metoda patrimoniului.

Cadrul legal este construit astfel încât se pot efectua verificări pentru orice persoană fizică care va avea o diferenţă semnificativă de peste 50.000 lei,iar în cadrul ANAF va fi creat un departament specializat în vederea monitorizării şi verificării situaţiilor fiscale ale persoanelor fizice.
*insa cum facem cu Constiutia care prevede ca "averea se prezuma a fi licita" si mai ales cum facem cu neretroactvitatea legii ?Probabil se refera la viitor !?.Cred ca se va aplica numai daca exista diferenta la declaratiile de venit pentru anul 2011...cu termen in 2012 !
*exact de aceasta prevedere aveam nevoie cand Romania are "seceta"de investitori si investitii.

vineri, 17 decembrie 2010

Venituri si cheltuieli-scurta referinta

Potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste la inchiderea acestuia.

Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

Pornind de la aceste prevederi legale, o entitate poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere.

Daca entitatile nu inregistreaza nici venituri impozabile, nici cheltuieli nedeductibile,in acest caz profitul reprezinta diferenta pozitiva dintre veniturile totale obtinute si cheltuielile totale. Altfel spus, profitul este valoarea care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse (scazute) din venituri, iar daca cheltuielile depasesc veniturile, rezulta o pierdere de profit sau diminuari de beneficii economice.

Profitul este frecvent utilizat ca o masura a performantei sau ca baza de referinta pentru alti indicatori, cum ar fi rentabilitatea investitiei sau rezultatul pe actiune,etc.

Profitul mai poate fi definit si ca excedentul de venit obtinut din vanzarile unei unitati peste nivelul cheltuielilor care le-au generat.

Daca diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este negativa, aceasta are un continut si o semnificatie cu totul diferita, reprezentand o „nerealizare de profit”, un „minus de profit”, un „gol de profit”, o „pierdere de profit”. In acest caz, unitatea respectiva nu mai inregistreaza un excedent de venit, ci un deficit de venit, care exprimat sub o alta forma reprezinta un excedent de cheltuieli, al carei sens si continut economic este de „pierdere de profit” sau "pierdere de substanta economica".

Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice . Astfel, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit. Profitul contabil „brut”, asa dupa cum arata si denumirea de „brut”, exprima acel profit care nu i-au fost scazute  veniturile neimpozabile ,iar  cheltuielile nedeductibile nu au fost aditionate in vederea determinarii profitului impozabil, a impozitului pe profit si a profitului contabil net.

In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului contabil brut”, insa aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale brute” si „cheltuielile totale brute”. „Veniturile totale brute” sau, mai simplu, „veniturile totale” exprima faptul ca aceste venituri sunt „brute”, adica nu sunt „curatate” de veniturile neimpozabile, respectiv acele venituri care sunt scutite de impozitare. Aceste venituri nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil, ele se scad din „veniturile totale brute” in vederea obtinerii „veniturilor impozabile”, pe baza carora se determina „profitul impozabil”.

Veniturile totale cuprind:
-veniturile impozabile – acele venituri care se iau in calcul atat la determinarea profitului contabil brut, cat si la calculul profitului impozabil (fiscal),
-veniturile neimpozabile – acele venituri care se iau in calcul la determinarea profitului contabil brut, dar nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil.

Cheltuielile totale brute care, mai simplu, sunt denumite „cheltuieli totale”, trebuie intelese ca fiind „brute”, deoarece nu sunt aditionate cu  „cheltuielile nedeductibile”, adica de acele cheltuieli care nu sunt admise a fi scazute din veniturile totale, in vederea determinarii profitului impozabil.

Pentru a face o delimitare mai clara a acestor notiuni, precum si din considerente metodologice, se vor folosi cu urmatorul sens si continut:
- Daca veniturile totale sunt mai mari decat cheltuielile totale, diferenta pozitiva dintre acestea reprezinta profitul contabil brut.
Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale
- Daca cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale, se inregistreaza pierdere contabila bruta.
Pierdere contabila bruta = cheltuieli totale – venituri totale

Pierderea contabila bruta

In reglementarile contabile, pierderile contabile sunt recunoscute ca reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Din momentul in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Singurul din care se pot repartiza dividende, indiferent cat de mare, este profitul impozabil. In conditiile in care se inregistreaza pierdere contabila bruta, se va inregistra o pierdere contabila neta cu atat mai mare cu cat profitul impozabil, respectiv, impozitul pe profit este mai mare.

In practica, entitatea poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, fapt ce o plaseaza intr-una din urmatoarele situatii:
Obtine profit contabil brut, profit impozabil si in consecinta are si profit contabil net;
Obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala si prezinta si profit contabil net;
Obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si in final prezinta pierdere contabila neta;
Obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta.

In toate cazurile in care entitatea inregistreaza profit contabil brut si pierdere fiscala din practica si din completarea declaratiilor fiscale se observa ca pierderea fiscala este generata numai de veniturile neimpozabile, dar numai in cazul cand veniturile neimpozabile sunt mai mari decat suma dintre profitul contabil brut si cheltuielile nedeductibile.

De retinut ca atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se inregistreaza in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”.

In ceea ce priveste pierderile, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale.

Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, pe care le gasim reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

Cand o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, in mod obligatoriu, in toate cazurile va inregistra si pierdere contabila neta.

Acoperirea pierderii contabile brute din anii precedenti

Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute obtinute in urmatorii ani, fara a se limita perioada de timp in care pierderea contabila bruta dintr-un an se poate recupera din profiturile contabile brute obtinute in viitor.

Numai in cazul pierderii fiscale exista prevederi prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si prin normele metodologice de aplicare a acestuia, ca aceasta se poate recupera din profitul impozabil obtinut in urmatorii 5 ani consecutivi, iar incepand din anul 2009 aceasta perioada de recuperare se mareste la 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se vor efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Recuperarea pierderii contabile brute se face numai anual, dupa incheierea anului fiscal, prin situatiile financiare anuale, in ordinea inregistrarii acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Aspectele legate de recuperarea pierderii contabile brute din profitul contabil brut obtinut in urmatorii ani, precum si consecintele pe care aceasta le genereaza asupra rezultatului contabil net din urmatorii ani, constituie o problematica nereglementata contabil sau fiscal, ceea ce a condus la interpretari diferite in practica.

In acest context, si contrar intereselor bugetare, s-a considerat si se considera ca reglementarea profitului contabil brut, a pierderii contabile brute si a modului de acoperire a acesteia sunt probleme numai pur contabile, fara consecinte pe plan fiscal. Nereglementarea corespunzatoare si completa in special a pierderii contabile brute are consecinte directe sau propagate pe plan fiscal, cu efecte negative asupra veniturilor bugetare.

Ca urmare, in toate cazurile in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, se va inregistra automat cu pierdere contabila neta, deci nu va mai putea sa faca repartizari din profitul net pe destinatiile legale (rezerve, dividende, participare la profit, daca este cazul), deci si bugetul va inregistra „pierderi din Impozite”. Astfel numerosi contribuabili manifesta o preocupare deosebita in aplicarea unor „strategii fiscale” cu ajutorul carora sa inregistreze rezultate in functie de interese.

Veniturile impozabile

Veniturile „totale” se compun din venituri „impozabile” si venituri „neimpozabile”.

Veniturile impozabile sunt acele venituri care sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, iar cele neimpozabile nu sunt luate in calcul la determinarea acestuia.

Din punct de vedere contabil, in categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.
Activitatile curente sunt orice alte activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora, iar castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.

Veniturile impozabile cuprind veniturile realizate de entitate din orice sursa, precum si alte elemente similare veniturilor care sunt inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil, din care se scad veniturile neimpozabile, asa cum sunt prevazute de Codul fiscal.

Exemple de elemente similare veniturilor:
-diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta si inregistrate in contabilitate pe seama rezultatului reportat ca urmare a retratarii sau transpunerii;
-rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.
Veniturile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin.

In conditiile in care o entitate constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit a fost omis sau inregistrat eronat, aceasta este obligata sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii unor astfel de corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.

Veniturile neimpozabile

Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit.

Veniturile neimpozabile sunt, de regula, acele venituri care au mai fost supuse impozitarii.

Exemplul cel mai cunoscut de venituri neimpozabile il reprezinta veniturile obtinute de o societate comerciala din dividendele incasate de la o alta societate comerciala, ca urmare a aportului la capitalul social al acesteia din urma (detinut de S.C. „X” la S.C. „Y”).

De retinut ca veniturile incasate de S.C. „X” de la S.C. „Y” au regimul fiscal de venituri neimpozabile la S.C. „X”, adica de venituri care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil. In conditiile in care S.C. „X” este platitoare atat de impozit pe profit, cat si de impozit pe dividende, aceasta va efectua plati cu aceste impozite, daca s-a inregistrat cu profit impozabil si cu datorii cu dividendele.

Cheltuieli deductibile

Din punct de vedere contabil, cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
• consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea;
• cheltuieli cu personalul;
• executarea unor obligatii legale sau contractuale.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. De asemenea, in cadrul cheltuielilor se cuprind provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, toate reprezentand cheltuieli de natura nemonetare, fiind cheltuieli calculate.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, structura lor fiind prezentata in „Contul de profit si pierdere”, componenta de baza in cadrul situatiilor financiare anuale.

Reglementarile contabile in vigoare definesc cheltuielile ca fiind diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile se impart in deductibile, nedeductibile si cu deductibilitate limitata. Cunoasterea semnificatiei fiscale a acestor notiuni este esentiala pentru intelegerea corecta a sensului si continutului indicatorilor: profit contabil brut, profit impozabil, impozit pe profit, profit contabil net si dividende.

La calculul profitului impozabil (adica a profitului asupra caruia se calculeaza impozitul) sunt admise numai cheltuielile deductibile, cele nedeductibile fiind date la o parte din cheltuielile totale.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care sunt admise prin lege (Codul fiscal) pentru a fi scazute din cheltuielile totale, in scopul determinarii cheltuielilor deductibile, singurele care sunt admise la scaderea din veniturile impozabile pentru determinarea profitului impozabil.

De regula, cheltuielile se efectueaza in scopul realizarii de produse, executarii de lucrari si prestarii de servicii prin a caror valorificare (vanzare) se obtin venituri.

Intre cheltuielile efectuate si veniturile obtinute trebuie sa existe o legatura de cauzalitate, de dependenta, in sensul ca orice cheltuiala trebuie sa genereze un anumit venit. Altfel spus, orice venit trebuie sa rezulte din efectuarea unor cheltuieli, trebuie sa fie generat de efectuarea unor cheltuieli. Aceasta legatura de cauzalitate dintre veniturile obtinute si cheltuielile care au fost efectuate pentru obtinerea lor constituie principiul fundamental care sta la baza determinarii profitului impozabil.
Profitul impozabil se determina prin scaderea din veniturile impozabile, a cheltuielilor deductibile.

Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
• au la baza documente justificative;
• sunt aferente obiectului de activitate al unitatii;
• se regasesc in venituri impozabile;
• conduc la obtinerea de venituri impozabile;
• sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile;
• sunt efectuate fara depasirea limitelor admise de lege;
• indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi scazute din veniturile impozabile, in scopul determinarii profitului impozabil.


Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care:
• nu au la baza documente justificative;
• nu sunt aferente obiectului de activitate;
• nu se regasesc in veniturile impozabile;
• nu conduc la obtinerea de venituri impozabile;
• sunt efectuate cu depasirea limitelor prevazute de lege;
• nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabi

Un aspect deosebit de important la stabilirea impozitului pe profit il reprezinta determinarea cheltuielilor nedeductibile. Astfel, deducerea unei cheltuieli peste limitele legale admise conduce in mod direct sau indirect la modificarea unor elemente-cheie care cuantifica performantele unei societatii, cum ar fi: profitul contabil brut, profitul impozabil, impozitul pe profit, profitul contabil net, dividendele, dar si impozitul pe dividende. In acest sens, edificatoare va fi stabilirea si cunoasterea „cheltuielilor cu deductibilitate limitata”.

Cheltuieli cu deductibilitate limitata(partiala)

Pentru anumite categorii de cheltuieli, destul de numeroase si importante, se stabileste, prin actele normative in vigoare, o limita pana la care acestea sunt deductibile.

Cheltuielile „nedeductibile” la calculul profitului impozabil cuprind atat cheltuieli nedeductibile integral, cat si cheltuieli efectuate peste limita deductibilitatii stabilite prin lege.

joi, 16 decembrie 2010

Inventarierea elementelor de activ si de pasiv.

Pentru efectuarea inchiderii exercitiului financiar si intocmirea bilantului este obligtoriu inventarierea generala a patrimoniului societatii.Reamintesc faptul ca bilantul se intocmeste numai pe baza datelor din evidenta contabila rectificate cu datele inventarierii.Pentru aceasta se emite decizie de numire a comisiei generale cat si a comisiilor specifice de inventariere.

Au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii urmatoarele persoane juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991: - societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara; - institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial.

Aceste persoane sunt obligate sa emita proceduri proprii privind inventarierea, aprobate de administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii entitatii.

 Totodata entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pot aplica, pe langa prevederile legale si reglementari specifice cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, emise de institutiile de reglementare, in functie de specificul activitatii.

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii.

 In temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, persoanele juridice au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege. Inventarierea se organizeaza si se efectueaza potrivit normelor legale privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. _______________________________________

 Registrul inventar (cod 14-1-2):
1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.
 2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii. Se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz.

 Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi de pasiv grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ.

 În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.

Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv. Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse inventarierii pe baza confirmării extraselor soldurilor conturilor analitice debitoare şi creditoare, sau a punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi.

 În cazul încetării activităţii, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ şi de pasiv inventariate faptic la acea dată.

 În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la nivel de balanţă de verificare, registrul-inventar se poate conduce de către subunităţi, în condiţiile înregistrării acestuia în evidenţa subunităţii.

-În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operaţiuni înregistrate în ordine cronologică, de la deschiderea acestuia până la epuizarea filelor sau încetarea activităţii.

 -În coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv, conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni.

 -În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate.

 -În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de activ şi de pasiv, stabilită de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-verbale de inventariere).

 -În coloana 5 se trec diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de inventar.

 -În coloana 6 se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamităţi, terţi neidentificaţi etc.)

. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă a rezultatelor inventarierii.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
_____________________________________

 In practica (procedura)
1. Comisia de inventariere
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de catre conducerea unitatii.
In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizata, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor.

 La entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. In aceasta situatie, raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.

Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala, numita prin decizie scrisa. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.

Comisia centrala de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.

2. Componenta comisiei

 Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile.

3. Externalizarea inventarierii

Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.

 4. Participarea contabililor ,auditori

 Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari. Prin proceduri interne, entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia sa faca parte din comisie.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. In conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori.

In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii entitatii trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere.

5. Arhivarea documentelor

Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate in locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), incuiate si sigilate. Presedintele comisiei de inventariere raspunde de operatiunea de sigilare;
6. Afisarea programului de inventariere

 Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc vizibil.

 7. Alte mentiuni

Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri. Bunurile existente in entitate si apartinand altor entitati (inchiriate, in leasing, in concesiune, in administrare, in custodie, primite in vederea vanzarii in regim de consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste de inventariere distincte. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie sa contina informatii cu privire la numarul si data actului de predare-primire si ale documentului de livrare, precum si alte informatii utile.

Listele de inventariere cuprinzand bunurile apartinand tertilor se trimit si persoanei fizice sau juridice, romane ori straine, dupa caz, careia ii apartin bunurile respective, in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la terminarea inventarierii, urmand ca proprietarul bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri in termen de 5 zile lucratoare de la primirea listelor de inventariere.

In caz de nepotriviri, entitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia ii apartin bunurile respective, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea sesizarii.

 Important referitor la disponibilitatile din conturile bancare

 Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitatii. In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancara, puse la dispozitie de institutiile de credit si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta stampila oficiala a acestora.

 Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii.

Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.

 In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor. Completarea listelor de inventariere se efectueaza fie folosind sistemul informatic de prelucrare automata a datelor, fie prin inscrierea elementelor de active identificate, fara spatii libere si fara stersaturi, conform procedurilor interne aprobate.

Despre procesul verbal final

Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal.
 Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere, gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate, data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri, constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale.