Profitul reinvestit

In Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009 s-a publicat Legea nr. 329 din 05/11/2009 ,potrivit legii, profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit pe profit.

Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, mai exact profitul contabil cumulat de la inceputul anului si care este utilizat in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

Exemplu : Un contribuabil a inregistrat in anul 2009 un profit contabil (sold creditor cont 121) in valoare de 15.000 lei si in luna noiemebrie 2009 a cumparat utilaje ce pot fi incadrate in grupa 2.1 din Catalogul mijloacelor fixe in valoare de 7.000 lei. Potrivit prevederilor Legii 329/2009 contribuabilul poate deduce din baza impozabila doar pana la nivelul profitului inregistrat in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2009. Profitul contabil pentru aceasta perioada se va determina prin scaderea din profitul contabil al intregului an a profitului contabil inregistrat in perioada 1 ianuarie 2009 – 30 septembrie 2009. In ceea ce priveste aplicarea facilitatii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, putem avea urmatoarele situatii: * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 s-a realizat un profit contabil mai mare de 7.000 lei In acest caz, din profitul exercitiului se va scadea intreaga valoare a investitiei si se va calcula impozit pe profit 16% la diferenta rezultata. Totodata, pentru ca s-a beneficiat de deducere la calculul impozitului pe profit pentru intreaga valoare a utilajului, valoarea fiscala a acestuia va fi 0. Astfel, cheltuiala cu amortizarea acestui mijloc fix va fi “nedeductibila” la calculul impozitului pe profit (contribuabilul va inregsitra doar amortizare contabila, nu si fiscala). La sfarsitul anului contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat sa constituie o rezerva din facilitati fiscale in valoare de 7.000 lei, adica valoarea dedusa la calculul impozitului pe profit. * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 s-a realizat un profit contabil mai mic de 7.000 lei; spre exemplu profitul contabil inregistrat in aceasta perioada a fost de 3.000 lei In acest caz, din profitul impozabil se vor scadea maximum 3.000 lei, cota de impozit de 16% aplicandu-se la diferenta rezultata. Pentru ca nu s-a dedus intreaga valoare a utilajului, valoarea fiscala a acestuia va fi la nivelul valorii nededuse la calculul impozitului pe profit, adica 4.000 de lei. Practic, amortizarea contabila se va calcula la valoarea de intrare de 7.000 de lei iar amortizarea fiscala se va calcula la valoarea fiscala de 4.000 lei. La sfarsitul anului contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat sa constituie o rezerva din facilitati fiscale in valoare de 3.000 lei, adica valoarea dedusa la calculul impozitului pe profit. * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 se inregistreaza pierdere, insa, pe total an, compania inregistreaza profit – in aceasta situatie nu se poate beneficia de deducere, contribuabilul fiind obligat sa plateasca impozit 16% la intregul profit fiscal. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra rezultatului fiscal. Profitul fiscal (impozabil) se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare a Codului fiscal. Profitul contabil se determina ca diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate in contabilitate in cursul unui an fiscal.

Scutirea de impozit se aplica doar pentru activele considerate noi, in acest sens intelegandu-se ca nu au fost utilizate anterior intrarii in vigoare a prezentelor prevederi. Contribuabilii care beneficiaza de aceste facilitati au obligatia sa pastreze in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii. In cazul in care, ca urmare a aplicarii acestei facilitati, impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii vor fi obligati la plata impozitului minim in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal. Totodata, valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a activelor pentru care s-a beneficiat de scutire la impozit va fi determinata prin scaderea din valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevazuta de prezenta lege. De asemenea, contribuabilii care aplica prevederile prezentului articol nu pot beneficia de rambursarea profitului reinvestit prevazuta la art. 261 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta facilitate fiscala se va putea aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

______________________

a se vedea si Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit

Ce mai face un contabil...(part.2)

DECLARATII FISCALE (dupa caz – lunar, trimestrial, semestrial sau anual):

1- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat general consolidat – Declaratia 100 2- Declaratia 101 – anuala 3- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale – Declaratia 102 4- Declaraţia privind accizele – Declaratia 103 5- Declaratia informativa privind Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal – Declaratia 208 (numai notarii) 6- Decontul de taxa pe valoarea adăugată – Declaratia 300 7- Decontul special de taxa pe valoarea adăugată – Declaratia 301 8- Declaraţia recapitulativa privind livrările / achiziţiile intracomunitare de bunuri VIES – Declaratia 390 (trimestru) 9- Declaratia informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii – Declaratia 392 (anual) 10- Declaratia informativa privind veniturile obtinute din vanzarea de bilete pentru transportul rutier international de persoane, cu locul de plecare din Romania – Declaratia 393 (anual) 11- Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national – Declaratia 394 (semestru)

_______________________________________ DECLARATII PENTRU SALARIATI (in fiecare luna): 1- declaratii la CNPAS – create cu ajutorul aplicatiei lor – ANEXELE 1.1 SI 1.2 2- declaratii la CAS – create cu ajutorul aplicatiei lor – ANEXELE a, a*, b si c, dar si DECLARATIA DE CONCEDII SI INDEMNIZATII (anexa 1 si 2) 3- declaratii la ANOFM – create cu ajutorul aplicatiei lor – CAPITOLELE 1 SI 2 4- declaratia pentru ITM – create cu ajutorul aplicatiei lor (sau depunere on-line) _________________________________________ - firmele care sunt la primele declaratii, trebuie sa aiba o copie a CUI-ului pentru fiecare institutie de mai sus, atunci cand merg cu declaratiile. - pentru firmele care sunt la primele declaratii, a nu se uita de declaratia ce trebuie depusa la Casa de Pensii pentru accidente de munca si boli profesionale (fisier excel si declaratie).

A se vedea si Ce mai face un contabil...

Declaratia 101

De anul viitor, firmele trebuie sa ia avizul unui consultant fiscal pentru declaratiile anuale pe profit, chiar daca acestea au fost intocmite sau verificate, in prealabil, de un expert contabil sau de contabilul cu studii superioare (economist) angajat al firmei conform fisei postului. Din 2010, potrivit modifi­ca­rilor aduse Codului de pro­cedura fiscala prin Le­gea nr. 52 din 2009,publicata in Monitorul Oficial 224 din 7 aprilie 2009 prin care se aproba Ordonanta Guvernului nr 47 din 28 august 2007 referitoare la reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Codul de procedura fiscala prevede sanctiuni pentru companiile care nu depun declaratiile, nu insa si pentru lipsa certificarii. Dar este posibil ca, la depunere, organele fiscale sa respinga formularele fara avize. Pe de alta parte, reprezentantii Fiscului spun ca, in acest moment, sunt necesare clarificari si proceduri de lucru referitoare la certificarea declaratiilor fiscale, precum si la raspunderea consultantului fata de informatiie contabile pe care le preia atunci cand recalculeaza obligatiile fiscale. O dată cu raportarea privind anul fiscal 2009, plătitorii de impozit pe profit au de acum la dispoziţie un nou model de Declaraţie 101, cu termen de depunere pînă la 25 aprilie 2010. În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 5 noiembrie 2009 a fost publicat Ordinul ANAF nr.1607/2009 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, conform căruia declaraţia privind impozitul pe profit se completează şi se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit pînă la data de 25 aprilie inclusiv, a anului următor. Potrivit actului legislativ, contribuabilii (alţii decît societăţile comerciale bancare, persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine) care definitivează pînă la data de 25 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, organizaţiile nonprofit, precum şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, din pomicultură şi viticultură au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind impozitul pe profit pînă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Inventarierea generala a patrimoniului

Inventarierea elementelor de activ si de pasiv. In Monitorul oficial nr. 704 / 2009 a fost publicat Ordinul MFP nr. 2861 /2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Prevederile Ordinului MFP nr. 2861 / 2009 intra in vigoare in data de 4 noiembrie 2009, cand se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2004. Potrivit acestui ordin, au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii urmatoarele persoane juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991: - societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara; - institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial. Aceste persoane sunt obligate sa emita proceduri proprii privind inventarierea, in baza normelor prevazute de Ordinul MFP nr. 2861 / 2009, aprobate de administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii entitatii. Totodata entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pot aplica, pe langa prevederile Ordinului nr. 2861 / 2009, si reglementari specifice cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, emise de institutiile de reglementare, in functie de specificul activitatii. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. In temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, persoanele juridice au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii: a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege; b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora; f) in alte cazuri prevazute de lege. Inventarierea se organizeaza si se efectueaza potrivit normelor aprobate de OMFP nr. 2861 / 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. _______________________________________ Registrul inventar (cod 14-1-2): 1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. 2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii. Se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi de pasiv grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv. Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse inventarierii pe baza confirmării extraselor soldurilor conturilor analitice debitoare şi creditoare, sau a punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi. În cazul încetării activităţii, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ şi de pasiv inventariate faptic la acea dată. În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la nivel de balanţă de verificare, registrul-inventar se poate conduce de către subunităţi, în condiţiile înregistrării acestuia în evidenţa subunităţii. -În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operaţiuni înregistrate în ordine cronologică, de la deschiderea acestuia până la epuizarea filelor sau încetarea activităţii. -În coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv, conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni. -În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate. -În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de activ şi de pasiv, stabilită de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-verbale de inventariere). -În coloana 5 se trec diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de inventar. -În coloana 6 se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamităţi, terţi neidentificaţi etc.). 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă a rezultatelor inventarierii. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui. _____________________________________ In practica (procedura) 1. Comisia de inventariere Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de catre conducerea unitatii. In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizata, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor. La entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. In aceasta situatie, raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala, numita prin decizie scrisa. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Comisia centrala de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. 2. Componenta comisiei Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile. 3. Externalizarea inventarierii Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare. 4. Participarea contabililor ,auditori Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari. Prin proceduri interne, entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia sa faca parte din comisie. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. In conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii entitatii trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere. 5. Arhivarea documentelor Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate in locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), incuiate si sigilate. Presedintele comisiei de inventariere raspunde de operatiunea de sigilare; 6. Afisarea programului de inventariere Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc vizibil. 7. Alte mentiuni Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri. Bunurile existente in entitate si apartinand altor entitati (inchiriate, in leasing, in concesiune, in administrare, in custodie, primite in vederea vanzarii in regim de consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste de inventariere distincte. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie sa contina informatii cu privire la numarul si data actului de predare-primire si ale documentului de livrare, precum si alte informatii utile. Listele de inventariere cuprinzand bunurile apartinand tertilor se trimit si persoanei fizice sau juridice, romane ori straine, dupa caz, careia ii apartin bunurile respective, in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la terminarea inventarierii, urmand ca proprietarul bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri in termen de 5 zile lucratoare de la primirea listelor de inventariere. In caz de nepotriviri, entitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia ii apartin bunurile respective, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea sesizarii. Important referitor la disponibilitatile din conturile bancare Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitatii. In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancara, puse la dispozitie de institutiile de credit si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta stampila oficiala a acestora. Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate. In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor. Completarea listelor de inventariere se efectueaza fie folosind sistemul informatic de prelucrare automata a datelor, fie prin inscrierea elementelor de active identificate, fara spatii libere si fara stersaturi, conform procedurilor interne aprobate. Despre procesul verbal final Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere, gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate, data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri, constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ipoteci subprime

Criza financiara Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. De unde a inceput criza... Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune. Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, banciile refuzand sa mai refiinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe. Sursa: MBS (Mortgage Based Securities) Instrumente financiare si credite sustinute de ipoteci, aceste derivate au imbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timp cu disiparea riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbul acestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca care a acordat creditul isi scade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Complicitatea Agentiile de rating au acordat un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata, garantii mai mari decat valoarea debitului). Lacomia Profitabilitatea ridicata si riscul perceput ca scazut datorita dispersarii au atras multe companii si in special bancile de investitii din USA sau Europa catre achizitionarea acestor instrumente financiare, acestea fiind o alta cauza importanta a crizei economice mondiale. Acestea fiind unele din cauzele cele mai importante a crizei financiare ce bantuie economia mondiala in prezent. _____________________________ Masuri de redresare Plan de bail-out (a lua in garantie) Planul de bail-out este un plan elaborat de guvern (cel mai reprezentativ este cel din SUA) care vizeaza sprijinirea economiei si a sistemului financiar printr-un pachet de masuri care include: reducerea dobanzii de interventie de catre Bancile Nationale, injectarea de lichiditati in economie atat sub forma de linii de credit cat si sub forma de injectii de capital, garantarea de credite neperformante si diverse alte facilitati acordate in vederea sprijinirii si incurajarii creditarii populatiei si agentiilor economici. Aceaste masuri au fost primul raspuns al rezervelor federale la criza americana. Recapitalizarea Recapitalizarea reprezinta cresterea capitalurilor sociale prin infuzie de capital. Acest termen a fost des folosit pana acum, multe banci europene si nu numai beneficiand de recapitalizari venite de la guvernele tarilor mama in ideea de a fi sprijinite pentru a depasi criza de lichiditate acuzata de toate institutiile financiare mondiale. Exemple: Citigroup, Fortis, Ing, BNP Paribas, UBS etc Nationalizare Nationalizarea reprezinta preluarea partiala sau totala de catre un guvern activelor si a administrarii unei entitati private. Aceasta notiune a fost des intalnita pe parcursul crizei, multe banci nationale apeland la nationalizare pentru a sprijinii institutiile financiare cu grave probleme de lichiditate. Exemple: RBS, ING, Fortis, Fannie Mae, Freddie Mac etc. ___________________________________________ Criza economica Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. _____________________________________ In loc de incheiere: Daca bancile ar fi fost mai putin "lacome" si daca compartimentul de evaluare a riscului ar fi existat cu adevarat,daca instrumentele financiare artificial create numite si derivate ar fi fost corect evaluate ca nivel de risc,daca rezervele ar fi fost pe masura riscului,criza financiara nu ar fi existat...acum bancile "sufla si in iaurt",degeaba, s-au "fript".Sa speram ca pe viitor acestea vor fi lectii demne de luat in seama!

Indicatori de lichiditate si criza sa

Nicio afacere nu se face de dragul de a fi in sine sau de o imagine publica,se face numai in obtinerea in ultima instanta de lichiditati sub forma de profit sau dividend. Gradul de solvabilitate exprima pozitia si garantia in fata competitorilor cat si a partenerilor. Pentru aceasta intotdeauna se urmaresc indicatorii de lichiditate.

Criza de lichiditate

Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati.

Criza de lichiditate este de multe ori primul pas catre insolventa.

Indicatori de lichiditate Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea societatilor de a-si onora obligatiile pe termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) si datoriile cu o scadenta mai mica de un an. Datele necesare se regasesc in Bilantul Contabil sau in Balanta de Verificare. a. Lichiditatea generala/curenta (Current Ratio) = Active circulante/Datorii curente (<1>b. Lichiditatea imediata (Indicatorul test acid) (Quick Ratio) = (Active circulante Stocuri)/Datorii curente (<1>c. Rata capacitatii de plata (Cash Ratio) = Casa si conturi la banci+Investitii pe termen scurt/Datorii curente d. Acoperirea cheltuielilor zilnice (Cash+Investitii pe termen scurt+Creante)/Cheltuieli medii zilnice e. Ciclul de conversie a numerarului Durata de rotatie a stocurilor (DIO)+ Durata de rotatie a debitelor-clienti (DSO)- Durata de rotatie a creditelor-furnizor (DPO)

Fuziunea

O alta forma de optimizare a resurselor unor entitati economice aflate in dificultate este fuziunea societatilor comerciale. Fuziunea poate imbraca doua forme: a) Contopirea - crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja existente. Nici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza. b) Absorbtia - se realizeaza prin inglobarea unei societati de catre o alta societate existenta, prima incetand a mai fiinta. Termenul utilizat este de fuziune-absortie si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte. Elemente caracteristice fuziunii si divizarii 1. Transmiterea universala a patrimoniului Transmiterea tuturor elementelor de activ si de pasiv este o caracteristica ce apartine atat operatiunilor de fuziune, cat si celor de divizare. Foarte important este faptul ca in special pasivul societatii absorbite sau divizate este luat in sarcina societatilor absorbante sau noi. 2. Dizolvarea societatii absorbite sau divizate Prin aceasta caracteristica, fuziunea si divizarea se disting de "aportul partial de active", prin care o societate face aport la o alta societate deja creata. Nu are loc o procedura de lichidare a societatii absorbite sau divizate, asa cum se intampla in alte cazuri de dizolvare. 3. Schimbul (compensarea) drepturilor sociale Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite (pot aparea astfel de legaturi intre societatile de capitaluri si cele de persoane). O societate dizolvata sau in curs de lichidare poate sa participe la o fuziune sau sa se divizeze cu conditia ca, dupa deschiderea lichidarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari. Daca fuziunea sau divizarea a fost facuta pentru frauda, creditorii lezati prin absorbirea sau divizarea societatii, pot cere ca forma de reorganizare sa fie inopozabila Exista foarte multe metode de evaluare a societatilor, printre care: a) valoarea intrinseca (matematica) - valoarea patrimoniului. b) valoarea lichidativa - valoarea intrinseca diminuata cu cheltuielile si impozitele antrenate de lichidarea societatii. Este necesara utilizarea mai multor criterii de evaluare, fara insa ca numarul lor sa fie prea mare. Determinarea paritatilor Valoarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. Cu ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. Paritatea schimbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de schimb definitiv poate fi hotarat. Prima de fuziune Daca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante excede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr-un cont de "prima de fuziune". Proiectul de fuziune sau divizare Este intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. Este necesar: pentru fuziune - acordul societatii absorbante si a celor absorbite, sau al fiecarei dintre societatile ce fuzioneraza - daca se creaza o societate noua. Continutul planului de fuziune sau divizare Proiectul planului de fuziune sau divizare trebuie sa aiba incluse cel putin urmatoarele indicatii: - forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune - fundamentarea - scopurile (cauzele, obiectivele) si conditiile fuziunii sau divizarii - stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi - modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la cere acestea au dreptul la dividende - paritatea (raportul de schimb) a actiunilor sau partilor sociale - cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare - drepturile ce se acorda obligatarilor detinatorilor de obligatiuni si orice avantaje speciale (actiuni preferentiale, drepturi de fondator) - data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune sau bilantul de divizare (data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune Enumerarea nu este exhaustiva putand fi incluse orice alte date care sunt necesare pentru fuziune. Daca se creaza o noua societate pentru a primi aporturile fuziune a doua sau mai multe societati, aceasta trebuie sa fie constituita conform regulilor proprii formei de societate adoptata. Astfel, se poate forma : a) o societate cu raspundere limitata b) o societate pe actiuni Efectele fuziunii Fuziunea pot avea efect doar dupa trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare.

Asocierea in participatiune.

Criza financiara,conjunctura economica,interese ce tin de plaja pietei si clientela, converg catre ideea punerii in comun de catre firme a resurselor lor, fie materiale, fie umane.Cunostintele proprii,mijloacele financiare disponibile cat calitatea resurselor umane,ofera oportunitati de afaceri cu un randament pe masura.Asocierea in participatiune face ca firmele sa poata sa "stranga randurile" dincolo de interesele proprii ,de domeniul de activitate specific. Cred ca am auzit cu totii in lumea comerciantilor "eu aduc terenul , iar dvs. veniti cu investitia si sumele de bani". Ce inseamna asocierea in participatiune? Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind "atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert". Ce trebuie retinut este aspectul ca aceasta societate nu creaza o persoana juridica (art.253 C.com.), iar asociatii nu sunt tinuti de indeplinirea nici unei formalitati in afara de cea de a incheia contractul de asociere in scris.(art.256 C.com.). Art.254 alin.1 C.com. dispune: "Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii". Trebuie sa fie prevazute clauze care sa descrie anume cum vor fi impartite beneficiile si pierderile. Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate, pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind publicitatea imobiliara. Cum pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art.253 C.com) urmeaza ca inscrierea in cartea funciara a drepturilor privind asupra imobilului rezultate din contractul de asociere in participatiune este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-adevar consecinte juridice, in caz contrar tertii putand sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune. Ce nu trebuie sa cuprinda asocierea in participatiune? Clauza leonina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea cistigurilor sau este scutit in a suporta pierderile (art.1513 C.civ.). Dispozitiile asocierii in participatiune Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celor de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se obliga decat catre acela cu care au contractat. Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii. Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile lor intre dansii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in caz cand restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile ce au pus in asociatiune si de beneficii si pierderi. Afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determina forma, intinderea si conditiunile asociatiunei. Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris. Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile. Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin aceea ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic. In acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere. Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Alternative Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. Aportul in cadrul asocierii in participatiune pot fi in egala masura sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi inchirierea de exemplu, evitand taxele aferente chiriei. Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari cu privire la autorizatii sau licente necesare in vederea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand in chiar aceste autorizatii sau licente. Dispozitii Cu privire la aportul in natura, trebuie aratat ca, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse aport de asociatii participanti trec automat in proprietatea asociatului titular. Efectul poate fi insa anulat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze ca bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au aportat la incetarea asocierii. Cat priveste aportul in prestatii trebuie aratat de asemenea ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport. In fine, partile sunt raspunzatoare una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi. Reprezentare In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Contabilitatea-evidenta contabila Ca o consecinta a acestui fapt, toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Cu alte cuvinte,contabilitatea,juridic vorbind, se tine la asociatul titular iar pentru asociatiune se tine o contabilitate conventionala ce nu are efecte fiscale sau de alta natura,aceasta forma de contabilitate exista numai in folosul asociatilor si are efecte de opozabilitate numai intre membrii asociatiunii. Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii in aceste conditii a unei singure operatiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant. Perioada Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca, in cadrul acestora, un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti, care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii. Altele Fiecare asociat poate si nu este tinut de forma de asociatiune, sa-si exercite in continuare propriile sale afaceri,asociatul titular are insa obligatia tinerii distincte (nu separate) a contabilitatii propriei sale afaceri. _____________________________________________ Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti. Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont, procentual in functie de cota de participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Evidenta contabila a asocierii Evidenta asocierii, se organizeaza atat la nivelul asocierii cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul Contului 458 “Decontari din operatii in participatii”, analitic distinct pe fiecare coparticipant. Avand in vedere ca in prezent, prin legislatia contabila nationala, nu este obligatorie prezentarea si raportarea activitatilor de grup, inclusiv cele de asociere, elementele rezultate din astfel de activitati se raporteaza in situatiile financiare astfel: a)- veniturile si cheltuielile asocierii in participatie, in cote proportionale la nivelul fiecarui asociat; b)- activele si datoriile asocierii, incorporate in situatiile financiare ale asociatului care are obligatia contabilizarii activitatilor din asociere. In ceea ce priveste imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii sa fie evidentiate doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare. Codul Fiscal dpv al Participatiunii La Art. 28 sunt precizari referitoare la impozit pe profit, iar la Art. 154 si Art. 156 sunt precizari referitoare la TVA. Decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii. In decont se inscriu operatiunile din desfasurarea activitatii proprii si operatiunile din asociere. Facurile se emit pe numele societatii care are calitatea de responsabil al asocierii. Jurnalul de vanzari si de cumparari se tine separat pentru operatiunile asocierii de catre societatea responsabila. _________________________________________ Monografie contabila: Societatile A si B participa la o asociere in participatie, in vederea obtinerii de bunuri, conform contractului de asociere, astfel: Societatea A - 70% structurat astfel: aport in natura – mijloc fix in valoare de 24.000 u.m. , durata de amortizare 5 ani. aport in numerar - 67.000 u.m. Societatea B – 30%. aport in natura – mijloc fix 36.000 u.m., durata de amortizare 4 ani aport in numerar – 3.000 u.m. In cursul lunii A, au fost inregistrate urmatoarele venituri si cheltuieli din activitatea de asociere: 1.Veniturile totale obtinute de catre asociere 60.000 u.m, din care: - venituri din vanzarea marfurilor obtinute - 40.000 u.m 2.Cheltuielile totale obtinute de catre asociere 50.000 u.m. din care: - cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare aferente obtinerii bunurilor – 15.000 u.m. - cheltuieli cu energia si apa 3.000 u.m. - cheltuieli cu salariile 10.000 u.m. In cursul lunii A, societatile A si B obtin urmatoarele venituri si cheltuieli: 1.Societatea A: - venituri – 70.000 u.m. - cheltuieli – 50.000 u.m. 2.Societatea B: - venituri – 50.000 u.m - cheltuieli – 30.000 u.m. Conform contractului de asociere, contabilitatea este tinuta de catre asociatul A . 1. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea A Contabilitatea se organizeaza si se conduce pana la nivel de balanta, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru contabilitatea asocierii. Toate obligatiile catre bugetul de stat se inregistreaza si se platesc de catre asociatul care are obligatia organizarii si conducerii contabilitatii asocierii. 1.1. Inregistrarea operatiunilor rezultate din activitatea de asociere in participatie Inregistrarea aportului in natura: 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” 24.000 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 36.000 Inregistrarea aportului in numerar: 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/A ” 67.000 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/B ” 3.000 Evidentierea veniturilor aferente asocierii: Inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor 4111 “Clienti” = % 47.600 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 40.000 4427 “TVA colectata” 7.600 Inregistrarea altor venituri 4111 “Clienti” = % 23.800 708 “Venituri din activitati diverse" 20.000 4427 “TVA colectat” 3.800 Evidentierea cheltuielilor aferente asocierii: Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile % = 401 “Furnizori” 17.850 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000 4426 “TVA deductibila” 2.850 Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica: % = 401 “Furnizori” 3.570 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 3.000 4426 “TVA deductibila” 570 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului 641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal remuneratii” 10.000 remuneratiile personalului” datorate Inregistarea contributiei la asigurarile sociale 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 2.050 asigurarile sociale” la asigurarile sociale” Inregistarea contributiei unitatii la fondul de somaj 6452 “Contributia unitatii la = 4371 “Contributia unitatii 250 fondul de somaj” la fondul de somaj” Inregistrarea comisionului la Camera de Munca 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” = 447 “Fonduri speciale - taxe” 75 taxe si varsaminte asimilate si varsaminte asimilate Inregistrarea contributiei la fondul de accidente: 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 50 asigurarile sociale- la asigurarile sociale- fond de accidente” fond de accidente” Inregistrarea platii obligatiilor catre bugetul de stat % = 5121 ”Conturi la banci in lei”12.425 421 “Personal remuneratii datorate” 10.000 4311 “Contributia unitatii 2.100 la asigurarile sociale” 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” 250 447 “ Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” 75 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea A 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe " 400 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea B 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe" 750 Inregistrarea altor cheltuieli % = 5311 "Casa in lei" 21.926 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" 18.425 4426 “TVA deductibila” 3.501 ____________ Inregistrarea repartizarii, pe baza de decont, a veniturilor si cheltuielilor din asociere, catre cei doi asociati A si B : Repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor: a) Repartizarea veniturilor: % = 458 “Decontari din operatii in participatie” 42.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 b) Repartizarea cheltuielilor: 458 “Decontari din operatii = % 35.000 in participati/A ” 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 12.898 Repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor a) Repartizarea veniturilor : % = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 18.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) Repartizarea cheltuielilor 458 “Decontari din operatii = % 15.000 in participati/B " 602“Cheltuieli cu materialele” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 5.528 1.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din activitatea proprie a) Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 2133 “Mijloace fixe” 24.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 5121”Conturi la banci in lei” 67.000 Inregistarea colectarii cheltuielilor si veniturilor societatii A Inregistrarea colectarii cheltuielilor : % = 5311 "Casa in lei" 59.500 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” 4426 “TVA colectat” 9.500 Inregistrarea colectarii veniturilor 5311 "Casa in lei" = % 83.300 708 “Venituri din activitati diverse” 70.000 4427 “TVA colectat” 13.300 Inregistrarea preluarii cheltuielilor si veniturilor din asocierea in participatie Preluarea veniturilor 458 “Decontari din operatii in = % 42.000 participatie/A ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 Preluarea cheltuielilor % = 458 ”Decontari din asociatii in particip./B ” 35.000 602 “Cheltuieli cu materialele” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri: % = 121 “Profit si pierdere” 112.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 "Venituri din activitati diverse" 14.000 708 "Venituri din activitati diverse" 70.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 85.000 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea A Venituri totale 112.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 70.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 42.000 u.m Cheltuieli totale 85.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 35.000 u.m Profit brut: 27.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit datorat: 4.320 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320 __________________ 2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea B 2.1. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din asocierea in participatie Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 2133 “Mijloace fixe” 36.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 5121”Conturi la banci in lei” 3.000 Reflectarea in contabilitate a preluarii veniturilor s cheltuielilor din asocierea in participatie: a) inregistrarea preluarii veniturilor 458 “Decontari din operatii = % 18.000 in participatie/B ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) inregistrarea preluarii cheltuielilor % = 458”Decontari din asociatii in particip./B ” 15.000 602 "Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” 630 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 681 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 5.528 2.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii proprii Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor din activitatea proprie a) I nregistrarea veniturilor : 5311 "Casa in lei" = % 59.500 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 4427 “TVA colectat” 9.500 b) Inregistrarea cheltuielilor % = 5311 "Casa in lei" 35.700 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 30.000 executate de terti” 4426 “TVA deductibila" 5.700 Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri % = 121 “Profit si pierdere” 68.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 45.000 602 “Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 5.528 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 30.000 Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea B Venituri totale 68.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 50.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 18.000 u.m Cheltuieli totale 45.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 15.000 u.m Profit brut: 23.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit : 3.680 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.680 __________________________________________ Contractul de asociere in participatiune se descarca de aici contract ____________________________________________

Capitalul social

Evaluarea capitalului social Capitalul social este o parte a conceptului de capital si este egal cu valoarea nominala a actiunilor emise de societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, sau cu valoarea nominala a partilor sociale emise de restul societatilor organizate intr-o alta modalitate legala decat societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni. Actiunile sau partile sociale ale unei societati se pot evalua la valoarea nominala (capital social), la valoarea de piata, la valoarea de randament sau la valoarea patrimoniala. Evaluarea la valoarea nominala: Valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale este valoarea capitalului social per numar de actiuni/parti sociale: Valoarea nominala = Capital social / Numar de actiuni/parti sociale Ulterior constituirii capitalului social la infiintare, actiunile/partile sociale noi emise vor avea o valoare de emisiune care de regula este mai mare decat valoarea lor nominala, diferenta reprezentand prima de emisiune. Evaluarea la valoarea de piata: Este valoarea actiunilor ce se stabileste prin raportul de cerere si oferta in cadrul unor piete reglementate bursiere. Nu exista o formula de calcul a acestei valori, ea rezultand in urma procesului de vanzare-cumparare. Poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Evaluarea la valoarea de randament: Valoarea de randament a actiunilor/partilor sociale reprezinta profitul net pe o actiune, care se poate capitaliza pe parcursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii pietei. Valoarea de randament = (Dividend distribuit pe o actiune/parte sociala + Cota parte din profitul pe actiune incorporat in rezerve) / Rata medie a dobanzii pietei Evaluarea la valoarea matematica contabila: Se calculeaza pe baza posturilor din bilantul societatii si ia in considerare activul net contabil impartit la numarul de actiuni. Activul net contabil = Total Active - Cheltuieli de Constituire - Active de regularizare - Prime din rambursarea obligatiunilor - Total Datorii Valorea matematica contabila a actiunilor/partilor sociale = Activul Net Contabil / Numarul de actiuni Capitalul social poate suferi modificari prin cresteri sau reduceri de capital. Astfel pot exista cresteri ale capitalului social prin emiterea de noi actiuni/parti sociale si aport de capital in bani sau/si in natura, prin incorporarea rezervelor, prin incorporarea primelor legate de capital, prin incorporarea diferentelor de reevaluare, prin incorporarea profitului, prin conversia obligatiunilor sau dividendelor in actiuni. Reducerile de capital social pot exista, in conditiile legii, prin reducerea numarului de actiuni/parti sociale, reducerea valorii nominale a acestora, rascumpararea de pe piata a propriilor actiuni si anularea lor, acoperirea pierderilor si retragerea sau excluderea actionarilor/asociatilor. Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionarii unei societăţi comerciale. Acesta are o dublă semnificaţie atât juridică cât şi contabilă. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii. În momentul constituirii societăţii, capitalul social este egal cu activul patrimonial, însă pe măsură ce societatea obţine profit, activul patrimonial depăşeşte capitalul social. Capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor. Măsura în care asociaţii contribuie la formarea capitalului social este şi măsura în care aceştia participă la împărţirea profitului sub formă de dividende. Exemplu: dacă A deţine în urma aporturilor sale 40% din totalul capitalului social, atunci acesta este îndreptăţit la 40% din beneficiile realizate de societate. Capitalul social este divizat în: -acţiuni în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. O acţiune nu poate avea o valoarea mai mică de 1 RON. -părţi sociale în cazul societăţii cu răspundere limitată -părţi de interes în cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandita simplă ______________________________________

Ce mai face un contabil...

Contabilitate primara Contabilitatea primara include: -contabilitatea registrului de casa; -contabilitatea notelor de intrare-receptie (nir-uri); -intocmirea deconturilor de cheltuieli; -intocmirea facturilor care trebuie emise de catre client (facturare); -intocmirea de dispozitii de plata/incasare catre casierie; -completarea de chitante, cecuri, ordine de plata, foi de varsamant; -intocmirea de state de plata, pontaje; -completarea registrului de evidenta a salariatilor etc. Contabilitate fiscala: -Calculul impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderii, dupa caz, intocmirea si depunerea declaratiilor in termenele legale; -Calculul impozitului pe dividende, intocmirea si depunerea declaratiilor privind impozitul pe dividende; -Calculul impozitului pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente; -Intocmirea decontului de TVA si depunerea acestuia in termenele legale; -Consolidarea balantelor de verificare pentru grupuri de societãti si transpunerea lor în bilant; -Intocmirea altor situatii sau rapoarte cerute de legislatia in vigoare; -Intocmirea de raportari contabile externe, daca specificul activitatii o impune catre parteneri, furnizori sau clienti externi; Alte lucrari contabile -Lucrari specifice pentru participarea la licitatii publice de oferte; -Informarea periodica a conducerii asupra situatiei economico-financiare a societatii; -Participarea cu ocazia verificarii contabilitatii de catre organele abilitate prin lege de a efectua controale financiare si fiscale; -Intocmirea de dosare credite, dosare leasing; -Obtinerea certificate fiscale, certificate constatatoare; -Efectuarea de punctaje cu administratia financiara. -Lucrari de ordin juridic privind contabilitatea -Informarea permanenta si in timp util a conducerii societatii privind reglementarile din domeniul fiscal si financiar-contabil; -Informari periodice privind schimbarile legislatiei fiscale privitoare la activitatea beneficiarului; Contabilitate de gestiune: -Evidenta global-valorica, cantitativ-valorica, dupa caz, si intocmirea balantei analitice a stocurilor; -Elaborarea balantei de verificare si a balantelor analitice; -Intocmirea jurnalelor contabile prevazute de lege: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul Cartea Mare; -Evidenta analitica si sintetica clienti, furnizori; -Evidenta mijloace fixe, calculul amortizarii. Analiza financiara Un rol important in dezvoltarea IMM-urilor il are analiza financiara. Analiza financiara presupune analiza cash flow-ului, a planului de afaceri si a bilantului prescurtat. Instrumente ale analizei financiare: Bilantul contabil; Bilantul patrimonial; Bilantul functional; Bilantul lichidativ; Contul de profit si pierdere; Soldurile intermediare de gestiune; Tabloul fluxurilor de finantare. Indicatori folositi de analiza financiara: Lichiditatea; Solvabilitatea; Gradul de indatorare; Viteza de rotatie a activelor circulante; Indicatorii de performanta ai contului de profit si pierdere; Indicatorii de rentabilitate; Indicatorii de risc financiar. Elemente de analiza financiara: Analiza structurilor financiare; Analiza fluxurilor financiare, cash-flow-ului; Analiza datoriilor si creantelor; Analiza capitalurilor si a imobilizãrilor; Întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli; Determinarea indicatorilor de analiza financiara pe baza de rate, ponderi, retratari, etc.

Registrul de evidenta fiscala

1. HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 2. OMFP nr. 870 / 2005 - privind Registrul de evidenta fiscala Registrul de evidenta fiscala (a se vedea si Registre. )se foloseste de catre contribuabili pentru determinarea profitului impozabil conform HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Normele fiscale nu prevad ca acest registru sa se completeze intr-un anumit mod, acest lucru ramanand la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. In acest registru se completeaza in general urmatoarele informatii: 1. Modul de calcul al gradului de indatorare conform art. 23 din Codul fiscal .

Gradul de indatoare se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat reprezinta totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat. Din aceasta structura nu fac parte rezervele din reevaluare si subventiile pentru investitii, chiar daca din punctul de vedere al planului de conturi general ele fac parte din clasa numarul unu - conturi de capitaluri. Din punct de vedere teoretic, toate elementele de capital propriu se pot incorpora in capitalul social, dar, din punctul de vedere al cadrului conceptual si legislativ, rezultatul exercitiului nu se poate incorpora in mod direct, ci mai intai trebuie sa fie transferat in rezultatul reportat sau alte elemente de capital propriu.

2. Deductibilitatea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar conform art. 23 din Codul fiscal, in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat cele obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Dobanzile sunt supuse la doua limitari:

a)prima se refera la limitarea acestora la: - nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; - nivelul ratei dobanzii publicate de Guvern, pentru imprumuturile in valuta. In prezent aceasta este de 8% / an. (vezi si Rata dobanzii BNR) b)Cea de a doua limitare se refera la cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3.

In acest caz cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile pentru respectiva perioada. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala (deductibilitate amanata) 3. Amortizarea fiscala si amortizarea contabila Conform Codului fiscal amortizarea contabila este nedeductibila fiscal.(vezi si Amortizari)

Pentru deducerea cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se foloseste amortizarea fiscala care se calculeaza conform art. 24 din Codul fiscal. 4. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitata confomr art. 21 alin. (3) din Codul fiscal:

- cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuieli sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

- perisabilitati, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

- cheltuieli cu tichetele de masa;

- cheltuieli cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22 din Codul fiscal;

- cheltuieli efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

- cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. 5. Cheltuieli nedeductibile prevazute la art. 21 alin. (4) din codul fiscal precum si orice alte cheltuieli nedeductibile

6. Reduceri si scutiri de impozit pe profit

7. Evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate

8. Valoarea fiscala a reorganizarilor, lichidarilor si altor transferuri de active si titluri de participare prevazute la art. 27 din Codul fiscal

9. Pierderi fiscale de recuperat din anii precedenti

10. Venituri neimpozabile

11. Elemente similare veniturilor si cheltuielilor

12. Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil

Modul efectiv de calcul al impozitului pe profit datorat la fiecare termen Registrul se completeaza in ordine cronologica iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile 100 si 101. Registrul de evidenta fiscala se achizitioneaza de la organul fiscal de la domiciliul fiscal al contribuabilului astfel:

- contribuabilii nou-infiintati, declarati platitori de impozit pe profit, au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data inregistrarii;

- contribuabilii care nu mai indeplinesc conditiile de platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit.

Conform OMFP 870 / 2005 contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit pot tine registrul de evidenta fiscala in forma electronica daca se respecta conditiile prevazute la lit. G si H din anexa nr. 1 la OMFP nr. 1.850 / 2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.(Anexele la OMFP 1850/2004 au fost abrogate prin OMFP 3512/2008.)

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Incadrarea unei cheltuieli in deductibile si nedeductibile tine de cunostiintele fiscale ,experienta si de natura acestor cheltuieli. Considerarea unei cheltuieli nedeductibile ca fiind deductibila rezulta, in cazul unui control de la ANAF, in recalcularea impozitului pe profit datorat si plata majorarilor de intarziere pe perioada scursa intre data la care impozitul recalculat trebuia achitat si pana la data controlului ,cu 0.1%/zi inmultita cu suma(36%/an). Conform Codului Fiscal cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Modul in care se considera o cheltuiala ca fiind deductibila sau nedeductibila are importanta in relatia de calcul a profitului impozabil, adica a bazei la care se aplica cota de impozit pe profit de 16%. Conform art 19 alin (1) C.fiscal ,profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. De asemenea la calculul bazei de impozitare se va tine cont si de elementele similare veniturilor si cheltuielilor, adica a acelor sume care nu sunt inregistrate in conturile de venituri sau cheltuieli dar care din punct de vedere fiscal sunt considerate venituri sau cheltuieli. Dpv fiscal,exista trei tipuri de cheltuieli: 1.-deductibile(integral) 2.-deductibile partial 3.-nedeductibile(integral) 1.-deductibile(integral) -cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor -cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale -cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale -cheltuielile de reclama si publicitate -cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori -cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat -cheltuielile pentru marketing -cheltuielile pentru perfectionare -cheltuielile pentru protejarea mediului -taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale -pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate. 2.-deductibile partial Cheltuielile care depasesc aceste cote sunt considerate nedeductibile chiar daca ele sunt inregistrate in contul de profit si pierdere. -cheltuielile de protocol -indemnizatia de deplasare acordata salariatilor -diverse cheltuieli sociale -perisabilitatile -tichetele de masa -provizioane si rezerve -cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar -amortizarea contabila(peste limita prevazuta de lege) -cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative -cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate -cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu -cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice. 3.-nedeductibile(integral) Aceste cheltuieli din punct de vedere fiscal nici nu exista: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat -dobânzile/majorarile de intârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intârziere datorate catre autoritatile române -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura -cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor -cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ -cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile c-heltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative -cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului -cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte -cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate -cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private -cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv. (Nota:atentie,verificati furnizorii de servicii sau marfuri,ANAF exclude aceste cheltuieli) -cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual. ____________________________________ Venituri neimpozabile(se scad din baza de impozitare) Articolul 20 al Codului Fiscal specifica veniturile care nu sunt impozabile la calculul profitului impozabil. - dividendele primite de la o persoana juridica romana; - diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; - veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. ____________________________________ Elemente SIMILARE veniturilor si cheltuielilor. a)Elemente similare cheltuielilor pot fi: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale. -Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil b)Elemente similare veniturilor pot fi: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal. ______________________________________ 1.Verificati daca total cheltuieli=Debit cont 121 2.Verificati daca total venituri=Credit cont 121 3.Verificati daca diferenta cheltuieli-venituri=Sold cont 121 4.Sold cont 121 este un sold contabil,pentru a fi luat ca baza de impozitare acesta trebuie rectificat cu cheltuielile nedeductibile si veniturile neimpozabile. Sold Cont 121=profit Formula: (Sold cont 121+cheltuieli nedeductibile-venituri neimpozabile)*16/100 Exemplu: Sold creditor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=700 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300+700-200=15.800 15.800*16/100=2.528 Cum baza de impozitare se calculeaza intotdeauna de la 01.01.N,suma de 2.528 este impozitul datorat pana la data calcului din care se scad sumele calculate anterior(exemplu 31.12.N). Trim.I=600 =>Declarat 600 Trim.II=800 =>Declarat 700 Trim III=500 =>Declarat 650 Trim IV=628 se raporteaza Trim III=650 Calcul:2.528-600-800-500-628=0 Impozit datorat: 0(zero) Recalculare pe baza Declaratiei 101(in care se scad sumele declarate). 2.528-600-700-650-650=72 suma declarata in plus! _________________________________ Daca Soldul contului 121 prezinta pierdere,scadeti din pierdere(luata pozitiv) cheltuielile nedeductibile,daca suma este negativa(ch.nedeductibile mai mari)diferenta se impoziteaza cu 16% in caz contrar nu se impoziteaza.Daca aveti si venituri neimpozabile,din diferenta negativa(luata pozitiv)scadeti aceste venituri.Daca diferenta este negativa(venituri neimpozabile mai mari) aceasta nu se impoziteaza. Exemplu: Sold debitor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=17.000 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300-17.000= -1.700=>1.700-200=1.500 1.500*16/100=240 __________________________________ Nu uitati: aceste calcule sunt efectuate numai pentru evidenta contabila,pentru ANAF trebuie sa comparati sumele declarate cu cele calculate si evidentiate in contabilitate si numai in urma diferentelor rezulta suma datorata!

Rata dobanzii BNR

Prevederi referitoare la calculul impozitului pe profit La calculul impozitului pe profit, potrivit art. 23 alin. (5) din Codul fiscal in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati dobanzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei. Astfel, valoarea cheltuielilor cu dobanzile in cazul imprumuturilor in lei obtinute de la alte entitati care excede nivelului de deductibilitate de 8,00% pe an este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. In cadrul imprumuturilor obtinute de la alte entitati nu intra imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. In Monitorul oficial nr. 829 / 2009 a fost publicata Circulara BNR nr. 45 / 2009 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna decembrie 2009.Prin aceasta circulara, Banca Nationala a Romaniei (BNR) stabileste nivelul ratei dobanzii de referinta (RDR) la 8,00% pe an pentru luna decembrie 2009. Nivelul pe ultimele 12 luni se prezinta astfel: - decembrie 2009: 8,00% pe an; - noiembrie 2009: 8,00% pe an; - octombrie 2009: 8,50% pe an; - septembrie 2009: 8,53% pe an; - august 2009: 9,00 % pe an; - iulie 2009: 9,50 % pe an; - iunie 2009: 9,71 % pe an; - mai 2009: 10,02 % pe an; - aprilie 2009: 10,07 % pe an; - martie 2009: 10,14 % pe an; - februarie 2009: 10,25 % pe an; - ianuarie 2009: 10,25 % pe an