Mijloace fixe incepand cu data de 1 iulie 2013

Care va fi valoarea de intrare a mijloacelor fixe incepand cu data de 1 iulie 2013?

Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix amortizabil pentru care cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii acestuia se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii, este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții:
- este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
- are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
- are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Valoarea de intrare a mijloacelor fixe stabilita prin HG105/2007, ca fiind de 1.800 lei, se modifica la 2.500 de lei (HG 276/2013), cu aplicabilitate din iulie 2013.
In situatia in care exista in patrimoniu mijloace fixe cu valoare cuprinsa intre 1.800-2.500 lei, neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata se va recupera pe durata normal de functionare ramasa.
La data intrării în vigoare a hotărârii, respectiv 1 iulie 2013, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.

Exemple:

O societate comercială – ALFA SRL, înregistrată în România în scopuri de TVA, are o cifră de afaceri de 700,000 lei în intervalul 1 octombrie 2011-30 septembrie 2012, ca urmare de la data de 1 ianuarie 2013 va aplica sistemul de TVA la încasare.

Ce trebuie să facă firma în octombrie 2012?

Să depună la fisc o notificare, din care să rezulte că în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 a realizat o cifră de afaceri de 700,000 lei.

La data de 1 ianuarie 2013, societatea are de achitat către furnizorul F SRL suma de 10,000 lei și de încasat de la clientul C SRL suma de 9,000 lei.

În ianuarie 2013 vinde prin magazinul propriu cu amănuntul, către populație, bunuri în valoare de 12400 lei, pentru care emite bonuri fiscale. De asemenea vinde firmei CA SRL din magazinul propriu un bun în valoare de 1240 lei cu bon fiscal pentru care emite și o factură clientului, la solicitarea acestuia.

Cum se înregistrează în contabilitate?

Vânzarea către populație	5311	=	%	12,400 lei
			707	10,000 lei
			4427	2,400 lei
Vânzarea către clientul CA SRL	4111	=	%	1,240 lei
			707	1,000 lei
			4427	240 lei

După cum se vede, nu am aplicat TVA la încasare, am colectat instant, pentru că ambele situații sunt exceptate de la aplicarea sistemului de TVA la încasare. Factura către CA SRL va fi una obișnuită fără nici o mențiune specială.

Din depozitul său vinde unui client CB SRL (CB fiind înregistrat în scopuri de TVA în România) lemn de foc în valoare de 4000 lei, iar clientului CC SRL vinde produse alimentare în valoare de 7,000 lei fără TVA, TVA 24%, din care încasează pe loc, la livrare, în numerar suma de 3,000 lei cu chitanță, diferența urmând a fi încasată în 20 februarie cu ordin de plată. Vinde clientului CD SRL, în data de 10 ianuarie produse alimentare în sumă de 8000 lei fără TVA, TVA 24%, factură ce urmează să fie achitată prin virament de către acesta, în data de 28 februarie 2013. Totuși CD SRL nu achită cu OP decât suma de 5000 lei în februarie, diferența achitând-o cu OP în data de 31 mai 2013.

Înregistrări contabile în ianuarie 2013:

Vânzare lemn de foc către CB SRL – se aplică taxarea inversă clientul fiind persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA și lemnul de foc face obiectul măsurilor de simplificare de la art.160 CF. Nu se colectează TVA. Nu se aplică sistemul de TVA la încasare. Factura va purta mențiunea “Taxare inversă” ca până acum. Dacă aș fi efectuat o livrare intracomunitară de bunuri și/sau servicii, la fel s-ar fi contabilizat, fără TVA și fără ca factura să poarte mențiunea.	4111	=	707	4,000 lei
Vânzare către CC SRL – produse alimentare	4111	=	%	8,680 lei
- nu aplic TVA la încasare pentru că am încasare numerar, chiar și parțială, caz exceptat de la aplicarea acestui sistem			707	7,000 lei
- colectez TVA integral la emiterea facturii. Factura NU va avea mențiunea “TVA la încasare”			4427	1,680 lei
Încasare numerar, parțial, de la CC SRL	5311	=	4111	3,000 lei
Vânzarea către CD SRL	4111	=	%	9,920 lei
- aplic sistemul de TVA la încasare – pentru că nu am încasare numerar de fel pe această factură, nici parțial și nici integral. - factura va avea mențiunea “TVA la încasare”			707	8,000 lei
- nu colectez TVA în ianuarie. TVA va fi neexigibilă, până la încasare, dar nu mai mult de 90 de zile.			4428	1,920 lei

Înregistrări contabile în lunile următoare:

Încasarea în 20 februarie a diferenței la factura emisă către CC SRL	5121	=	4111	5,680 lei
Încasarea în 28 februarie 2013 a sumei de 5,000 lei de la CD SRL.	5121	=	4111	5,000 lei
Întrucât la emiterea facturii în ianuarie s-a aplicat sistemul de TVA la încasare și nu au trecut încă 90 de zile de la emiterea ei, TVA corespunzător sumei încasate va deveni exigibil. Așa cum am arătat încasarea se prezumă a conține TVA de aceea TVA ce se va colecta se va determina folosind procedeul sutei majorate. TVA colectat va fi 5,000 lei x 24/124 =	4428	=	4427	967.74 lei
Întrucât următoarea încasare, cea din 31 mai 2013, depășește termenul de 90 de zile de la emiterea facturii (10 ianuarie 2013), termenul acesta fiind împlinit în data de 10 aprilie 2013, în data de 10 aprilie 2013 va trebui înregistrat diferența de TVA colectat (1920 lei TVA aferent facturii – 967.74 lei TVA colectat anterior la încasare = 952.26 lei – calcul verificabil și prin aplicarea sutei majorate la diferența rămasă de încasat – 9,920 lei – 5,000 lei = 4,920 lei rămas de încasat x 24/124 = 952.26 lei)	4428	=	4427	952.26 lei
Încasarea diferenței de 4920 lei, în mai 2013	5121	=	4111	4,920 lei

ALFA SRL vinde în 31 ianuarie 2013, unui client înregistrat în scopuri de TVA – bunuri nealimentare – în valoare de 1000 lei, fără TVA, TVA 24%, pentru care convine cu acesta plata în data de 14 februarie 2013, prin virament. Ca urmare emite o factură pe care înscrie mențiunea “TVA la încasare”. Totuși clientul nu-i achită prin virament suma datorată și se prezintă la sediul ALFA SRL și achită numerar cu chitanță suma respectivă în data de 01/04/2013.

 

Care sunt înregistrările contabile în acest caz? Dar implicațiile fiscale?

Înregistrări contabile în ianuarie

Vânzarea către client	4111	=	%	1,240 lei
- aplic sistemul de TVA la încasare - factura va avea mențiunea “TVA la încasare”			707	1,000 lei
- nu colectez TVA în ianuarie. TVA va fi neexigibilă, până la încasare, dar nu mai mult de 90 de zile.			4428	240 lei

În aprilie, la încasare:

Încasarea în 01 aprilie 2013 a sumei datorate	5311	=	4111	1,240 lei
Întrucât la emiterea facturii în ianuarie s-a aplicat sistemul de TVA la încasare și nu au trecut încă 90 de zile de la emiterea ei, TVA corespunzător sumei încasate va deveni exigibil. Dar apare o problemă: facturile încasate numerar, integral sau parțial, nu intră în sistemul de TVA la încasare ci li se aplică regula generală. Dpvd contabil, se va colecta TVA în aprilie.	4428	=	4427	240 lei

Dar, din punct de vedere fiscal, ce se va întâmpla? Acum, putem doar specula. Probabil suma va fi înscrisă fie pe regularizări fie într-un rând special din decontul de taxă, pentru că acel TVA trebuia colectat în ianuarie la emiterea facturii și nu la încasarea în numerar. De aceea ALFA SRL ar datora TVA și dobânzi la TVA de plată, dacă prin recalcularea soldului TVA acu suma respectivă ar ajunge să datoreze TVA statului, sau i s-ar recalcula TVA de recuperat prin diminuarea acestuia cu suma din factura respectivă.

Pentru organele fiscale o verificare în acest sens va fi extrem de simplă: vor solicita firmei ALFA SRL o listă a facturilor emise, facturi ce poartă mențiunea “TVA la încasare” și o listă a încasărilor și modalităților de încasare a acestor facturi. Orice încasare în numerar la acele facturi, va duce la recalcularea TVA colectat, neexigibil și a celui de plată sau de recuperat, după caz.

 

 

ALFA SRL cumpără în ianuarie de la furnizorii săi următoarele:

- de la FT SRL (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România) cumpără lemn de foc, în valoare de 5000 lei, fără TVA, și achită factura prin bancă în februarie 2013

- de la FBA SRL achiziționează bunuri alimentare astfel:

Nr. factură	Data factură	Data scadenței	Modalitate de plată, convenită	Valoare fără TVA	TVA	Total factură
1	10/01/2013	10/02/2013	Virament	1000	240	1240
2	11/01/2013	20/02/2013	CEC	1000	240	1240
3	12/01/2013	22/02/2013	Numerar	1000	240	1240
4	12/01/2013	24/02/2013	Virament	1000	240	1240
5	13/01/2013	28/02/2013	Virament	1000	240	1240
TOTAL				5000	1200	6200

- se efectuează plăți către FBA SRL astfel:
în 12/01/2013, plată în numerar – 720 lei, la factura 3 din 12/01/2013
în 02/02/2013, se remite FBA SRL un CEC pentru suma de 1240 lei, reprezentând factura 2 din 11/01/2013
în 10/02/2013 se plătește prin bancă suma de 1240 lei reprezentând factura 1 din 10/01/2013
în 20/02/2013 se încasează CEC-ul acceptat de furnizor
în 22/02/2013 se plătește diferența de 520 lei, în numerar, la factura 3 din 12/01/2013
în 24/02/2013 se girează un bilet la ordin primit de la un client, pentru suma de 520 lei, achitându-se astfel FBA SRL suma de 520 lei din factura 4 din 12/01/2013
în 01/03/2013 se achită în numerar, contul bancar al societății fiind indisponibilizat, suma de 720 lei, diferența de achitat la factura 4 din 12/01/2013
în 15 mai 2013 se achită furnizorului și factura 5 din 13/01/2013, în totalitate, prin virament.

Cum se vor contabiliza cumpărările de mai sus?

Factura 1 din 10/01/2013	%	=	401	1240 lei
- bunuri alimentare	371			1000 lei
- TVA	4428			240 lei
Factura 2 din 11/01/2013	%	=	401	1240 lei
	371			1000 lei
	4428			240 lei
Factura 3 din 12/01/2013	%	=	401	1240 lei
	371			1000 lei
	4428			240 lei
Factura 4 din 12/01/2013	%	=	401	1240 lei
	371			1000 lei
	4428			240 lei
Factura 5 din 13/01/2013	%	=	401	1240 lei
	371			1000 lei
	4428			240 lei

Ce putem observa? Că, în toate cazurile, am contabilizat TVA prin contul 4428. De ce? Pentru că nu știm dacă va fi deductibil sau nu. Pentru a-l putea deduce, condițiile sunt: să deținem o factură întocmită conform art.155 CF și să facem dovada plății taxei datorate furnizorului.

În cazul în care am avea o factură primită de la un furnizor, factură ce am achitat-o integral, pe loc, am putea deduce direct taxa? E o întrebare la care răspunsul nu e chiar foarte clar. Veți vedea mai jos de ce.

Acum să contabilizăm plățile.

Plata numerar la factura 3 din 12/01/2013	401	=	5311	720 lei
Întrebarea e următoarea: putem deduce TVA? Răspunsul, acum, așa cum e formulat textul codului fiscal, e greu de dat. În codul fiscal se spune că trebuie făcută dovada plății TVA datorat furnizorului. Întrebarea logică este: ce se înțelege prin TVA datorat furnizorului? TVA înscris în factura la care fac plata – 240 lei în cazul nostru, ori o sumă egală cu TVA înscris în toate facturile emise de furnizor către mine în perioada fiscală de referință – 1200 lei (TVA din cele 5 facturi din ianuarie? Sau poate se înțelege că pot deduce din TVA datorat furnizorului, o sumă egală cu cea achitată – adică din 1200 lei, aș putea deduce suma de 720 lei.
De aceea dacă prin dovada plății TVA datorat furnizorului înțeleg
- TVA înscris în factura pentru care fac plata, atunci voi contabiliza ca TVA deductibil	4426	=	4428	240 lei
- TVA înscris în toate facturile emise furnizor către mine în perioada fiscală de referință și considerat achitat de mine prin plata efectuată	4426	=	4428	720 lei
- TVA înscris în toate facturile emise de către furnizor în cursul perioadei de referință și achitat în totalitate – în acest caz, nu contabilizez nimic ca TVA deductibil pentru că suma TVA datorat pe facturile emise către mine, este de 1200 lei și eu am achitat doar 720 lei. Dacă aș fi achitat 1200 lei, cel puțin, aș fi putut deduce întreg acel TVA
remitere CEC către furnizor, în data de 02/02/2013	401	=	403	1240 lei
Iarăși suntem nevoiți să speculăm: Dacă acceptarea CEC reprezintă data plății (și eu zic că asta reprezintă), atunci ne întoarcem la cele trei situații anterioare:
- dacă plata se referă strict la factură (să faci dovada achitării la fiecare factură primită, cel puțin a unei sume egale cu TVA înscris în acea factură)	4426	=	4428	240 lei
- dacă plata se referă la TVA achitat efectiv din total TVA datorat în luna în care se face plata, atunci din 1200 lei din ianuarie, am dedus în ianuarie suma de 720 lei și mai rămân de dedus 480 lei	4426	=	4428	480 lei
- dacă plata se referă la a achita integral TVA datorat pentru o perioadă fiscală furnizorului, atunci abia acum voi putea deduce cei 1200 lei facturați în ianuarie pentru că abia acum plățile pentru facturile din ianuarie și februarie depășesc suma TVA facturat în ianuarie.	4426	=	4428	1200 lei
Plată la factura 1 din 10/01	401	=	5121	1240 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte	4426	=	4428	240 lei
Decontare CEC	403	=	5121	1240 lei
- nu avem ce înregistra ca TVA. Am trecut ca TVA deductibil acel TVA de la data emiterii/acceptării CEC. Se va înregistra ca TVA deductibil vreo sumă, dacă, prin norme, în mod explicit se va reglementa ca în astfel de cazuri, plata sau încasarea se va considera ca fiind efectuate la plata/încasarea efectivă a banilor.
Plată diferență la factura 3	401	=	5311	520 lei
- nu avem de ce contabiliza TVA deductibil, chiar dacă ne-am afla în oricare din cele 3 spețe enumerate anterior.
Girare BO – plată parțială la factura 4 din 12/01/2013	401	=	413	520 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte	4426	=	4428	240 lei
Plată numerar diferență la factura 4	401	=	5311	740 lei
- nu avem de ce contabiliza TVA deductibil, chiar dacă ne-am afla în oricare din cele 3 spețe enumerate anterior. - remarcăm că, spre deosebire de încasare, la plată, dreptul de deducere nu se transferă de la data plății la data emiterii facturii
Plată factura 5, prin virament, integral, la 123 de zile de la emitere	401	=	5121	1240 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte. Spre deosebire de încasare, unde dacă la 90 de zile de la emitere taxa devine exigibilă, în cazul plății, termenul la care se poate deduce TVA este cel al plății, indiferent de numărul de zile trecute de la emiterea facturii.	4426	=	4428	240 lei

 

 

O societate ce nu aplică sistemul de TVA la încasare, nu va avea probleme cu partea de TVA colectat, parte unde aplică același mod de înregistrare și declarare ca cel de până acum, dar dreptul de deducere al TVA va fi similar celui corespunzător persoanelor ce aplică sistemul de TVA la încasare, pentru acele achiziții de la persoane ce aplică acest sistem de încasare. De aceea exemplele de mai sus, sunt perfect aplicabile și în cazul acestora.

 

Sper că exemplele acestea vă sunt de folos și v-au creat o imagine practică a ceea ce înseamnă TVA la încasare.

 

În măsura în care credeți că aveți nevoie de precizări, postați comentarii pertinente la acest subiect. În situația în care normele de aplicare a codului fiscal o vor impune, voi încerca să modific sau să completez aceste exemple cât mai repede posibil. Modificări și completări voi face și în urma comentariilor postate de dumneavoastră, dacă va fi necesar.

Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordin ce reglementează contabilitatea în partidă simplă, ordin ce va avea menirea înlocuirii Ordinului 1040/2004.

Cui se adresează proiectul de ordin?

- persoanelor fizice şi asocierilor fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi în scopul obţinerii de venituri în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- persoanelor care, prin actul de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă, cu excepţia persoanelor juridice fără scop patrimonial;
- reprezentanţelor persoanelor juridice străine, care sunt autorizate să funcţioneze în România.

Despre formulare:

Registrele obligatorii sunt “Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”. Ambele au, în continuare, regim obligatoriu de numerotare și de înregistrare (după ce se șnuruiesc și se parafează) la organele fiscale.

Registrul jurnal de încasări și plăți se totalizează anual. Dacă se conduce evidența contabilă cu ajutorul tehnicii de calcul, acesta se va edita lunar, iar totalul lunar se va înscrie în registrul înregistrat la finanțe.

Registrul inventar este schimbat. Este mai simplu și este reglementat mai bine. Totodată MF a venit, de această dată cu definiția elementelor patrimoniale. Acestea sunt: “bunurile şi drepturile care contribuie la desfăşurarea activităţii persoanei care conduce contabilitatea în partidă simplă. Acestea cuprind: imobilizări corporale mijloace fixe), stocuri şi imobilizări necorporale respectiv programe informatice, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”.

Factura: se întocmește cu respectarea reglementărilor existente în codul fiscal, titlul “TVA”, referitoare la aceasta. 

 Atenție! 

Indiferent că sunteți sau nu persoană impozabilă înregistrată sau nu în scopuri de TVA, că înregistrați operațiuni impozabile sau nu din punct de vedere al TVA.

Se pot utiliza toate sau o parte din formularele reglementate de ordin sau de OMFP 3512/2008, în funcție de necesitățile specifice. În cazul utilizării de formulare ce conțin rubrici despre conturi debitoare sau creditoare, aceste rubrici se lasă necompletate. Formularele pot avea orice formă, obligația persoanei fiind de a respecta conținutul minim aprobat de ordinele ce le reglementează. De asemenea pot fi pretipărite sau editare direct cu ajutorul programelor informatice.

Este important pentru orice document ca pentru a dobândi calitatea de document justificativ să conțină toate informațiile prevăzute de normele legale.

Nu se admit ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea, sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar – contabil şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.

Inventarierea elementelor patrimoniale:

Este obligatorie, la începutul activității și cel puțin odată pe an, de regulă la finele acestuia.

Evidența contabilă vs. evidență fiscală

Evidența contabilă nu trebuie confundată cu evidența fiscală. Cele două noțiuni sunt distincte, chiar dacă ele au elemente comune și parțial sunt interdependente.

Ordinul discută despre registrele de contabilitate (“Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”) și face mențiunea distinctă  despre evidența în scop fiscal a veniturilor și cheltuielilor ce se ține cu ajutorul  “Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi al Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c)”.

Ordinul spune că în registrul de încasări și plăți la încasări se vor înscrie toate încasările și plățile, la încasări intrând, pe lângă încasările din activitatea de bază și cele ce reprezintă aporturi, credite, subvenții, împrumuturi nerambursabile, donații, despăgubiri, etc, iar la plăți, pe lângă plățile pentru activitate și cele ce reprezintă rambursări de credite, de aporturi, despăgubiri plătite, donații acordate de entitate, penalități, etc.

Se observă, avem între încasările și plățile de mai sus, încasări/plăți ce nu reprezintă venituri sau cheltuieli din punct de vedere fiscal, sume ce nu intră în venitul brut (de exemplu: veniturile neimpozabile – unele subvenții de exemplu, credite, aporturi) și nici în categoria cheltuielilor deductibile integral sau limitat fiscal. Acestea se înscriu în evidența contabilă.

Evidența fiscală se conduce pentru determinarea impozitului pe venit. Aceasta se conduce cu fișa de operațiuni diverse, fișă ce se va deschide pentru fiecare categorie de venit și cheltuială asa cum sunt definite ele de codul fiscal în titlul “Impozit pe venit”.

Evidența fiscală a TVA se ține cu ajutorul jurnalelor de cumpărări și vânzări și în conformitate cu reglementările specifice din titlul “TVA” din codul fiscal.

Registrul contabil “Registru jurnal de încasări și plăți” nu are rubrică de sold, dar este pentru prima dată când normele reglementează noțiunea de disponibilități bănești făcând mențiunea următoare: “diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă disponibilităţile băneşti.”

Ce reprezintă venit? Dar cheltuială?

Venit înseamnă orice încasare efectuată din activitate. Veniturile pot fi:comerciale, din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri pentru care există obligația conform codului fiscal de a se conduce evidență.

Veniturile cuprind și sumele încasate în avans și este esențial să fie încasate pentru a face parte din venitul impozabil.

Cheltuieli sunt sumele plătite de entitate.MF redefinește cheltuielile, eliminând textul controversat “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri”. MF definește cheltuiala ca fiind “cheltuieli efectuate în interesul direct al activității”. Categoriile de cheltuieli sunt: cheltuieli efectuate în interesul direct a activității, cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru burse private, efectuate conform legii, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu amortizarea fiscală, alte cheltuieli deductibile limitat, stabilite potrivit reglementărilor fiscale în vigoare.

Cheltuielile sunt recunoscute fiscal în anul în care sunt plătite efectiv.

Prevederi speciale

Persoanele impuse la normă de venit conduc doar registrul de încasări și plăți completând doar coloana încasări. De asemenea și cei ce obțin venituri din agricultură conform art.74 alin.4 din codul fiscal – adică cei cărora li se reține 2% la sursă ca urmare a valorificării de produse agricole către unități specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare.

Dacă venitul obținut este de 100,000 EUR în anul anterior, acești contribuabili vor conduce evidență în partidă simplă din anul următor celui în care au realizat acest plafon.

Venitul brut nu conține TVA și nici veniturile neimpozabile reglementate la art.42 și art,48 alin.3 din codul fiscal.

Cei ce conduc evidență în partidă simplă nu întocmesc și nu depun situații financiare.

Cursul EUR la finele lui 2012 a fost 4,4287 lei/EUR.

Acesta este cursul:
- la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele anului
- cursul în funcție de care se va depune raportarea semestrială în 2013, dacă nu se va modifica ceva între timp
- cursul în funcție de care se va stabili cifra de afaceri pentru schimbarea perioadei fiscale a TVA de la lună la trimestru sau invers ori pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor.

ANAF a publicat pe siteul său formularul PDF pentru situațiile financiare (bilanțul contabil) aferente anului 2012.
Ce se va depune: la fel ca anul trecut.
Un fișier PDF ce se va valida și va avea atașat un fișier zip ce va conține toate documentele anexă la situațiile financiare, documente scanate alb-negru și arhivate.
Dimensiunea arhivei este limitată la maxim 10 MB pe fișier.

Documentele ce se vor scana:
 - Hotărârea AGA de aprobare a situațiilor financiare și propunerea de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii, după caz.
 - declarația pe proprie răspundere a administratorului conform legii 82/1991.
 - raportul administratorilor, raportul cenzorilor sau cel de audit, după caz.
- notele explicative

Termenul de depunere: 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar pentru acele societăți comerciale ce au desfășurat activitate anterior anului 2013.