miercuri, 23 decembrie 2009

Cum "citim" Planul de Conturi

- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi.
Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase.
Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor.
A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri.
Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare"
Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari"
Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78

Modalităţile de ţinere a contabilităţii

1. Prin compartimente distincte, constituite sub forma serviciului, biroului, compartimentului de contabilitate sau financiar contabil din cadrul unei entităţi economice, conduse de persoane cu studii economice superioare. Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde, împreună cu persoanele din subordine, de ţinerea contabilităţii potrivit legii.
2. Prin persoane juridice sau fizice autorizate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). Răspunderea pentru ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii revine persoanei juridice sau fizice autorizate. Persoanele fizice autorizate sunt cele care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, dobândită în urma examenului şi care lucrează ca şi liberi profesionişti.

Elementele extrapatrimoniale

Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale
Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale.
În această categorie se cuprind: - angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; - mijloace fixe luate cu chirie; - valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; - debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; - redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; - stocuri de natura obiectelor de inventar; - efecte scontate neajunse la scadenţă; - alte valori extrapatrimoniale.
Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă din clasa 8.

marți, 22 decembrie 2009

Operatini efectuate pe BVB

Operatiuni efectuate in NUME PROPRIU pe piata organizata BVB. Inregistrarea tranzactiilor
a) Valoarea titlurilor cumpărate este mai mare decât valoarea titlurilor vândute
1. Se cumpără 100 de acţiuni de tip ABC.A la preţul de 10.000 lei/acţiune: 5031.2 “Acţiuni cotate” “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” = 462.1“Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 1.000.000
2. La data econtării se înregistrează intrarea acţiunilor în portofoliu: 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” = 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” 1.000.000
3. Se înregistrează ieşirea a 30 acţiuni din portofoliu pentru vânzare: 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 300.000
4. Se vând 30 acţiuni, în nume propriu la un preţ de 9.000 lei/acţiune: %= 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” 300.000
461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 270.000
664.2 “Pierderi privind investiţii financiare pe termen scurt cedate” 30.000
5. Ieşirea din patrimoniu a 40 acţiuni tip ABC.A în vederea vânzării la bursă: 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 400.000
6. Vânzarea a 40 acţiuni la 12.000 lei/acţiune: 461.1“Debitori din tranzacţii pentru op. în nume propriu pe piaţa reg. B.V.B.” = % 480.000
5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare”400.000 764.2 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” 80.000 7. Compensarea tranzacţiilor realizate în nume propriu (la trei zile de la tranzacţionare T+3), conform Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat): 462.1 “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 750.000
8. Se decontează prin bancă diferenţa dintre valoarea de plată (1.000.000 lei) mai mare decât cea de încasat (750.000 lei): 462.1 “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 250.000
9. Alimentarea contului de decontare din contul de disponibilităţi proprii: 581 “Viramente interne” = 5121.1 “Conturi la bănci disponibilităţi proprii, în lei” 250.000 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 581 “Viramente interne” 250.000
b) Valoarea titlurilor vândute este mai mare decât valoarea valorilor mobiliare cumpărate
10. Se cumpără 60 acţiuni tip ABC.A la preţul de 20.000 lei/acţiune, la momentul T: 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” = 462.1 “Creditori diverşi” “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată BVB” 1.200.000
11. Se înregistrează intrarea acţiunilor în portofoliu: 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” = 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” 1.200.000
12. Se vând toate cele 60 de acţiuni (scăderea din portofoliu): 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 1.200.000
13. Se vând 10 acţiuni la un preţ de 18.000 lei/acţiune: % = 5031.3 “Acţiuni cotate vândute - în curs de decontare 200.000 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 180.000
664.2 “Pierderi privind investiţii financiare pe termen scurt cedate” 20.000
14. Se vând 50 acţiuni tip ABC.A la un preţ de 23.000 lei/acţiune: 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = % 1.150.000 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare”1.000.000 764.2 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” 150.000
15. Compensarea tranzacţiilor realizate în nume propriu (la momentul T+3), conform Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat): 462.1 “Creditori diverşi” “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.1 “Debitori diverşi” “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 1.200.000 16. Se decontează prin bancă diferenţa dintre valoarea de încasat (130.000 lei) mai mare decât valoarea de plată (1.200.000 lei): 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” = 461.1 “Debitori diverşi” “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 130.000
17. Alimentarea contului de disponibilităţi proprii S.S.I.F. din contul de decontare: 5121.1 “Conturi la bănci disponibilităţi proprii, în lei” = 581 “Viramente interne” 130.000 581 “Viramente interne” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 130.000
Nota: Valorile exprimate sunt in lei vechi.
______________________________
A se vedea si SSIF

Organizarea contabilităţii societăţilor de servicii de investiţii financiare

A. Operatiuni efectuate pentru CLIENŢI pe piata organizata BVB
I. Depunerea de numerar şi/sau de valori mobiliare
1. Se încasează numerar prin casierie de la un client în vederea cumpărării de valori mobiliare 10.000.000 lei.
5311 = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 10.000.000
2. Se depune la bancă numerarul:
581 = 5311 10.000.000
5121.2 – disponibilităţi clienţi în lei” = 581 10.000.000
3. Se încasează prin bancă suma de 20.000.000 lei în vederea cumpărării de valori mobiliare: 5121.2 – disponibilităţi clienţi în lei” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 20.000.000
II. Înregistrarea tranzacţiilor
a) Dacă valoarea titlurilor vândute este mai mare decât a valorilor mobiliare cumpărate
4. Cumpărarea de 2.000 acţiuni de tip ABC.A la preţul de 10.000 lei, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T), pe baza Ordinului de bursă şi a Raportului de Tranzacţionare: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 20.000.000
5. Se înregistrează comisionul cuvenit S.S.I.F. de 1,5 %, pe baza facturii emise: 411.1 “Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 300.000
6. Decontarea comisionului cu clientul: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 300.000
7. Vânzarea a 2.000 de acţiuni tip ABC.A la preţul de 11.000 lei bucata, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T):
461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 22.000.000
8. Facturarea comisionului de 1,5 % cuvenit S.S.I.F.: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioanele aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 330.000
9. Decontarea comisionului: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 330.000
10. Înregistrarea compensării valorii tranzacţiilor executate pentru clienţi pe baza Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat):
462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 20.000.000
11. Înregistrarea decontării prin bancă în situaţia în care valoarea de încasat este mai mare decât cea de plată:
5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 2.000.000 12. Transferul sumelor în contul de disponibilităţi clienţi:
581 = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţă reglementată B.V.B., în lei” 2.000.000
13. Încasarea pe baza extrasului de cont:
5121.2 “Conturi la bănci în lei, disponibilităţi clienţi” = 581 2.000.000
b) Dacă valoarea titlurilor vândute este mai mică decât a valorilor mobiliare cumpărate
14. Cumpărarea a 400 de acţiuni de tip ABC.A la un preţ de 10.000 lei/acţiune, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T), pe baza Ordinului de bursă şi a Raportului de
Tranzacţionare: 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” = 462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 4.000.000
15. Se facturează clientului comisionul de 1,5 %: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 60.000
16. Decontarea comisionului: 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 60.000
17. Vânzarea a 300 acţiuni de tip ABC.A la un preţ de 11.000 lei bucata, la momentul tranzacţionării (T): 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 3.300.000
18. Se facturează clientului comisionul de tranzacţionare de 1,5 %: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 49.500
19. Decontarea comisionului cu clientul: 419.1“Clienţi – creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 49.500 20. Se înregistrează compensarea tranzacţiilor la momentul T+3, pe baza Raportului de compensare. Operaţiunea se va face la suma cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat: 462.2“Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 3.300.000
21. Înregistrarea decontării prin bancă în situaţia în care valoarea de plată este mai mare decât cea de încasat: 462.2“Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţă reglementată B.V.B., în lei” 700.000
22. Înregistrarea virării sumelor pe baza extrasului de cont de la bancă unde se află contul de “Disponibilităţi clienţi”: 581 = 5121.2 “Conturi la bănci disponibilităţi clienţi în lei” 700.000
23. Înregistrarea încasării sumelor în contul de decontare a tranzacţiilor:
5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B. în lei” = 581 700.000
24. Se înregistrează reţinerea la sursă a impozitului pe venit pentru clienţi persoane fizice şi a impozitului pe profit persoane juridice nerezidente privind vânzarea de valori mobiliare (sumele sunt ipotetice): 419.1 “Clienţi – creditori din tranzacţii” = % 1.300.000 4462.1 “Impozit pe venit din tranzacţii persoane fizice”500.000 4462.2 “Impozit pe profit din tranzacţii persoane juridice nerezidente”500.000
25. Se reţine comisionul cuvenit C.N.V.M. de la clienţi, 400.000 lei: 419.1 “Clienţi – creditori din tranzacţii” = 462.7 “ Alţi creditori diverşi” 400.000
26. Se virează impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice şi pe profit persoane juridice nerezidente şi comisioanele datorate C.N.V.M. % = 5121.2 “Conturi la bănci de disponibilităţi clienţi în lei” 1.700.000 4462.1 “Impozit pe venit din tranzacţii persoane fizice”500.000 4462.2 “Impozit pe profit din tranzacţii persoane juridice nerezidente”800.000 462.7 “Alţi creditori diverşi”400.000 27. Lichidarea soldului numerarului din contul unui client la cererea acestuia: 419.1“Clienţi – creditori din tranzacţii” = % 1.500.000 5121.2 “Conturi la bănci disponibilităţi clienţi în lei”1.000.000 5311 “Casa în lei” 500.000 Nota:Valorile exprimate sunt in lei vechi
A se vedea si SSIF

Cateva sfaturi ptr.o societate agricola

Ca introducere se recomanda evidenta pe conturi analitice pentru fiecare cultura, cel putin pentru conturile 331 si 711. Din practica a reiesit ca si in cazul celorlate conturi, atunci cind se lucreaza cu analitice, evidenta si urmarirea este mult mau buna.
Inregistrarea cantitativ-valorica este de preferat celei global valorice.
Achizitia de materii prime, materiale: % =401 301 Achizitia de materii prime 3022 Achizitia de combustibili 3025 Achizitia de seminte 3028 Achizitia de alte materiale 4426 TVA aferent Consumul acestora si inregistrarea productiei neterminate 601 = 301 Consumul de materii prime 6022 = 3022 Consumul de combustibili 6025 = 3025 Consumul de seminte 6028 = 3028 Consumul de alte materiale
Inregistrarea productiei in curs
331 = 711 Repartizarea celorlalte cheltuieli (603, 604, 605, 608, 611, 612, 613, 614, 622, 623, 624, 625, 626, 628, etc.) se poate face proportional cu suprafata cultivata atunci cind este vorba de cheltuieli de regie.
Cheltuielile specifice se repartizeaza pe cultura pentru care au fost efectuate.
De exemplu: cheltuielile cu amortizarea tractoarelor se pot repartiza proportional pe toate culturile dar cheltuielile cu depozitarea griului nu pot fi repartizate pe cultura de rapita.
Inregistrarea 331 = 711 se va face cu suma produselor, serviciilor si altor cheltuieli (doar daca nu sen cere o exigenta mai mare caz in care se trece fiecare inregistrare separat.
Atentie: atunci cind societatea are mai multe culturi (de ex griu, porumb, orz) aceste cheltuieli si implicit productia neterminata, se vor inregistra proportional cu suprafata cultivata, in cazul cheltuielilor comune tuturor culturilor.
Cheltuielile specifice fiecarei culturi se vor inregistra numai pe aceasta cultura.
Nu uitati: o cultura se incheie cu lucrari de desfiintare a culturii. Si acestea trebuiesc repartizate pe cultura respectiva.
La recoltare
Pe baza notelor de cintar se poate sti exact cantitatea produsa.
Atentie la modul de lucru pe cantitati: in agricultura se poate lucra pe cantitati fizice sau pe cantitati utile.
Determinarea cantitatii utile se poate face numai dupa analizarea calitatii produselor.
Ca producator este recomandat sa lucrati la fizic.
Inregistrarile sunt urmatoarele: (se poate folosi ca intermediar contul 711, daca nu doriti o inregistrare de genul 345 = 331) 711 = 331 Descarcarea contului de productie in curs 345 = 711 Incarcarea conturilor de produse finite sau 345 = 331 O alternativa la cele doua inregistrari de mai sus. Daca nu aveti spatii de stocare proprii, va trebui sa depozitati produsele in custodie: 711 = 345 Descarcarea contului de produse finite 354 = 711 Incarcarea conturilor de produse finite la terti sau 354 = 345 O alternativa la cele doua inregistrari de mai sus. Uneori, din cultura curenta, se pastreaza material pentru seminte.
Incarcarea conturilor de seminte 3025 = 711 711 = 345 Descarcarea conturilor de produse finite Vinzarea produselor 4111 = % Vinzarea produselor finite 701 4427 711 = 345 Descarcarea contului de produse finite (daca vinzarea se face din spatiile de depozitare proprii) 711 = 354 Descarcarea contului de produse finite (daca vinzarea se face direct din spatiile de depozitareale tertilor)

Leasing financiar -locatarul

Exemplu: Societatea D S.A. , preia în leasing financiar un autoturism FORD FOCUS 18 TDCI de la LEASING S.A. Bucureşti. Furnizorul autoturismului este NICOSIA AUTO LTD din Cipru. Calculul şi eşalonarea plăţilor se prezintă astfel:
1. Valoarea de intrare (preţ auto, condiţii de livrare CIP) 16.240.,00 EUR
2. Valoarea reziduală 20 % 3.248,00 EUR
3. Rata 1, nefinanţată 20 % 3.248,00 EUR
4. Valoarea finanţată 12.992,00 EUR
 5. Dobândă 12 % 3.136,20 EUR
6. Comision de analiza-administrare* 1 % 162,40 EUR
7. Cheltuieli de import, omologare, înmatriculare* 260,00 EUR
 8. Servicii asigurare 2.376,00 EUR
9. Perioada contractului: 36 luni 10.
 Nr. rate: 13 11. Rate /an 4
_______________________________________

 În cazul exprimării de către utilizator a opţiunii de cumpărare, transferul de proprietate se va face la valoarea reziduală la care se adaugă taxele de import. Derularea prezentului contract se efectuează conform condiţiilor contractuale.

Comisionul de analiză-administrare reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de LOCATOR în vederea acordării finanţării şi nu poate face obiectul nici unei pretenţii de restituire.

Asigurarea prin efectul legii – RCA este în sarcina utilizatorului.

 Cheltuielile de import, omologare înmatriculare sunt în sarcina clientului şi se achită împreună cu rata 1.

 A) În contabilitatea locatarului (S.C. D S.A.)

  1. Se înregistrează primirea autoturismului: 16.240 EUR x 33.922 lei/EUR
 2133 “Mijloace de transport”= 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 550.893.280

  2. Se înregistrează dobânzile de plătit pe durata contractului de leasing: 3.136,20 EUR x 33.922 lei/EUR = 106.386.176 lei
471 “Cheltuieli înregistrate în avans”= 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 106.386.176


3. Se evidenţiază operaţia de leasing cu ajutorul unui cont extrabilanţier:
D 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” = 657.279.456

  4. Se primeşte factura pentru: - avans 3.248 EUR x 33.922 lei/EUR = 110.178.656 lei - TVA 110.178.656 x 19 % = 20.933.945 lei
 % =167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”131.112.601
4426 “TVA deductibilă”20.933.945
404 “Furnizori de imobilizări”110.178.656

  5. Se înregistrează factura pentru comisionul de analiză-adminsitrare, cheltuieli de import, omologare, înmatriculare:
%= 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”17.051.097
 4426 “TVA deductibilă”2.722.444
 404 “Furnizori de imobilizări”14.328.653

  6. Se înregistrează primele de asigurare facturate de locator utilizatorului:
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 404 “Furnizori de imobilizări” 6.716.556

  7. Se achită facturile locatorului: 404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 154.880.254

  8. Se reflectă în contul extrabilanţier achitarea avansului: = C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” 110.178.656


9. Se primeşte factura pentru rata 2, la un curs de 34.500 lei/EUR:
% = 404 “Furnizori de imobilizări” 41.511.507
167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 23.188.740
1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 13.221.439
6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 620.396
4426 “TVA deductibilă”4.480.93

2 Locatorul va factura ratele de leasing indexate în funcţie de cursul de schimb, diferenţele fiind cuprinse pe un rând distinct, întitulat “Diferenţe de preţ”. Normele de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de leasing prevăd că “în contabilitatea utilizatorului diferenţele de preţ aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului, înregistrate în debitul contului 6588 “Alte cheltuieli de exploatare”, pot majora valoarea imobilizărilor corporale potrivit prevederilor legale privind unele măsuri pentru reflectarea în contabilitatea agenţilor economici a unor operaţiuni economico-financiare”.

 În acest caz, la sfârşitul exerciţiului diferenţele de preţ vor fi capitalizate prin următoarea înregistrare contabilă: 2133 “Mijloace de transport”= 7588 “Alte venituri din exploatare”

  10. Se achită factura, la acelaşi curs valutar /34.500 lei/EUR):
 404 “Furnizori de imobilizări”= 5121 “Conturi la bănci în lei” 41.511.507

 În situaţia în care cursul variază între data facturării şi data plăţii efective apare o nouă diferenţă de curs. Aceasta se va reflecta cu ajutorul conturilor 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” sau 7588 “Alte venituri din exploatare”, după caz.

  11. Se înregistrează dobânda aferentă ratei de leasing: 666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 13.221.439

  12. Se înregistrează factura pentru primele de asigurare (198 EUR x 34.500 lei/EUR):
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”= 404 “Furnizori de imobilizări”6.831.000

 Pentru comisionul de analiză-administrare, cheltuielile de import, omologare, înmatriculare, primele de asigurare se poate folosi în locul contului 404 “Furnizori de imobilizări”, contul 401 “Furnizori”.

  13. Se achită factura pentru primele de asigurare: 404 “Furnizori de imobilizări”=5121 “Conturi la bănci în lei”6.831.000

  14. Se reflectă în contul extrabilanţier 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” plata ratei 2 (1.073,35 EUR x 33.922 lei/EUR):
C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”36.410.179

15. Se înregistrează amortizarea lunară pentru mijlocul de transport (autoturism): 550.893.280 : 60 = 9.401.912 lei:
 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” 9.181.555

  Nota: Înregistrările se repetă până la expirarea contractului.


16. Locatarul (utilizatorul) îşi exprimă opţiunea de cumpărare a autoturismului, la expirarea contractului, la valoarea reziduală de 3.248 EUR. Se primeşte factura la un curs de 40.000 lei/EUR:
 % = 404 “Furnizori de imobilizări” 154.604.800
 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 110.178.656
 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 19.741.344
 4426 “TVA deductibilă” 24.684.800

  17. Se achită locatorului valoarea reziduală:
404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 154.604.800

  18. Se înregistrează taxele vamale de 5 % la valoarea reziduală: 3.248 EUR x 5 % = 162,4 EUR 162,4 EUR x 40.000 lei/EUR = 6.496.000 lei
 2133 “Mijloace de transport”=446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 6.496.000

19. Se achită taxa pe valoarea adăugată aferentă taxelor vamale şi taxele vamale datorate pe valoarea reziduală: - TVA: 162,4 x 40.000 x 19 % = 1.234.240 lei
 %=5121 “Conturi la bănci în lei”7.730.240
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”6.496.000
4426 “TVA deductibilă”1.234.240

  20. Se reflectă scăderea valorii reziduale din contul extrabilanţier:
=C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” 110.178.656 _______________________________
Valorile exprimate sunt un lei vechi.
A se vedea si:

Leasingul

luni, 21 decembrie 2009

Leasingul operational

A. La locator - finantator Achizitionarea bunului de catre finantator % = 404 21x 4426 Inregistrarea amortizarii lunare 681 = 281x Facturarea ratei de leasing catre utilizator 411 = % 706 - cu valoarea ratei 4427 - TVA aferent operatiunii Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului 461 = % 7583 - pentru valoarea reziduala 4427 - TVA aferent % = 21x pentru valoarea contabila 281x amortizarea efectuata 6583 partea neamortizata B. La locatar - utilizator Inregistrarea facturii de leasing % = 401 612 4426 Transferul dreptului de proprietate % = 404 21x 4426 Concomitent se inregistreaza diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului, reprezentind amortizarea calculata de finantator, facturata utilizatorului 21x = 281x

Leasingul financiar

A. La locator - finantator
Achizitionarea bunului de la furnizor
% = 404
21x 4426
Predarea bunului catre utilizator
2675 = 21x - predarea efectiva a bunului
Facturarea ratelor de leasing
4111 = %
706 - cota parte din valoarea bunului
766 - cota parte din dobanda
4427 - TVA aferent operatiunii
Cota parte din valoarea de intrare a bunului ca o cheltuiala de exploatare si diminuarea creantei
6583 = 2675 - cu valoarea din contul 706  

B. La locatar - utilizator
Primirea bunului
232 = 404 - cu valoarea avansului platit
21x = 167 - cu valoarea integrala a bunului
21x = 401 - cu valoarea comisionului de administrare platit
21x = 446 - cu valoarea taxei de inmatriculare achitata
167 = 232 - compensare avans leasing achitat
8036 = 891 - valoarea ratelor de platit egala cu ce s-a inregistrat in contul 167
8051 = 891 - valoarea dobanzii de plata din contractul de leasing

Reducerea valorii datorate societatii de leasing prin inregistrarea platii avansului
167 = 404
Inregistrarea amortizarii bunului achizitionat
6811 = 281x
Factura ce contine rata lunara
% = 404
167 in anumite situatii in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea
1687 numai daca optati pentru inregistrarea 666 = 1687
666 daca nu faceti optiunea de mai sus
613 daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167
4426 TVA aferent operatiunii
Daca optati pentru varianta 666 = 1687
la sosirea facturii
666 = 1687 - preluarea dobanzii pe cheltuieli
891 = 8036 valoarea ratei egala cu ce se inregistreaza in debit cont 167
891 = 8051 valoarea dobanzii egala cu ce se inregistreaza in contul 666
Inregistrarea politei RCA 471 = 401 cu valoarea ratei de asigurare platite
613 = 471 trecerea pe cheltuieli conform politei
La sfirsitul contractului de leasing
% = 404
167 transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 
 4426

Vanzarea cu amanuntul

Pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor. 1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura: 371 = % 378 4428 401 4426 = 401 2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire: 371 = % 378 4428 408 In momentul primirii facturii: % = 401 408 4426 3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat: A. Prin casa (numerar): 5311 = % 707 4427 B. Prin banca (card): 5121 = % 707 4427 4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna: % = 371 607 378 4428 5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K": K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ] Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*. Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707 Astfel costul marfurilor vandute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

Rezervele

1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106 = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106 = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106 = 456

Contabilitatea rezultatului reportat

1.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu rezervele legale. 1061rezerve= 1171rezultat reportat 2.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu profitul anului curent. 129 repartizarea proftului = 1171 rezultat reportat 3.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu Capitalul Social. 1012 capital social varsat = 1171 rezultat reportat 4.Reportare profit net ramas nerepartizat: 121 profit sau pierdere = 1171 rezultat reportat 5.Reportare pierdere neta pentru exercitiul viitor N+1: 1171 rezultat reportat = 121 profit sau pierdere 6.Repartizare profit reportat din exercitiile anterioare ca dividende asociati: 1171 rezultat reportat = 457 dividende de plata 7.Repartizarea profitului net reportat in rezerve: 1171 rezultat reportat = 1068 alte rezerve 8.Marirea Capitalului Social cu profitul net reportat: 1171 rezultat reportat = 1012 capital varsat Exemplu: au fost calculate amenzi pt. anul anterior (penalitati de intarziere) de 1000 lei si pentru anul curent de 500 lei: 1171 rezultat reportat = 4481 alte datorii fata de bugetul statului 1000 6581 despagubiri, amenzi si penalitati = 4481 alte datorii fata de bugetul statului 500 9.Corectarea erorilor contabile sau aplicarea unor noi reglementari contabile - rezultat favorabil: 301 materii prime = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 411 clienti = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 401 furnizori = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 461 debitori = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 10.Corectarea erorilor contabile sau aplicarea unor noi reglementari contabile - rezultat nefavorabil: 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 401 furnizori 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 281 amortiz.imobil.corporale 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 301 materii prime 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4481 alte datorii fata de bugetul statului

Majorarile de intarziere

In 2009,peste 50% din firme NU au achitat la "scadenta" obligatiile fiscale ,reamintesc aici majorarile de intarziere.
Avand in vedere ca majorarile de intarziere se stabilesc de catre organele fiscale pe baza deciziei de calcul al accesoriilor, consider ca in prezent,majorarile de intarziere , nu trebuie achitate din proprie initiativa de catre societate. (Se poate calcula statistic o suma medie care v-a fi consemnata in BVC si de care se v-a tine cont extracontabil la repartizarea dividendelor - in sensul deducerii lor din profitul de repartizat la dividende pentru anul N-1, urmand a fi preluat in BVC-ul anului urmator. In acest sens este utila inregistrarea obligatiei fiscale accesorie pe ct 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal) In cazul in care se doreste achitarea oricaror obligatii ce ar putea fi datorate de societate, puteti solicita organului fiscal emiterea unei Decizii de impunere care sa consemneze cuantumul si modul de calcul. Atentie: numai pe baza Deciziei de impunere majorarile de intarziere vor fi inregistrate in evidenta proprie a societatii ca obligatii fiscale (avand si rolul de document justificativ), in timp ce, pe baza aceluiasi document, majorarile considerate nedatorate pot fi contestate. Majorarile de intarziere sunt un accesoriu la obligtia fiscala data. Accesoriile obligatiilor fiscale au suferit transformari importante in timp atat din punctul de vedere al structurii, cat si al nivelului. Conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Avand in vedere obiectivul majorarilor de intarziere de a descuraja neplata obligatiilor fiscale in raport cu alte obligatii de plata ale contribuabilului, nu sunt de anticipat cresteri ale nivelului majorarii de intarziere. De altfel, luand in considerare faptul ca unei cote de 0,1% pe zi ii corespunde un nivel de 36,5% pe an, se poate constata ca majorarile de intarziere sunt cu mult mai mari decat cele mai penalizatoare dobanzi practicate pe piata. Modul de calcul al majorarilor de intarziere este, de regula, liniar, pe zile calendaristice, incepand cu ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care expira termenul de plata si pana la data indeplinirii conditiilor de incetare a calculului. Determinarea cuantumului dobanzilor se realizeaza utilizand urmatoarea formula: Majorari de intarziere la data t = Suma datorata x Nr. de zile intarziere (de la scadenta pana la data t) x cota majorarilor de intarziere (0,1%) Exemplu: La data de 10 martie, la SC "G" SRL, organele fiscale stabilesc in urma inspectiei ca obligatia fiscala reprezentand impozit pe profit este de 2.000 lei, si nu de 1.700 lei cat a fost achitat la 25 ianuarie 2008. In consecinta, societatea va datora pentru diferenta de 300 lei majorari de intarziere incepand cu 26 ianuarie. Majorarea de intarziere datorata la 10 martie 2008 este in valoare de 13,5 lei, aceasta fiind calculata astfel: 300 lei diferenta de plata x 45 zile calendaristice x 0,1% cota majorarii de intarziere. Nota: majorarile de intarziere Nu sunt deductibile dpv fiscal. Se poate folosii formula:(numai in cazul impunerii definitive) 698.xx = 4481.xx -plata 4481.xx = 5121 -sau in numerar, direct la Adm.Fin. 542.xx = 5311 4481.xx = 542.xx

duminică, 20 decembrie 2009

Deseuri

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ocazionate de constituirea şi plata Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane juridice: 1. La unitatea vânzătoare de deşeuri reciclabile (persoană juridică): a) Vânzarea deşeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidenţierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu: 4111 = % - total factură, inclusiv TVA “Clienţi” 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” - valoarea deşeurilor vândute (inclusiv cota de 3% - Fond de mediu) 4427 “TVA colectată” TVA aferentă b) Încasarea facturii, mai puţin a cotei din veniturile realizate de unitatea deţinătoare reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenţa dintre valoarea totală a facturii şi cota reţinută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare/valorificatoare se înregistrează la cheltuieli, articol contabil: % = 4111„Clienţi” - total factură, inclusiv TVA 512„Conturi curente la bănci” - valoarea facturii emise, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - cota de 3% - Fond de mediu, reţinută de colector/valorificator 2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deşeuri reciclabile: a) Achiziţionarea deşeurilor de la unitatea deţinătoare, pe baza facturii primite de la aceasta: % = 401„Furnizori” - total factură, inclusiv TVA 3xx„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” - valoarea deşeurilor achiziţionate 4426„TVA deductibilă” - TVA aferentă b) Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reţinându-se prin stopaj la sursă: 401„Furnizori” = 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei reprezentând cota de 3% - Fond de mediu c) Achitarea facturii emise de unitatea deţinătoare (vânzătoare) de deşeuri, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu: 401„Furnizori” = 512„Conturi curente la bănci” d) Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reţinute de unitatea colectoare/valorificatoare: 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” = 512 „Conturi curente la bănci” II. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente constituirii Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane fizice: a) Achiziţionarea deşeurilor de la persoana fizica deţinătoare (vanzatoare), pe bază de borderou de achiziţie: 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” = 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice şi reţinerea cotei de 3%- Fond de mediu: 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” = %531„Casa” - valoarea deşeurilor achiziţionate - valoarea deşeurilor achiziţionate, mai puţin cota de 3% 447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei de 3% reprezentând Fondul de mediu

joi, 17 decembrie 2009

Amortizari

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Bonurile caselor de marcat

Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte : Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare. In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat. Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans. In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare. Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare. Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
__________________________________________
Prin HG 105/2009 au fost abrogate prevederile HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, precum şi toate ordinele ministrului economiei şi finanţelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menţionată. Astfel, abrogandu-se prevderile OMFP 293/2006 – nu mai avem limitare legata de valoarea bonului fiscala – cea de 100 de lei. Insa, situatia nu este chiar atat de simpla – intrucat bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale reprezinta doar document care atesta efectuarea platii – care se anexeaza Registrului de casa. Pentru a putea inregistra in contabilitate cheltuiala platita cu bonul fiscal si a deduce respectiva cheltuiala la calculul impozitului pe profit trebuie sa avem un document justificativ. În aceste condiţii au fost abrogate şi prevederile OMFP 293/2006 pentru modificarea OMFP 1714/2005 privind aplicarea prevederilor HG 831/1997. În OMFP 293/2006 se prevedea că bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, şi anume: - bonul fiscal utilizat pentru justificarea TVA aferente carburanţilor achiziţionaţi în vederea desfăşurării activităţii - bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie - bonul fiscal care atestă plata prin cardurile bancare - bonul fiscal a cărui valoare totală este de până la 100 lei inclusiv, sunt documente care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor. Desi nu se intelege mai nimic...decat simpul fapt ca totul de mai sus si-a pierdut legalitatea prin abrogare si ca cele de mai sus NU mai sunt considerate documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor, ce mai ramane: entităţile trebuie să aibă în vedere următoarele: - bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale în baza OUG 28/1999 sunt documente care atestă efectuarea plăţii şi se anexează la registrul de casă - înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a cheltuielilor efectuate de entitate şi achitate pe bază de bon fiscal (cu numerar sau card bancar), se poate efectua dacă: a) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal sau b) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli. Deci in contabilitate pot fi inregistrate si bonurile fiscale ale caselor de marcat sub 100 lei NUMAI pe baza de justificare (ex.prin Decont de Cheltuieli ) la care se anexeaza bonul fiscal de casa. Astfel putem inregistra in evidenta contabila si putem considera deductibila la calculul impozitului pe profit cheltuiala in suma mai mica sau mai mare de 100 de lei ( intrucat limitarea a fost abrogata), achitata cu bon fiscal, daca se intocmeste un referat de necesitate, nota de intrare receptie, proces verbal de receptie, decont de cheltuieli, ordin de deplasare, in functie de fiecare situatie in parte, documente care trebuie sa fie aprobate de persoana care autorizeaza efectarea unor astfel de cheltuieli. În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, aceste bonuri pot fi utilizate şi ca documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Tratamentul deductibilitatii cheltuielii cu combustibilul este analizat prin prisma utilizarii autovehiculului in cadrul activitatilor exceptate prevazute in OUG 34/2009.

Tichete de masa

Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale pentru angajati, un sistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate Acordarea tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale, fiind mult mai avantajoasa pentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor salariale. De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor negocieri colective intre angajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in pachetul de baza salarial, care poate cuprinde: -salariul lunar -tichete de masa -asigurari medicale -alte beneficii Utilizarea tichetelor de masa Spre deosebire de bani, tichetele de masa sunt hartii valorice nefungibile. Legea prevede ca fiecare persoana care primeste tichete de masa sa achizitioneze produse alimentare in valoare de maxim 2 tichete pe zi. Incepand cu data de 1 septembrie 2009, valoarea unui tichet de masa este de 8,72 RON. Emiterea tichetelor de masa se face de catre unitatile autorizate de Ministerul Finantelor Publice sau de catre angajatorii ce au organizate cantine-restaurant sau bufete [click Legislatie]. Pentru a fi protejate impotriva tentativelor de falsificare, tichetele de masa contin elemente de siguranta (diferite elemente grafice, cerneala termica sau fluorescenta etc). Legislatie utila si formulare Tichetele de masa sunt reglementate prin Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa. Elementele unui tichet de masa
Pentru a fi valabil, un tichet de masa trebuie sa aiba inscris numarul sub care a fost inseriat de unitatea emitenta. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet sa fie imprimate urmatoarele: numele si adresa emitentului; valoarea nominala a tichetului; perioada de valabilitate; interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea tigarilor si a bauturilor alcoolice; spatiu pentru a inscrie numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa; spatiu rezervat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de masa a fost utilizat. Poate fi de interes si: -HG nr. 685/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor -Hotarare privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, 332/2001, republicata 2007 -OUG nr. 43/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar -Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Clauza de confidentialitate

Prevederi legale Clauza de neconcurenta este o clauza specifica a contractului individual de munca, alaturi de alte clauze cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate. Ea este prevazuta de articolele nr 21 si 22 din Codul Muncii. Conform acestora, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie platita intocmai si la timp. Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba. Conform art. 22 din Codul Muncii, clauza de neconcurenta nu isi mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca. Prin exceptie de la cele scrise anterior, clauza de neconcurenta isi poate produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul individual de munca. Acest lucru nu este, insa, valabil in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului. In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Exemplu prevederi contractuale intr-un act aditional la contractul individual de munca Informatiile pe care le obtine, potrivit prezentului act aditional, angajatul, ca efect al executarii contractului individual de munca intervenite intre parti, sunt strict confidentiale. Sunt confidentiale urmatoarele informatii, date si documente de care salariatul a luat cunostinta sau incidental: a) sursele si fisierele aplicatiilor realizate in cadrul firmei; b) structurile de date, structura bazei de date, conceptia de programare; c) executabilele realizate in cadrul firmei; d) procedeele si tehnicile de realizare a aplicatiilor; e) licentele sau brevetele de inventie; f) modul de promovare a produselor; Angajatul poate dezvalui informatii sau date, ori poate pune la dispozitie documente din domeniile mentionate anterior numai persoanelor implicate in executarea obligatiilor de serviciu care au legatura cu ele sau acelor persoane pentru care se da aprobare in scris de catre Administratorul Societatii Angajatul se obliga ca pe toata durata validitatii contractului individual de munca sa nu-si constituie o societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului, sa nu devina asociat sau actionar intr-o asemenea societate ori sa-si asume functia de administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor intr-o alta societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului. Angajatul se obliga ca, timp de cel putin doi ani de la data incetarii contractului individual de munca sau a conventiei civile de prestari de servicii, sa pastreze confidentialitatea informatiilor, datelor si documentelor cu care a luat contact pe cale directa sau incidentala in cursul executarii acestora. In cazul in care angajatul, cu intentie sau din culpa, divulga informatii, date sau documente confidentiale se obliga sa despagubeasca societatea corespunzator prejudiciilor pe care i le-a produs.

Codul NIF-cetateni straini

Cetatenii straini ce doresc obtinerea codului NIF (numar de identificare fiscala), trebuie sa se adreseze Administratiei Finantelor Publice din raza locatiei unde domiciliaza/isi desfasoara activitatea in Romania. Cand se prezinta personal, si are rezidenta in Romania, contribualbilul trebuie sa depuna:
  • copie dupa pasaport
  • copie legitimatie de resedinta
  • copie act de spatiu
  • copie permis de munca
  • copie contract de munca sau copie act constitutiv al firmei
  • formulare in 2 exemplare 030 Daca contribuabilul are reprezentant fiscal sau imputernicit, va trebui sa depuna urmatoarele:
  • documente pentru contribuabil (copie pasaport, copie act spatiu, copie act constitutiv, formulare 030 in 2 exemplare)
  • documente pentru imputernicit (copie procura, copie carte de identitate)
  • documente pentru reprezentantul fiscal, daca e cazul (contract de mandat, copie carte de identitate) Daca reprezentantul fiscal este persoana juridica se vor depune:
  • copie ultima balanta
  • copie ultimul bilant inregistrat
  • copie cod unic de inregistrare
  • copie ordine de plata, conform balantei de verificare
  • copie carte de identitate al reprezentantului firmei
  • Cheltuieli

    (1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
    (2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si: a)cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c)cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d)cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor; e)cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti; f)contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca; h)cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; i)cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j)cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; k)cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate; l)cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; m)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, în urmatoarele cazuri: 1.procedura de faliment a debitorilor a fost închisa pe baza hotarârii judecatoresti; 2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3.debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4.debitorul înregistreaza dificultati financiare majore care îi afecteaza întreg patrimoniul. PARTIAL DEDUCTIBILE-LIMITATE (3)Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c)cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2 %, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e)cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f)cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m); g)cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22; h)cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23; i)amortizarea, în limita prevazuta la art. 24; j)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; k)cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; l)cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari; m)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop; n)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. NEDEDUCTIBILE (4)Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; b)dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI; d)cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e)cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor; g)cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere; h)cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora; i)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d); j)cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k)cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l)alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III; m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte; n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situatii decât cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). În aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neîncasati sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; p)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1.sunt în limita a 3% din cifra de afaceri; 2.nu depasesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale. r)cheltuielile înregistrate în evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de înregistrare fiscala a fost suspendat în baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    Cheltuieli cu dobânzi si diferente de curs valutar (1)Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
    (2)În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în conditiile alin. (1), pâna la deductibilitatea integrala a acestora. (3)În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
    (4)Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente împrumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare române sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
    (5)În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la: a)nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si b)nivelul ratei dobânzii anuale de 8%, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2009. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului.
    (6)Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
    (7)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
    (8)În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.

    Venituri neimpozabile

    Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
    a)dividendele primite de la o persoana juridica româna. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;
    b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
    d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
    e)veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. Venituri neimpozabile -impozit pe venit În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
    a)ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
    b)sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;
    c)sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
    d)pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
    e)contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
    f)sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
    g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
    h)drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
    i)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
    j)sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
    k)veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
    l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
    m)veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
    n)veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
    o)veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
    p)veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
    q)sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
    r)subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
    s)veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;
    t)premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
    u)premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;
    v)prima de stat acordata în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
    x)alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

    Contul 4428

    Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata (TVA) neexigibila
    Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila. Contul 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" este un cont bifunctional. In creditul contului 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" se inregistreaza: - taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale (411); - taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul (371); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi (418); - taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor (4427); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila (4426). In debitul contului 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" se inregistreaza: - taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate conform prevederilor legale (401, 404); - taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul (371); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta vanzarilor de bunuri si servicii sau prestarilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului (4427); - taxa pe valoarea adaugata amanata la plata (446). Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
    Contul 4428 TVA neexigibil (A/P) se utilizeaza in urmatoarele situatii:
    - (A) primiri,cumparari, receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura. Pana la sosiea facturii de la fz. TVA se inreg in 4428 TVA neexigibil care in acest caz inlocuieste contul 4426 TVA deductibil, deci va functiona ca un cont de A a acesteia;
    evidenta datoriei fata de furnizorii de la care n-a sosit factura se va tine in contul 401FZ.- facturi nesosite pana la sosirea facturii de la acestia.
    Contul 4428 poate ramane debitor in cursul exercitiului prezentat pana la primirea facturii de la furnizori cand se va transfera (prin creditare) asupra contului pe care la intocmit 4426 TVA deductibil (A).
    - (P) atunci cand se vand bunuri , se executa lucrari clientilor carora nu li s-a intocmit factura.Pana la intocmirea facturii catre clienti, contul 4428 TVA neexigibil il intocmeste pe 4427 TVA colectat (P).
    Creanta fata de clientii carora nu li s-a intocmit factura se va inreg. in contul 418 Clienti- facturi de intocmit (A) pana la intocmirea facturii catre clienti cand se va transfera asupra contul 411 Clienti.
    In momentul intocmirii facturii catre clienti contul 4428 TVA neexigibil se va transfera asupra contului pe care la intocmit inchizandu-se prin debitarea sa in coresponmdenta cu 4427 TVA colectat (P).

    miercuri, 16 decembrie 2009

    Elementele ce compun situatiile financiare-definitii

    • Capitaluri proprii (activ net) - interesul rezidual care exista in valoarea activelor dupa deducerea datoriilor. Intr-o intrerindere, capitalurile proprii reprezinta interesul actionarilor; • Venituri - cresterile de active ale unei entitati sau diminuarile de datorii (ori o combinatie a acestora doua), ce deriva din productia de bunuri sau din prestarile de servicii sau din alte activitati ce decurg din activitatea normala sau principala a unei entitati; • Cheltuileli - diminuarile de active sau cresteri de datorii (ori o combinatie a acestora doua) ce deriva din productia de bunuri, din prestarile de servicii sau din alte activitati considerate ca apartin activitatii normale sau principale a intreprinderii; • Castiguri - cresteri de capitaluri proprii (active nete) ce rezulta din activitati periferice sau accidentale (neobisnuite) sau din orice alte tranzactii, evenimente sau circumstante ce afecteaza entitatea, cu exceptia celor din care rezulta venituri sau investitii ale proprietarilor; • Pierderi - descresteri ale capitalurilor proprii (ative nete), ce rezulta din activitati periferice sau accidentale, precum si din alte tranzactii, evenimente sau circumstante ce afecteaza entitatea cu exceptia celor din care rezulta cheltuieli sau distribuiri in folosul proprietarilor; • Rezultatul economic, global (comprehensive income) - variatia capitalurilor proprii ale unei entitati ce survine in timpul unei perioade, ca urmare a tranzactiilor si a altor evenimente si circumstante, altele decit cele produse in legatura cu actionarii; • Investitiile proprietarilor - cresteri ale capitalurilor proprii ce rezulta din transferuri ale proprietarilor cu scopul de a-si creste participatiile; • Distribuirile in favoarea proprietarilor - descresteri ale capitalurilor proprii ce rezulta din transferul de active, prestari de servicii in favoarea proprietarilor sau din datorii contractate fata de acestia; In afara elementelor ce compun situatiile financiare,se defineste o serie de termeni uzuali des intilniti in limbajul de specialitate american si anume: • Eveniment - consecinta anumitor acte din viata intreprinderii. Un eveniment poate fi intern (utilizarea materiilor prime) sau extern (avantajul tehnologic al unui concurent); • Tranzactie - este un caz particular al evenimentului in sensul ca presupune un transfer de valoare altei entitati; • Circumstanta - reprezinta o anumita conditie sau set de conditii care genereaza situatii care ar fi putut sa nu apara sau sa nu fie anticipate; • Contabilitatea de angajamente - isi propune sa inregistreze efectele financiare ale tranzactiilor unei entitati, precum si evenimentele si circumstantele care au consecinte asupra entitatii in momentele in care aceste tranzactii, evenimente sau circumstante se produc si nu in momentul in care o anumita suma de bani este incasata sau platita de unitate. In acest fel, contabilitatea de angajamente se bazeaza nu doar pe tranzactiile ce implica numerarul, ci si pe alte tipuri de tranzactii cum ar fi : tranzactii de credit, barter, schimbari de preturi, modificarea activelor si datoriilor, si alte tranzactii, circumstante si evenimente care nu implica transferuri de numerar, dar care vor avea consecinte asupra fluxurilor de numerar in viitor;

    2 cuvinte despre Pasiv

    Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice. Elementele de activ se structureaza dupa criteriile bilantiere si anume;natura,provenienta si exgibilitate: 1. datorii 2. provizioane pt riscuri si cheltuieli 3. venituri in avans 4. capital si rezerve. 1) O datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse(plati). Datoriile se concretizeaza in resurse straine atrase temporar in circuitul economico-financiar al agentului economic.ele reprezinta mijloace banesti sau materiale primite de la terti (banci, furnizori, creditori). In functie de scadenta stabilita datoriile pot fi: • datorii curente • datorii necurente Potrivit destinatiei lor,datoriile cuprind urmatoarele structuri: -datorii financiare -datorii comerciale -datorii fiscale -datorii salariale -datorii sociale -datorii fata de actionari sau asociati -creditori diversi 3) Venituri in avans sunt veniturile care se incaseaza in exercitiul financiar curent dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior . 4) Capital si rezerve Capitalul reprezinta expresia baneasca a valorii economice investite pt producerea de noi valori economice, cu scopul de a obtine profit. Capitalul are un caracter stabil in sensul ca asigura finantarea activitatii agentului economic pe o perioada mai mare de un an. Capitalul se formeza la inceputul activitaii agentilor economici, se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii se se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor. 1. Capitalul social are caracter avansabil si exprima finantarea unitatii din aporturile in bani si natura ale proprietarilor. Capitalul social se diferentiaza in: • Capital subscris • Capital subscris varsat • Capital subscris nevarsat 2. Primele de capital sunt determinate de operatiunile de cresterea capitalului prin noi aporturi sau prin fuziuni. 3. Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul de valoare creat prin reevaluare elementelor de activ. 4. Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului . 5. Rezultatul exercitiului. 6. Profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita se inregistreaza la rezultatul reportat, care reprezinta rezultatele anilor precedenti . Capitalul propriu impreuna cu datoriile pe termen lung si cu provizioanele pt riscuri si cheltuieli formeaza capitalul permanent. CAPITALUL PEMANENT =CAPITAL PROPRIU+DATORII PE TERMEN LUNG+PROVIZIOANE PT RISCURI SI CHELTUIELI Elementele patrimoniale mai pot fi stucturate dupa natura elementelor evaluate in: • Elemente monetare -disponibilitati -clienti -datorii • Elemente nemonetare -imobilizari -stocuri

    Evenimente ulterioare datei bilanţului

    Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 10 (IAS 10) - Evenimente ulterioare datei bilanţului A. Obiectiv
    Obiectivul acestui standard este de a stabili următoarele:
    a) Momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaţiile financiare pentru evenimente ulterioare datei bilanţului;
    b) Informaţiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare, precum şi la evenimentele ulterioare datei bilanţului.
    De asemenea, acest standard solicită ca o entitate să nu îşi pregătească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului indică faptul că acest principiu nu mai este valabil în cazul entităţii respective. B. Aria de aplicabilitate
    IAS 10 se aplică în contabilizarea şi prezentarea informaţiilor referitoare la evenimentele ulterioare datei bilanţului. C. Definiţii
    Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare.
    Sunt identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului, după cum urmează:
    • care fac dovada unor condiţii / circumstanţe existente la data bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare);
    • care indică circumstanţe ce au apărut ulterior datei bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare). Exemplu : O societate pregăteşte situaţii financiare anuale pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie N,Consiliul de Administraţie al societăţii aprobă aceste situaţii financiare pe data de 22 februarie n+1. Pe 23 februarie sunt făcute publice anumite informaţii din aceste situaţii financiare (inclusiv profitul obţinut în N).
    Situaţiile financiare sunt apoi distribuite acţionarilor începând cu 3 martie N+1 şi sunt aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din data de 28 martieN+1.
    Situaţiile financiare aprobate de AGA, însoţite de decizia de aprobare, sunt depuse la Administraţia Financiară pe 25 aprilie N+1
    În acest caz, data autorizării pentru publicare este 22 februarie N+1. Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente survenite între 31 decembrie N6 şi 22 februarie N+1. D. Aspecte principale
    a. Evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare Entitatea va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare.
    Exemple de evenimente care necesită ajustare:
    - soluţionarea la un moment ulterior datei bilanţului a unui litigiu, care confirmă că entitatea avea o obligaţie la data bilanţului; - obţinerea ulterior datei bilanţului a unor informaţii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau depreciate la data bilanţului;
    Exemple: o falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanţului, dar care confirmă existenţa la data bilanţului a unei pierderi aferente creanţei faţă de clientul respectiv, şi care astfel necesită ajustare la data bilanţului, o vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului poate fi o probă a valorii realizabile nete de la data bilanţului.
    - descoperirea de fraude sau erori ce arată ca situaţiile financiare sunt incorecte; - determinarea, ulterioară datei bilanţului, a costului unor active achiziţionate înainte de data bilanţului, pentru care costul de achiziţie nu a putut fi determinat cu suficientă exactitate până la data bilanţului.
    b. Evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare Entitatea nu va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare care reflectă evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare. Exemplu de evenimente ce nu necesită ajustarea: declinul în valoarea de piaţă a participaţiilor în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare. Entitatea nu va ajusta valoarea investiţiilor prezentate în bilanţ deoarece scăderea valorii de piaţă nu se referă la condiţiile în care s-au făcut investiţiile la data bilanţului, ci reflectă circumstanţe ce au apărut în perioada următoare.
    c. Dividende Dacă dividendele deţinătorilor de instrumente de capital sunt declarate după data bilanţului, o entitate nu trebuie să recunoască acele dividende ca datorie la data bilanţului.
    Valoarea dividendelor ce au fost declarate după data bilanţului contabil, dar înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru depunere, trebuie prezentate în conformitate cu IAS 1 (în notele la situaţiile financiare).
    d. Continuitatea activităţii O entitate nu trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii dacă managementul determină după data bilanţului:
    • fie că intenţionează din proprie iniţiativă să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia,
    • fie că este forţat să recurgă la una din aceste două soluţii pentru că nu are nici o altă variantă realistă în afara acestora.
    În acest caz, prezentarea în situaţiile financiare se va face conform prevederilor IAS 1. Prezentarea informaţiilor
    Entitatea trebuie să prezinte data la care situaţiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum şi cine a dat această autorizare.
    Comunicarea acestei date este foarte importantă pentru utilizatorii situaţiilor financiare, pentru că ea indică şi faptul că evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate în respectivele situaţii financiare.
    În cazul în care entitatea primeşte după data bilanţului informaţii despre circumstanţe care existau la data bilanţului, va trebui sa actualizeze prezentarea acestor circumstanţe în situaţiile financiare conform noilor informaţii.
    În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare au o importanţă semnificativă, neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte pe baza acestor situaţii.
    O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare:
    • natura evenimentului;
    • o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.
    Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare, ce pot avea o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situaţii financiare de a face evaluări sau de a lua decizii:
    - modificări neobişnuit de mari în preţurile activelor sau în cursurile de schimb valutar; -modificări ale ratelor de impozitare sau ale legislaţiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creanţelor sau datoriilor privind impozitul amânat sau pe cel curent (IAS 12); - emiterea de garanţii semnificative; - combinarea de societăţi (fuziuni/achiziţii) sau înstrăinarea unei filiale importante; - anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi; - achiziţionări sau cedări majore de active sau exproprierea de către guvern a unor active importante; - distrugerea unei secţii de producţie în urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilanţului; - anunţarea sau începerea implementării unei restructurări majore (IAS 37); - tranzacţii importante sau potenţiale cu acţiunile entităţii; - începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilanţului. E. Data aplicării Acest standard se aplică situaţiilor financiare care acoperă perioade începând cu 1 ianuarie 2005.