joi, 6 august 2009

Erori constatate dupa inchiderea ex.financiar

Cum inregistram erorile contabile? Inregistrarea in contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. Prin corectarea acestora nu trebuie sa modificam situatiile financiare ale perioadelor respective. In acest sens, informatiile comparative din situatiile financiare nu trebuie ajustate. In notele explicative vom prezenta influenta corectiilor asupra pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare. Aceste erori le vom corecta pe seama rezultatului reportat in exercitiul financiar in care s-au descoperit, dar nu produc ajustarea situatiilor financiare comparative, ci numai prezentarea lor in notele explicative. In contabilitate, corectarea erorilor aferente perioadelor precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“. Acesta este un cont bifunctional.
In 2010, dupa depunerea situatiilor financiare, s-a constat ca este emisa, in mod eronat, o factura de prestari servicii in anul 2009 in valoare totala de 1.190 lei, din care TVA = 190 lei (19%).
* inregistrarea facturii de stornare in anul 2010:
1174 = 4111 1.000
* inregistrarea stornarii taxei pe valoarea adaugata, prin formula contabila, in rosu:
4111 = 4427 -190
* inregistrarea corectarii impozitului pe profit inregistrat in plus in anul 2009:
1.000 x 16% = 160 lei
441 = 1174 160
Atentie
In cazul in care, prin corectarea unei erori contabile, societatea ar fi realizat pierdere contabila reportabila, iar in anul 2010 societatea realizeaza profit contabil, in primul rand se va avea in vedere acoperirea pierderii obtinute din corectarea erorii din anii anteriori si apoi diferenta se repartizeaza pe alte destinatii.
Bilanţul este redactat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, făcând referire la principiile contabile în vigoare în Romania, cu scopul de a le interpreta, respectând următoarele principii generale de evaluare: • Principiul permanenţei metodelor: criteriile pentru redactarea bilanţului sunt aplicate cu continuitate în cursul timpului. • Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului: redactarea privilegiază unde este posibil, reprezentarea substanţei asupra formei şi momentul de reglare a operaţiunilor asupra aceluia de contractare cu scopul de a furniza o reprezentare corectă a situaţiei financiare. • Principiul continuităţii societăţii: evaluările bilanţului sunt făcute în perspectiva continuităţii activităţii societăţii, adică cu referire la ipoteza de funcţionare a societăţii însăşi. • Principiul prudenţei: profiturile sunt acelea exclusiv realizate la data închiderii exerciţiului exceptând cele prevăzute de criteriile specifice de evaluare. Se ţine cont, pe de altă parte, de riscurile şi de pierderile de competenţa exerciţiului aduse la cunoştinţă după închiderea exerciţiului. • Principiul independenţei exerciţiului: profiturile şi cheltuielile sunt evidenţiate pentru exerciţiul de competenţă. • Principiul evaluării separate: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului sunt evaluate separat, adică nu pe baza evaluării de tip global, exceptând ceea ce este prevăzut la punctul succesiv. • Principiul necompensării: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului, legate între ele, sunt evaluate în mod coerent, utilizând criterii omogene.