O poveste frumoasa INTERNETUL...

Dezvoltarea „retelei retelelor“ are implicatii majore in societate incepe in iulie 1968 cand Advanced Research Projects Agency, din cadrul Defence Department of USA, a angajat compania Bolt Beranek&Newman din Cambridge (Massachusetts) sa construiasca ARPA-net, o retea care sa uneasca centrele de cercetare de pe intinsul tarii. Pana in toamna aceluiasi an, compania amintita reusise sa interconecteze computerele de la Stanford Research Institute, UCLA, UC Santa Barbara si University of Utah. Ulterior, pe masura ce protocoalele si tehnologiile de comutare s-au dezvoltat, in retea au intrat si alte institutii. In 1973, proiectantii au demarat un program denumit Internetting problem, care avea ca obiectiv interconectarea diverselor retele izolate. In 1983 erau deja conectate 400 de calculatoare, iar in 1986, National Science Foundation a creat NSFNet, un backbone ce a legat cu mare viteza toate retelele regionale. Odata cu trecerea timpului, aceasta retea a retelelor avea sa se extinda la institutele de cercetare, la institutiile de invatamant, in administratie, in lumea afacerilor si, in cele din urma, la utilizatorii particulari, la publicul larg. Astfel, internetul a devenit o super-retea informationala cu un accentuat caracter public. Majoritatea utilizatorilor navigheaza pe internet pentru satisfacerea unor nevoi stiintifice, culturale, educationale, profesionale sau de afaceri, dar si a unor necesitati legate de organizarea si desfasurarea vietii de familie ori de petrecerea timpului liber. Internetul reprezinta cel mai mare „cartier” al Cyberspace-ului si pune la dispozitia utilizatorilor cateva categorii majore de servicii: World Wide Web-ul, Electronic Mail-ul, Usenet-ul, Internet Relay Chat-ul. World Wide Web-ul reprezinta o „piata electronica” pentru bunuri, servicii si o vasta gama de aplicatii. Aici, diferiti utilizatori isi constituie site-uri, care se prezinta ca niste „vitrine electronice” in Cyberspace. Internetul este administrat de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), care gireaza adresele si numele domeniilor site-urilor; el depinde direct de Departementul de comert american si, deci, de Guvernul Statelor Unite. Astazi, cand exista un numar foarte mare de baze de date care, gratie internetului, pot fi consultate din orice colt al lumii, spionajul informatic cunoaste o si mai mare amploare si diversificare. Furtul de informatii ingrijoreaza tot mai mult companiile, societatile si firmele din cele mai variate domenii de activitate. Informatiile comerciale, de genul listelor de produse, de preturi, de clienti, de furnizori, de genul metodelor de promovare a produselor sau al studiilor de marketing, sunt cele mai „vanate”. Acestora li se adauga tehnologiile de fabricatie, metodele de instruire a personalului, know-how-ul, inventiile in curs de patentare s.a. La Geneva, intre 10-12 decembrie 2003 s-a desfasurat prima intalnire mondiala la varf asupra societatii informatiei, organizata la cererea ONU de Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (IUT). Acest evenimet major al pietei comunicatiilor a fost comparat, prin amploarea, efectele si mijloacele sale, cu ceea ce a reprezentat, pentru mediu, Intalnirea Pamantului, de la Rio de Janeiro din 1992. Internetul apartine marelui public de mai putin de 20 ani. Intr-un timp atat de scurt el a bulversat, in tari intregi, viata politica, economica, sociala, culturala, asociativa. Nimic nu mai este ca inainte in lumea comunicarii si a comunicatiilor. Accelerarea trimiterii semnalelor si fiabilitatea retelelor au schimbat maniera de a comunica, de a studia, de a cumpara, de a se informa, de a se distra, de a se organiza, de a invata si de a munci pentru o parte importanta a locuitorilor planetei. Internetul a devenit din substantiv propriu, substantiv comun. Gheorghe Sasarman clasifica foarte bine enciclopediile in era internetului: Zedler-ul - compus de catre autori anonimi - a fost prima, urmata de Wikipedia - un dictonar liber pe internet, al carui co-fondator este Larry Sanger, care a pornit de la ideea ca un produs al intelepciunii colective sta mai presus decat acela al unui grup de specialisti, oricat de calificati sunt acestia! Microsoft pregateste o enciclopedie dupa acelasi tipic - numita Micropedia, iar Lary Sanger a lansat un nou proiect - Citizendium,(http://en.citizendium.org/wiki/Welcome_to_Citizendium) unde autorii nu mai sunt anonimi, ci, cei mai competenti profesionisti, iar cititorii au posibilitatea sa comenteze textele si sa propuna intregiri. Knol (de la knowledge = cunoastere) este ultima enciclopedie electronica, de a carei realizare a anuntat ca se ocupa Google. Peste 250 de milioane de europeni folosesc internetul in mod regulat. Peste jumatate dintre europeni sunt in prezent utilizatori constanti ai internetului, 80 la suta dintre ei dispun de conexiuni in banda larga, iar 60 la suta dintre serviciile publice oferite la nivelul UE sunt disponibile on-line. Doua treimi din numarul de scoli si jumatate dintre medici utilizeaza conexiuni rapide la internet, datorita dezvoltarii puternice a comunicatiilor de banda larga in Europa. „Asistam la o binevenita schimbare de orientare politica, in conditiile in care toate cele 27 de state membre ale UE promoveaza astazi tehnologia informatiilor si comunicarii (TIC), principalul factor al cresterii in Europa, in cadrul politicilor nationale ale statelor respective. Acest lucru ajuta Europa sa concureze la nivel international cu alte state sau zone ale lumii dezvoltate si modernizeaza viata de zi cu zi a europenilor”, a spus Viviane Reding, comisar european pentru Societatea Informationala si Media. Aproximativ 40 la suta dintre europeni nu utilizeaza deloc internetul; procentele variaza de la 69 la suta (Romania), 65 la suta (Bulgaria) si 62 la suta (Grecia), la 13 la suta (Danemarca, Tarile de Jos). Pentru a incuraja utilizarea noilor tehnologii on-line, Comisia va publica in cursul anului 2008 un Ghid privind drepturile si obligatiile utilizatorilor din UE in mediul digital. Bulgaria are o rata de penetrare de 30 la suta, Polonia de 29,6 la suta, iar la nivelul UE aceasta era de 55,7 la suta (din populatia UE de 490 de milioane locuitori, 273 de milioane sunt internauti, au acces la internet). Cei mai multi internauti din Europa se afla in Olanda, care are o rata de utilizare a internetului de 87,8 la suta. Urmatoarele clasate sunt Suedia, fosta ocupanta a locului intai, cu 77,3 la suta si Portugalia, cu 73,1 la suta. Raportul arata ca nici in Bulgaria, Italia sau Portugalia, oamenii nu folosesc internetul in mod regulat. Unul dintre obiectivele Comisiei Europene este ca europenii sa profite la maximum de potentialul eHealth, un concept care presupune ca medicii primari sa fie conectati la internet, sa foloseasca internetul in timpul consultatiilor, sa existe retele care sa lege diverse institutii din domeniul sanatatii sau ca pacientii sa primeasca electronic rezultatele analizelor. Potrivit raportului, la procentul medicilor de familie care sunt conectati la internet, Romania se afla pe ultimul loc, departe de celelalte tari din coada clasamentului. Astfel, in randul medicilor de familie din Danemarca, internetul cu banda larga are o penetrare de 91 la suta, fata de Romania cu doar cinci la suta. Penultima in top este Slovacia cu 15 procente, iar pentru Bulgaria procentul este de aproximativ 22 la suta. Numarul de utilizatori de internet din tara noastra a trecut pragul de sapte milioane de persoane, la sfarsitul lunii noiembrie 2007, potrivit statisticilor InternetWorldStats, rata de penetrare fiind 31,4 la suta. Aproape 70 la suta dintre romani nu sunt conectati la internet si peste jumatate dintre cei care au internet folosesc conexiune de viteza redusa, arata un raport al Comisiei Europene despre progresul societatii informationale, Romania ocupand ultimul loc in acest clasament. Doar doi la suta din medicii primari din Romania comunica prin internet cu laboratoare, unu la suta cu spitale, clinici si farmacii si doar 0,3 la suta cu pacientii, pe ansamblu acestea fiind cele mai mici procente din Uniunea Europeana. Un sondaj telefonic realizat cu medicii de familie in 2007 a oferit rezultate pozitive, la nivel european, privind numarul calculatoarelor existente si folosirea internetului pentru ingrijirea primara a sanatatii. Astfel, peste 87 la suta dintre medici folosesc calculatoare in UE si 66 la suta le folosesc in fiecare zi in timpul consultatiilor. Aproape 70 la suta dintre medicii primari folosesc internetul, desi doar jumatate dintre ei au conexiuni la internet de banda larga