Cateva idei, bune de comentat

Nu vrem (sau nu ştim) să înţelegem că Platon dezvăluie natura gândului şi Aristotel pe aceea a gânditului, că Isus relevă divinul dinlăuntrul gânditorului, iar Descartes face din gânditor începutul filosofiei.La fel Kant cu transcendentalul, Hegel care comandă conştiinţei să-şi povestească epopeea şi Schopenhauer, Bergson şi Husserl care fac din intuiţie o însoţitoare a egoului. Nu l-am căuta pe Dumnezeu dacă nu am şti că l-am găsi! Iubeşte pe Dumnezeu şi fa Ce vrei. Da, dar când iubeşti pe Dumnezeu, nu mai faci ce vrei, ci ceea ce trebuie. Abstracţia reduce şi apoi defineşte, dar astfel săvârşeşte o eroare de procedeu. Instinctul, intuiţia, voinţa au de înţeles ceea ce raţiunea nu poate pătrunde. Inima pătrunde adevărul divin şi relevă adevărul metafizic. Obiectivitatea lumii nu este însă una raţională, discursivă, întemeiată pe argumente. Realitatea lumii este intuitivă.