Din ciclul "D'ale practicii contabile"
O polemica de proportii a aparut de catva ani despre a elibera chitanta si factura;a elibera numai bon de casa si factura sau, chiar a elibera si bon de casa si chitanta plus factura.Din textul legii rezulta...."Art. 1. - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale."(OUG 29/1999 actualizata la 03.09.2007) .E clar ca e vorba de vanzari cu amanuntul sau prestari servicii direct catre POPULATIE.
Am gasit nenumarate cazuri cand GF a dat amenzi ptr.neeliberarea bonului de casa pe langa chitanta si factura catre persoane juridice-clienti!
Pai decand persoana juridica face parte din...populatie?.Cand o persoana juridica-client solicita factura (conf.legii) la o livrare de marfa sau o prestare de servicii, primeste in schimbul platii cash o chitanta de casa!
Motivul amenzii ar fi ca persoana juridica a livrat din gestiunea de marfuri cu amanuntul ...unei persoane juridice ! Wow !!!
Rezolvarea? In acest fel a obligat contabilitatea sa faca un transfer intre gestiuni,cu amanuntul si cu ridicata imediat ce marfa a fost vanduta catre persoane juridice pentru a evita o asemenea interpretare a GF.
1.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea "cu amanuntul"
411 - %
707
4427
incasarea - chitanta
5311 - 411
concomitent,
371(gest.cu ridicata) - 371(gest.cu amanuntul) -nota de transfer,semnaturi gestionar predator/primitor,etc
Pentru ca descarcarea gestiunii sa se faca din 371(gest.cu ridicata)
-dece aceasta operatiune ce nu face decat sa mareasa rulajele contului de marfuri ? Doar ca GF interpreteaza cum doreste ea legea? Bine si unde e eludarea fiscala? E adevarat ca se interzice comercializarea cu amanuntul a marfurilor cumparate la pret cu amanuntul...dar asta e problema CLIENTULUI.Si daca o persoana juridica cumpara marfuri pentru consum propriu (protocol,protectia sanatatii angajatilor,etc) si solicita factura?
_________________________________________
2.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea cu ridicata - asa cum se doreste de catre GF
411 - % - se elibereaza factura la clientul X persoana juridica
707
4427
incasarea - bon de casa ( prin Z-etul zilei !)
5311 - %
707
4427
-in acest fel se dubleaza conturile de venituri si tva colectata.
pentru a evita dublarea....se procedeaza : (prin verificarea facturilor zilnic)
% - 473
707
4427
473 - 411
-problema e ca se mareste artificial cifra de afaceri a unei firme !
-solutia ar fi:
411 - 473
incasarea - bon de casa ( prin Z-etul zilei !)
5311 - %
707
4427
473- 411 (urmarirea benzii martor)
-problema e ca in bonurile casei de marcat nu sunt specificate persoanele care au facut plata ( ! ) si NU avem un document justificativ al incasarii facturii respective,se incalca iar legea contabilitatii care prevede ca nicio contare nu poate fi efectuata fara document justificativ,ori ...473 - 411 cum este justificata? prin Z-et ?
_________________________________________
sau (mai grav...)
3.2.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea cu ridicata
(nu se mai conteaza factura!(?))
incasarea - bon de casa
5311 - %
707
4427
-acest caz contravine legii contabilitatii ,sa nu mai vorbim ca in contabilitatea clientului apare o factura,ce ne facem cu declaratia 394?
-in contabilitatea clientului:
371 - %
401
378
4426- 401
si plata:
401 - 5311 (pe baza bonului de casa !(?))
_____________________________________________
Cocluzie: cum legea face referire stricta la "populatie" si nu la "persoane"care pot fi fizice sau juridice, este clar ca persoanele juridice-clienti NU intra sub incidenta legii privind casa de marcat !
deci:
1.Pentru populatie (vanzare directa) se elibereaza bonul fiscal ( si factura proforma daca solicita )
2.Pentru persoane juridice-clienti se elibereaza factura si chitanta de casa-daca achita cash.
3.Problema din ce gestiune se livreaza...ramane deschisa...aci apare principiul ca "autoritatea are intodeauna dreptate"-eahhh !
duminică, 22 aprilie 2012
luni, 9 aprilie 2012
Calităţi şi limite ale informaţiilor contabile
Calităţi ale informaţiilor contabile
Indiferent de destinatarii şi de obiectivele informaţiei contabile, ea trebuie să aibă anumite calităţi.
Informaţiile contabile trebuie să fie exacte, omogene şi verificabile, utile şi oportune. De asemenea, ele trebuie să fie prezentate în concordanţă cu baza lor juridică şi economică, aplicarea normelor contabile să fie realizată cu sinceritate, iar informaţiile să fie furnizate regulat, astfel încât să poată fi utilizate în procesul decizional.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.) precizează cele patru caracteristici principale care determină utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare:
- inteligibilitatea;
- relevanţa;
- credibilitatea;
- comparabilitatea.
a) Inteligibilitatea
O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi înţelese uşor de utilizatori. În acest scop utilizatorii trebuie să posede cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea activităţilor economice şi a afacerilor, de noţiuni de contabilitate.
b) Relevanţa (Pertinenţa)
Informaţiile contabile sunt relevate atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, facilitând evaluarea evenimentelor trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările trecute.
c) Credibilitatea (Fiabilitatea)
Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative sau elemente care să conducă la interpretări eronate, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere în ea, în vederea reprezentării fidele a tranzacţiilor sau a altor activităţi.
d) Comparabilitatea
Informaţia contabilă trebuie să fie comparabilă în timp, astfel încât pe baza ei să se poată identifica tendinţele şi performanţele unităţii patrimoniale.
Limitele informaţiei contabile
a) OportunitateaDacă există o întârziere exagerată în obţinerea şi raportarea informaţiei contabile, aceasta îşi poate pierde relevanţa. Conducerea întreprinderii trebuie să caute un echilibru între respectarea termenelor şi o credibilitate suficientă.
b) Echilibrul între avantaje şi costuri
Avantajele obţinute de utilizatorii informaţiei contabile trebuie să fie superioare costului furnizării acestora.
c) Echilibrul între caracteristicile calitative
Obţinerea unui echilibru adecvat între caracteristicile informaţiei contabile este necesară pentru satisfacerea obiectivului situaţiilor financiare.
d) Imaginea fidelă (Prezentarea fidelă)
Informaţiile contabile din conturile anuale reprezintă imaginea fidelă a situaţiei financiare, a performanţelor şi evoluţia situaţiei financiare ale întreprinderii.
Piaţa informaţiei contabile
Piaţa reprezintă un ansamblu coerent, un sistem de relaţii de vânzare-cumpărare între agenţii economici, care sunt pe de o parte legaţi prin legături de interdependenţă şi, pe de altă parte se află în raporturi de opoziţie, fiecare urmărind propriul interes (relaţii de concurenţă).
Pe piaţa de informaţii contabile se întâlnesc cererea de informaţii, care vine din partea utilizatorilor de informaţii contabile şi oferta de informaţii susţinută de producătorii informaţiei contabile.
Între producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora există o lipsă de încredere, motiv pentru care intervin cei care verifică şi certifică informaţiile contabile.
Pe piaţa de informaţii contabile se întâlnesc cererea de informaţii, care vine din partea utilizatorilor de informaţii contabile şi oferta de informaţii susţinută de producătorii informaţiei contabile.
Între producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora există o lipsă de încredere, motiv pentru care intervin cei care verifică şi certifică informaţiile contabile.
Utilizatorii informaţiei contabile
După Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC), informaţiile contabile trebuie să satisfacă necesităţile informaţionale ale unui complex de utilizatori:
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul.
Deşi informaţiile din situaţiile financiare de sinteză (produsul contabilităţii financiare) se adresează utilizatorilor externi, managerii unităţilor patrimoniale utilizând cu predilecţie informaţiile din contabilitatea de gestiune, această categorie de utilizatori foloseşte şi ea informaţia de tip extern. Celor şapte categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile, care se publică, prevăzuţi în cadrul conceptual al I.A.S.C. li se adaugă managerii unităţilor patrimoniale şi instanţele judecătoreşti.
a) Managerii şi nevoia de informaţii
Contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
b) Investitorii
Pentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul când trebuie să cumpere, să conserve sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia contabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii, în timp pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa.
c) Acţionarii
Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti dividendele (câştigul pe acţiune).
d) Angajaţii
Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la nivelurile şi modalităţile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportunităţilor profesionale. De altfel Nota 8 la conturile anuale se referă la “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.
e) Creditorii financiari
Creditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la scadenţă. Oferta de informaţie trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de sinteză şi date previzionale referitoare la fluxurile monetare (cash-flow).
f) Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi gradul de lichiditate a acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor. Creditorii comerciali sunt în general interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii financiari, numai dacă nu sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii ca principal client.
g) Clienţii
Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor. Acest interes se manifestă în special când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
h) Guvernul şi instituţiile sale
Statul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale.
Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale şi elaborează previziuni macroeconomice.
i) Publicul
De situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult următoarele categorii ale publicului: analiştii financiari, responsabilii politici ai colectivităţilor locale, agenţiile pentru protecţia consumatorilor.
j) Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie
Datorită faptului că informaţiile din contabilitate au la bază documente justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc de probă în viaţa afacerilor.
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul.
Deşi informaţiile din situaţiile financiare de sinteză (produsul contabilităţii financiare) se adresează utilizatorilor externi, managerii unităţilor patrimoniale utilizând cu predilecţie informaţiile din contabilitatea de gestiune, această categorie de utilizatori foloseşte şi ea informaţia de tip extern. Celor şapte categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile, care se publică, prevăzuţi în cadrul conceptual al I.A.S.C. li se adaugă managerii unităţilor patrimoniale şi instanţele judecătoreşti.
a) Managerii şi nevoia de informaţii
Contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
b) Investitorii
Pentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul când trebuie să cumpere, să conserve sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia contabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii, în timp pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa.
c) Acţionarii
Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti dividendele (câştigul pe acţiune).
d) Angajaţii
Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la nivelurile şi modalităţile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportunităţilor profesionale. De altfel Nota 8 la conturile anuale se referă la “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.
e) Creditorii financiari
Creditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la scadenţă. Oferta de informaţie trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de sinteză şi date previzionale referitoare la fluxurile monetare (cash-flow).
f) Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi gradul de lichiditate a acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor. Creditorii comerciali sunt în general interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii financiari, numai dacă nu sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii ca principal client.
g) Clienţii
Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor. Acest interes se manifestă în special când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
h) Guvernul şi instituţiile sale
Statul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale.
Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale şi elaborează previziuni macroeconomice.
i) Publicul
De situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult următoarele categorii ale publicului: analiştii financiari, responsabilii politici ai colectivităţilor locale, agenţiile pentru protecţia consumatorilor.
j) Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie
Datorită faptului că informaţiile din contabilitate au la bază documente justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc de probă în viaţa afacerilor.
duminică, 8 aprilie 2012
Corectarea unor erori.
Imaginea fidelă nu poate fi confundată cu o copie exactă a realităţii economice, ci este reprezentată de imaginea în care se poate avea încredere, căreia i se poate acorda credit.
Reprezentarea întreprinderii prin contabilitate este totuşi o reprezentare relativă.Bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia cat mai fidela.
Corectarea erorilor semnificative ce influenteaza semnificativ rezultatul anului (exercitiului financiar) anterior,se face pe seama contului 117 (cu analiticele respective) deoarece, acest cont a colectat pierderile sau profitul net in vederea raportarii sau compensarii.Sigur ca aceste erori "faulteaza" pe beneficiarii informatiei contabile (din Bilant si anexele sale) inclusiv pe asociati sau actionari, dar trebuie sa respectam principiul independentei exercitiilor financiare.Aceste erori se contabilizeaza asa DUPA aprobarea bilantului,in caz contrar contabilizarea se face pe seama contului de profit si pierdere a anului anterior.
Pentru exemplificare mai intai sa contabilizam:
1.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu rezervele legale.
1061 - 1171
2.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu profitul anului.
129 - 1171
3.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu capitalul social.
1012 - 1171
4.Raportare profit NET ramas nerepartizat.
121 - 1171
5.Raportare pierdere neta pentru compensare cu exercitiile viitoare.
1171 - 121
6.Repartizare profit reportat din exercitiile anterioare ca dividende asociati.
1171 - 457
7.Repartizarea profitului net la rezerve.
1171 - 1068
8.Marirea capitalului social cu profitul net raportat.
1171 - 1012
______________________________________________________
Caz 1.
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul anterior
1171 - 4481
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul curent.
6581 - 4481
Caz 2.
Materii prime necontabilizate in anul anterior
301 - 1174 sau 1176
Caz 3.
Factura clienti omisa la contabilizare
411 - 1174 sau 1176 (cu venitul)
411 - 4427 tva colectat (se pot calcula si penalitatile 1174 - 4481)
Caz 4.
Factura furnizori omisa la contabilizare
1174 sau 1176 - 401 (cu cheltuiala)
4426 -401 tva deductibila
Caz 5.
Debitori la care s-a constat debitul in prezent dar debitul apartine anului anterior.
461 - 1174 sau 1176
Caz 6.
Scaderea unui furnizor contabilizat eronat de doua ori in anul anterior.
401 - 1174 sau 1176 (cu cheltuiala devenita venit)
401 - 4427 tva colectata (se pot calcula si penalitatile 1174 - 4481)
Caz 7.
Amortizari necalculate ale anului anterior
1174 - 281
Caz 7
Materii prime intrate in anul anterior ce nu mai pot fi folosite
1174 - 301
Caz 8
Penalitati,amenzi apartinand anului anterior
1174 - 4481
Reprezentarea întreprinderii prin contabilitate este totuşi o reprezentare relativă.Bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia cat mai fidela.
Corectarea erorilor semnificative ce influenteaza semnificativ rezultatul anului (exercitiului financiar) anterior,se face pe seama contului 117 (cu analiticele respective) deoarece, acest cont a colectat pierderile sau profitul net in vederea raportarii sau compensarii.Sigur ca aceste erori "faulteaza" pe beneficiarii informatiei contabile (din Bilant si anexele sale) inclusiv pe asociati sau actionari, dar trebuie sa respectam principiul independentei exercitiilor financiare.Aceste erori se contabilizeaza asa DUPA aprobarea bilantului,in caz contrar contabilizarea se face pe seama contului de profit si pierdere a anului anterior.
Pentru exemplificare mai intai sa contabilizam:
1.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu rezervele legale.
1061 - 1171
2.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu profitul anului.
129 - 1171
3.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu capitalul social.
1012 - 1171
4.Raportare profit NET ramas nerepartizat.
121 - 1171
5.Raportare pierdere neta pentru compensare cu exercitiile viitoare.
1171 - 121
6.Repartizare profit reportat din exercitiile anterioare ca dividende asociati.
1171 - 457
7.Repartizarea profitului net la rezerve.
1171 - 1068
8.Marirea capitalului social cu profitul net raportat.
1171 - 1012
______________________________________________________
Caz 1.
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul anterior
1171 - 4481
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul curent.
6581 - 4481
Caz 2.
Materii prime necontabilizate in anul anterior
301 - 1174 sau 1176
Caz 3.
Factura clienti omisa la contabilizare
411 - 1174 sau 1176 (cu venitul)
411 - 4427 tva colectat (se pot calcula si penalitatile 1174 - 4481)
Caz 4.
Factura furnizori omisa la contabilizare
1174 sau 1176 - 401 (cu cheltuiala)
4426 -401 tva deductibila
Caz 5.
Debitori la care s-a constat debitul in prezent dar debitul apartine anului anterior.
461 - 1174 sau 1176
Caz 6.
Scaderea unui furnizor contabilizat eronat de doua ori in anul anterior.
401 - 1174 sau 1176 (cu cheltuiala devenita venit)
401 - 4427 tva colectata (se pot calcula si penalitatile 1174 - 4481)
Caz 7.
Amortizari necalculate ale anului anterior
1174 - 281
Caz 7
Materii prime intrate in anul anterior ce nu mai pot fi folosite
1174 - 301
Caz 8
Penalitati,amenzi apartinand anului anterior
1174 - 4481
Abonați-vă la:
Postări (Atom)