Fondul comercial cuprinde partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu(active imobilizate,stocuri,trezorerie,etc), dar care conduce la menţinerea sau chiar la dezvoltarea activităţii, cum ar fi: clientela, vadul, debuşeele, reputaţia şi alte elemente necorporale nepatrimoniale.
Cu alte cuvinte, fondul comercial reprezintă acel ceva în plus care-l determină pe consumator să cumpere frecvent de la o anumită societate comercială. El se determină ca diferenţă între valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz, a fondului de comerţ şi valoarea elementelor de activ înregistrate în conturile corespunzătoare.
Notiunea de fond comercial se apropie de cea de "diferenta de achizitie" care apare in contextul conturilor consolidate, cu ocazia operatiilor de achizitie de titluri.
De asemenea, notiunea este apropiata de cea de "goodwill" folosita in contabilitatile anglo-saxone.
Goodwill este ansamblul elementelor, in mod obligatoriu necorporale, nedetasabile de entitatea economica [intreprindere] si neevaluabile izolat; aceste elemente contribuie la o valoare a intreprinderii superioara sumei valorilor componentelor sale.
Fondul comercial este, o rezultanta, o supravaloare nedisociata de intreprindere.Factorii care contribuie la aceasta rezultanta sunt de natura obiectiva:
- calitatea gestiunii, competenta tehnica si cunostintele acumulate de personal;
- know-how industrial;
- stabilirea resurselor de aprovizionare;
- clientela, vadul, debuseele, studiile si cercetarile;
- reputatia, imaginea intreprinderii.
Fondul comercial se determina numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind contabilizat in cursul vietii acesteia. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al unei intreprinderi.
Exemplu: fondul comercial poate fi calculat ca diferenta intre valoarea globala [Vg] a intreprinderii, determinata prin valoarea sa de rentabilitate, si activul net(rectificat) [An].
Fd=Vg-An
In acest caz, fondul comercial este calculat prin scadere si reprezinta partea din valoarea intreprinderii careia ii recunoastem existenta (plusul de rentabilitate).
Fond comercial pozitiv si negativ
1.O diferenţă pozitivă din achiziţia unei afaceri, calculată principial ca diferenţă între costul de achiziţie al afacerii (mai mare) şi valoare ajustă a activelor datoriilor identificabile (mai mici), la data achiziţiei afacerii
2.O diferenţă negativă din achiziţia unei afaceri, calculată principial ca diferenţă între valoarea justă a activelor şi datoriilor identificabile la data achiziţiei afacerii (mai mare) şi costul achiziţiei afacerii (mai mic)
În contabilitate, fondul comercial se evidenţiază cu ajutorul contului 207 „Fond comercial”. Este un cont de activ, care se debitează cu valoarea fondului comercial achiziţionat, precum şi a celui adus ca aport la capitalul societăţii şi se creditează cu valoarea fondului comercial cedat.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea fondului comercial existent.
Fondul comercial, de regulă, nu este supus amortizării, iar dacă se amortizează, contul 207 “Fond comercial” se va credita şi cu valoare fondului comercial complet amortizat şi scos din activul societăţii (2807 “Amortizarea fondului comercial”).
_______________________________________
Contul 2075 "Fond comercial negativ"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta fondului comercial negativ rezultat la consolidare.
Contul 2075 "Fond comercial negativ" este un cont de pasiv.
In creditul contului 2075 "Fond comercial negativ" se inregistreaza:
- diferenta negativa intre costul de achizitie si valoarea, la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate.
In debitul contului 2075 "Fond comercial negativ" se inregistreaza:
- cota-parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781).
Soldul contului reprezinta valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
_______________________________________
IAS 38 “Active necorporale” specifică faptul că fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut ca activ. Fondul comercial produs din resurse proprii nu este recunoscut ca un activ deoarece nu este o resursă identificabilă controlată de întreprindere, al cărei cost poate fi evaluat cu fidelitate, deci nu respectă definiţia activelor conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.
Fondul comercial trebuie contabilizat conform prevederilor (stabilite in paragraful 5.22 a), b) si c), Sectiunea1 din Capitolul I, Volumul I) din Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi, se au în vedere următoarele prevederi:
- fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
- entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative.
În cazul în care fondul comercial achiziţionat de către o entitate este prezentat în bilanţ la imobilizări necorporale, atunci perioada aleasă pentru amortizarea acestuia şi motivele pentru care a fost aleasă acea perioadă trebuie să fie prezentate în notele explicative.
Nota:Codul fiscal, în art. 24 alin. (4), precizează că fondul comercial nu reprezintă un activ amortizabil(dpdv fiscal).Amortizarea se efectueaza contabil, iar cheltuiala se considera nedeductibilă fiscal.
__________________________________
