Reduceri comerciale

Reducerile comerciale sunt de doua tipuri:

1.reduceri cantitative si implicit valorice :rabatul,remize,risturnuri.

2.reduceri financiare(numai valorice)

Tipurile de reduceri comerciale sunt: - rabaturile - se acordă, de regulă, pentru defecte de calitate ale mărfurilor şi se aplică asupra preţului de vânzare; - remizele – se acordă pentru vânzări superioare nivelului convenit sau în cazul unor cumpărători care au un statut preferenţial; - risturnurile – reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate într-o perioadă determinată cu acelaşi terţ, având scopul de a recompensa fidelitatea respectivului client; acest tip de reducere comercială este mai rar utilizat. Reducerile comerciale pot fi acordate de furnizor fie în momentul livrării, fie ulterior acestui moment.

Atentie: in orice situaţie reducerile comerciale se facturează.

În conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul 3.055/2009, începând de la data de 1 ianuarie 2010, reducerile comerciale acordate ulterior facturării bunurilor, indiferent de perioada la care se referă, vor fi evidenţiate distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor nou introduse în Planul de conturi general, respectiv contul 609 “Reduceri comerciale primite” şi contul 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Aceste conturi functioneaza in sens invers clasei lor.

709=(rectificativ de pasiv) cu rol de cont de activ

609=(rectificativ de activ) cu rol de cont de pasiv

Nota: toate conturile ce au in cifra 3 de simbol numarul 9 sunt INVERS clasei lor.

Contul 609 “Reduceri comerciale primite”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior datei facturării se înregistrează în creditul acestui cont, prin debitarea contului 401 “Furnizori”. Contul 709 “Reduceri comerciale acordate”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior datei facturării se înregistrează în debitul acestui cont, prin creditarea contului 4111 “Clienţi”. În perioada martie – octombrie 2010, SC X SRL livrează către clientul Y SRL materii prime în valoare de 200.000 lei, exclusiv TVA. Pentru a fi deliza acest client, SC X SRL decide să-i acorde o reducere comercială (risturn) de 3%, aplicată asupra întregii valori a materiilor prime livrate în perioada respectivă. Reducerea comercială este facturată în luna noiembrie, deci ulterior efectuării livrărilor. În contabilitatea SC X SRL, valoarea materiilor prime vândute în perioada menţionată s-a înregistrat: 4111„Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 200.000 lei În contabilitatea SC Y SRL, valoarea materiilor prime achiziţionate în perioada martie – octombrie 2010 s-a înregistrat: 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 200.000 lei În luna noiembrie, în contabilitatea SC X SRL, se înregistrează reducerea comercială acordată ulterior livrării materiilor prime: Reducere comercială acordată: 200.000 lei x 3% = 6.000 lei 709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienţi” 6.000 lei (se observa contul 709 incepe prin a se debita) În contabilitatea SC Y SRL, reducerea comercială primită se înregistrează: 401„Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite” 6.000 lei (contul 609 incepe prin a se credita)

Cifra de afaceri netă(CAN) se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor. Tratamentul TVA în cazul reducerilor de preţ acordate de furnizori direct clienţilor este cel prevăzut în Legea nr. 571/2003 privind Codul fi scal, cu modifi cările şi completările ulterioare. Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adăugată colectată sau deductibilă, după caz, rezultată ca urmare a ajustării bazei impozabile, se va înregistra cu respectarea funcţiunii conturilor, astfel cum este prevăzută în capitolul VII al Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.E.E. aprobate prin Ordinul nr. 3.055/2009. Reducerile financiare se acordă sub formă de sconturi de decontare,în cazul achitării unor datorii înainte de termenul normal de exigibilitate. Pentru beneficiar, reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Acestea vor fi înregistrate în contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”. La furnizor, reducerile financiare acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Aceste reduceri vor fi înregistrate în contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. În contabilitatea furnizorului SC X SRL, se înregistrează: 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111„Clienţi” 6.000 lei În contabilitatea beneficiarului SC y SRL, se înregistrează: 401„Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute” 6.000 lei

Registrul operatorilor intracomunitari

Din ciclul "unul o face si toti o trag",in veselia generala a "diminuarii evaziunii fiscale" iata ca ne-am "procopsit" cu un nou registru (mai avem aproximativ 15).Parca vad cum evazionistul o sa dea o fuga la ANAF sa se inregistreze...logica anaf-ista... Guvernul va infiinta, la 1 iulie, "Registrul operatorilor intracomunitari", care va include toate persoanele impozabile si companiile care efectueaza operatiuni intracomunitare, masura avand ca scop o mai buna monitorizare a acestora, cresterea veniturilor la buget si diminuarea evaziunii fiscale. "Incepand cu data de 1 iulie 2010, se infiinteaza «Registrul operatorilor intracomunitari», care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectueaza operatiuni intracomunitare" , se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, obtinut de MEDIAFAX. Initiativa a fost anuntata anterior de presedintele ANAF, Sorin Blejnar, care a afirmat ca va fi creat un registru operativ intracomunitar, in care va exista o evidenta institutionalizata a tuturor persoanelor care fac achizitii din produse fiscale cu risc mare, scopul acestei masuri fiind combaterea evaziunii fiscale. Potrivit proiectului, la data solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent si inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare. Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se vor depune la organele fiscale competente incepand cu data de 1 iunie. Nu pot fi inscrise in registrul respectiv persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, si nici persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care au solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA sau aceasta le-a fost anulata din oficiu, de catre organul fiscal. Sursa Mediafax 14/05/2010

Modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal

Legea nr. 76 din 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109 per 2009 pentru modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal Art. I. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009, cu urmatoarele modificari si completari: 1. La articolul I, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „111. La articolul 11, partea introductiva a alineatului (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:».” 2. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc doua noi puncte, punctele 13 indice 1 si 13 indice 2, cu urmatorul cuprins: „131. La articolul 15, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: «(4) Prevederile alin. (2) si (3) sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.» 132. La articolul 18, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins: «(7) Nu sunt obligati la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)—(4) contribuabilii care se afla in urmatoarele situatii: a) se afla in procedura insolventei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii; b) se afla in dizolvare, de la data inregistrarii acestei mentiuni in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii. Pentru contribuabilii care se dizolva de plin drept ca urmare a expirarii duratei de existenta prevazute in actul constitutiv sau, dupa caz, in actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim opereaza de la data dizolvarii prevazute in aceste acte. Nu intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care se afla in dizolvare fara lichidare.»” 3. La articolul I, dupa punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 53 indice 1, cu urmatorul cuprins: „531. La articolul 55 alineatul (4), litera k1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «k indice 1 ) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;».” 4. La articolul I, dupa punctul 62 se introduce un nou punct, punctul 62 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „621. Dupa articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 681, cu urmatorul cuprins: «Art. 68 indice 1 . — Venituri neimpozabile Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.»” 5. La articolul I, dupa punctul 63 se introduce un nou punct, punctul 63 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „631. La articolul 71, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.»” 6. La articolul I, dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 65 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „651. La articolul 771, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii.»” 7. La articolul I, dupa punctul 79 se introduce un nou punct, punctul 79 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „791. Titlul IV «Impozitul pe venitul microintreprinderilor» cuprinzand articolele 103—112, se abroga.” 8. La articolul I, dupa punctul 139 se introduce un nou punct, punctul 139 indice 1 1 , cu urmatorul cuprins: „1391. La articolul 1561, alineatul (61) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(6 indice 1 ) Prin exceptie de la prevederile alin. (2)—(6), pentru persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania, perioada fiscala devine luna calendaristica incepand cu: a) prima luna a unui trimestru calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in aceasta prima luna a respectivului trimestru; b) a treia luna a trimestrului calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Primele doua luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioada fiscala distincta, pentru care persoana impozabila va avea obligatia depunerii unui decont de taxa conform art. 156 indice 2 alin. (1); c) prima luna a trimestrului calendaristic urmator, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a treia luna a unui trimestru calendaristic.»” 9. La articolul I punctul 148, punctul 8 al articolului 206 indice 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „8. teritorii terte inseamna teritoriile prevazute la art. 206 indice 4 alin. (1) si (2);”. 10. La articolul I punctul 148, litera b) a alineatului (3) al articolului 206 indice 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „b) vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an;”. 11. La articolul I punctul 148, alineatul (1) al articolului 206 induce 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 206 22 . — (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.” 12. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 si lit. b) si cu exceptia situatiei prevazute la art. 206 indice 29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat, in conditiile stabilite prin normele metodologice.” 13. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.” 14. La articolul I, dupa punctul 151 se introduc trei noi puncte, punctele 151 indice 1 —151 indice 3 , cu urmatorul cuprins: „1511. La articolul 249, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(3) Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.» 1512. La articolul 250 alineatul (1), punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate in relatie cu persoane juridice de drept public;». 1513. La articolul 250 alineatul (1), punctul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «19. cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local.»” 15. La articolul III, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Incepand cu data de 1 aprilie 2010 se abroga prevederile art. 162—175 indice 4 si art. 178—206 din cap. I si prevederile art. 221 si 221 indice 2 din cap. V al titlului VII «Accize si alte taxe speciale» si prevederile art. 222—237, 239—242, art. 244 si 244 iondice 1 din titlul VIII «Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile» din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.” Art. II. — Prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplica si contribuabililor care se afla in procedurile mentionate la alin. (7) lit. a) si b) la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. III. — Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 22/2010 pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 4 martie 2010. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA Bucuresti, 6 mai 2010. Nr. 76

Aspecte privind biletul la ordin

Tragator si tras in cazul cecului. Tragatorul in cazul cecului si biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata la ordinul debitorului. Tragator si tras in cazul cambiei. Tragatorul in cazul cambiei este creditorul-vanzator,producator care emite o cambie ce este semnata de debitor-cumparator,client. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata. Tragator si tras in cazul biletului la ordin. Tragatorul in cazul biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este insusi tragatorul. In cazul cambiei si biletului la ordin,sediul materiei pentru definirea lor este Legea 58 din 1934.In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din 14 mai 2009, a fost publicata Legea nr. 163 din 8 mai 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Biletul la Ordin este un instrument eficace in functionarea economiei ,daca este utilizat de catre comerciantii de buna credinta.Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Biletul la ordin este o promisiune de a plati. De aceea, inainte de a conveni cu un nou partener utilizarea Biletelor la Ordin ca si instrumente de plata, creditorul trebuie sa apeleze la serviciile bancii sale de a verifica daca noul partener este in Centrala de Incidente de Plati (CIP) sau nu,sau sa ceara sa fie girat de un partener de incredere. Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule. Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit. Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta, la locul si adresa indicate pentru plata. Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. Banca-spre deosebire de CEC,in cazul biletului la ordin,banca nu joaca rolul de tras si deci nu este obligata sa il plateasca la scadenta. Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata. Fata de debitorul cedat si fata de terti, cesiunea de creanta devine opozabila numai dupa ce a fost notificata debitorului sau a fost acceptata de acesta prin act autentic. Atentie,in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin, sunt stipulate dispozitii privitoare la rubricile care se regasesc pe acestea si se stabileste ca nicio mentiune nu se va afla la o distanta mai mica de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit. Exemplul I. O operatiune realizata prin utilizarea unui bilet la ordin este urmatorul: - SC “X” SA a vandut firmei SC “Y” SA utilaje in valoare de 15.000 de lei fiind constransa de cheltuielile sale cu depozitarea sa accepte in contrapartida un bilet la ordin cu scadenta la 30 de zile de la data emiterii.Firma SC “Y” SA a emis un bilet la ordin prin care se angajeaza sa plateasca firmei SC “X” SA, la scadenta ,aceasta suma in locul stabilit. Biletul la ordin este anexat la dosar. Biletul la ordin are scadenta peste 30 zile de la data emiterii. SC “X” SA i-a solicitat firmei SC “Y” SA ca biletul la ordin sa fie avalizat, deoarece intre cele 2 firme nu au existat relatii anterioare si bonitatea emitentului nu era bine cunoscuta. Astfel, biletul la ordin a fost avalizat, avalistul fiind o alta firma cu care firma SC “X” SA a mai avut relatii comerciale, societatea “Z”SA. Avalizarea a fost facuta de catre SC “Z” SA contra unui commision de 1% din valoarea biletului la ordin, care a fost suportat de catre SC “Y” SA. Deoarece firma SC “X” SA avea nevoie de lichiditati imediate pentru a plati o factura de reaprovizionare cu noi utilaje comandate de un client al sau si deoarece banca al carei client era nu sconteaza cambii sau bilete la ordin, aceasta societate a primit de la banca un credit pe care la garantat cu biletul la ordin. Creditul primit de la banca a fost in valoare de 75% din valoarea biletului la ordin, cu o dobanda de 12% pe an. Creditul primit a fost acordat pe o luna, urmand ca la scadenta biletului la ordin, societatea SC “X” SA sa primeasca de la firma SC “Y” SA ,valoarea biletului la ordin si sa inapoieze suma corespunzatoare bancii. · Ts=total suma de achitat de SC “X” SA la banca · Vc=valoarea creditului · d=dobanda Calcul: 1.Vc=15.000x 0.75=11.250lei 2.Dobanda creditului: 11.250 x 12/100/12 = 112,50 lei/luna Ts=Vc+d Vc=11.250lei d= 112,50lei/luna Ts=11.250+112,50=11.362,50lei Concluzie: firma SC “X” SA la scadenta biletului la ordin a incasat de la societatea SC “Y” SA suma inscrisa pe biletul la ordin (15.000lei) si a returnat bancii contravaloarea creditului primit plus dobanda creditului in suma de11.362,50lei.Spatiul de depozitare a fost eliberat prin vanzarea utilajelor reusind sa se aprovizioneze in timp oportun cu noi utilaje ce au fost livrate unui tert,diminuand in acest mod cheltuielile cu depozitarea ce insumau cu 10% mai mult decat cheltuiala cu dobanda bancii si reusind totodata sa isi asigure lichiditatile de care avea nevoie pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale.In conditii de oportunitate si societatea SC “Y” SA a reusit ca sa inceapa activitatea folosind utilajele cumparate de la societatea SC “X” SA marind productia cu o cantitate suficienta sa acopere cheltuiala suplimentara de 1% datorata avalistului sau. Exemplul II. Decontarea unei livrari – aprovizionari de marfuri la data de 5 ianuarie 2010 la pret de achizitie 1.000 lei plus TVA, prin emiterea de catre client a unui „bilet la ordin” acceptat de furnizor, pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plata la 20 ianuarie 2010. Se fac inregistrarile : Contabilitatea furnizorului-creditor: 1. vanzarea marfurilor 4111„Clienti” = % 1.190 lei 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 1.000 lei 4427 „TVA colectata”190 lei 1.1 Descarcarea gestiunii la cost de achizitie 607„Cheltuieli privind marfurile” = 371 „Marfuri” 800 lei 2. Biletul la ordin acceptat de catre tras. 413 „Efecte de primit de la clienti” = 4111 „Clienti” 1.190 lei Contabilitatea clientului-debitor(emitentul) Aprovizionarea % = 401„Furnizori” 1.190 lei 371 „Marfuri” 1.000 lei 4426 „TVA deductibila” 190 lei -contabilizarea biletului la ordin emis 401„Furnizori” = 403 „Efecte de platit”1.190 lei Furnizorul a stins dreptul de creanta asupra clientului, fiind in posesia unui bilet la ordin cu rol „efect de primit” (ct. 413). Din acest moment, urmeaza decontarea efectiva, care se poate realiza prin urmatoarele variante: 1. La scadenta, clientul achita prin virament direct furnizorului valoarea „biletului la ordin”. 2. Remiterea „biletului la ordin”, la incasare, la institutia bancara pentru care banca percepe comision 50 lei. 3. Remiterea „biletului la ordin”, la banca, prin scontare, inainte de scadenta, la 10.01.2010, pentru care banca percepe drept comision suma de 50 lei iar rata scontului este de 60% pe an. Varianta I a)Furnizorul incaseaza direct 5121„Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei b) Clientul achita direct. 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta II 1. Avalizarea biletului la ordin 5113„Efecte de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea sumei minus comisionul bancii la scadenta. % = 5113 „Efecte de incasat” 1.190 lei 5121„Conturi la banci in lei” 1.130.5 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” 59,50lei 3. Plata biletului la ordin la scadenta 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta III 1. Remiterea spre scontare 5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea la 10.01.2009 minus scont comision % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 1.190 lei 5121 „Conturi la banci in lei” 1.110,67 lei 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 19,83 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”59,50 lei Scontul se calculeaza ca o dobanda simpla: Scont = valoarea efectului * nr. zile * rata scontului = 1.190 x 10 x 60 = 19,833 Refuz de plata-titlul executoriu Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deşi aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin şi cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele şi pentru accesoriile determinate conform dispoziţiilor legale ce au fost menţionate. Aşadar, deşi legea recunoaşte valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiţionată de aplicarea formulei executorii. Biletele la ordin sunt titluri de credit frecvent utilizate în practica comercială prin care emitentul se obligă să plătească la scadenţă beneficiarului sau la ordinul acestuia, într-un anumit loc, o sumă de bani, principalul lor avantaj de ordin practic fiind acela că procură creditorului unei sume de bani un titlu executoriu, având un caracter acauzal şi formalist, care permite demararea deîndată a procedurii executării silite pentru recuperarea sumelor de bani datorate şi neachitate la scadenţă. Dispoziţiile art. 374/1 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Sechestrul judiciar Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv. Contestaţia la executare prevăzută de art. 399 al. 3 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura opoziţiei reglementată de art. 62-63 din Legea nr. 58/1934. In caz de insolvabilitate-opozitia la somare Judecătorul - sindic a avut în vedere că Legea nr.58/1934 pune la dispoziţia debitorului mijloace procesuale specifice, prin care acesta poate opune nulitatea titlului pe cale de excepţie, în cadrul acţiunilor cambiale iniţiate de creditor sau direct pe calea opoziţiei la somaţia de executare. În procedura insolvenţei, creditorul nu are nevoie de un titlu executor, ci este suficient să facă dovada existenţei unei creanţe care să îndeplinească condiţiile prevăzute de articolul 3 punctul 6 din Legea nr.85/2006, neavând relevanţă izvorul creanţei câtă vreme actul ce o certifică nu este declarat nul. Prin urmare, nu se confundă dreptul creditorului de a iniţia executarea silită pe calea procedurii colective cu dreptul debitorului cambial de a invoca excepţii ce ţin de valabilitatea titlului cambial şi obligaţia acestuia de a folosi mijloacele procesuale specifice contenciosului cambial, reglementate prin lege specială (Legea nr.58/1934). Despre girant Chiar dacă girurile de pe cambie ar fi semnate de persoane incapabile, totuşi debitorul cambial este ţinut a plăti valoarea cambiei, deoarece excepţia incapacităţii nu poate profita decât incapabilului, iar nu şi debitorului cambial care nu poate invoca decât excepţiile privitoare la forma titlului. A acorda debitorului cambial dreptul de a verifica capacitatea semnatarilor şi de a opune orice fel de excepţii la plata cambiei, ar vătăma creditorul cambial şi ar întârzia plata, înlăturându-se adevăratul scop al creerii cambiei. Termenul de 5 zile prevăzut de articolul 62 din Legea nr.58/1934 curge de la primirea somaţiei de către debitor iar nu de la comunicarea actului de procedură, caz în care există posibilitatea formulării unei cereri de repunere în termen. Nulitatea biletului la ordin pentru nerespectarea condiţiilor de valabilitate nu se poate cere decât în condiţiile legii speciale- Legea nr. 58/1934- prin acţiune cambială sau opoziţie la somaţia de executare, şi nu pe calea dreptului comun (Legea nr.85/2006 reprezintă dreptul comun în materia insolvenţei) Biletul la ordin ca instrument de plată/garanţie (chiar şi atunci când este emis cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege), certifică creanţa, câtă vreme nu a fost declarat nul. In apararea debitorului. Contestaţia la executare se poate face, conform art. 399 al. 2 C.pr.civ., pentru orice motive ţinând de nerespectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare. Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, pe de altă parte, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial. Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei cambiale (nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, stingerea obligaţiei cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială). Toate aceste excepţii cambiale trebuie invocate până la prima zi de înfăţişare, conform art. 63 al. 4 din Legea nr. 58/1934. Opoziţia la executare poate să vizeze însuşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ţinând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.