Principiile politicii fiscal-bugetare

Principiile politicii fiscal-bugetare Guvernul României derulaza politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii: 1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale. 2. Principiul stabilității Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice. 3. Principiul responsabilității fiscale Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu si lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echității Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung. 5. Principiul eficienței Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție. 6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat... Extras din L 69/15.04.2010 -legea privind responsabilitatea fiscal-bugetare

Bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat — ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: 1- bugetul de stat, 2- bugetul asigurărilor sociale de stat, 3- bugetele fondurilor speciale, 4- bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, 5- bugetul Trezoreriei Statului, 6-bugetele instituțiilor publice autonome, 7- bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, 8- bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, 8- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, 9- bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;

Pana la 30 aprilie....

Până la 30 aprilie 2010: - Situaţiile financiare anuale. Se depun de societăţile cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale, asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale, pentru exerciţiul financiar 2009 - OMFP nr. 1752/2005 - OMEF nr. 1.969/2007; - Decont de accize, formular 120. Se depune anual de operatorii economici plătitori de accize - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; OPANAF nr. 101/2008, modificat prin OPANAF nr. 1.920/2009; - Decont privind impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, formular 130. Se depune anual de operatorii economici plătitori de impozit la ţiţeiul din producţia internă - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

Studiu de caz - I

Evoluţia patrimoniului (corecţiile trezoreriei) Bilanţul contabil al societăţii Gama se prezintă astfel: A. Active imobilizate 10.700 B. Active circulante 11.050 - stocuri 3000 - creanţe 4050 - casa+bănci 4000 C. Cheltuieli în avans - D. Datorii pe termen scurt (sub 1 an) 4600 E. Datorii peste 1 an 3000 F. Provizioane pentru riscuri 300 G. Venituri în avans - H. Capital şi rezerve 13850 ______________________________________ 1.Fondul de rulment FR a. FR = Active circulante – Datorii termen scurt 11050 – 4600 =6450 adică partea din totalul activelor circulante, care nu sunt finanţate de Datoriile pe termen scurt. b. FR = capitaluri permanente – active imobilizate Altfel spus FR poate fi determinat şi ca diferenţă - între capitalul permanent (17150) şi partea din capital blocată în activele imobilizate (10700) Calculăm capitalul permanent pe care întreprinderea îl are la dispoziţie, adică, - capital şi rezerve 13850 - provizioane pentru risc 300 - datorii peste 1 an 3000 ____________________ capital permanent 17150 17150 – 10700 =6450 6450 este partea ce rămâne din capitalul permanent destinat să finanţeze, să acopere activele circulante (11050), nefinanţate de datoriile pe termen scurt. Putem întâlni două situaţii: 1. fond de rulment pozitiv (excedent de fond de rulment) - înseamnă că, din capitaluri proprii + datoriile pe termen lung se acoperă şi activele imobilizate şi finanţarea activităţii curente.(activele circulante) 2. fond de rulment negativ (deficit de fond de rulment) când diferenţa este negativă, ceea ce presupune că, capitalurile proprii + datorii pe termen lung sunt insuficiente pentru acoperirea activelor imobilizate -deci nu se poate finanţa activitatea curentă...concluzie - întreprinderea trebuie să apeleze la credite pentru a-şi finanţa complet imobilizările (active imobilizate). II. Necesarul de fond de rulment(NFR) NFR = stocuri + creanţe – datorii nefinanciare A. Activele circulante (11050) fără disponibilităţile (4000) sunt 7050. Diferenţa de 7050 ar urma să fie finanţată de : - datoriile pe termen scurt de 4600 + 7050 – 4600 =2450 - dar mai rămâne o diferenţă de 2450 -ce ar urma să fie finanţată de FR. - Această diferenţă pozitivă –> 2450- reprezintă NFR Deci: stocurile şi creanţele până se vor încasa, trebuie acoperite din alte resurse externe. Ele alcătuiesc necesarul de exploatare sau din afara exploatării. B. Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează nu o nevoie de FR, ci o degajare de resurse atrase. Deci: - Datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare, vor fi plătite plătite, dar până atunci sunt nişte resurse atrase temporar, care acoperă nevoi pe termen scurt. Ele formează resursele de exploatare sau din afara exploatării. - Nevoile şi resursele, fluctuează de la o perioadă la alta, şi sunt diferite ca mărime. Aici este necesar a se face o analiza atenta a momentelor cand se efectueaza plati si a celor cand se efectueaza incasari!.Puneti fata in fata tabelele cu data platii datoriilor si data incasarii creantelor.

- Decalajul dintre ele şi decalajul dintre încasările şi plăţile efective generate de acestea, trebuie acoperite din alte resurse,externe. - Celelalte resurse de care dispune întreprinderea sunt FR şi creditele pe termen scurt(in functie de termenul de exigibilitate a lor (vezi tabelul cu termenele de plata a datoriilor pe termen scurt)). În concluzie: Diferenţa dintre nevoile şi resursele de exploatare şi din afara exploatării, poartă numele de necesarul de fond de rulment-NFR. -Dacă diferenţa este pozitivă, înseamnă că activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor urmează a fi finanţate din FR(fondul de rulment),caz pozitiv. -Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează o degajare de resurse atrase nu un NFR III Trezoreria(T) Se poate stabili ca diferenţă între FR şi NFR T = FR – NFR 6450 – 2450 = 4000 Avem două situaţii: 1) Trezoreria pozitivă Trezoreria acumulează disponibilităţi dacă FR > NFR (cum este cadrul de mai sus). 2) Trezoreria negativă Trezoreria se reduce şi eventual devine negativă, dacă FR nu acoperă NFR. Trezoreria negativă poate fi acoperită: - prin credite bancare sau, când nu se mai bucură de încrederea băncii...din datorii amanate _______________ se degaja aici 2 situatii:

· fie înregistrează datorii restante · fie este declarată de creditori, la tribunal, în încetare de plăţi (faliment).

Sponsorizarea

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din România sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare în conditiile legii. Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. Potrivit art. (4) alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiar al sponsorizarii: a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara în România sau urmeaza sa desfasoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de întretinere, restaurare, conservare si punere în valoare a monumentelor istorice; b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a); c) de asemenea, pot fi sponsorizati emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a); d) orice persoana fizica cu domiciliul în România a carei activitate în unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza în domeniul pentru care se solicita sponsorizarea. Exemplu: -asociatiile de proprietari- NU poate avea calitatea de beneficiar al unei sponsorizari , nu sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal privind facilitatea acordata de legiuitor în cazul sponsorizarilor, respectiv scaderea din impozitul pe profit a sumei acordate sub forma de sponsorizare în limitele respective

Ordonanta de Urgenta a Guvernului

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 21.04.2010 Guvernul a modificat astazi, printr-o Ordonanta de Urgenta, Codul de procedura fiscala, principalele modificari vizand simplificarea procedurilor in relatia cu agentii economici si reducerea penalitatilor precum si a majorarilor de intarziere pe care acestia le platesc, a anuntat ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, la finalul sedintei de Guvern. Unul dintre elementele de noutate introduse de actul normativ se refera la functionarea unei singure comisii fiscale in cadrul Ministerului Finantelor Publice, si nu doua comisii, ca pana acum, a afirmat ministrul Finantelor Publice. „Acest pas a fost deja facut, la nivel tehnic, acum realizandu-se si in plan legislativ. Desfiintam cele doua comisii si va fi formata una singura. Prin urmare, nu va mai exista riscul ca din Ministerul Finantelor sa fie emise solutii fiscale diferite”, a explicat ministrul Sebastian Vladescu. In prezent exista Comisia fiscala centrala, constituita in cadrul MFP, care are responsabilitati in emiterea deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului fiscal si Comisia de proceduri fiscale, constituita in cadrul ANAF, care are responsabilitati de emitere a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala si a legislatiei care intra in sfera de competenta a ANAF. O alta modificare introdusa de actul normativ consta in majorarea, de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei, a plafonului creantelor fiscale contestate care delimiteaza competenta de solutionare a contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central de structurile de specialitate de la nivel local. Organele fiscale pot stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor Potrivit unei alte modificari, „introducem dreptul organelor de inspectie fiscala de a stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, cand se constata ca evidentele contabile sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia fiscala de fapt sau cand aceste documente nu sunt puse la dispozitie”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Majorarile de intarziere, echivalentul dobanzii In ceea ce priveste reducerea penalitatilor si a majorarilor de intarziere operate de actul normativ, ministrul Finantelor Publice a aratat ca „prima veste buna” este ca se reduce nivelul de majorare de la 0,1% la 0,05% pe zi. „Sistemul de penalitati se schimba. De fapt, majorarea va fi echivalenta cu o dobanda pentru ca este o modalitate prin care contribuabilii se pot finanta. Deci, ar fi ideea unei dobanzi care sa fie corelata cu dobanzile din sectorul bugetar”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Penalitati pentru intarzierea la plata De asemenea, ministrul Sebastian Vladescu a aratat in primele 30 de zile de la scadenta nu vor fi platite penalitati de intarziere. Daca stingerea obligatiilor fiscale se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere va fi de 5% din obligatiile fiscale principale. Dupa acest termen de 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse. Majorari de intarziere pentru debitele restante catre bugetele locale In ceea ce priveste creantele datorate bugetelor locale, nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate la termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la stingerea sumei datorate, inclusiv. Se elimina posibilitatea cesionarii creantelor fiscale O alta modificare consta in eliminarea posibilitatii cesionarii creantelor fiscale administrate de ANAF ca modalitate de stingere a datoriilor contribuabililor, a mai spus ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.

Moneda Unica Europeana:EURO

Incepand cu 1 ianuarie 2002,bancnotele si monedele EURO s-au pus in circulatie in 12 state membre ale Uniunii Europene.Noua moneda fiduciara cuprinde 7 bancnote si 8 monede. EURO se divizeaza in 100 de centi.Cele 8 monede de EURO - de 1,2,5,10,20 si de 50 de centi ,de 1 EURO si 2 EURO- pot fi deosebite cu usurinte ,intrucat ele difera prin forma ,marime si culoare.Monedele de valoare mai mare -1 EURO si 2 EURO -sunt bicolore(argintiu si galben).Mondele de valoare medie -de 10,20 si de 50 de centi- sunt galbene ,iar monedele de valoare mica -1,2 si 5 centi- au culoarea cuprului. Fetele comune ale monedelor EURO prezinta trei contururi ale Comunitatii Europene si cele 12 state,ca simbol al Uniunii Europene.In timp ce aversul tuturor celor opt monede este identic,reversul este specific fiecarei tari si are forme diferite ,pentru fiecare din cele 12 stateale spatiului EURO. Cele sapte bancnote EURO ,incepand de la 5 EURO la 500 EURO , pot fi recunoscute usor prin aspectul lor si prin tactilitatea deosebita.Fiecare bancnota are propria sa culoare si marime.Cu cat valoarea nomimala este mai mare cu atat este mai mare si bancnota.Pe fata bancnotei,desenele reprezantand ferestre si porti simbolizeaza un spirit de deschidere , iar pe revers imaginile reprezentand poduri semnifica cooperarea ,nu numai in interiorul Europei ci si cu restul lumii.Diversele elemente sunt incluse pentru a ajuta persoanele fara vedere sau cele cu vedere mai slaba in identificarea diferitelor valori ale bancnotei. Proprietati tactile cu tiparirea intaglio(in relief,folosita pe multe zone ale aversului bancnotei,produce o senzatie de relief la atingere): Bancnota de 5 euro -Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘5’). -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘5’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘5’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:designul bancnotei de 5 Euro reprezinta arhitectura clasica.bancnota de 5 Euro este gri si masoara 120 mm pe 62 mm Bancnota de 10 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘10’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘10’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘10’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:Designul bancnotei de 10 Euro reprezinta arhitectura romanica.Bancnota de 10 Euro este rosie si masoara 127 mm pe 67 mm. Bancnota de 20 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘20’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘20’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘20’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse: Designul bancnotei de 20 Euro reprezinta arhitectura gotica.bancnota de 20 de Euro este albastra si masoara 133 mm pe 72 mm. Bancnota de 50 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘50’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘50’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘50’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (50) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:designul bancnotei de 50 Euro reprezinta arhitectura.Bancnota este portocalie si masoara 140mm pe 77 mm. Bancnota de 100 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘100’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘100’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘100’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (100) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: -Diverse:designul bancnotei de 100 Euro reprezinta arhitectura baroca si rococo.Bancnota este verde si masoara 147 mm pe 82 mm. Bancnota de 200 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘200’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘200’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘200’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (200) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:Designul bancnotei de 200 Euro reprezinta epoca arhitecturii.Bancnota de 200 Euro este galben –maro ssi masoara 153 mm pe 82 mm. Bancnota de 500 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘500’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘500’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘500’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (500) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: Designul bancnotei de 500 Euro reprezinta arhitectura moderna a secolului XX.Bancnota este purpurie si masoara 160 mm pe 82 mm.

Valoarea ramasa neamortizata-vanzare mijloace fixe

La art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare este definita valoarea ramasa neamortizata.

Prin valoare fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale.

Daca societatea Dvs. vinde utilajul la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata, partea din valoarea ramasa neamortizata care nu se acopera cu venitul obtinut din vanzarea utilajului este considerata cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil.

Conform prevederilor art. 21 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

In situatia in care utilajul se vinde la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata,nu aveti obligatia sa colectati TVA la nivelul TVA-ului pe care societatea l-a dedus la data achizitiei utilajului.

Ajustarea taxei deductibile se face numai pentru bunurile de capital prevazute la alin.2 lit.a) al art. 149 din Legea nr. 571/2003,cu modificarile si completarile ulterioare,achizitionate sau fabricate de la data aderarii.

Repartizare profit

Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita. La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117analitic distinct (de ex. 08). Repartizarea profitului se face in dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv 117.08=117.xx; 457, 129. In soldul creditor al contului 117.08 poate ramane profit nerepartizat. Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.

Comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul

Legea 650/2002 care aplica ordonanta 99/2000 (modificata cu Legea 211/2008) stabileste diferenta dintre comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul astfel:

a) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;

b) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

Nota:pentru a se iesi de sub incidenta Ordonantei 99/2000, trebuie sa existe gestiuni separate pentru comertul cu amanuntul si pentru cel cu ridicata si trebuie sa se asigure ca exista un cod CAEN care sa permita si practicarea comertului en gros( solicitati la Registrul Comertului).

Metoda cantitativ-valorică

Metoda cantitativ-valorică ... constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei cantitativ-valorice. Conturile sintetice care reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare comune pe economie: Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz); Fişă de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10); Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22); Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7); Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic, de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor.

După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou. În contabilitate, documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor. De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrare în contabilitatea sintetică. Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se asigură cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar să se efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale.

REGISTRUL STOCURILOR (Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a) 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat.

Penalitati si dobanzi ce se vor percepe de ANAF incepand cu T2

Pentru ca firmele care au probleme cu lichiditatile au utilizat tot mai mult creditul fiscal, incasarile la buget au ramas pe un trend descedent, deficitul bugetar ajungand la 6 mld. lei (circa 1,46 mld. euro) in primele doua luni ale anului 2010. Ca urmare se propun urmatoarele: __________________________________ (1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel: a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse. b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5 % din obligaţiile fiscale principale stinse. c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15 % din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. (3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.” _____________________________________ Exemplu: (pentru primele 90 de zile ) Suma datorata principala 1000 lei data scadentei:25.04.N _____________________________________ Dobanda: 0.05 %/zi la 25.05.N (30 de zile) Achitat: 0 lei Zile intraziere:30 zile Dobanzi :1000*0.05%*30 zile =15 lei Penalitati: 0 lei Total general: 1000+15=1015 lei (18.25%/an) ____________________________ la 25.06.N (60de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziere=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati:1000*5%=50 lei Total general:1000+15+15+50=1080lei (48.67%/an) _____________________________________ la 25.07.N (90 de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziate=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati 1000*15%=150 lei Total general:1000+15+15+15+50+150=1245lei (99.36% (!)/an) ____________________________________ echivalent:24.50% /3 luni _________________________________ -comparativ cu 0.1%/zi,(fara penalitati) Achitat: 0 lei 90 de zile*0.1% *1000= 90 lei echivalent:9% /3 luni ______________________________ "Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.” (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. _____________________________________ Totusi,daca stingerea obligatiei principale se face in interiorul a 59 de zile de la data scadentei,suma datorata este: 1000*0.05%*59=29.50lei , 1000+19.50=1029.50 lei (18.25%/an ) _________________________________________________ Desi nu se intelege ce se intampla cu penalitatile dupa 90 de zile, concluzionam ca acestea NU se mai percep,in continuare dobanda este de 0.05 %/zi. _________________________________________ Calcul la 365 de zile 1000 lei * 0.05/zi*365zile=182.50lei Dobanzi : 200 lei Total general:182.50 +200+1000=1382.50 lei Echivalent:38.25% Calcul la 365 de zile 1000 lei *0.1%/zi*365 de zile=365 lei Total general:365+1000=1365 lei echivalent:36.50% _____________________________________ Restrangerea consumului si scaderea numarului locurilor de munca au pus mai multa presiune asupra veniturilor la buget, incasarile din TVA coborand cu 19% in ianuarie si februarie 2010 fata de perioada similara din 2009, iar cele din impozitul pe salarii si venituri au coborat cu aproape 8%. Concluzie:MF mareste obligatia de plata cu inca 1.75% /an comparativ cu prezentul.E criza nu? Ceea ce se întâmplă este sancţionarea de 2 ori a aceleiaşi abateri, o dată cu dobânda, după aceea cu penalitatea. In trecut a mai existat o asemenea prevedere, dar care a fost anulată pe motiv de neconstituţionalitate.

Sistemului plăţilor anticipate

În Monitorul Oficial nr. 201 / 30.03.2010 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 22 / 2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571 / 2003 privind Codul Fiscal („Ordonanţa”). Conform prevederilor acestei Ordonanţe, aplicarea sistemului plăţilor anticipate privind impozitul pe profit anual datorat de contribuabili, alţii decât băncile – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine, a fost amânat până la data de 1 ianuarie 2012. De asemenea, Ordonanţa aduce câteva precizări referitoare la modalitatea de calcul, declarare şi plată a impozitului minim. În acest sens, contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent, care nu au fost obligaţi să plătească impozitul minim şi care la sfârşitul anului în care s-au înfiinţat înregistrează pierdere fiscală, au obligaţia de a efectua plăţi anticipate trimestriale în contul impozitului pe profit, în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, recalculat corespunzător pentru perioada impozabilă aferentă anului în care s-au înfiinţat. Prevederile Ordonanţei se aplică pentru determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010. Cuvinte cheie: -impozitul minim -impozit forfetar -impozit pe profit -plati anticipate in contul imp.pe profit

Situatiile financiare - Bilantul

Situatiile financiare se intocmesc in termen de 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar. Pentru anul 2009, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, art. 37, alin (2), Raportarea anuala se depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor, in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar, insotita de dovada predarii situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului, pentru publicare. Atragem atentia asupra diferentei intre termenul "situatii financiare" si termenul "raportari anuale" Potriviti Legii societatilor comerciale, Legea 31 / 1990, art. 185, alin (1), Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hârtie si in forma electronica sau numai in forma electronica, având atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. In concluzie, - Situatiile financiare anuale se vor depune la Registrul Comertului in termen de cel mult 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data adunarii generale. Termenul de 150 zile este necesar pentru respectarea obligatiei de mai jos, privind raportarea anuala. -situatiile financiare anuale care cuprind: 1. bilant (cod 10); 2. cont de profit si pierdere (cod 20); 3. situatia modificarilor capitalului propriu; 4. situatia fluxurilor de trezorerie; 5. note explicative la situatiile financiare anuale. Acestea vor fi insotite de formularul "Date informative" (cod 30) si formularul "Situatia activelor imobilizate" (cod 40). Situatiile financiare vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute la art. 10 alin. (1) prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;

- Raportarea anuala (in prezent acelasi lucru cu situatiile financiare) se depune la AFP in termen de 150 zile de la data inchiderii exercitiului financiar, insotita de dovada depunerii la Registrul Comertului a Situatiilor financiare anuale.

Tichete de masa

Pentru semestrul I al anului 2010, incepand cu luna martie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita conform prevederilor art. 31 alin. (3) teza a II-a si alin. (4) din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata prin Legea nr. 187/2006, si ale prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobata prin Legea nr. 154/2007, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Legitimatie de inspectie fiscala

Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1156/2009 s-au aprobat noile modele de legitimatie de inspectie fiscala. De subliniat ca acest ordin abroga, la data intrarii sale în vigoare, Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 709/2007 privind legitimatiile de inspectie fiscala. În vederea desfasurarii inspectiei fiscale, potrivit titlului VII „Inspectia fiscala“ din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, sunt eliberate legitimatii de inspectie fiscala personalului cu atributii de inspectie fiscala. Personalul cu atributii de inspectie fiscala cuprinde inspectorii din cadrul aparatului central si teritorial al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF),desemnati de conducatorul organului fiscal sa efectueze inspectia fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala atesta împuternicirea speciala a titularului în fata contribuabilului, ce implica exercitiul autoritatii de stat, acordata pe timpul îndeplinirii atributiilor ce îi revin în vederea desfasurarii inspectiei fiscale. Legitimatia de inspectie fiscala este valabila numai însotita de ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de inspectie fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala au regim special, sunt nominale si se distribuie de catre ANAF. De asemenea, numerotarea legitimatiilor de inspectie fiscala se face de catre ANAF, prin repartizarea unei plaje de numere fiecarei structuri cu atribuii de inspectie fiscala din cadrul aparatului central si teritorial. Plaja de numere atribuita pentru fiecare judet dar si pentru ANAF este prevazuta în anexa nr. 3 la Ordinul presedintelui ANAF nr. 1156/2009

Ch.Cu taxe si impozite locale.

-se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei dobandite si incetaza cu data de intai ale lunii urmatoare lunii instrainarii,demolarii ,casarii sau distrugerii. Exemplu: impozit local datorat 3000 lei impozit lunar : 3000/12=250 lei -inregistrarea impozitului local datorat 01.01.N 471-446=3000lei sau,pe semestre 471-446=1500lei(sem.I) 471-446=1500lei(sem.II) nota:suma se recunoaste pe cheltuieli in momentul pentru care se datoreaza impozitul sau taxa. -Inregistrarea lunara: 635-471=250 lei(se repeta in 11 luni) 446-5121= 3000lei,la data legala a platii impozitului sau taxei. -Impozitul pe spectacole: 635=446 plata: 446=5121/5311 -Taxe speciale: 635=5311,5121 Contributia la ITM 635=447 sau 628=401ITM(de recomandat deoarece ct.635 priveste impozite si taxe,altele decat cele la bugetul de stat sau bugetul asigurarilor,ITM nu este o entitate bugetara) -Majorari de intarziere calculate de firma: 6581=4481(ch.nedeductibile fiscal) plata: 4481=5121,5311

Cheltuielile cu bugetul de stat

Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691=441 Nota: in cazul in care impozitul datorat in prezent este mai mic decat cel calculat anterior,se storneaza (integral sau partial)inregistrarea efectuata anterior 691=441 rosu-mai mare(calculat anterior) 691=441 calculat in prezent-mai mic aceasta nu implica rectificarea declaratiei 100 anterioare deoarece aceasta se regularizeaza cu declaratia 100 prezenta si viitoare. exemplu: declarat 01.01.2010 la 31.01.2010 =630 lei 691-441=630 lei 441-5121=630 lei recalculat 01.01.2010 la 28.02.2010=230 lei 691-441= -630 lei(rosu) 691-441=230 lei declarat la 28.02.2010 = 0(zero) sold 441 debitor( de recuperat)=400 lei calculat 01.01.2010 la 31.03.2010 = 830 lei 691-441= - 230 lei(rosu) 691-441=830 lei declarat la 31.03.2010 = 200 lei 441-5121= 200 lei

Fara iluzii...se continua impozitul minim

Guvernul continua pana in 2011 aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri introdus la 1 mai 2009.Motivul principal: impozitul minim s-a dovedit o sursa certa de venituri la buget, fiind estimat sa contribuie cu 0,6% din incasarile pe acest an, in timp ce contributia impozitului forfetar se dovedeste greu de cuantificat, iar FMI nu accepta incertitudini suplimentare la capitolul venituri.

Contul 711

O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc.
 Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
 - materii prime : 3.000 lei;
- materiale auxiliare : 1.500 lei;
 - colaboratori : 600 lei;
 -energia electrica facturata : 400 lei plus TVA , achitata in Numerar;

 Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
 a) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :
 • cheltuieli cu materii prime: 601 = 301 3.000 lei
 • cheltuieli cu materialele auxiliare : 6021 = 3021 1.500 lei
 • cheltuieli cu colaboratorii : 621 = 401 600 lei
 • cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :
 % = 5311 476 lei
605 400 lei
4426 76 lei

 • obtinerea produselor finite: 345 = 711 5.500 lei
Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 lei/buc.
 • livrarea produselor produselor finite: 411 = % 10.710 lei
701 9.000 lei
4426 1.710 lei
 • scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;
 711 = 345 6.400 lei

 • incasarea contravalorii produselor vandute :
 5121 = 4111 10.710 lei.

  In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 lei si un rulaj creditor de 5.500 lei, deci un sold final debitor de 900 lei.
 Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
 121 = 711 900 lei

 b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :
 • scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;
 711 = 345 2.000 lei
 • vanzarea produselor:
 411 = % 10.710 lei
 701 9.000 lei
4427 1.710 lei
 • incasarea contravalorii produselor vandute:
 5121 = 411 10.710 lei
 • stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite : 100 *11 lei/buc =1.100 lei
 345 = 711 1.100 lei
_________________________________________________

Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei. Contul se :
 • crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;
 • debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;

 • rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;
 • rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;
 • soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de inceputul perioadei;
 • soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de inceputul perioadei.
____________________________________________

Conform ordinului 3055/2009, veniturile din prestari de servicii se înregistreaza în contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de bunuri. Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care însotesc facturile, procese-verbale de receptie sau alte documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate. În cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe baza actului de receptie semnat de beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a îndeplinit obligatiile în conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pâna la sfârsitul perioadei se evidentiaza la cost, în contul 332 “Servicii în curs de executie”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de executie”.

Rezultatul exercitiului

În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la începutul exercitiului financiar. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta între veniturile totale si cheltuielile totale ale exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la închiderea acestuia (bilant) si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere (cont 121). Repartizarea profitului se înregistreaza în contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale conform deciziilor suverane luate de AGA. Repartizarea profitului se efectueaza si în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistreaza prin articolul contabil 129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”. Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la începutul exercitiului financiar urmator celui pentru care se întocmesc situatiile financiare anuale în contul 117 “rezultatul reportat“, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarâte de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidentierea în contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” si 129 “Repartizarea profitului” se efectueaza la începutul exercitiului financiar urmator celui pentru care se întocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, în bilantul întocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale. În contul 117 “rezultatul reportat” se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratie. În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. (ORDIN nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene)