luni, 20 iulie 2009
Contractele comerciale vs civile
" Principala caracteristica a contractelor comerciale, cea prin care se deosebesc de contractele civile, este aceea ca ele au ca obiect raporturi juridice care pot fi incadrate in sfera faptelor de comert.
Codul comercial defineste faptele de comert:
1. Cumparaturile de produse sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind in comert;
2. Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in natura sau lucrate, si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind in comert, cind vor fi fost cumparate cu scop de revinzare sau inchiriere;
3. Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulind in comert;
4. Cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;
5. Orice intreprinderi de furnituri;
6. Intreprinderile de spectacole publice;
7. Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;
8. Intreprinderile de constructii;
9. Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie; 10. Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cind altul decit autorul sau artistul vinde; 11. Operatiunile de banca si schimb;
12. Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale; 13. Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat; 14. Cambiile si ordinele in producte sau marfuri; 15. Constructiunea, cumpararea, vinzarea si revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.
16. Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatiune;
17. Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;
18. Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;
19. Depozitele pentru cauza de comert;
20. Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.
Desigur aceasta enumerare din art.3 Cod comercial poate presupune unele discutii privind intelesul exact si sfera de cuprindere a faptelor de comert. Totusi, pentru majoritatea cazurilor este destul de clar, chiar si pentru un nespecialist, la ce se refera faptele de comert.
Trebuie retinut ca in ce priveste pe comercianti (societati comerciale, persoane fizice autorizate, intreprindere individuala, intreprindere familiala, grup de interes economic, cooperative comerciale, etc) potrivit art.4 din Codul comercial, toate actele acestora sunt considerate comerciale atat timp cat nu exista o prevedere expresa care sa dispuna altfel.
Contractele comerciale au si unele particularitati legate de executarea lor.
Pretul. Spre deosebire de contractele civile in contractele comerciale pot sa nu aiba un pret stabilit. In acest caz pentru determinarea pretului se poate face apel la pretul curent determinat dupa tarife, cursul schimbului, liste de bursa, mercuriale si, in imposibilitate de determinare astfel, prin orice mijloc de proba. (art. 40 si 46 C.com.)
Locul executarii obligatiei. Daca in contractele civile in lipsa de stipulatie contrara, locul executarii este domiciliul debitorului, in contractele comerciale acesta poate fi sediul comercial, domiciliul sau resedinta debitorului. (art.59 C.com.)
Dobanzile. In comercial, dobanzile curg imediat ce obligatia de plata a unei sume de bani a devenit exigibila.(art.43 C.com). Tot legat de dobanzi, in comercial este permisa dobanda la dobanda.
Inaplicabilitatea termenului de gratie. Instantele de judecata nu pot acorda vreun termen in executarea obligatiilor comerciale.
Solidaritatea debitorilor. In cazul in care exista mai multi debitori, in contractul comercial debitorii raspund solidar de executarea obligatiei. Aceasta inseamna ca oricare dintre ei, la libera alegere a creditorului poate fi urmarit pentru intreaga datorie. Solutia este total deosebita de cea din contractele civile in care debitorii raspund numai pentru partea lor de datorie. Mai mult, chiar si garantii cu titlu personal, fidejusorii, raspund solidar cu debitorii.