Contul

Conturi sintetice şi conturi analitice

a) Noţiunea de conturi sintetice şi analitice Întrucât elementele patrimoniale au un conţinut economic distinct şi o anumită structură internă, conturile corespunzătoare trebuie să reflecte atât specificul elementului urmărit cât şi elementele care alcătuiesc structura. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile se împart în conturi sintetice şi conturi analitice. Conturile sintetice reprezintă elemente patrimoniale individuale sau grupe de elemente patrimoniale cu însuşiri comune. De exemplu, contul sintetic 457 ,,Dividende de plată=> exprimă un element patrimonial individual, pe când contul 302 ,,Materiale consumabile=> exprimă o grupă de elemente patrimoniale cu însuşiri comune. Conturile analitice reprezintă o detaliere (dezvoltare, divizare) a conturilor sintetice, respectiv părţi componente ale acestora determinate în funcţie de specificul lor. De exemplu, contul sintetic 301 ,,Materii prime: poate fi detaliat în conturi analitice care să reflecte părţi specifice ale elementului patrimonial urmărit prin acest cont, şi anume: laminate din oţel, elemente de asamblare, materiale electrice.

Conturi sintetice

Conturile sintetice reprezintă conturile de bază ale contabilităţii; ele exprimă esenţa sau genul elementelor patrimoniale reflectate de conturi. Utilizarea conturilor sintetice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus la noţiunea de contabilitate sintetică. Înregistrările în conturile sintetice se pot face numai în etalon valoric sau bănesc. La rândul lor, în funcţie de omogenitatea conţinutului lor, conturile sintetice se pot clasifica astfel: - conturi sintetice de gradul I sunt simbolizate prin trei cifre şi se referă la elementele patrimoniale cu un conţinut omogen. De exemplu, contul 401 ,,Furnizori, 421 ,,Personal - salarii datorate, 371 ,,Mărfuri, 542 ,,Avansuri de trezorerie; - conturi sintetice de gradul II sunt folosite pentru elemente ce alcătuiesc structura unui cont sintetic de gradul I, structură care este identică pentru toţi agenţii economici. Aceste conturi sunt simbolizate cu patru cifre dintre care primele trei reprezintă simbolul contului sintetic de gradul I de care depind. De exemplu: • contul sintetic 101 ,,Capital social este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 1011 ,,Capital subscris nevărsat 1012 ,,Capital subscris vărsat; 1015 ,,Patrimoniul regiei; 1016 ,,Patrimoniul public. • contul sintetic 512 ,,Conturi curente la bănci este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 5121 ,,Conturi la bănci în lei 5124 ,,Conturi la bănci în valută; • contul sintetic 437 ,,Ajutor de şomaj este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 4371 ,,Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372 ,,Contribuţia personalului la fondul de şomaj. Conturile sintetice de gradul II nu sunt conturi independente, de sine stătătoare. Ele reprezintă elemente din structura unui cont sintetic de gradul I, se formează în interiorul conturilor sintetice de gradul I. Denumirea şi simbolul conturilor sintetice, atât de gradul I cât şi de gradul II, sunt stabilite în mod unitar de Ministerul Finanţelor Publice şi sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici şi instituţiile publice.

Conturi analitice

Atunci când informaţia furnizată de conturile sintetice este insuficientă, are loc detalierea sau dezvoltarea conturilor sintetice în conturi analitice. Numărul de conturi analitice în care poate fi detaliat un cont sintetic depinde de: - mărimea şi specificul unităţii patrimoniale; - conţinutul economic al contului sintetic (natura elementului urmărit prin cont); - necesităţile de informare a conducerii (un grad mare de detaliere implică cheltuieli sporite). Utilizarea conturilor analitice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus la noţiunea de contabilitate analitică. În fiecare unitate patrimonială funcţionează în paralel şi în strânsă legătură contabilitatea sintetică şi contabilitatea analitică.

Exemple de detaliere a conturilor sintetice în conturi analitice:

- contul sintetic 401 ,,Furnizori se poate dezvolta în analitic pe trepte succesive astfel: • treapta I-a: pe grupe de furnizori - interni (indigeni) şi externi (străini); • treapta a II-a: pe judeţe sau ţări; • treapta a III-a: pe parteneri; • treapta a IV-a: pe contracte; • treapta a V-a: pe feluri de bunuri sau activităţi. - contul sintetic 301 ,,Materii prime se poate dezvolta în analitic pe trepte succesive astfel: • treapta I-a: pe grupe de materii prime (laminate din oţel, ţesături, legume şi fructe); • treapta a II-a: pe subgrupe de materii prime (oţel rotund, table, ţevi); 98 • treapta a III-a: pe sortimente şi dimensiuni (oţel rotund ψ10, tablă subţire de 2mm); Conturile analitice nu sunt independente, de sine stătătoare; ele depind de un cont sintetic de gradul I sau de gradul II, reprezintă părţi ale acestora. Dubla înregistrare a operaţiunilor economice nu se poate face numai în conturi analitice sau într-un cont sintetic şi un cont analitic. Înregistrările în conturile analitice se fac cu precizarea conturilor sintetice de care aparţin. Înregistrările în conturile analitice se fac în etalon valoric sau bănesc. În cazul conturilor analitice care reprezintă o dezvoltare a conturilor de active imobilizate corporale (mijloace fixe) sau a conturilor de active circulante materiale (materii prime, materiale consumabile, mărfuri), înregistrările se pot face şi în etalon natural sau cantitativ, fiind însă obligatoriu exprimarea în etalon valoric sau bănesc. Regulile de funcţionare pentru conturile sintetice sunt valabile şi pentru conturile analitice corespunzătoare. Între conturile sintetice şi conturile analitice corespunzătoare lor se stabilesc o serie de corelaţii care pot fi ilustrate prin dezvoltarea contului sintetic 301 ,,Materii prime în trei conturi analitice simbolizate 301 analitic ,,X, 301 analitic ,,Y şi 301 analitic ,,Z. De precizat că în contul sintetic înregistrările se fac numai în etalon bănesc, iar în conturile analitice înregistrările se fac atât în etalon cantitativ cât şi în etalon bănesc. ______________________________________

Analiza contabilă a operaţiunilor economice.

Articolul contabil.

Analiza este un procedeu metodic general, respectiv este utilizat de metoda tuturor ştiinţelor pentru cunoaşterea amănunţită a fenomenelor care reprezintă obiectul lor de studiu. Analiza constă în descompunerea unui întreg, proces, fenomen, operaţie economică în părţile sale componente, examinarea fiecărui element component în parte şi stabilirea legăturilor interne. Analiza presupune trecerea de la general la particular. Pentru contabilitate analiza este necesară în mod obligatoriu înainte ca operaţiile economice să fie înregistrate în conturi, asigurându-se astfel corectitudinea înregistrărilor efectuate. Aceasta înseamnă că în urma analizei sunt stabilite conturile corespondente precum şi partea acestora, debit sau credit, în care vor fi înscrise sumele aferente operaţiilor economice. Analiza contabilă presupune parcurgerea a patru etape: a) Precizarea conţinutului economic al operaţiunii enunţate şi implicaţiile acestei operaţiuni asupra patrimoniului unităţii; într-o formă concisă, se prezintă specificul operaţiunii şi modul cum aceasta afectează patrimoniul de cel puţin două ori. b) Stabilirea modificărilor determinate de operaţiunea economică în bilanţ; în această etapă se precizează următoarele elemente: - denumirea posturilor bilanţiere implicate; - sensul modificării fiecărui post bilanţier, respectiv creştere sau scădere; - ecuaţia bilanţieră. c) Stabilirea conturilor corespondente; în această etapă se stabilesc următoarele elemente: - denumirea conturilor corespondente; - partea acestora, debit sau credit, în care se vor înregistra sumele aferente operaţiei economice în urma aplicării regulilor de funcţionare a conturilor; - suma corespunzătoare fiecărui cont. d) Întocmirea formulei contabile: aceasta este soluţia contabilă a operaţiunii, respectiv o modalitate grafică de prezentare a conturilor şi sumelor corespunzătoare unei operaţiuni economice. Pe baza dublei înregistrări, în formula contabilă conturile se prezintă sub formă de egalitate valorică. În principiu, formula contabilă este alcătuită din următoarele părţi: - denumirea contului care se debitează; - denumirea contului care se creditează; - suma care face obiectul înregistrării; - semnul ,, = . care face legătura între conturile corespondente. În cadrul formulei contabile, contul care se debitează este scris în partea stângă a semnului ,, = ., contul care se creditează este scris în partea dreaptă, iar suma este scrisă o singură dată în dreapta ecuaţiei, ceea ce înseamnă că ambele conturi sunt afectate cu aceeaşi sumă.

Cheltuieli

Exemple de cheltuieli deductibile :

• cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

• cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;

• cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;

• chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;

• dobanzile aferente creditelor bancare;

• dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

• cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

• cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale si risc profesional si impotriva accidentelor de munca;

• cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantii bancare pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;

• cheltuielile cu reclama si publicitatea;

• cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;

• cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

• cheltuielile cu energia si apa;

• cheltuielile cu transportul de bunuri si persoane;

• cheltuieli de natura salariala (efectuate, de exemplu, cu angajatii contribuabilului);

• cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;

• cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;

• cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care face parte contribuabilul;

• cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile in vigoare;

• cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing; • cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabil si salariatii acestuia;

• cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;

• cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;

• cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul, in limitele stabilite de legislatia in vigoare in materie; • alte cheltuieli efective efectuate in interesul direct al activitatii, justificate cu documente si cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.

Exemple de cheltuieli nedeductibile

Nu sunt cheltuieli deductibile:

• amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile, altele decat cele de natura contractuala;

• donatiile de orice fel;

• ratele aferente creditelor angajate;

• dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;

• cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile;

• sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

• sumele care depasesc limitele cheltuielilor prevazute de legislatia in vigoare:

(i) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depasesc limitele prevazute de lege,

(ii) cheltuielile de protocol care depasesc limita aplicata asupra unei baze determinate prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor de protocol,

(iii) cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor care depasesc nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei etc.

Operatiuni diverse

O societate comercială realizează în luna martie N următoarele operaţii: 1. ridică de la bancă suma de 50.000 lei, 2. depune suma ridicată în casieria societăţii , 3. plăteşte din casierie un furnizor de imobilizări în sumă de 2.500lei, 4. plăteşte un avans de trezorerie în sumă de 2.000lei (utilizat pt. : plata unui furnizor – 800lei,deplasare – 100 lei şi protocol – 500 lei), 5. încasează de la clienţi 20.000 lei, 6. depune de la bancă 15.000 lei (comision bancar 2% ). 1. Înregistrăm ridicarea unei sume de la bancă: 581 = 5121 50.000 lei 2. Înregistrăm depunerea sumei ridicate în casierie: 5311 = 581 50.000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului de imobilier din casierie: 404 = 5311 2.500lei 4. Înregistrăm plata unui avans de trezorerie utilizat pt.plata unui furnizor ,deplasare ,protocol: • plata avansului : 542 = 5121 2.000lei • plata cu ajutorul avansului : % = 542 9.500 lei 623 500 401 800 624 100 • restul avansului nereturnat ,se returnează la casierie: 5311 = 542 600 lei 5. Înregistrăm încasare clienţi: 5121 = 411 20.000 lei 6. Înregistrăm depunere la bancă : 581 = 5311 15.000 lei 5121 = 581 15.000 lei • înreg. comision: 627 = 5121 300 lei _________________________ O societate comercială realizează în luna aprilie a exerciţiului N următoarele operaţii : 1. schimbă din contul bancar în valută 2.000 euro la un curs de 3,50 lei/euro ,comision 0,5%, 2. încasează o creanţă de 10.000 euro ,constituită la un curs de 41.000 lei/euro şi încasează la un curs de 3,70 lei/euro, 3. plăteşte un furnizor extern cu suma de 15.000 $,datorie constituită la o valuare a dolarului de 2,90 lei/$ şi plătită la un curs de 2,95 lei/$. 1. Înregistrăm schimbul din ct. bancar în valută: 581 = 5121 7.000 lei 627 = 5121 35 lei 2. Înregistrăm încasarea unei creanţe ,se înregistrează diferenţele de curs valutar: % = 411 41.000 lei 5121 37.000 665 4.000 3.Înregistrăm plata unui furnizor extern ,se înregistrează diferenţa de curs valutar: % = 5121 44.250 lei 401 43.500 665 750 ____________________________________________ O societate comercială obţine un împrumut pe termen de 5 luni cu o dobândă anuală de 30%. Împrumutul se încadrează pe data de 10.03.N. valuarea împrumutului este de 100.000 lei şi se rambursează la scadenţă ,dobânda se constituie şi se plăteşte lunar din contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm încasarea împrumutului: 5121 = 519 100.000 lei Dobânda lunară = (100.000*30%)/12=2.500 lei 2. Înregistrăm dobânda pe lună martie pt. 20 zile: 2500/30*20=1667 lei • înreg.dobânzii : 666 = 5198 1667 lei • plata dobânzii : 5198 = 5121 1667 lei 3. Înregistrăm dobânda pe luna aprilie: • înreg.dobânzii : 666 = 5198 2.500 lei (mai,iunie,iulie la fel) • plata dobânzii : 5198 = 5121 2.500 lei 4. Înregistrăm dobânda pe luna august 10 zile: 2500/30*10=833 lei • înreg.dobânzii: 666 = 5198 833 lei • plata dobânzii: 5198 = 5121 833 lei 5. Înregistrăm rambursarea împrumutului: 519 = 5121 100.000 lei _________________________________________ O societate comercială achiziţionează mărfuri în valuare de 200.000 lei TVA 19%.Pt. plata mărfurilor achiziţionate de la furnizor ,se deschide un acreditiv de 250.000 lei ,iar banii rămaşi neutilizaţi se returnează în contul bancar curent. 1. Înregistrăm achiziţia mărfurilor de la furnizor: % = 401 238.000 lei 371 200.000 4426 38.000 2. Înregistrăm constituirea ,acreditiv din ct. bancar: 581 = 5121 250.000 lei 541 = 581 250 .000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului din contul de acreditiv: 401 = 541 238.000 lei 4. Înregistrăm returnarea banilor neutilizaţi din acreditiv în contul curent: 581 = 541 12.000 lei 5121 = 581 12.000 lei _______________________________________ O societate comercială achiziţionează din import materii prime în valuare de 5.000 euro la cursul de 3,60 lei/euro.Accizele în cotă de 10% din valuarea materiilor prime ,precum şi TVA se achită prin bancă ,în lei.Pt. achitarea datoriei ,se deschide un acreditiv în valuare de 5.000 euro,la cursul de 3,58 lei /euro.Plata datoriei se face la cursul de 3,55 lei/euro. Valuarea în vamă = 5.000 * 3,6 lei/euro = 18.000 lei Accize = 18.000 * 10% = 1.800 lei Baza de calcul a TVA = 19.800 lei TVA = 19% * 19.800 = 3.762 lei 1.Înregistrăm achiziţia de materii prime din import şi accizelor: 301 = % 19.800 lei 401 18.000 446 1.800 2.Înregistrăm plata datoriilor şi a TVA: % = 5121 5.562 lei 446 1.800 4426 3.762 3. Înregistrăm constituirea de acreditiv: 581 = 5121 17.900 lei (5.000*3,58 lei/euro) 541 = 581 17.900 lei 4.Înregistrăm plata furnizorului din acreditiv => cheltuieli din curs valutar: % = 541 18.000 lei 401 17.750 665 250 5. Înregistrăm diferenţa din acreditiv se trece pe cheltuieli: 665 = 541 Observaţie! Nu avem acreditiv neutilizat pt. că valuarea mărfurilor a fost de 5.000 euro,iar acreditivul a fost constituit la aceeaşi valuare . Diferenţa rămasă în ct.541 a rezultat din deferenţele de curs valutar (acreditivul a fost constituit la 3,58 şi se restituie la 3,55) ________________________________________ O societate comercială acţionează de la bursă ,în exerciţiul N ,20.000 acţiuni la un preţ de1leu/acţiune, comision 2%. Acţiunile vor fi plătite astfel: - 50% în momentul achiziţiei prin contul curent de la bancă, - 50% ulterior prin caseria unităţii. Societatea decide să vândă 10.000 acţiuni la un preţ de 1.20 lei/acţiune,încasarea acestora făcându-se prin contul curent de la bancă,comision 2%,627”cheltuieli cu serv. bancare” La sf. exerciţiului N cursul acţiunilor ajunge la valuarea de 0.90 lei/acţiune,o depreciere a acţiunilor,se constituie provizion pt. o depreciere. În exerciţiul următor societatea vinde acţiunile la o valuare de 0,95 lei/acţiune,încasarea făcându-se prin contul curent de la bancă (comision 2%). 1. Înregistrăm achiziţia acţiunilor de la bursă: · 50% cu plata imediată prin bancă 503 = 5121 10.000 lei · 50% cu plata ulterioară 503 = 509 10.000 lei · plata ulterioară a acţiunilor prin casierie: 509 = 5311 10.000 lei 2. Înregistrăm plata comisionului (contul 622): 622 = 5121 20.000 * 2% = 400 lei 3. Înregistrăm vânzarea acţiunilor prin bancă, preţ de vânzare 1,2 lei: · vânzarea acţiunilor 5121 = % 1,2 * 10.000 = 12.000 lei 503 10.000 764 2.000 · înreg plata comisionului bancar 627 = 5121 240 lei 4. Înregistrăm constituirea provizionului pentru depreciere: 6814 = 591 20.000 * 0,1 = 2.000 lei 5. Înregistrăm vânzarea acţiunilor (prin bancă) preţ de vânzare 0,25 lei: · vânzarea % = 503 10.000 lei 5121 9.500 664 500 · înregistrarea comisionului 627 = 5121 9.500 * 2% = 190 lei ________________________________________________ O societate comercială achiziţionează 1.000 obligaţiuni cotate la o valuare de10 lei / obligaţiune.Plata acestora se va face ulterior prin casieria unităţii.Societatea vinde obligaţiunile la un preţ de10 lei/obligaţiune,comision 1,5 %. Încasarea se va face prin contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm achiziţionarea obligaţiunilor cotate la o valoare de oblig. 506 = 509 1.000 * 10 = 10.000 lei 2. Înregistrăm plata prin casierie 509 = 5311 10.000 lei 3. Înregistrăm vânzarea obligaţiunilor: 5121 = 506 10.000 lei 4. Înregistrăm încasarea obligaţiunilor prin bancă: 627 = 5121 150 lei

Evaluarea la inventarierea generala

Odata cu inchiderea exercitiului financiar, se impune "aducerea " la realitate a evidentei contabile.In exteriorul firmei, mediul economic general se modifica prin schimbari de preturi,politici fiscale,modificari substantiale ale mediului economic specific,inflatia si altele.Toate acestea concura la o evaluare a patrimoniului pentru a releva potentialul economic al firmei,pozitia versus concurenta. Patrimoniul trebuie mai intai inventariat si apoi evaluat. Evaluarea elementelor patrimoniale prezinta o importanta deosebita pentru reflectarea reala în bilant a patrimoniului şi a rezultatului obţinut. Evaluarea reprezintă cuantificarea şi măsurarea în expresie valorică a mijloacelor materiale, creanţelor, obligaţiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare şi a fiecărei operaţii economice folosind preţuri şi tarife. Deci, evaluarea elementelor patrimoniale constă în stabilirea valorii fiecărui element de activ sau de pasiv, ţinând seama de valoarea de intrare în patrimoniu şi valoarea actuală sau de utilitate determinată cu ocazia inventarierii. Evaluarea este strâns legată de calculaţie, întrucât pentru reflectarea exactă în conturi a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale în fazele circuitului economic este necesară stabilirea precisă a valorii lor. Pentru ca prin evaluare să se dea o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor, la efectuarea evaluării trebuie să se respecte anumite principii cum sunt: -Principiul valorii reale care presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate la un preţ care să exprime valoarea lor reală, în vederea asigurării unui bilanţ real. -Principiul alegerii formei de evaluare a elementelor patrimoniale în funcţie de scopul urmărit. Astfel, pentru înregistrările curente în contabilitate evaluarea se face la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu în funcţie de căile de dobândire a bunului respectiv, iar pentru evaluările făcute periodic se foloseşte valoarea actuală sau de utilitate, utilizând preţul zilei. -Principiul prudenţei care impune ca la evaluarea elementelor să se ţină seama de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii în viitor. Ca urmare, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor şi a elementelor de pasiv, ţinând seama de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior. -Principiul permanenţei metodelor care impune continuitatea în aplicarea normelor şi regulilor utilizate la evaluarea în tot cursul exerciţiului financiar şi de la un exerciţiu la altul în vederea asigurării comparabilităţii informaţiilor contabile. Evaluarile sun de mai multe feluri: 1.- evaluare la intrare în patrimoniu; baza:costul istoric determinat de valoarea de intrare - căile de dobândire: - costul de achiziţie - costul de producţie - valoarea de utilitate (ptr.cele primite gratuit,donatie sau aport de capital) - valoarea nominală (pentru creanţe şi datorii,val.inscrisa in documente) _______________________ 2.- evaluare la inventar; baza:în funcţie de piaţă şi de utilitatea bunului Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor reprezintă valoarea probabilă de încasat, respectiv de plată. __________________________ 3.- evaluare la închiderea exerciţiului; baza:la valoarea de intrare în patrimoniu (valoare contabilă) pusă de acord cu rezultatele inventarierii respectand principiul prudentei. a)pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. b) pentru elementele de pasiv, diferenţele constatate în minus nu se înregistrează în contabilitate. Diferenţele constatate în plus se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion _______________________________ 4.- evaluare la ieşirea din patrimoniu. (darea în consum a unor elemente patrimoniale sau alte ieşiri) se recomandă următoarele metode de evaluare: - metoda costului mediu ponderat (CMP); - metoda prima intrare - prima ieşire (FIFO); - metoda ultima intrare - prima ieşire (LIFO);(nu se foloseste) - metoda preţului standard sau prestabilit(ptr.produse finite). _____________________________________________ Prezint - metoda costului mediu ponderat (CMP); Formula CMP=(Vs+Vi)/(qs+qi) unde: Vs=Valoarea totala a stocului initial Vi=Valoarea intrata qs=cantitatea initiala a stocului qi=cantitatea intrata Nota: se observa ca fiecare intrare modifica CMP Ex: 01.01.n Val.initiala stoc marfa "Bere": 1000 buc * 3.8 lei/buc=3.800 lei Intrari 02.01.n Bere = 100 buc *3.2 lei/buc=320 lei CMP=(3800+320)/(1000+100)=4120/1100=3.75 lei/buc Iesiri 03.01.n Iesire Bere 600 * 3.90(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 600 buc: 600 buc*3.75lei/buc=2247.27 lei Intrari 04.01n Bere = 500 buc *3.3 lei/buc=1650lei Sold :(1100-600)=400 buc *3.75 lei=1500 lei CMP=(1500+1650)/(400+500)=3150/900=3.50lei/buc Iesiri 07.01n Iesire Bere 600 * 3.90(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 600 buc: 600 buc*3.50lei/buc=2100lei Sold:(900-600)=300*3.50lei/buc=1050 lei Iesiri 08.01.n iesire Bere 300 buc * 3.95 lei(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 300 buc: 300*3.50 lei/buc=1050 lei Sold=0 ________________________________________ Fiecare din aceste metode de evaluare are importanta ei in sine. _____________________ A se vedea si: Ceva despre Evaluare ,Imobilizarile corporale,IFRS-IAS

Contul de profit si pierdere-generalitati bilant

Cifra de afaceri Neta - Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. - În cazul entităţilor radiate din Registrul general şi care, la data intrării în vigoare a prezentelor reglementări, mai au în derulare contracte de leasing, în cifra de afaceri netă se include şi dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă perioadei de raportare. -Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate la: "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare". -Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. -Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, -pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entităţilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar. - Entităţile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curentă" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".

Generalitati Bilant

- Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate. -Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans". - Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu sunt exigibile (incasabile) decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate în notele explicative. -Veniturile încasate înainte de data bilanţului, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans". - Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate în notele explicative. -În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanţ, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an. - Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările de valoare pot fi: a) ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, b) şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor. -depreciere=permanente -pierderi de valoare(reversibile)=provizorii

Consolidari sit.financiare anuale

In conformitate cu Reglementările contabile

conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor

Economice Europene.

- O societate-mamă trebuie să întocmească

situaţii financiare anuale consolidate dacă aceasta face parte dintr-un

grup de societăţi şi îndeplineşte

una dintre următoarele condiţii:

a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau

asociaţilor într-o altă societate denumită filială;

b) este acţionar sau asociat al unei societăţi şi majoritatea membrilor

organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale societăţii

în cauză (filială), care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor

financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării

drepturilor lor de vot;

c) este acţionar sau asociat al unei societăţi şi deţine singură controlul

asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor

societăţii, ca urmare a unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi;

d) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a exercita o influenţă

dominantă asupra filialei, în temeiul unui contract încheiat cu societatea

comercială în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut,

dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;

e) societatea-mamă deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă ori control asupra unei filiale;

f) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a numi ori de a revoca

majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau

de supraveghere ale filialei;

g) societatea-mamă şi filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă.

Scutirea

-O societate-mamă este scutită de la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate dacă, la data bilanţului consolidat, societăţile comerciale

care urmează să fie consolidate nu depăşesc împreună, pe baza celor

mai recente situaţii financiare anuale ale acestora,

limitele a două dintre următoarele 3 criterii: - total active: 17.520.000 euro; - cifra de afaceri netă: 35.040.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul

exerciţiului financiar: 250.

Exceptii scutire

(2) Scutirea prevăzută nu se aplică dacă una dintre filialele care urmează să fie consolidate este o societate comercială ale cărei valori

mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată,

în conformitate cu legislaţia în vigoare privind piaţa de capital.

Conditii de aplicare

(3) Condiţiile în care o societate-mamă este scutită de la obligaţia

întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate sunt prevăzute

în Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a

Comunităţilor Economice Europene.

(4) Criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza

situaţiilor financiare anuale ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale. Sanctiuni

- Sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

Auditul Statutar(fost financiar).Bilant anual.

- (1) Situaţiile financiare anuale ale entităţilor se auditează de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile legii. (numai daca indeplinesc doua dintre criteriile : - total active: 3.650.000 euro, - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50) (2) Auditorii statutari îşi exprimă o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. - Entităţile [Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute si anume: - total active: 3.650.000 euro, - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50] nu au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, cu respectarea condiţiilor: -o entitate va întocmi situaţii financiare anuale simplificate, numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive nu depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii Situaţiile financiare anuale ale acestor entităţi se verifică potrivit prevederilor legislaţiei în materie. - (1) Raportul auditorilor statutari cuprinde: a) o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare anuale care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora; b) o descriere a ariei auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar; c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale; 1)opinia de audit este fără rezerve, 2)cu rezerve, 3)o opinie contrară dacă auditorii statutari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, 4)imposibilitatea exprimării unei opinii; d) o referire la aspectele asupra cărora auditorii statutari atrag atenţia, printrun paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve; e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. (2) Raportul se semnează de către auditori statutari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, şi se datează

Anexe la Bilant-Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere

Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere - (1) Notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activităţi şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare a vânzării de produse şi a furnizării de servicii rezultate din activităţile curente ale entităţii. (2) Entităţile care prezinta situatii financiare simplificate pot să nu prezinte informaţiile menţionate la alin. (1) Segmentarea activitatii (3) Prin segment de activitate se înţelege o componentă distinctă a entităţii care este angajată în furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu, sau a unui grup de produse sau servicii conexe şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor care sunt diferite de cele din alte segmente de activitate. Factorii care vor fi luaţi în considerare în determinarea caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt: a) natura produselor şi serviciilor; b) natura proceselor de producţie; c) tipul sau clasa de clienţi pentru produse sau servicii; d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea serviciilor; şi e) dacă este posibil, caracterul mediului economic. Segmentarea geografica (4) Un segment geografic este o componentă distinctă a unei entităţi care este angajată în furnizarea de produse şi servicii într-un mediu economic specific şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor care sunt diferite de acelea ale componentelor care operează în alte medii economice. Factorii care vor fi luaţi în considerare în identificarea segmentelor geografice includ: a) similaritatea condiţiilor economice şi politice; b) legătura între operaţiile din diferite zone geografice; c) apropierea operaţiilor; d) riscuri speciale asociate operaţiilor dintr-un domeniu specific; e) reguli de control privind schimbul valutar; şi f) riscurile valutare aferente. Riscurile şi beneficiile unei entităţi sunt influenţate atât de localizarea geografică a operaţiilor desfăşurate (locul unde sunt produse bunurile), cât şi de localizarea pieţelor acesteia (locul unde sunt vândute produsele). Generalitati (5) Un singur segment de activitate nu include produse şi servicii cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. În mod similar, un segment geografic nu include operaţii în medii economice cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. - Informaţiile pe segmente de raportare, respectiv segmente de activitate şi segmente geografice, sunt elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Audit - Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciţiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situaţiilor financiare anuale, onorariile percepute pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultanţă fiscală şi orice alte servicii decât cele de audit statutar. Salariati - (1) În notele explicative trebuie incluse informaţii privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate Administratia (2) Se menţionează suma indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în virtutea responsabilităţilor acestora, precum şi orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foştii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie. (3) Entităţile ce prezinta situatii financiare simplificate,pot să nu prezinte informaţiile de la alin. (2), dacă prezentarea lor face posibilă identificarea situaţiei unui anumit membru al organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere. - Se prezintă suma avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, principalelor condiţii şi a oricăror sume restituite, precum şi a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanţiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie. Influente asupra rezultatului ex.financiar - Se prezintă măsura în care calcularea profitului sau pierderii exerciţiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale şi regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exerciţiul financiar curent sau într-un exerciţiu financiar precedent în vederea obţinerii de facilităţi fiscale. Atunci când influenţa unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii. Impozit profit/venit - (1) Se prezintă diferenţa dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferentă exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente şi suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciţii, cu condiţia că această diferenţă să fie semnificativă pentru obligaţiile fiscale viitoare. (2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit pe profit(Decl.101). Repartizari rezultate profit net - În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinaţii, astfel: a) sumele repartizate la rezerve; b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi; c) dividende; d) alte repartizări.

Anexele la bilant-cuprins :Elementele de Bilant

Anexele la bilant-cuprins 1.Informaţii referitoare la elementele de bilanţ 2.Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere ___________________________________________ 1.Informaţii referitoare la elementele de bilanţ Notele explicative trebuie să cuprindă: Referitor la Activele imobilizate-amortizari a) duratele de viaţă utilă sau ratele de amortizare utilizate; b) metodele de amortizare utilizate; c) creşterile de valoare a imobilizărilor, cu indicarea separată a acelora apărute din procesul de dezvoltare internă; d) valoarea imobilizărilor necorporale în curs. - Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanţ cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii: a) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată; şi b) motivele care au determinat recunoaşterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc). Referitor la Fondul Comercial - În cazul în care fondul comercial achiziţionat de către o entitate este prezentat în bilanţ la imobilizări necorporale, atunci perioada aleasă pentru amortizarea acestuia şi motivele pentru care a fost aleasă acea perioadă trebuie să fie prezentate în notele explicative. Referitor la Activele imobilizate - (1) Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, următoarele informaţii: a) bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluată). Dacă s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentată pentru fiecare grupă în parte valoarea contabilă brută a respectivei grupe; b) metodele de amortizare folosite; c) valoarea imobilizărilor corporale în curs. (2) În cazul în care elementele imobilizărilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data şi condiţiile de efectuare a reevaluării. Referitor la Activele financiare (1) Se menţionează existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă. (2) Prezentarea în notele explicative a informaţiilor de la alin. (1) la imobilizări financiare sau investiţii pe termen scurt se face în funcţie de intenţia entităţii cu privire la durata deţinerii titlurilor de valoare, de până la un an sau mai mult de un an. (1) Atunci când evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare nu a fost efectuată conform Subsecţiunii 8.2.5.2 "Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare", în notele explicative se prezintă: a) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate: - valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată prin oricare din metodele prevăzute la pct. 142 alin. (1); - informaţii privind aria şi natura instrumentelor financiare; şi b) pentru imobilizările financiare prevăzute la pct. 127, înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă şi fără a se fi utilizat opţiunea de a face o ajustare de valoare conform pct. 70 alin. (1): - valoarea contabilă şi valoarea justă ale fiecăruia dintre activele individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor pe care se întemeiază opinia că valoarea contabilă va fi recuperată. (2) Entităţile prevăzute la pct. 3 alin. (2) pot omite informaţiile menţionate la alin. (1) lit. a), cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 7 alin. (1). (3) O entitate prezintă informaţii care să permită utilizatorilor situaţiilor sale financiare să evalueze importanţa instrumentelor financiare pentu poziţia şi performanţa sa financiară. - (1) Se specifică toate situaţiile în care entitatea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, de asemenea şi valoarea acestora. (2) În cazul existenţei de garanţii, o entitate prezintă: - valoarea contabilă a activelor financiare pe care le-a gajat drept garanţii reale pentru datorii sau datorii contingente; şi - termenii şi condiţiile aferente gajării. (3) Când o entitate deţine garanţii reale şi are dreptul de a vinde sau regaja garanţia reală în lipsa imposibilităţii de respectare a obligaţiilor de către proprietarul garanţiei reale, aceasta prezintă: - valoarea justă a oricăror astfel de garanţii reale vândute sau regajate, şi dacă entitatea are sau nu obligaţia de a le returna; şi - termenii şi condiţiile asociate cu utilizarea garanţiilor reale. - Pentru împrumuturile de plată recunoscute la data de raportare, o entitate prezintă: - detaliile oricăror neexecutări ale obligaţiilor privind durata principalului, dobânda, condiţiile de rambursare a acelor împrumuturi de plată; - încălcări ale condiţiilor aferente acordului de împrumut, care permit creditorului să solicite rambursarea accelerată. Informaţiile nu se solicită dacă încălcările au fost remediate sau condiţiile împrumutului au fost renegociate la data de raportare sau înainte de aceasta; - valoarea contabilă a împrumuturilor de plată, pentru care nu a fost onorată obligaţia la data de raportare; şi - dacă obligaţia neexecutată a fost remediată sau dacă au fost renegociate condiţiile împrumuturilor de plată, înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru emitere. - Nu sunt necesare prezentări ale valorii juste: a) atunci când valoarea contabilă reprezintă o aproximare rezonabilă a valorii juste, de exemplu, pentru instrumente financiare cum sunt creanţele comerciale şi datoriile pe termen scurt; sau b) pentru o investiţie în instrumente de capitaluri proprii care nu au un preţ cotat pe o piaţă activă sau pentru instrumente derivate legate de astfel de instrumente de capitaluri proprii, care sunt evaluate la cost deoarece valoarea justă nu poate fi evaluată credibil. În acest caz, entitatea prezintă: - faptul că informaţiile privind valoarea justă nu au fost prezentate pentru aceste instrumente deoarece valoarea lor justă nu poate fi evaluată credibil; - o descriere a instrumentelor financiare, valoarea lor contabilă, şi o explicaţie a motivului pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil; - informaţii privind piaţa pentru respectivele instrumente; - informaţii referitoare la intenţia entităţii de a ceda instrumentele financiare şi la modul în care le va ceda; şi - dacă instrumentele financiare a căror valoare justă nu a putut fi anterior evaluată credibil sunt derecunoscute - acel fapt, valoarea lor contabilă la momentul derecunoaşterii şi valoarea câştigului sau pierderii recunoscut(e). - (1) Pentru fiecare tip de acoperire împotriva riscurilor - acoperirile valorii juste împotriva riscurilor, acoperirile fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor şi acoperirile împotriva riscurilor ale investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate - o entitate prezintă separat următoarele informaţii: - o descriere a fiecărui tip de acoperire împotriva riscurilor; - o descriere a instrumentelor financiare desemnate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor, precum şi valorile lor juste la data raportării; şi - natura riscurilor care sunt acoperite. (2) Pentru fiecare tip de risc ce provine din instrumentele financiare, o entitate prezintă: a) expunerile la risc şi modul în care acestea au apărut; b) obiectivele, politicile şi procesele sale pentru gestionarea riscului şi metodele utilizate pentru evaluarea riscului; şi c) orice modificări apărute în informaţiile menţionate la lit. a) şi b), faţă de perioada anterioară. - În cazul evaluării la valoarea justă, o entitate grupează activele financiare şi datoriile financiare în clase. În acest scop, se prezintă distinct: - activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere; - investiţiile păstrate până la scadenţă; - împrumuturile şi creanţele; - activele financiare disponibile pentru vânzare; - datoriile financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere; şi - datoriile financiare evaluate la costul amortizat. Referitor la Activele circulante-Stocuri - (1) Se prezintă în notele explicative costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor evidenţiate în bilanţ şi metodele de evaluare a stocurilor. (2) Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate următoarele informaţii: a) motivul schimbării metodei; şi b) efectul financiar asupra rezultatului exerciţiului financiar. (3) De asemenea, trebuie prezentată şi valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor. Referitor la Activele circulante-Creante - O entitate trebuie să prezinte în notele explicative subclasificări ale creanţelor prezentate în bilanţ, clasificate într-o manieră corespunzătoare activităţii desfăşurate, iar sumele de încasat de la entităţile afiliate şi întreprinderile asociate trebuie prezentate separat. Referitor la Datorii - În notele explicative se menţionează sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum şi valoarea totală a datoriilor entităţii acoperite cu garanţii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii şi formei garanţiilor. Aceste informaţii trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanţier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilanţ prevăzut de prezentele reglementări. Referitor la emisiuni de valori mobiliare - (1) În cazul în care entitatea a emis pe parcursul exerciţiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informaţii: a) tipul valorilor mobiliare emise; b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune şi suma primită. (2) În cazul în care obligaţiunile emise de o entitate sunt deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea entitate, în notele explicative se menţionează valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora. - În cazul obligaţiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă următoarele informaţii: a) valoarea exactă sau estimată a acelei obligaţii; b) natura juridică a obligaţiei şi efectul acesteia; c) dacă entitatea a depus o garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii. Referitor la alte obligatii - (1) De asemenea, se prezintă informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a entităţii. (2) Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată. Valoarea totală a oricăror angajamente financiare, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea poziţiei financiare a entităţii. (3) Orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate trebuie prezentate distinct. Referitor la Provizioane - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informaţii se prezintă în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar. - Referitor la capitalul entităţii - se oferă următoarele informaţii: a) dacă entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris; b) dacă, conform actului de înfiinţare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum şi valoarea capitalului subscris în momentul înfiinţării entităţii sau în momentul autorizării entităţii pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat; c) numărul şi valoarea acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele unui capital autorizat. În înţelesul prezentelor reglementări, prin capital autorizat se înţelege suma maximă a capitalului subscris potrivit statutului sau adunării generale; d) dacă există mai multe clase de acţiuni sau părţi sociale, numărul şi valoarea nominală pentru fiecare clasă. În înţelesul prezentelor reglementări, prin clasă de acţiuni sau părţi sociale se înţelege o grupare în funcţie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni răscumpărabile, se furnizează următoarele informaţii: a) data cea mai apropiată şi data limită la care entitatea poate răscumpăra respectivele acţiuni; b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea entităţii sau a acţionarilor; c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se furnizează următoarele informaţii: a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi; b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate; c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite. Referitor la Rezerve - Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii, se descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituită.

Concediul medical

Concediul medical reprezinta concediul obtinut ca urmare a incapacitatii temporare de munca : boala obisnuita, urgenta medico-chirurgicala, accident, sarcina cu risc, concediu prenatal, concediu de maternitate. De aceasta indemnizatie pot beneficia doar persoanele care au stagiu de cotizare de minim o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare este perioada pentru care se platesc contributiile de asigurari sociale de sanatate . Metodologia de calcul este normata de OG 158/2005. Adeverintele eliberate pentru certificarea stagiului de cotizare vor cuprinde urmatoarele elemente: stagiul de cotizare, veniturile din care se constituie baza de calcul si zilele aferente si numarul de zile de incapacitate temporara de munca de care a beneficiat asiguratul in ultimele 12 luni anterioare solicitarii adeverintei. Conform OG 158/2005 concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt : • concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca , cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; • concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau imbolnaviri profesionale; • concedii medicale si indemnizatii de maternitate; • concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav; • concedii medicale si indemnizatii de risc maternal. Concediul medical si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca Se acorda pentru fiecare tip de afectiune pentru o perioada care nu poate depasi 183 de zile intr-un interval de un an. Concediul medical se poate prelungi din ziua 90 pana in a 183-a zi , numai cu avizul medicului expert al Casei de Asigurari Sociale de Sanatate. In cazul in care exista posibilitatea recuperarii , medical primar sau medical specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile (cu pana la max 90 de zile), in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Cuantumul indemnizatiei este de 75% din din baza de calcul pentru bolile obisnuite si 100% pentru pentru boli ca : tuberculoza, neoplazii, SIDA, boli infectocontagioase grupa A, urgente medico-chirurgicale. Concediul si indemnizatia pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca Acesta cuprinde: - indemnizatia pentru reducerea timpului de munca; - concediul si indemnizatia pentru carantina si tratament balnear conform programului individual de recuperare; Reducerea timpului de munca cu o patrime se face la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale pentru o durata de 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu , in una sau mai multe etape. Concediul si indemnizatia de maternitate Acest tip de concediu se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice. Concediul pentru sarcina si lauzie se acorda pentru o perioada de 63 de zile inainte de nastere si 63 de zile concediu de lauzie dupa nastere. Concediile de nastere si lauzie se pot compensa intre ele cu conditia sa ramana minim 42 de zile calendaristice din concediul de lauzie dupa nastere. Femeile care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat beneficiaza de concediu de sarcina si lauzie, in conditiile in care pierderea calitatii de asigurat se dovedeste cu acte oficiale ca nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza. Cuantumul indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate. Concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav La concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani pana la implinirea varstei de 18 ani pentru copiii cu handicap, are dreptul oricare dintre parinti sau tutorele caruia i s-au incredintat copii spre adoptie ori plasament, in conditiile indeplinirii stagiului de cotizare prevazut. Durata de acordare a indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Cuantumul indemnizatiei este de 85% din baza de calcul. Concediul si indemnizatia de risc maternal Acesta se acorda fara a exista un prealabil stagiu de cotizare , in intregime sau fractionat, pentru o perioada ce nu poate depasi 120 de zile , de catre medical specialist sau de familie, in baza unui certificate medical eliberat in acest sens. Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Acest concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Amortizari,calcaiul lui Ahile.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (impusa prin lege) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Amortizarile "fiscale" sunt un prag fiscal,un plafon,peste care Statul nu recunoaste cheltuiala integrala a amortizarii (ci numai suma rezultata din lege) ,si deci diminuarea bazei de impozitare a profitului,dar recunoaste ratiunea economica a amortizarii in functie de beneficiile viitoare aduse de activul imobilizat. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune regula unui timp de utilizare minim a activului imobilizat si chiar metoda calcului amortizarii(ex.Cladiri,numai metoda liniara) In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul, se intampla, ca pe durata utilizarii la un moment dat un activ imobilizat sa NU mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Pentru a fi cat mai prevazatori,decidentii calculeaza NUMAI contabil amortizarea pentru a NU disipa in dividende sansa de a recupera in timp util,bazat pe ratiune economica, valoarea activului imobilizat. Alocarea din capital a valorii activului imobilizat nu este o "fericire" pentru actionari.Dimpotriva,costul alocarii este destul de mare.Acest cost(beneficiile nerealizate daca suma alocata ar fi fost folosita in alt mod,ex.depunerea la o banca a sumei si obtinerea de dobanda) este contrabalansata nu numai de beneficiile viitoare ci si de cheltuiala cu amortizarea ce diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit. Interesul administratorului difera de interesul actionarilor.Primul doreste sa obtina o cat mai mare eficienta economica iar actionarii o cat mai grabnica recuperare a capitalului avansat.In aceasta ecuatie intra si Statul. Pe alte meleaguri,administratorii NU au mai calculat amortizarile activelor imobilizate, tocmai in vederea obtinerii unui rezultat (profit) cat mai bun cu care sa se laude in fata actionarilor!S-au bazat ca in viitor poate exista o diferenta de ecart in plus la produsele lor, acceptata si absorbita rapid de piata.Un pariu riscant ! Si totusi,daca exista o inflatie accelerata,e clar ca aceasta este una din solutii pentru a te pune la adapost.Trecerea pe cheltuiala a amortizarii cand ai inflatia "x" este o solutie proasta,ce rost are sa-ti "recuperezi" cat mai repede c/v activelor imobilizate ,cand suma recuperata este diluata rapid de inflatie in viitor?.Trebuie sa accelerezi lichiditatea si nu sa o ingheti intr-un fond.Calculezi amortizarea in viitor cand inflatia este X+1(sau X*2)!.Amortizarile nu sunt recuperari lichide. Intr-o inflatie moderata,principiul prudentei spune altceva! Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Insa,prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii ! In Romania,daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare,(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta activ imobilizat, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In Romania, in practica ,cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! ___________________________________________________________ O scurta monografie contabila - Mijloace fixe. I.Intrarile de mijloace fixe pot fi: -prin cumparare -prin donatii -prin aport in natura la capitalul societatii -prin subventii _______________________ Cumpararea de mijloace fixe: % = 404 21x 4426 _______________________ Amortizare 681x=281x ________________________ II.Exista o problematica mult mai complexa privind iesirile de MF. Modurile de iesire a mijloacelor fixe pot fi: a)prin scoaterea din functiune b)amortizate integral c)amortizate partial d)prin dezmembrare e)prin vinzare f)prin donatii g)prin aport in natura la capitalul altor entitati economice h)prin lipsa la inventar Amortizarile efectuate partial la iesirea MF: a)amortizate partial - neimputabile b)amortizate partial - imputabile _________________________________ -Iesirea mijloacelor fixe prin scoatere din functiune 1.Iesirea mijloacelor fixe amortizate integral: 281x = 21x -Iesirea mijloacelor fixe amortizate partial prin casare si recuperare de materiale: dezmembrare: 6583 = 401 - cheltuieli ocazionate de casarea mijloacelor fixe 3014 = 7583 - piese de schimb recuperate 6811 = 281x - diferenta dintre venituri si cheltuieli -scoaterea din evidenta(scaderea din gestiune): % = 21x - scoaterea efectiva din evidenta 281X 471 Ulterior: 6811 = 471 -Iesirea mijloacelor fixe prin vinzare Vinzarea efectiva: 461 = % 7583 4427 Scoaterea din evidenta a mijlocului fix (scaderea de gestiune) % = 21x 281x 658x- doar daca mijlocul fix nu este amortizat integral -Iesirea mijloacelor fixe prin donatii 6582 = 21x Daca s-a depasit cota legala admisa pentru donatii se inregistreaza TVA colectata 635 = 4427 (numai pentru suma depasirii) -Iesirea mijloacelor fixe prin aport la capitalul social al altor intreprinderi % = 21x - valoarea integrala a mijlocului fix 281x - valoarea amortizata 261/262/263 - titlurile de participare In situatia in care valoarea titlurilor este mai mare decit diferenta dintre valoarea bunului si valoarea amortizata 261/262/263 = 1068/1041 - cu diferenta de mai sus -Iesirea mijloacelor fixe prin lipsuri la inventar Atunci cind lipsa la inventar nu se imputa, iesirea este o simpla scoatere din gestiune. 281x=21x -In cazul imputarii: % = 21x 281x 6583 Imputarea efectiva: 4282„Alte creanţe în legătură cu personalul” = % 7583 cu diferenta ramasa neamortizata 4427

Achizitia de imobilizari din subventii (fonduri nerambursabile)

Subventiile aferente activelor reprezinta subventiile pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Subventiile pot fi primite de la guvern, agentii guvernamentale sau de la alte institutii similare nationale si internationale. Entitatile trebuie sa reflecte distinct: -subventiile guvernamentale; -imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii; -alte sume primite cu caracter de subventii. O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa (nemonetar=sub forma fizica). In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile nu trebuie sa fie inregistrate direct in conturile de capitaluri proprii. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat, la pozitia „Venituri in avans”. -Venitul amanat urmeaza a fi inregistrat in contul de profit si pierdere: a)pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea; b)la casarea activelor; sau c)la cedarea activelor(vanzare,donatie). Atentie incepand cu 2010

Pentru a Nu mai fi cuprinse in Capitaluri proprii,incepand cu 2010, 475 Subvenţii pentru investiţii ,inlocuieste contul 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

4751 Subvenţii guvernamentalepentru investiţii ,inlocuieste 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 4752 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, inlocuieste 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 4753 Donaţii pentru investiţii, inlocuieste 133 Donaţii pentru investiţii 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor, inlocuieste 134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 4758 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii,inlocuieste 138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii

___________________________________________ Exemplul 1. Nota :se foloseste planul de conturi valabil 31.12.2008 Entitatea ABC incaseaza suma de 495.000 lei (echivalentul a 150.000 euro) reprezentand contributie financiara nerambursabila destinata constructiei si dotarii unei hale de productie. Conform proiectului, valoarea obiectivului de investitii este structurata astfel: a)330.000 lei reprezentand contravaloarea halei de productie (echivalentul a 100.000 euro); b)165.000 lei reprezentand contravaloarea echipamentelor necesare dotarii halei de productie, c)echipamente care nu necesita montaj (echivalentul a 50.000 euro). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.Dupa perfectarea tuturor documentelor se obtine subventia (in valuta). 1.1.incasarea sumei reprezentand contributie financiara nerambursabila in contul bancar in valuta al societatii: 5124 „Conturi la banci in valuta” = 131"Subventii pentru investitii” 495.000 lei 2.Societatea are nevoie de numerar in lei,pentru aceasta apeleaza la cumpararea de lei,banca ofera lei numai in conditiile participarii la licitatie interbancara. 2.2.participarea la licitatie pentru conversia in lei a valutei primite: 581 „Viramente interne” =5124 „Conturi la banci in valuta” 150.000 euro(495.000 lei ) -Intarea sumei in lei licitate 5121 „Conturi la banci in lei” =581 „Viramente interne” 495.000 lei _______________________________________ 3.Conform ideii de afacere pentru care s-a obtinut subventia se face: 3.1.achizitia echipamentelor de productie necesare dotarii halei, % = 404 „Furnizori de imobilizari” 165.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 196.350 lei 4426 „TVA deductibila” 31.350 lei 4.Dupa efectuarea lucrarii de construire si receptie finala: 4.1.se trece la receptia lucrarilor executate de antreprenorul general: 212 „Constructii” =404 „Furnizori de imobilizari” 330.000 lei 4426 „TVA deductibila ” = 4427 „TVA colectata” 62.700 lei 5.Societatea detine acum Hala industriala si dotarile cu echipamente de productie,conf contractului la termenul stabilit se procedeaza 5.1.la plata furnizorilor de imobilizari (196.350 lei + 330.000 lei): 404 „Furnizori de imobilizari” =5121 „Conturi la banci in lei” 526.350 lei ______________________________________ Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere. Exemplul 2 La data de 28 iunie 2009, entitatea ABC a achizitionat un utilaj la costul de 80.000 lei, TVA 19%. Pentru achizitia utilajului, entitatea a primit o subventie guvernamentala de 50.000 lei. Durata de utilizare economica este de 4 ani. Ponderea subventiei in totalul costului de achizitie utilaj = 50.000/80.000*100=62.50% Ca urmare a nerespectarii unor conditii impuse de guvern, la data de 01 octombrie 2009 entitatea trebuie sa ramburseze 95% din valoarea subventiei primite. (62.5% *95%)=59.38% Calcul extracontabil: Costul utilajului 80.000 lei * 59.38%=47.500,suma de rambursat(95%). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.inregistrarea achizitiei utilajului, pe baza facturii primite de la furnizor: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 80.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 95.200 lei 4426 „TVA deductibila” 15.200 lei 2.incasarea sumei reprezentand subventia guvernamentala: 5121 „Conturi la banci in lei” = 131 „Subventii pentru investitii” 50.000 lei 3.inregistrarea amortizarii aferente lunii iulie: Amortizare lunara,metoda liniara= 80.000/4ani/12luni Amortizare iulie =1.666.60 lei lei 6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” =2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 1.666,6 lei 4.trecerea subventiei in categoria veniturilor din exploatare: Ponderea subventiei in costul activului (62.50%) = Subventie inregistrata la venituri . Amortizare lunara totala = 1.666.6 lei * 62.50%=1.041.6 amortizare aferenta subventiei pentru investitii ce trebuie trecuta la venituri. 131„Subventii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” 1.041,6 lei Nota: subventia primita nu influenteaza rezultatul (profitul sau pierderea) deoarece initial prin amortizare lunara trecuta la cheltuieli, in totalul ei de 1.666.6 lei este cuprinsa si cota parte din amortizarea provenita din subventie de 1041.6 lei,in acest caz se trece la venituri suma de 1041.6 lei deci: 6811= 2813 1041.6 lei 131=7584 1041.6 lei Se observa ca veniturile egalizeaza cheltuielile cu amortizare,este cat se poate de corect deoarece altfel cheltuiala ar micsora impozitul pe profit! ___________________________________________ NOTA Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii, împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, donaţiilor pentru investiţii, plusurilor de inventar de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii. Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" este un cont de pasiv. În creditul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit cu caracter de subvenţii pentru investiţii 445 = 475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenţii guvernamentale; 2xx=475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. 2xx=475 În debitul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate 475=758 - partea din subvenţia pentru investiţii restituită sau de restituit 475=5121 sau 5124 475= 462 Soldul contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii, netransferate la venituri. ___________________________________ 5.rambursarea a 95% din subventia obtinuta, la data de 1 octombrie 2009: Subventia rambursata = 47.500lei Soldul (credit)contului 131 „Subventii pentru investitii” = 46.875.20lei % = 5121 „Conturi la banci in lei” 47.500 lei 131 „Subventii pentru investitii”46.875.20lei 6588 „Alte cheltuieli de exploatare"624,8 lei

Brian Greene

Va preocupa "acest" univers in care traim?Suntem formati,in ultima instanta,din entitati de energie pura numite "stinguri" sau corzi? Fizicianul Brian Greene explică teoria supercorzilor, ideea că filamente minuscule de energie care vibrează în 11 dimensiuni creează toate particulele şi forţele din univers. Subtitrare in limba romana.

Fluxurile de trezorerie

Urmarirea,planificarea,gestiunea fluxurilor de trezorerie este una din cele mai importante compartimente ale contabilitatii. Cine nu-si "urmareste" banii din propriul portofel? La o prima vedere urmarim Creantele,termenele de incasare versus Datoriile (comerciale,etc),termenele exigibilitatii platii.Insa avem "un prezent" la care trebuie sa-i atasam un "viitor".Avem stocuri?Le vindem intr-un termen rezonabil si incasam numerar? Avem nevoie de noi stocuri,putem face plata?Putem achita salariile?Putem sa ne dezvoltam afacerea printr-o noua investitie? Cu ce achitam?.La toate aceste intrebari,plus altele, ce au in esenta lor incasari/plati ,ne raspunde "Situatia fluxurilor de trezorerie" O entitate prezintă situaţia fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. În contextul întocmirii situatiei privind bilantul: - fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de trezorerie şi echivalente de trezorerie; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investire şi de finanţare. Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investire sau finanţare. Activităţile de investire constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de trezorerie. Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii. Fluxurile de trezorerie exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entităţi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar. Structura exemplificativă a situaţiei fluxurilor de trezorerie întocmită atunci când fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe, este următoarea: Metoda Directa: Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi angajaţi Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor Trezorerie netă din activităţi de exploatare Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie: Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Dobânzi încasate Dividende încasate Trezorerie netă din activităţi de investiţie Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare: Încasări din emisiunea de acţiuni Încasări din împrumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende plătite Trezorerie netă din activităţi de finanţare Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie Trezorerie şi echivalente de trezorerie la Începutul exerciţiului financiar Trezorerie şi echivalentele de trezorerie la sfârşitul exerciţiului financiar Conform metodei directe, sunt evidenţiate clasele principale de încasări şi plăţi. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pot fi prezentate şi conform metodei indirecte, exemplificată în continuare (pentru un exerciţiu financiar): Metoda Indirecta Profit brut Ajustări pentru: Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare Venituri din reluări de provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare Cheltuieli financiare Venituri financiare Cheltuieli privind activele cedate Venituri din vânzarea activelor Variaţia soldurilor conturilor de creanţe comerciale şi alte creanţe din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de stocuri Numerar generat din exploatare Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit _______________________ Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate sau plătite se prezintă separat. Fiecare dintre acestea se clasifică într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. O entitate poate clasifica dobânda plătită, precum şi dobânda şi dividendele încasate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, finanţare şi, respectiv, din investiţie. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare sau exploatare. ________________________________________ Metoda Directa: Conform acestei metode se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare: – încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii; – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri (care se pot estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanţelor comerciale din exerciţiul financiar); – plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile, ct. 601 + 602 – 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afară, cum sunt cele cu energia şi apa, ct. 605 – 7413; cheltuieli privind mărfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestaţiile externe, ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416). Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial, respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar; – plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia soldurilor conturilor necorespunzătoare); – plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691–791, dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de exploatare). b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de imobilizări; – plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situaţiile financiare; – încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi; – avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare: – venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. Se determină pe baza creşterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii. Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt constituite din creşterea împrumutu- rilor şi datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în conturile aferente, veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit şi pierdere; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing. Fluxurile de numerar - total – Numerar la începutul perioadei; – Numerar la finele perioadei. Rezultanta fluxurilor de numerar din activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare reprezintă trezoreria netă. Privind metoda de calcul a fluxurilor de trezorerie IAS 7 recomandă metoda directă, aceasta furnizând informaţii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, iar prin metoda indirectă aceste informaţii nu sunt disponibile. În practică însă, întreprinderile preferă metoda indirectă întrucât are o logică de calcul mai apropiată de formatul raportărilor contabile. Metoda Indirecta: Prin metoda indirectă, pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exerciţiului financiar, sunt efectuate ajustări pentru determinarea fluxului de numerar. Se are în vedere că prin practicarea unei contabilităţi de angajament sunt înregistrate veniturile şi cheltuielile în momentul facturării lor şi nu în momentul încasării sau plăţii, iar în calculul profitului sunt luate în considerare unele elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrări sau ieşiri de numerar din trezorerie, ceea ce face să crească diferenţa dintre mărimea rezultatului realizat şi mărimea numerarului din trezorerie Prin efectuarea ajustărilor se urmăreşte: – eliminarea efectelor contabilităţii de angajament prin luarea în considerare a capitalului de lucru net. Ca atare, din rezultatul exerciţiului se scade variaţia stocurilor (materii prime şi materiale consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărarea de stocuri), variaţia creanţelor (creanţe comerciale şi alte creanţe) şi se adaugă variaţia datoriilor de exploatare (decalajele de plăţi favorabile întreprinderii puse în evidenţă de variaţia soldurilor conturilor corespunzătoare); – eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nemonetare (amortizările şi provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea şi provizioanele constituite şi scăderea veniturilor din reluarea provizioanelor (practic, se adună toate rubricile de ajustări din contul de profit şi pierdere. - ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale; -ajustarea valorii activelor circulante; -ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli; - ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante); – eliminarea acelor elemente de venituri şi cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare.