joi, 24 septembrie 2009
"Management " sub forma de glume
Management
Lectia 1.
Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca si un duh iese la lumina.
- De obicei eu implinesc 3 dorinte dar cum voi sunteti 3, am sa va implinesc cate una la fiecare.
Angajatul de la birou intra repede in fata gesticuland:
- Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas intr-o vacanta care sa nu se termine niciodata si fara sa am griji care sa ma impiedice cumva sa ma bucur de frumusetea vietii.
Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si el in fata:
- Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti impreuna cu femeia visurilor mele.
Si puf! si agentul dispare.
- E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal.
- Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa.
Morala: Lasati intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul dorintele!
Lectia 2
Un tip intra sub dus exact in momentul in care nevasta sa iese din cada. Subit, se aude soneria apartamentului. Dupa o discutie scurta care decide care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia iese, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier.
Inainte sa poata spune un cuvant, Bob o intrerupe:
- Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care esti acoperita.
Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare, dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta intamplare, dar multumita de mica avere pe care tocmai o facuse in mai putin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul sau, care era inca sub dus, o intreaba:
- Cine-a fost?
- Bob, vecinul nostru de palier.
- Ah, perfect. Ti-a dat cei $800 pe care mi-i datora?
Morala: Daca impartasiti la timp partenerilor dumneavoastra informatiile critice relative la credit si la riscuri, puteti evita o proasta publicitate.
Efecte de comert
I.Cresterea creantelor:
1.acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la
plata
413-4111
2.diferente de curs favorabile la finalul anului
413-765
II.Micsorarea creantelor:
1.la avalizarea cambiilor si biletelor la ordin
5113-413
2.dif. nefavorabile de curs la finalul anului
665-413
3.dif. nef. de curs la lichidarea efectelor de primit in devize
665-413
4.sume incasate de la clienti
5121-413
III.Primirea si incasarea de cambii pt. creante create la vanzarea de marfuri:
1.Vanzare
4111-707
4111-4427
2.scaderea din gestiune marfuri vandute
607-371
3.primirea cambiei
413-4111
4.incasarea cambiei
5113-413
5121-5113
III.1-varianta : scontarea efectelor
5114-413
5121-5114
666-5114
627-5114
IV.Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor:
1.receptia marfuri
371-401
4426-401
2.emiterea cambiei
401-403
3.plata la scadenta a cambiei
403-5121
IV.1-Reinnoirea efectelor de comert daca efectul comercial este inca la tragator(neachitat):
a)in contabilitatea tragatorului
1.anularea efectului comercial (cambia) initial
4111-413
2.contarea dobanzii penalizatoare
4111-766
3.reinnoirea cambiei cu val. nominala+dobanda
413-4111
b)in contabilitatea trasului
1.anularea efectului anterior
403-401
2.inregistrarea dobanzii penalizatoare
668-401
3.crearea unui nou efect comercial (cambie)
cu val. nominala+dobanda
401-403
V.Recuperarea efectului comercial de la andosist:
a)in contabilitatea tragatorului
1.remitere efect comercial
5113-413
2.recuperare efect comercial
4111-5113
3.cheltuieli suplimentare
627-5121
4.imputarea chelt suplimentare clientilor a chelt. cu serviciile bancare
4111-627
401-403
VI.Decontarea CEC-urilor
1.facturare servicii
4111-704
4111-4427
2.primire CEC
5112-4111
3.incasarea efectiva a cecului la termen
5121-5112
VII.Contabilitatea decontarii prin forfetare
1.valoarea creantelor vandute
5121-4111
2.taxa de forfetare achitata inst. financiare
668-5121
2.1 sau retinerea taxei de forfetare din creanta
5121-4111
668-4111
VIII.Decontare prin factoring.
a)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare
decat cea negociata:
1.contare suma negociata
5121-4111
2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata
668-4111
2.1 sau echivalent prin debitori
5121-461
668-461
b)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat
cea negociata:
1.contare suma negociata
5121-411
2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata
5121-768
2.1 sau echivalent prin debitori
5121-461
5121-768
1Avalizare:Operaţiune care constă în garantarea de către o persoană a îndeplinirii obligaţiilor asumate de unul dintre semnatarii unei cambii.
2.Factoringul este operatiunea prin care clientul denumit "aderent" transfera proprietatea creantelor sale izvorate din facturile comerciale, catre banca, denumita "factor", aceasta avand obligatia, conform contractului incheiat, de a asigura incasarea creantelor aderentului, asumandu-si riscul de neplata a acestora. Banca, pe baza documentelor primite, plateste la prezentare o parte din contravaloarea facturilor sub forma de avans (maxim 60%), iar diferenta la o anumita data viitoare dupa prezentare - mai putin agio.
2.1Agio(partea ce i se cuvine bancii):termen cu trei semnificatii: 1. adaos la valoarea nominala a unui titlu financiar; 2. prima platita pentru schimbul unei devize contra alteia; adaos la un pret.
3. TRAGATOR:persoana ce initiaza emiterea unei cambii asupra unei alte persoane numita tras, aceasta din urma fiind obligata sa o plateasca la scadenta
4.Tras: banca
5.Cecul, este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune”.
Părţile implicare în derularea operaţiunilor prin cec sunt: trăgător, tras şi beneficiar.
6.Pret forfetar-Sinonim - Pret global.Pret stabilit pentru o intreaga livrare.In practica se intalneste la vanzarile de masini si utilaje, in special la exportul de obiective complexe sau la exportul de servicii (lucrari de constructii-montaj).
7.andosări (girări).
Rezerve
1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale:
129 = 106 (analitic rezerva legala)
2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor:
117 = 106
3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate:
105 = 106
4. Constituirea rezervelor din prime de capital:
104 = 106
5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor:
106 = 1012
6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor:
106 = 117
7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii:
106 = 456
1. Reserve legal accounting of the net profit achieved by closing the current year allocated on the basis of legal provisions: 129 = 106 (analytical legal reserve)
2. Reserve of the net profit achieved in the previous general meeting as decided by the shareholders: 117 = 106
3. Capitalization of revaluation surplus transferred directly in equity, when the latter gain is realized on removal of evidence of assets for which revaluation reserve or use the asset as the entity: 105 = 106
4. Reserve equity premium: 104 = 106
5. Increase in share capital by incorporating reserves: 106 = 1012
6. Cover losses recorded in the accounts of previous reservations, as decided by the General Assembly of shareholders: 106 = 117
7. Settlement of the equity shareholders / associates, operations in case of reorganization, according to the law: 106 = 456
miercuri, 23 septembrie 2009
Prelucrare semifabricate de catre colaboratori
Se prelucreaza semifabricate la un colaborator.
Expedierea s-a realizat pe baza de AVIZ DE INSOTIRE A MARFURILOR.
Dupa prelucrare se returneaza semifabricatele si se emite factura de catre colaborator.
Valoarea de prelucrare (fara TVA) trebuie sa mareasca valoarea semifabricatului sau al produsului final trimis spre prelucrare.
- inregistrarea expedierii:
354 Produse aflate la terti = 341 Semifabricate
- inregistrarea returnarii:
341 = %
354 (cu valoarea initiala)
401 furnizori(factura cu valoarea prestatiei)
4426=401 (Tva la valoarea prestatiei)
-Plata furnizorului
401-5311,5121
La societatea care realizeaza serviciul de prelucrare operatiunile se vor inregistra in conturile speciale din afara bilantului: 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.
Terenurile şi Amenajările de terenuri
În legătură cu terenurile şi amenajările de terenuri, în contabilitate sunt posibile diferite înregistrări, în funcţie de modalităţile de intrare şi ieşire a acestora în şi din gestiunea unei întreprinderi, şi anume:
1. Pentru aporturile de terenuri şi amenajări terenuri ale asociaţilor sau acţionarilor la formarea capitalului social al unei societăţi comerciale sau aporturile societăţii comerciale la formarea capitalului social a altor societăţi comerciale:
a) Se înregistrează aporturile în natură de terenuri în valoare de 100.000 lei şi de amenajări de terenuri de 200.000 lei ale asociaţilor sau acţionarilor conform subscrierilor din actul constitutiv şi a procesului verbal de predare a terenurilor şi amenajărilor de teren către societatea comercială:
% = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 300.000
2111 „Terenuri” 100.000
2112 „Amenajări de terenuri” 200.000
b) Se înregistrează aporturile în natură cu terenuri ca participaţii ale întreprinderii în valoare de 50.000 lei şi la formarea capitalului social al unei alte întreprinderi din cadrul grupului:
261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 2111 „Terenuri” 50.000
c) Se înregistrează aporturile în natură cu amenajări de terenuri în valoare de 25.000 lei societăţii comerciale la formarea capitalului social al altei societăţi comerciale sub forma intereselor de participare:
263 „Interese de participare” = 2112 „Amenajări de terenuri” 25.000
d)Se înregistrează restituirea de terenuri în valoare de 10.000 RON, către asociaţii care ies din societate, dacă aceasta s-a prevăzut prin votul constitutiv:
456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 2111 „Terenuri” 10.000
2. Pentru achiziţionările şi vânzările de terenuri şi amenajări de terenuri ale unei societăţi comerciale în baza hotărârii adunării generale a asociaţilor sau a acţionarilor, în contabilitate, sunt posibile mai multe operaţiuni contabile, şi anume:
a) achiziţionarea de terenuri în baza facturii fiscale, în valoare de 500.000 lei, TVA 19 % se înregistrează:
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 595.000
2111 „Terenuri” 500.000
4426 „TVA deductibilă” 95.000
b) vânzarea de terenuri, cu încasarea prin bancă, conform facturii fiscale, în valoare de 80.000lei, TVA 19 %, preţ înregistrare 60.000 lei, se înregistrează:
b1) facturarea terenurilor:
461 „Debitori diverşi” = % 80.000
7583 „Venituri din vânzări de active şi alte operaţii de capital” 95.200
4427 „TVA deductibilă” 15.200
b2) încasarea valorii terenurilor prin bancă, conform extrasului de cont şi a facturii fiscale, se înregistrează:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 95.200
b3) scoaterea din evidenţă a terenurilor vândute, se înregistrează:
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 2111 „Terenuri” 60.000
3. Pentru recepţionarea amenajărilor de terenuri realizate în regie proprie în anul N şi N+1, în cost efectiv de 100.000 lei, din care în anul N, 40.000 lei:
a)Se înregistrează recepţionarea la finele exerciţiului N a amenajării de terenuri ca şi producţie în curs, în valoare de 40.000 lei:
231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 40.000
b)Se înregistrează închiderea contului de venituri din producţia de imobilizări corporale în curs, cu suma de 40.000.000 lei, la sfârşitul exerciţiului financiar N:
722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” = 121 „Profit şi pierdere” 40.000
c) Se înregistrează contabilizarea producţiei de imobilizări corporale în curs, în valoare de 60.000 lei, ca urmare a executării de lucrări de amenajare a terenurilor în anul N+1:
231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 60.000
d) Se înregistrează recepţia amenajării de terenuri, conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de amenajarea terenurilor, la valoarea de 100.000 lei:
2112 „Amenajări de terenuri” = 231 „Imobilizări corporale în curs” 100.000
4. Pentru primirile şi cedările de terenuri şi amenajări de terenuri cu titlul gratuit, sau constatate în plus la inventar, în contabilitate, sunt posibile diverse înregistrări, şi anume:
a) recepţionarea amenajării de terenuri, în valoare de 500.000 lei, primite cu titlul gratuit, se înregistrează:
2112 „Amenajări de terenuri” = 133 „Donaţii pentru investiţii” 500.000
b) cu ocazia inventarierii, se constată în plus terenuri, în valoare de 70.000 lei, conform procesului-verbal de inventariere, contabilizate prin înregistrarea:
2111 „Terenuri” = 131 „Plusuri la inventar de natura imobilizărilor” 70.000
c) conform hotărârii adunării generale a acţionarilor se donează terenuri unei instituţii publice sanitare, în valoare de 200.000 lei, înregistrarea aferentă fiind:
6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” = 2111 „Terenuri” 200.000
5. Creşteri şi descreşteri ale valorii terenurilor şi a amenajărilor de terenuri, ca urmare a reevaluărilor în plus şi în minus, conform reglementărilor legale:
a) reevaluarea în plus a terenurilor în sumă de 15.000 lei şi a amenajărilor de terenuri de 25.000 lei, se contabilizează:
% = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000
2111 „Terenuri” 15.000
2112 „Amenajări de terenuri” 25.000
d) descreşterea valorii terenurilor, reevaluate în plus în perioada precedentă, pentru suma de 10.000 lei se înregistrează:
105 „Rezerve din reevaluare” = 2111 „Terenuri” 10.000
6. Pentru primirile şi restituirile de terenuri prin operaţiuni de leasing financiar, impun următoarele înregistrări în contabilitate:
a) preluarea în leasing financiar a terenurilor în valoare de 75.000 lei, se contabilizează:
2111 „Terenuri” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 75.000
b) la expirarea termenului pentru contractul de leasing financiar, ca urmare a neexprimării opţiunii de cumpărare se restituie terenul locatorului, pentru valoarea de 75.000 lei: -
167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 2111 „Terenuri” 75.000
7. Amortizarea amenajărilor de terenuri şi scoaterea acestora din evidenţa unei societăţi comerciale ocazionează următoarele înregistrări în contabilitate:
a) amortizarea unor amenajări de terenuri, în suma de 26.000 lei, se contabilizează:
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000
b) scoaterea din evidenţă a amenajărilor de terenuri cu o valoare contabilă de 48.000 lei şi cu o amortizare înregistrată de 26.000 lei, se înregistrează:
% = 2112 „Amenajări de terenuri” 48.000
2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” 22.000
Contabilitatea intrării şi ieşirii din patrimoniu a construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor şi mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale pot fi evidenţiate prin următoarele exemple:
1. Pentru aporturile în natură sub formă de imobilizări corporale, aportate de asociaţi şi acţionari, conform subscrierilor din actul constitutiv şi a proceselor-verbale de predare primire, sunt posibile, în contabilitate, următoarele înregistrări:
a) subscrierea de aporturi în natură constând în: clădiri 500.000 lei; echipamente tehnologice 700.000 lei; aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 300.000 lei, ocazionează în contabilitate următoarele înregistrări:
a1) subscrierea aporturilor în natură de imobilizări:
(500.000 lei + 700.000 lei + 300.000 lei = 1.500.000 lei)
456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris
nevărsat” 1.500.000
a2) aportarea în societate a imobilizărilor subscrise, se contabilizează:
% = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 1.500.000
212 „Clădiri” 500.000
2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi echipamente de lucru)” 700.000
2132 .Aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare” 300.000
a3) evidenţierea capitalului vărsat ca urmare a aportării subscrierilor în natură:
1011 „Capital subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 1.500.000
2. Achiziţionările de imobilizări corporale şi realizări în regie proprie de imobilizări corporale generează, în contabilitate, următoarele înregistrări:
a) Se cumpără, animale de muncă şi plantaţii conform facturilor fiscale şi proceselor-verbale de recepţie, care se achită din împrumut pe termen lung, în valoare de 300.000 lei şi TVA 19 %, generând următoarele înregistrări în contabilitate:
a1) recepţia animalelor şi plantaţiilor achiziţionate:
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 357.000
2134 „Animale şi plantaţii” 300.000
4426 „TVA deductibilă” 57.000
a2) achitarea facturii fiscale în sumă de 357.000 lei pentru animalele cumpărate, conform extrasului de cont al contului de împrumut pe termen lung:
404 „Furnizori de imobilizări” = 1621 „Credite bancare pe termen lung” 357.000
b) se realizează în regie proprie un aparat de măsurare şi control pentru care la sfârşitul exerciţiului N s-a recepţionat parţial pentru suma de 25.000 lei, iar în anul N+1 se finalizează aparatul de măsurare şi control, recepţionându-se definitiv pentru suma de 55.000 lei:
b1) înregistrarea producţiei în curs pentru aparatul de măsurare şi control la sfârşitul anului N, pentru 25.000 lei:
231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţie de
imobilizări corporale” 25.000
b2) recepţia finală a aparatului de măsurare şi control, în anul N+1:
2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare şi control” = % 55.000
231 „Imobilizări corporale în curs” 25.000
722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 30.000
În momentul ieşirii imobilizărilor corporale din gestiune prin casare, valoarea de înregistrare a acestora poate să fie sau nu recuperată prin amortizare. Acoperirea valorii neamortizate se face pe seama sumelor rezultate în urma valorificării valorilor materialelor recuperate. Diferenţa rămasă nerecuperată se poate include pe seama altor cheltuieli de exploatare pe maximum 5 ani, sau diminuează valoarea capitalurilor proprii, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat.
joi, 17 septembrie 2009
Primele reprezentand participarea salariatilor la profit
"Prime reprezentand participarea salariatilor la profit" Cuvinte cheie: salariul ,prime,profit,impozit,optimizare,participare la profit.
Diminuarea contributiilor salariale astfel ca,asupra primelor reprezentand participarea salariatilor la profit nu se datoreaza:
- contributia la asigurarile sociale;
- contributia la asigurarile pentru somaj;
- contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor bugetare;
- contributia la asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale.
Salariul. (contabilizarea salariilor) _______________________________________
Exemplu de contabilizare:
In anul N:
- Participarea salariatilor la profit se reflecta in contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele brute cuvenite salariatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel:
6812„Cheltuieli de exploatare privind provizioanele“ =1518"Alte provizioane“
121 „Profit sau pierdere“ = 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele“
Acest provizion diminueaza profitul net contabil ce poate fi distribuit sub forma de dividende actionarilor.In acest mod se creeaza o "rezerva" si implicit se platesc impozite pe dividende mai mici.
b. In anul N+1:
- Obligatiile fata de salariati si contributiile aferente participarii salariatilor la profit se vor evidentia in contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile in anul urmator celui la care se refera situatiile financiare si, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit:
641„Cheltuieli cu salariile personalului“ = 424 „Prime reprezentand participarea personalului la profit“
424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“
424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 4314„Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate“
424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 6453 =„Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate“
424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 4313„Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale"
6451 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale“= 4315 „Contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii“
- Concomitent se va relua la venituri provizionul constituit:
1518 „Alte provizioane“ = 7812„Venituri din provizioane“
7812 „Venituri din provizioane“ = 121„Profit sau pierdere“
Rezultatul contabil al exercitiului N+1 nu este afectat in urma acestor inregistrari deoarece venitul din provizioane inregistrat cu reluarea provizionului este contracarat de cheltuielile cu remunerarea personalului si a contributiilor aferente.
marți, 15 septembrie 2009
Magazin cu amanuntul si Shaormarie
Intr-o societate comerciala s-a decis de catre administratie sa se imparta activitatile,separat,in doua:
1.activitate de magazin cu amanuntul,si
2.shaormarie.
Contabilitatea poate fi tinuta din motive de simplificare in:
1.La magazinul cu amanuntul-contabilitate cu inventar permanent.
2.La shaormarie-contabilitate cu inventar intermitent.
Daca la magazinul cu amanuntul,contabilitatea este relativ simpla si cunoscuta(a se vedea in acest sens Monografie-Comert cu amanuntul (Retail) ),la shaormarie contabilitatea in inventar intermitent constituie o solutie care simplifica cu mult evidenta contabila.
Shaormaria(denumire data conventional).
Pentru inceput se determina gestiunile de: materii prime si materiale auxiliare,bucatarie,vanzare.
Daca exista 3 gestionari este ideal,daca societatea nu-si permite,poate ca raspunderea sa o detina numai un singur gestionar.Oricum este bine ca raspunderea gestiunilor sa fie colectiva.Sigur ca intre gestiunea de materii prime/auxiliare si bucatarie trebuie sa stea bonul de consum de eliberare a materiilor prime;la bucatarie,retetare de preparate iar la vanzare, nota de transfer produse finite eliberate de bucatarie.Stocul se tine de catre gestionari pe baza fiselor de magazie.
Inventarul se face la magazia de materii prime/auxiliare si bucatarie .Trebuie cu necesitate si obligatoriu sa fie efectuat inventarul la sfarsitul lunii pentru a se determina cantitatile consumate,cat si cele ce mai sunt in diferite faze de preparare la bucatarie.Bucataria,e bine ca la sfarsitul lunii ,sa nu mai detina semipreparate sau materii prime.Daca materiile prime exista se returneaza gestinii de materii prime in vederea simplificarii inventarierii.
La inventar,produsele semifabricate sau finite aflate la bucatarie, se vor "transforma " in echivalent materii prime pentru ca inventarul sa fie la acelasi numitor comun.
Exemple de contabilizare(exemplu simplificat):
-Cumparare de materii prime.(NIR+Factura furnizor,fisa de magazie,registrul stocurilor)
601,602-401=4000 lei (evidenta cantitativ-valorica sau numai valorica in conditiile Registrului de Stocuri)
4426-401=760 lei
-Plata furnizorului de materii prime
401-5311/5121/542=4760 lei
-Preparare: 100 portii la 40 lei/buc-Retetar Portii. 345-711=4000 lei -> 100 portii,nota de predare primire/bon de consum/Situatia produselor finite;atentie (Bon Consum ->nu se contabilizeaza!exista aceasta operatiune (601-301).Se opereaza numai in fisele de magazie) -Vanzare-bon casa de marcat/monetar /Situatia vanzarilor de produse finite. 5311-701=5105.04 lei ->90 de portii 67.50 lei/buc 5311-4427=969.96 lei -scaderea gestiunii. -nota de contabilitate 711-345=3600 lei -> 90 portii la 40 lei/buc -inventar-lista de inventar (sf.lunii) materii prime: 10 portii se "transforma" in echivalent materii prime sau auxiliare. 301,302-601,602 =400 lei TVA-decont 4427-4426=760 lei 4427-4423=209.96 lei Inchidere venituri-cheltuilei in luna "n"-nota de contabilitate 121-601,602 =>(4000-400)=3600 lei 711-121=>(4000-3600)=400 lei 701-121=5105.04 lei ____________________ sold creditor ct.121=>1905.05 lei-400 lei(variatia stocului)=1505.04 lei Profitul este format ca urmare a diferentei de vanzari de la 40 lei/buc(fara TVA) la 56.72xx lei(fara tva)=16.72xx lei/buc * 90 portii vandute=1505.04 lei ____________________________________________ In luna urmatoare n+1: 601,602-301,302 = 400 lei -sold inventar-nota de contabilitate -Vanzare 10 portii la 67.50 lei/buc-bon de casa/monetar 5311-701=567.23 lei 5311-4427=107.77 lei scaderea gestiunii-nota de contabilitate 711-345 = 400 lei (se opereaza in fisele de magazie) TVA-decont 4427-4423=107.77 lei Inchidere venituri-cheltuilei-nota de contabilitate 121-601,602=400 lei 701-121=567.23 lei 121-711=400 lei ________________________ sold creditor ct.121 luna n+1=(sold precedent creditor 1905.04 lei+567.23 lei-(400 lei+400 lei)=1672.27 lei ______________________________________________ Profitul este format ca urmare a diferentei de vanzari de la 40 lei/buc(fara TVA) la 56.72xx lei(fara tva)=>16.72xx lei/buc * (90 portii vandute luna "n" +10 portii vandute luna n+1)=1672 lei ______________________________________________ Activitatile nu trebuie sa fie separate in contabilitate intr-un fel deoarece magazinul cu amanuntul "ruleaza" cu conturile 371,378,607,707 iar shaormaria cu 601,602,301,302,701.Pentru analiza si control se determina diferentele intre 707 si 607 si respectiv 601,602 si 701. A se vedea si Contul 711,pentru alte detalii postarea Warehouse -Depozitul de marfa
duminică, 13 septembrie 2009
Contabilizarea Salariilor
1. Avansul chenzinal platit
425 = 5311/5121
2. Cheltuieli cu salariile
641 = 421
3. Ajutoare materiale datorate
- suportate de unitate
6458 = 423
- suportate de la bugetul de stat
4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala
4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate
- salarii acordate:
421 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
427 alte retineri datorate de salariat tertilor
- ajutoare materiale acordate:
423 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
5. Inregistrarea contributiilor angajatorului
6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj
6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate
6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala
6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
635 = 4471 comisionul carti munca
635 = 4472 fond garantare salarii
6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale
421 / 423 = 5311 / 5121
7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete
% = 5311/5121
4311
4312
4313
4314
4315
4318
4371
4372
444
4471
4472
8. Neridicarea salariilor
421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor
426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante
Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit
Se propune de catre autoritati modificarea Legii nr.571 / 2003 - privind Codul fiscal.Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit.Se pare ca data aplicarii este 01.10.2009.Se asteapta normele de aplicare in caz de aprobare.
Aplicarea acestei prevederi v-a fi pana la 31.12.2010.
Conditii de aplicare:
1.productia si/sau a achizitiilor de echipamente tehnologice, numai cele prevazute la subgrupa 2.1 din Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
2.se aplica pentru activele considerate noi, in sensul ca nu au fost anterior utilizate.
3.contribuabilii care beneficiaza de aceasta scutire au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normata de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
4.se va acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.
5.pentru anul 2009 profitul contabil luat in considerare la aplicarea facilitatii este cel inregistrat dupa data de 1 octombrie 2009.
Profitul astfel reinvestit potrivit reprezinta soldul contului de profit si pierdere (simbol 121), respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei.
Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar.
In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat sa repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.
In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere in procent de 0,1%/zi intarziere, de la data aplicarii facilitatii.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment.
Ramane in vigoare reglementarea privind impozitul forfetar introdusa de OUG 34/2009.
Astfel, daca, ca urmare aplicarii scutirii de impozit pe profitul reinvestit, impozitul pe profit este sub nivelul impozitul minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim (forfetar) in conformitate cu prevederile legale.
Monografie contabila privind animalele si tichete de masa
Monografie contabila privind animalele .
In grupa activelor circulante se includ urmatoarele categorii de animale:
- animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie si munca;
- animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine si animalele pentru productie: lana, lapte, piele si blana.
Intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor se poate face prin achizitie de la terti sau din productie proprie.
Iesirea animalelor din patrimoniu se face prin vanzare ca atare, sacrificare pentru realizarea de produse animaliere.
Evaluarea animalelor se poate face la cost de achizitie, cost de productie sau cost standard. Cresterile in greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la pret standard.
Contabilitatea sintetica a animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale" care cuprinde:
361 ''Animale si pasari''
368 ''Diferente de pret la animale si pasari''
I. Principalele inregistrari legate de intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor sunt:
a) prin achizitie de la terti
% = 401
361
4426
b) din productie proprie
361 = 711
c) primite de la terti gratuit
361 = 758
II. Inregistrarea sporului de greutate pe baza cantaririi lunare a animalelor:
361 = 711
III. Inregistrarea plusului de inventar:
361 = 758
IV. Inregistrarea iesirii din patrimoniu a animalelor si pasarilor:
a) prin vanzare a animalelor achizitionate si vandute ca atare
371 = 361
4111 = %
707
4427
si concomitent
607 = 371 descarcarea gestiunii de marfuri
b) prin vanzare a animalelor din productie proprie
606 = 361
4111 = %
701
4427
c) prin sacrificare
606 = 361
si concomitent
711 = 361 sporul de greutate aferent animalelor si pasarilor sacrificate
d) in caz de calamitate
671 = 361
e) trimise la terti
356 = 361
V. Inregistrarea minusului de inventar:
711 = 361
VI. Inregistrarea trecerii la turma de baza ca animale de reproductie sau munca:
2134 = 722
si concomitent
606 = 361
si
711 = 361 sporul in greutate aferent animalelor trecute la turma de baza
________________________________________________________
Tichetele de masa
________________________________________________________
Monografie contabila privind tichetele de masa
Monografie contabila pentru angajatorii care achizitioneaza si distribuie salariatilor tichete de masa
1. Achizitionarea tichetelor de masa
% = 401
5328_ / analitic tihete de masa [valoarea nominala a tichetelor de masa]
4426 [TVA]
604 [cost imprimate]
2. Acordarea tichetelor de masa salariatilor
642 = 5328_
3. Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite
5328_ = 7588
4. Imputarea tichetelor de masa utilizate de salariati intr-un numar mai mare decat numarul zilelor lucrate
4282 = 7588
5. Returnarea catre unitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite de catre angajator
4111 = 5328_
5121 = 4111
vineri, 11 septembrie 2009
Virusare de pe stickuri
Cea mai simpla metoda sa nu te mai virusezi de pe stickuri este sa opresti functia Windows-ului de autoplay.
In momentul cand bagi in computer un CD sau un stick ce contine un fisier "autorun.inf",sistemul de operare executa orbeste aplicatia mentionata in "autorun.inf".
Virusii din zilele noastre abuzeaza de fisierul "autorun.inf" pentru a se transporta dintr-un computer in altul.
Dezactiveaza functia de autorun pe Windows XP
Click pe START si apoi click pe RUN
In fereastra RUN scrie gpedit.msc si apasa tasta Enter. Se va deschide "Group Policy".
Din arborele din stanga deschide "Administrative Templates" ,apoi "System ".
In lista din dreapta dai dublu click pe "Turn off Autoplay" .
Acum click pe "Enabled" , iar din lista de mai jos alegi "All drives" ,click pe OK si s-a terminat.
joi, 10 septembrie 2009
Fundatie-Gradinita de copii
Pentru cazul cand avem o Fundatie fara scop lucrativ (patrimonial) si in cadrul ei se propune infiintarea unei Gradinite de copii .
Se considera situatia unei gradinite cu program prelungit in care copii servesc si
masa de pranz.
Insa care sunt principalele operatiuni ale unei Gradinite?
-Venituri:
1. incasarea contributiei parintilor;
2. inregistrarea altor venituri (de exemplu, din sponzorizari sau din dobanzi);
-Cheltuieli-consumuri
1.achizitia de materiale si servicii de la terti, necesare pentru buna desfasurare a activitatii;
2. darea in consum a materialelor achizitionate;
3. inregistrarea salariilor persoanelor implicate in activitatea gradinitei
-Alte operatiuni
1. inregistrarea amortizarii pentru imobilizarile detinute de gradinita;
2. -contributiile aferente salariilor;
3. achitarea salariilor angajatilor si a contributiilor aferente;
-Trezoreria
1. operatii de trezorerie diverse (prin banca si in numerar).
2. achitarea facturilor furnizorilor (in numerar sau prin virament bancar);
Exemple:
- Se achizitioneaza alimente de la furnizori, in valoare de 700 lei, T.V.A. 19%. In gestiunea gradinitei se va inregistra intrarea in fisele de magazie a produselor achizitionate.
3028 „Alte materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 700 lei
4426 „T.V.A. deductibila” = 401 „Furnizori” 133 lei
a)in cazul in care, prin optiune, fundatia nu este platitoare de T.V.A., nu se inregistreaza la achizitie T.V.A. deductibila. Aceasta se considera taxa nerecuperabila si se include in costul de achizitie al bunurilor.
b)in cazul in care cifra de afaceri a fundatiei (calculata ca si suma a veniturilor din activitati economice) depaseste contravaloarea a 35.000 euro (calculati la cursul din data de 31 decembrie a anului anterior intrarii in UE) ea trebuie sa se declare platitoare de T.V.A. In acest scop se va completa declaratia 010 privind vectorul fiscal, la rubrica privitoare la T.V.A.
Se achita in numerar din avans acordat in acest scop,furnizorul.
-Avans acordat delegatului "C"-Ordin de Plata catre casierie:
542/C - 5311 = 2000 lei
-Decont nr.X-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea:
401- 542/C = 833 lei
-Se achizitioneaza obiecte de inventar (cum ar fi, jucarii, materiale didactice) in valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, pentru care se intocmesc fise de magazie.
303 - 401= 500 lei
4426 -401 = 95 lei
-Se dau in consum, pe baza bonului de consum, materialele achizitionate.
603-303= 500 lei
-Decont nr.X+1-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea:
- Se achita furnizorul din avansul primit.
401-542=595 lei
-Se restituie avansul neutilizat-chitanta casa,Ordin de Incasare casierie.
5311- 542/C =572 lei
-Se inregistreaza factura de achizitie a unui mobilier de natura mijloacelor fixe, in valoare de 2.000 lei, T.V.A. 19%:
214-404=2.000 lei
4426 -404=380lei
-Se inregistreaza factura de transport pe luna curenta, emisa de firma care asigura transportul copiilor la gradinita in valoare de 250 lei, T.V.A. 19%.
624- 401 =250 lei
4426 -401=47,50 lei
-Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizari si de servicii de transport. Comisionul retinut de banca pentru viramente este de 6 lei. Pe baza extrasului de cont din ziua respectiva se face inregistrarea:
404- 5121 =2.380 lei
401-5121 =297,50 lei
627 -5121=6 lei
-Se incaseaza in numerar contributia de la parinti pentru luna curenta in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%.
5311 -704 =10.000 lei
5311-4427= 1.900 lei
Daca activitatea gradinitei este incadrata in categoria activitatilor fara scop patrimonial, insemna ca ingrijirea copiilor este suportata din alte fonduri decat contributiile parintilor. Acordarea acestei gratuitati pentru categoriile sociale sarace, de exemplu, ar permite incadrarea activitatii ca nonlucrativa. In acest caz, entitatea nu este platitoare de T.V.A. si, ca urmare, nu colecteaza T.V.A.
Nu se colecteaza T.V.A. nici in situatia in care fundatia nu este platitoare de T.V.A.
-Se depun la banca 10.000 lei. Pe baza Registrului de casa se face inregistrarea:
581- 5311=10.000 lei
-pe baza extrasului de cont bancar:
5121-581=10.000 lei
-Se primeste o donatie in numerar in valoare de 500 lei.
5311- 7582=500 lei
In mod similar se inregistreaza orice donatie de bunuri de natura stocurilor, prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare.
In cazul in care sumele sau bunurile primite sunt destinate unor activitati fara scop patrimonial din cadrul fundatiei, se utilizeaza contul de venituri 733 „Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare”.
In cazul in care se primesc active de natura imobilizarilor, pentru inregistrarea intrarii lor in patrimoniu se debiteaza contul de active corespunzator si se crediteaza contul 133 „Donatii pentru investitii”. In aceasta situatie, concomitent cu amortizarea imobilizarii, se recunoaste venitul din donatii prin formula contabila:
133„Donatii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”
In cazul in care imobilizarile care intra cu titlu gratuit sunt destinate activitatii fara scop patrimonial, se utilizeaza in locul contului 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”, contul 739 „Alte venituri din activitati fara scop patrimonial”.
- Pe baza bonurilor de consum se inregistreaza darea in consum a alimentelor.
6028 - 3028 = 700 lei
-Se achita, in numerar, avansurile de salarii ,personalului angajat.
425 - 5311 = 2.000 lei
-Se inregistreaza factura de telefon in valoare de 200 lei si factura de energie electrica de 100 lei.
Factura de telefon :
626 - 401 = 200lei
4426 -401 = 38lei
Factura de energie electrica:
605 - 401 = 100lei
4426-401 =19 lei
-La sfarsitul lunii se inregistreaza salariile angajatilor, suita de inregistrari contabile fiind aceeasi ca si cea in cazul societatilor comerciale.
-Se calculeaza amortizarea pentru mijloacele fixe din dotare.
6811 - 281 = 200 lei
Specific fundatiilor este faptul ca rezultatul exercitiului financiar se inregistreaza diferit in functie de natura activitatii care l-a generat. In acest scop, contul 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II: 1211 „Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial” (in care se inregistreaza, intr-un analitic distinct, inclusiv rezultatul activitatilor cu destinatie speciala”) si 1212 „Profit sau pierdere privind activitatile economice”.
Pentru a putea realiza aceasta detaliere a rezultatului, este necesar sa se creeze in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri, analitice distincte pentru cele 2 categorii de activitati.
In cazul activitatilor fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala, se utilizeaza 1171 „Rezultat reportat reprezentand excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activitatile fara scop patrimonial” dezvoltat pe 2 conturi sintetice de gradul II: unul pentru activitatile fara scop patrimonial si unul pentru activitatile cu destinatie speciala.
Deoarece in exemplul nostru am considerat activitatea din cadrul gradinitei ca fiind activitate economica, vom inchide conturile de cheltuieli si venituri astfel:
1212 - 6xx = 1.956 lei
7xx - 1212 = 10.500 lei
masa de pranz.
Insa care sunt principalele operatiuni ale unei Gradinite?
-Venituri:
1. incasarea contributiei parintilor;
2. inregistrarea altor venituri (de exemplu, din sponzorizari sau din dobanzi);
-Cheltuieli-consumuri
1.achizitia de materiale si servicii de la terti, necesare pentru buna desfasurare a activitatii;
2. darea in consum a materialelor achizitionate;
3. inregistrarea salariilor persoanelor implicate in activitatea gradinitei
-Alte operatiuni
1. inregistrarea amortizarii pentru imobilizarile detinute de gradinita;
2. -contributiile aferente salariilor;
3. achitarea salariilor angajatilor si a contributiilor aferente;
-Trezoreria
1. operatii de trezorerie diverse (prin banca si in numerar).
2. achitarea facturilor furnizorilor (in numerar sau prin virament bancar);
Exemple:
- Se achizitioneaza alimente de la furnizori, in valoare de 700 lei, T.V.A. 19%. In gestiunea gradinitei se va inregistra intrarea in fisele de magazie a produselor achizitionate.
3028 „Alte materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 700 lei
4426 „T.V.A. deductibila” = 401 „Furnizori” 133 lei
a)in cazul in care, prin optiune, fundatia nu este platitoare de T.V.A., nu se inregistreaza la achizitie T.V.A. deductibila. Aceasta se considera taxa nerecuperabila si se include in costul de achizitie al bunurilor.
b)in cazul in care cifra de afaceri a fundatiei (calculata ca si suma a veniturilor din activitati economice) depaseste contravaloarea a 35.000 euro (calculati la cursul din data de 31 decembrie a anului anterior intrarii in UE) ea trebuie sa se declare platitoare de T.V.A. In acest scop se va completa declaratia 010 privind vectorul fiscal, la rubrica privitoare la T.V.A.
Se achita in numerar din avans acordat in acest scop,furnizorul.
-Avans acordat delegatului "C"-Ordin de Plata catre casierie:
542/C - 5311 = 2000 lei
-Decont nr.X-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea:
401- 542/C = 833 lei
-Se achizitioneaza obiecte de inventar (cum ar fi, jucarii, materiale didactice) in valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, pentru care se intocmesc fise de magazie.
303 - 401= 500 lei
4426 -401 = 95 lei
-Se dau in consum, pe baza bonului de consum, materialele achizitionate.
603-303= 500 lei
-Decont nr.X+1-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea:
- Se achita furnizorul din avansul primit.
401-542=595 lei
-Se restituie avansul neutilizat-chitanta casa,Ordin de Incasare casierie.
5311- 542/C =572 lei
-Se inregistreaza factura de achizitie a unui mobilier de natura mijloacelor fixe, in valoare de 2.000 lei, T.V.A. 19%:
214-404=2.000 lei
4426 -404=380lei
-Se inregistreaza factura de transport pe luna curenta, emisa de firma care asigura transportul copiilor la gradinita in valoare de 250 lei, T.V.A. 19%.
624- 401 =250 lei
4426 -401=47,50 lei
-Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizari si de servicii de transport. Comisionul retinut de banca pentru viramente este de 6 lei. Pe baza extrasului de cont din ziua respectiva se face inregistrarea:
404- 5121 =2.380 lei
401-5121 =297,50 lei
627 -5121=6 lei
-Se incaseaza in numerar contributia de la parinti pentru luna curenta in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%.
5311 -704 =10.000 lei
5311-4427= 1.900 lei
Daca activitatea gradinitei este incadrata in categoria activitatilor fara scop patrimonial, insemna ca ingrijirea copiilor este suportata din alte fonduri decat contributiile parintilor. Acordarea acestei gratuitati pentru categoriile sociale sarace, de exemplu, ar permite incadrarea activitatii ca nonlucrativa. In acest caz, entitatea nu este platitoare de T.V.A. si, ca urmare, nu colecteaza T.V.A.
Nu se colecteaza T.V.A. nici in situatia in care fundatia nu este platitoare de T.V.A.
-Se depun la banca 10.000 lei. Pe baza Registrului de casa se face inregistrarea:
581- 5311=10.000 lei
-pe baza extrasului de cont bancar:
5121-581=10.000 lei
-Se primeste o donatie in numerar in valoare de 500 lei.
5311- 7582=500 lei
In mod similar se inregistreaza orice donatie de bunuri de natura stocurilor, prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare.
In cazul in care sumele sau bunurile primite sunt destinate unor activitati fara scop patrimonial din cadrul fundatiei, se utilizeaza contul de venituri 733 „Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare”.
In cazul in care se primesc active de natura imobilizarilor, pentru inregistrarea intrarii lor in patrimoniu se debiteaza contul de active corespunzator si se crediteaza contul 133 „Donatii pentru investitii”. In aceasta situatie, concomitent cu amortizarea imobilizarii, se recunoaste venitul din donatii prin formula contabila:
133„Donatii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”
In cazul in care imobilizarile care intra cu titlu gratuit sunt destinate activitatii fara scop patrimonial, se utilizeaza in locul contului 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”, contul 739 „Alte venituri din activitati fara scop patrimonial”.
- Pe baza bonurilor de consum se inregistreaza darea in consum a alimentelor.
6028 - 3028 = 700 lei
-Se achita, in numerar, avansurile de salarii ,personalului angajat.
425 - 5311 = 2.000 lei
-Se inregistreaza factura de telefon in valoare de 200 lei si factura de energie electrica de 100 lei.
Factura de telefon :
626 - 401 = 200lei
4426 -401 = 38lei
Factura de energie electrica:
605 - 401 = 100lei
4426-401 =19 lei
-La sfarsitul lunii se inregistreaza salariile angajatilor, suita de inregistrari contabile fiind aceeasi ca si cea in cazul societatilor comerciale.
-Se calculeaza amortizarea pentru mijloacele fixe din dotare.
6811 - 281 = 200 lei
Specific fundatiilor este faptul ca rezultatul exercitiului financiar se inregistreaza diferit in functie de natura activitatii care l-a generat. In acest scop, contul 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II: 1211 „Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial” (in care se inregistreaza, intr-un analitic distinct, inclusiv rezultatul activitatilor cu destinatie speciala”) si 1212 „Profit sau pierdere privind activitatile economice”.
Pentru a putea realiza aceasta detaliere a rezultatului, este necesar sa se creeze in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri, analitice distincte pentru cele 2 categorii de activitati.
In cazul activitatilor fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala, se utilizeaza 1171 „Rezultat reportat reprezentand excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activitatile fara scop patrimonial” dezvoltat pe 2 conturi sintetice de gradul II: unul pentru activitatile fara scop patrimonial si unul pentru activitatile cu destinatie speciala.
Deoarece in exemplul nostru am considerat activitatea din cadrul gradinitei ca fiind activitate economica, vom inchide conturile de cheltuieli si venituri astfel:
1212 - 6xx = 1.956 lei
7xx - 1212 = 10.500 lei
Nasterea computerelor-George Dyson
Istoricul George Dyson ne povesteşte istorii de la naşterea computerelor moderne .De la originile din sec. 16, la notiţele hilare a unora din primii ingineri de calculatoare.
Titrat in romaneste de Victor D.
CONTABILITATE- Marin Sorescu
CONTABILITATE
Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Şi să facem socoteala.
Câteva momente când era să fim fericiţi.
Câteva momente când era să fim frumoşi.
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos
Pe care l-am trăit.
O femeie pe care am iubit-o
Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.
Şi, în sfârşit, o soartă
Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?)
Fac două (Scriem una şi ţinem una,
Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).
marți, 8 septembrie 2009
Rezultatul contabil vs Rezultatul Fiscal
Pentru inceput trebuie sa mentionez ca potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste la inchiderea acestuia.
In Romania exercitiul financiar este anul calendaristic.Pornind de la aceste prevederi legale, o entitate poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea si verificarea situatiilor financiare anuale,potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.
Potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor,pierderea contabila reportata se acopera din:
-profitul exercitiului financiar,
-profitul reportat,
-rezerve,
-prime de capital,
-capital social.
Cheltuielile sunt :
a)deductibile fiscal
b)nedeductibile fiscal
c)partial deductibile fiscal
Veniturile sunt:
a)impozabile
b)neimpozabile
Profitul este valoarea care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse (scazute) din venituri.Profitul poate fi definit ca fiind excedentul de venit obtinut din vanzarile unei unitati peste nivelul cheltuielilor care le-au generat.
Pierderea este valoarea negativa care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse din venituri si se mai poate defini ca fiind diminuari de beneficii economice.
Pierderea este: „nerealizare de profit”, un „minus de profit”, un „gol de profit”, o „pierdere de profit”.
Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice. Astfel, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit.
Rezultatul Brut /Rezultatul Net.
a)Pierdere bruta/Profit brut.
Profit brut. In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului brut”, insa aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale ”inregistrate in contabilitate indiferent daca veniturile sunt sau nu impozabile si „cheltuielile totale”inregistrate in contabilitate ,indiferent de natura si felul lor sau daca sunt sau nu deductibile fiscal .Acest profit brut se mai numeste si profit contabil.
Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale
Pierdere bruta. Daca cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale, se inregistreaza pierdere bruta sau pierdere contabila.
Pierdere contabila bruta = cheltuieli totale – venituri totale
Pierderea contabila bruta
In reglementarile contabile, pierderile contabile sunt recunoscute ca reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta este profitul/pierderea ce rezulta dupa ce s-a scazut cheltuiala cu impozitul pe profit(soldul contului 121).
Baza de Impozitare=Rezultatul Fiscal.
Baza de impozitare=Rezultatul contabil net+Cheltuieli nedeductibile-Venituri neimpozabile.
Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit.
Veniturile neimpozabile sunt, de regula, acele venituri care au mai fost supuse impozitarii.
Din punct de vedere contabil , cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumuri de stocuri,personal si terti,inclusiv provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare(cheltuieli nemonetare).
Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit.
In practica, entitatea poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, fapt ce o plaseaza intr-una din urmatoarele situatii:
1.obtine profit contabil brut, profit impozabil si in consecinta are profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
__________
Profit brut=2.000
C.neded=500
V.neimp=300
C.imp.prof.=352
______________
P.brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-352=1.648
P.imp=(10.000-300)-(8.000+500)=2.200
Imp.Prof=2.200*16/100=352
sau P.imp.=2.000+500-300
2.obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala si prezinta si profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = 2.000
C.neded=500
V.neimp=3.000
C.imp.prof.=0
_____________________
P.Brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-0=2.000
P.imp=(10.000-3.000)-(8.000-500)=0 (-500)
sau P.imp.=2.000+500-3000
3.obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si prezinta pierdere contabila neta;
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=1.500
V.neimp=100
C.imp.prof.=64
_____________________
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-64=-1.064
P.imp=(7.000-100)-(8.000-1.500)=400
Imp.Prof=400*16/100=64
sau -1.000+1.500-100
4.obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta.
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=500
V.neimp=800
C.imp.prof.=0
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-0=-1.000
P.imp=(7.000-800)-(8.000-500)=-1.300
Imp.Prof=0
sau -1000+500-800
momentul in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Profit contabil net este singura sursa din care se pot repartiza dividende.
De retinut ca atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se regasesc in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”.
In ceea ce priveste pierderile, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale.
Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, pe care le gasim reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute obtinute in urmatorii ani, fara a se limita perioada de timp in care pierderea contabila bruta dintr-un an se poate recupera din profiturile contabile brute obtinute in viitor.
In cazul pierderii fiscale exista prevederi prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si prin normele metodologice de aplicare a acestuia, ca aceasta se poate recupera din profitul impozabil obtinut in urmatorii 5 ani consecutivi, iar incepand din anul 2009 aceasta perioada de recuperare s-a marit la 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor fiscale se vor efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Nota: In Balanta de Verificare la contul 121 "Profit si pierdere" , soldul reprezinta Profit contabil net sau Pierdere Contabila neta deoarece contine inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit.
Formula de calcul pentru a se determina Baza de Impozitare (sau Rezultatul Fiscal) este:
Baza de impozitare (Rezultatul Fiscal) = (Sold cont 121 +Cheltuieli nedeductibile+ch.cu impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent -Veniturile neimpozabile + Rezultatul Fiscal (pierderi fiscale)anul N-1).
Baza de Impozitare *16/100 = Impozit pe profit brut.
Impozit pe profit brut (de la 01.01 N la data calcularii)- Cheltuielile cu Impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent = Impozit pe profit de plata (net).
Sfatul meu: Defalcati contul 1171 la data de 31.12.N-1, in cazul cand aveti pierderi contabile in :
D1171.01= Pierderi fiscale anul N-1 (se recupereaza in max.7 ani) -folositi acest sold la calculul impozitului pe profit in anul N
D1171.02= Pierderi nefiscale (diferenta) anul N-1(nu are limita de recuperare)
Formati un dosar "fiscal" cu toate declaratiile fiscale la care anexati copii dupa Ordinele de Plata.Intocmiti Fisa Fiscala a firmei in care sa contina:
-Data,nr.decont
-Data exigibilitatii
-Suma obligatiei
-Data si nr. OP
-Suma achitata
-sold final
-Nr.zile intarziere plata.
-Penalizari
Cu aceasta fisa ,inclusiv dosarul "fiscal",registrul de calcul Imp.pe profit,balantele de verificare,efectuati punctajul cu Administratia Financiara.
vineri, 4 septembrie 2009
Case de schimb valutar
Reglementarile referitoare la modul de organizare si functionare a caselor de schimb valutar au fost cuprinse in Regulamentul B.N.R. nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar (M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005) si in Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar (M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005).
Casele de schimb valutar sunt organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate schimbul valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice prin intermediul punctelor de schimb valutar. Activitatile secundare ale unei astfel de societati pot fi numai cele incluse in grupa 67 – Activitati auxiliare intermedierilor financiare din Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN – actualizata.
Atat la infiintare, cat si pe parcursul desfasurarii activitatii de schimb valutar, disponibilitatile banesti in moneda nationala si/sau valute cotate ale caselor de schimb valutar trebuie sa fie in echivalent de minimum 75.000 EURO la cursurile de schimb ale pietei valutare comunicate de B.N.R. in ziua anterioara datei la care se face evaluarea.
Casele de schimb valutar pot efectua urmatoarele operatiuni de schimb valutar:
a)cumparare de valute cotate sub forma de numerar si substitute de numerar (cecuri de calatorie) in schimbul monedei nationale de la persoane fizice;
b)vanzare de valute cotate catre persoanele fizice sub forma de numerar si substitute de numerar in schimbul monedei nationale;
c)cumparare de valute cotate sub forma de numerar in schimbul monedei nationale de la persoane fizice, prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.
Efectuarea operatiunilor de schimb valutar se poate face printr-un numar nelimitat de puncte de schimb valutar ale unei societati comerciale autorizate in acest sens, numai daca s-au indeplinit cumulativ urmatoarele trei conditii:
1.s-a primit autorizatia de functionare emisa de B.N.R.;
2.s-a atribuit codul statistic de catre B.N.R. pentru fiecare punct de schimb valutar;
3.s-a inscris codul statistic pe stampila punctului de schimb valutar.
Casele de schimb valutar au obligatia sa asigure pentru fiecare punct de schimb valutar urmatoarele dotari:
a) tehnica de calcul (aparat de marcat electronic fiscal sau calculator, dupa caz) si programe care sa asigure:
a.1)emiterea bonurilor fiscale (pentru schimb valutar), respectiv a buletinelor de schimb valutar;
a.2)evidenta operatiunilor;
b) aparat de verificare a autenticitatii bancnotelor.
Listele cursurilor de schimb de vanzare/cumparare pentru valutele cotate si substitute de numerar, stampilate si semnate de conducatorii caselor de schimb valutar trebuie afisate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, urmand ca la sfarsitul zilei de lucru sa fie anexate la "Registrul Tranzactiilor".
Pentru fiecare tranzactie efectuata, casele de schimb valutar au obligatia sa intocmeasca buletine de schimb valutar sau bonuri fiscale, documente care trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:
-denumirea si adresa emitentului;
-codul statistic al punctului de schimb valutar;
-data emiterii, seria si numarul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal;
-numele, prenumele si tara clientului;
-categoria rezident/nerezident;
-documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar;
-suma incasata de la client (valute cotate/moneda nationala);
-cursul de schimb valutar;
-suma platita clientului (valute cotate/moneda nationala);
-semnatura casierului si stampila punctului de schimb valutar.
Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se intocmesc in doua exemplare, din care:
-un exemplar este inmanat clientului;
-un exemplar este atasat la registrul tranzactiilor.
Operatiunile efectuate trebuie consemnate in registrul zilnic al tranzactiilor, document in care se evidentiaza cumpararile si vanzarile de valute cotate, pe feluri de valute cotate, si sumele in moneda nationala platite/incasate sau transferate.
Daca o casa de schimb valutar/punct de schimb valutar isi inceteaza definitiv activitatea, are urmatoarele obligatii:
-in maximum 10 zile calendaristice de la data incetarii activitatii sa comunice in scris acest fapt catre B.N.R. – Directia reglementare si autorizare;
-sa restituie in original autorizatia de functionare si scrisoarea de atribuire a codului statistic.
Cursurile in lei ale valutelor publicate de Banca Nationala a Romaniei in lista cursurilor pietei valutare vor fi cotate cu 4 zecimale (de exemplu, 1 EURO = n,zzzz RON).
EXEMPLU
La punctul de schimb valutar deschis de catre S.C. XXXX S.R.L. se efectueaza in data de 14 iulie 2009 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/ de la populatie la cursurile afisate in moneda nationala :
1.cumpararea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6400 lei/EURO;
2.vanzarea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6900 lei/EURO.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de vanzare-cumparare valuta:
1. cumpararea de valuta:
5314 „Casa in valuta“ - 5311 „Casa in lei“=18.560 lei /4000 euro(pretul de cumparare)
2. vanzarea de valuta (4.000 euro):
D5311 „Casa in lei“- % =18.760 lei (pretul de vanzare al valutei)
C5314 „Casa in valuta“=18.560 lei (pretul de cumparare al valutei)
C708„Venituri din activitati diverse“ *) 200 lei (venit din comision)
*)La venituri se inregistreaza numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb la momentul tranzactiei.
Casa de Amanet
Ce este "amanet"-ul?
Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.
Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau comercial cu sau fara deposedare. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale.
Ce este o Casa de Amanet?
Incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei nr. 28/2006 privind unele masuri financiar-fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, casele de amanet fac obiectul inscrierii in Registrul de evidenta deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cu toate acestea, casele de amanet nu intocmesc si nu depun situatiile financiare potrivit reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a Romaniei, aplicabile institutiilor de credit.
Casele de amanet sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conditii de gajare:
Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin:
-scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica;
-atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.
Atentie:legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei.
Exemplu:
La data de 01.08.2009, casa de amanet S.C. „ XXXX” S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica „Y”, proprietara a unui "set" de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. La data restituirii imprumutului ,persoana „Y” va achita casei de amanet un comision de 20%.
Comision = 1.000 x 20% = 200 lei
Inregistrari contabile,
1.Acordarea imprumutului:
2678„Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”=1.000 lei
si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:
D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” = 1.000 lei.
__________________________________________________
2.la scadenta(31.07.2010), pot exista mai multe situatii:
2.1 persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului.
5311„Casa in lei”-% =1.200 lei
2678„Alte creante imobilizate”1.000 lei
704„Venituri din servicii prestate”200 lei
Atentie, in legatura cu TVA
Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate.
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului
C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”= 1.000 lei
_________________________________________________
2.2 -persoana fizica "Y",NU ramburseaza contravaloarea imprumutului, si NU cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului.
Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar,pentru a "ocolii" sa ceara instantei printr-o ordonanta, autorizarea(executarea) gajului prin:
· scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica;
· atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.
Conform contractului intre parti bunul gajat prezinta urmatoarele caracteristici:
· 1 lantisor 5 grame = 250lei
· 1 pereche cercei 10 grame = 500 lei
· 1 bratara 5 grame = 250lei
TOTAL: 20 grame = 1.000lei
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat:
303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”=1.000lei
Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata:
· 1 lantisor 5 grame = 275lei
· 1 pereche cercei 10 grame = 550 lei
· 1 bratara 5 grame = 275lei
TOTAL: 20 grame = 1.100lei
Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) :
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 100 lei.
2.21 -casa de amanet se hotaraste sa vanda bijuteriile in vederea recuperarii imprumutului acordat debitorului "Y"
In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.
a)Pret evaluat 1.000 lei
b)Adaos comercial 50% 500 lei
si TVA 19% (pentru intreaga suma de 1.500lei) 285 lei
Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:
371„Marfuri”-% 1.785 lei
2678„Alte creante imobilizate” 1.000 lei
378„Diferente de pret la marfuri”500 lei
4428„TVA neexigibila”285 lei
Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:
C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei
-Vanzarea bijuteriilor catre un tert:
5311„Casa in lei”-% = 1.785 lei
707„Venituri din vanzarea marfurilor”=1.500 lei
4427„T.V.A. colectata” 285 lei
-Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:
% - 371„Marfuri” =1.785 lei
607 „Cheltuieli privind marfurile” -% 1.000 lei
378 „Diferente de pret la marfuri”500 lei
4428 „T.V.A. neexigibila”= 285 lei
Exigibilitatea T.V.A.:
4427„T.V.A. colectata”-4423 „T.V.A. de plata” = 285 lei
Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:
4423 „T.V.A. de plata”- 5121„Banca in lei”= 285 lei
___________________________________________
2.3 Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni
Data scadentei: 31.10.2010
Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision,( in plus)de 15%.
Comision perceput: 1.000 * 15% = 150 lei (NU la 1200 lei cum procedeaza unele case de amanet)
In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume:
-comision suplimentar = 150 lei
Total de plata (31.10.2010) 200 + 150 = 350 lei de incasat
-Imprumut acordat = 1.000 lei
Total general = 1.350 lei
Aici avem cele trei situatii notate la pozitia "2.1","2.2"si "2.3":
In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se procedeaza conform situatiei la punctul "2.1").
In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor aratate la punctele "2.2" si "2.3"
_______________________________________________________
2.4 -Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul acordat, comision 1.000 * 20% = 200 lei
Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.000 lei:
2678 „Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”= 800 lei
Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de 1.000 lei:
D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei
La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul:
5311„Casa in lei”-% 1.200 lei
2678„Alte creante imobilizate”800 lei
462„Creditori diversi” 200 lei
704„Venituri din servicii prestate”200 lei
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului:
C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000
___________________________________
In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial.
462„Creditori”-5311„Casa in lei” 200 lei
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat:
303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”= 800lei
Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) :
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 200 lei.
Se procedeaza la fel ca la punctul " 2.21"
joi, 3 septembrie 2009
Salariile si ajutoarele materiale datorate
1. Avansul chenzinal platit
425 = 5311/5121
2. Cheltuieli cu salariile
641 = 421
3. Ajutoare materiale datorate
- suportate de unitate
6458 = 423
- suportate de la bugetul de stat
4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala
4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate
- salarii acordate:
421 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
427 alte retineri datorate de salariat tertilor
- ajutoare materiale acordate:
423 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
5. Inregistrarea contributiilor angajatorului
6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj
6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate
6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala
6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
635 = 4471 comisionul carti munca
635 = 4472 fond garantare salariii
6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale
421 / 423 = 5311 / 5121
7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete
% = 5311/5121
4311
4312
4313
4314
4315
4318
4371
4372
444
4471
4472
8. Neridicarea salariilor
421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor
426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante
Operatiuni de trezorerie
O societate comercială obţine un împrumut pe termen de 5 luni cu o dobândă anuală de 30%. Împrumutul se încadrează pe data de 10.03.N. valuarea împrumutului este de 100.000 lei şi se rambursează la scadenţă ,dobânda se constituie şi se plăteşte lunar din contul curent de la bancă.
1. Înregistrăm încasarea împrumutului:
5121 = 519 100.000 lei
Dobânda lunară =(100.000 * 30% )/12=2.500lei
2. Înregistrăm dobânda pe lună martie pt. 20 zile:
2.1 înreg.dobânzii : 2.500/30*20=1.667
666 = 5198 1667 lei
2.2 plata dobânzii :
5198 = 5121 1667 lei
3. Înregistrăm dobânda pe luna aprilie:
3.1 înreg.dobânzii :
666 = 5198 2.500 lei (mai,iunie,iulie la fel)
3.2 plata dobânzii :
5198 = 5121 2.500 lei
4. Înregistrăm dobânda pe luna august 10 zile:
4.1 înreg.dobânzii:2.500/30*10=833 lei
666 = 5198 833 lei
4.2 plata dobânzii:
5198 = 5121 833 lei
5. Înregistrăm rambursarea împrumutului:
519 = 5121 100.000 lei
Operatiuni de trezorerie
O societate comercială realizează în luna august a exerciţiului N următoarele operaţii :
1. schimbă din contul bancar în valută 2.000 euro la un curs de 3,50 lei/euro ,comision 0,5%,
2. încasează o creanţă de 10.000 euro ,constituită la un curs de 4,1 lei/euro şi încasează la un curs de 3,70 lei/euro,
3. plăteşte un furnizor extern cu suma de 15.000 $,datorie constituită la o valuare a dolarului de 2,90 lei/$ şi plătită la un curs de 2,95 lei/$.
1. Înregistrăm schimbul din ct. bancar în valută:
581 = 5121 7.000 lei
627 = 5121 35 lei
5124=581 2.000 euro(7000 lei, curs 3.5 lei/euro)
627=5124 10 euro (35 lei)
2. Înregistrăm încasarea unei creanţe ,se înregistrează diferenţele de curs valutar:
% = 411 41.000 lei (10.000 euro )
5124 10.000 euro (37.000 lei ,curs 3.7lei/euro)
665 4.000 lei diferenta curs 4.1-3.7=0.4*10.000= 4.000 lei
3.Înregistrăm plata unui furnizor extern ,se înregistrează diferenţa de curs valutar:
% = 5124 15.000 $ (44.250 lei)
401 43.500 lei ( 15.000 $, curs 2.95lei/$)
665 750 lei -diferenta curs 2.90-2.95=0.05*15.000=750 lei
Conform reglementarilor , contabilizarea se "tine"numai in lei!
Operatiuni de trezorerie
O societate comercială realizează în luna august anul N, următoarele operaţiuni:
a. ridică de la bancă suma de 5.000 lei,
b. depune suma ridicată în casieria societăţii ,
c. plăteşte din casierie un furnizor de imobilizări în sumă de 2.500lei,
d. plăteşte un avans de trezorerie în sumă de 1.000lei (utilizat pt. : plata unui furnizor – 800lei,deplasare –100 lei şi protocol – 100 lei),
e. încasează de la clienţi 2.000 lei,
f. depune de la bancă 1.500 lei (comision bancar 2% ).
1. Înregistrăm ridicarea unei sume de la bancă:
581 = 5121 5.000 lei
2. Înregistrăm depunerea sumei ridicate în casierie:
5311 = 581 5.000 lei
3. Înregistrăm plata furnizorului de imobilier din casierie:
404 = 5311 2.500 lei
4. Înregistrăm plata unui avans de trezorerie utilizat pt.plata unui furnizor ,deplasare ,protocol:
- plata avansului :
542 = 5121 1000lei
- plata cu ajutorul avansului :
% = 542 950lei
623 50
401 800
624 100
- restul avansului nereturnat ,se returnează la casierie:
5311 = 542 50 lei
5. Înregistrăm încasare clienţi:
5121 = 411 2000 lei
6. Înregistrăm depunere la bancă :
581 = 5311 1500 lei
5121 = 581 1500 lei
- înreg. comision bancar:
627 = 5121 30lei
miercuri, 2 septembrie 2009
Investitii pe termen scurt
În contabilitatea titlurilor de plasament se regăsesc investiţiile firmei pe termen scurt. Acestea sunt acţiuni şi/sau obligaţiuni achiziţionate de întreprindere pe termen scurt.
Scopul deţinerii acestor acţiuni şi obligaţiuni este unul speculativ şi anume, obţinerea unor venituri imediate (caştiguri pe termen scurt).
Conturile din gr. 50 au funcţie contabilă de ACTIV excepţie face contul 509 “Varsăminte de efectuat pentru investiţiile firmei”.
Cu ajutorul contului 509 se înregistrează acţiunile şi respectiv obligaţiunile cu plata ulterioară , care nu se achită imediat.
O societate comercială răscumpără de la acţionari 300 de acţiuni ,preţ de răscumpărare (valuare nominală ) 100 lei/acţiune ,pe care îi achită prin casierie.
- 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 125lei/acţiune şi se încasează prin bancă.
- 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 90 lei/acţiune şi se încasează prin casierie.
- 100 din acţiunile răscumpărate se anulează.
1. Înregistrăm răscumpărarea acţiunilor proprii :
300 * 100 = 30.000 preţ de răscumpărare
502 = 5311 30.000 lei
2. Înregistrăm revânzarea a 100 acţiuni cu 125 lei/acţiune
5121 = % 100 * 125 = 12.500 lei
502 100 * 100 = 10.000
764 100 * (125 – 100 )= 2.500
3. Înregistrăm revânzarea a 100 de acţiuni cu 90 lei/acţiune
% = 502 10.000 lei
5311 9.000
644 1.000
4. Înregistrăm anularea acţiunilor ( VN = P răscumpărare)
1012 = 502 10.000 lei
Actiuni
O societate comercială acţionează de la bursă ,în exerciţiul N ,20.000 acţiuni la un preţ de 1leu/acţiune, comision 2%.
Acţiunile vor fi plătite astfel:
- 50% în momentul achiziţiei prin contul curent de la bancă,
- 50% ulterior prin caseria unităţii.
Societatea decide să vândă 10.000 acţiuni la un preţ de 1.20 lei/acţiune,încasarea acestora făcându-se prin contul curent de la bancă,comision 2%,627”cheltuieli cu serv. bancare”
La sf. exerciţiului N cursul acţiunilor ajunge la valuarea de 0.90 lei/acţiune,o depreciere a acţiunilor,se constituie provizion pt. o depreciere.
În exerciţiul următor societatea vinde acţiunile la o valuare de 0,95 lei/acţiune,încasarea făcându-se prin contul curent de la bancă (comision 2%).
1. Înregistrăm achiziţia acţiunilor de la bursă:
· 50% cu plata imediată prin bancă
503 = 5121 10.000 lei
· 50% cu plata ulterioară
503 = 509 10.000 lei
· plata ulterioară a acţiunilor prin casierie:
509 = 5311 10.000 lei
2. Înregistrăm plata comisionului (contul 622):
622 = 5121 20.000 * 2% = 400 lei
3. Înregistrăm vânzarea acţiunilor prin bancă, preţ de vânzare 1,2 lei:
· vânzarea acţiunilor
5121 = % 1,2 * 10.000 = 12.000 lei
503 10.000
764 2.000
· înreg plata comisionului bancar
627 = 5121 240 lei
4. Înregistrăm constituirea provizionului pentru depreciere:
6814 = 591 20.000 * 0,1 = 2.000 lei
5. Înregistrăm vânzarea acţiunilor (prin bancă) preţ de vânzare 0,25 lei:
· vânzarea
% = 503 10.000 lei
5121 9.500
664 500
· înregistrarea comisionului
627 = 5121 9.500 * 2% = 190 lei
Obligatiuni cotate
O societate comercială achiziţionează 1.000 obligaţiuni cotate la o valuare de10 lei / obligaţiune.Plata acestora se va face ulterior prin casieria unităţii.Societatea vinde obligaţiunile la un preţ de10 lei/obligaţiune,comision 1,5 %. Încasarea se va face prin contul curent de la bancă.
Înregistrăm achiziţionarea obligaţiunilor cotate la o valoare de oblig.
506 = 509 1.000 * 10 = 10.000 lei
Înregistrăm plata prin casierie
509 = 5311 10.000 lei
Înregistrăm vânzarea obligaţiunilor:
5121 = 506 10.000 lei
Înregistrăm încasarea obligaţiunilor prin bancă:
627 = 5121 150 lei
Contul 711
O poveste neacademica a contului 711(Variatia stocurilor)
Inca de la inceput trebuie sa spun ca acest cont NU reprezinta venituri.O sa para paradoxal deoarece este in clasa 7(venituri).Acest cont este folosit pentru a echilibra soldul contului 121 in luna atunci cand ramanem in stoc la sf.perioadei de gestiune cu produse finite(variatia stocurilor), in opozitie cu cheltuielile privind consumul materiilor prime si materialelor(601;602).Contul 711 NU influenteaza soldul contului 121 atunci cand nu mai avem produse finite in stoc.El se "rectifica" prin a se debita (se "inchide" prin sine) si prin contul 121 temporar, echilibrand astfel totalitatea cheltuielilor cu materiile prime si stocul de produse finite nevalorificat(ce nu s-a "transformat" in venituri) la un moment dat.
I.Exemplu:in luna "n"
1.Consum materii prime: 601-301=10.000 lei
2.Productie: rezulta cantitatea 300 buc (33.33 lei/buc)
345-711 =10.000 lei
3.Vanzari produse finite (se vand 100 buc la pret de 50 lei =5.000lei ) stoc ramas dupa vanzare = 200 buc
411-701=5.000 lei
4.Se descarca gestiunea
711-345= 3.333 lei ( 100 * 33.33 lei/buc)
_____________________________________________
Situatia contului 121 la sf.lunii "n":
Cheltuieli:10.000 lei
Venituri:5.000 +(10.000 -3.333) =11.667 lei
Sold:1.667 lei (format din:dif.de la 33.33 lei/buc la 50 lei/buc
= 16.67 lei/buc * 100 buc vandute=1.667 lei).
_____________________________________________
Luna n+1
Se vinde restul de 200 buc
411-701 = (200*50 lei) 10.000 lei
Se descarca gestiunea prod.finite.
711-345 =(200*33.33) 6.666 lei
_____________________________________________
Situatia contului 121 la sf.lunii n+1
Cheltuieli: 0
Venituri 10.000-6.666=3.333 lei
_____________________________________________
Sold: initial 1.667+3.333=5.000 lei
(format din vanzarea in totalitate a productiei realizata in luna "n" de 300 buc * diferenta de pret de 16.67 lei/buc=5.000 lei)
Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului !
(de la postarea
Baruri, restaurante, firme de catering
din 22.08.2009) II.Exemplu: Reluam situatia data urmarind numai veniturile si cheltuielile. 1.Consum materii prime: 601-301 =1000 lei Productia: 345-711=1000 lei(500buc) Vanzarea produse finite:(250buc) cu 30% adaos comercial. 411-701 = 650 lei Scaderea gestiunii produse finite: (250 buc) 711-345 = 500 lei Trecerea la magazin propriu-marfa:(250 buc) 371-345 = 500 lei Adaos comercial: 30% 371-378 = 150 lei Vanzarea marfii : 5311-707=650 lei Descarcarea gestiunii de marfa : 378-371=150 lei 607-371= 500 lei _______________________________ Situatia contului 121 Cheltuieli:1000+500=1500 lei Venituri:(1000-500)+650+650=1800 lei Sold(profit):1800-1500=300 lei _______________________________ De unde provine profitul? 1.30% ad.com la prod.finite=150 lei 2.30% ad.com.la marfuri = 150 lei ________________________________ Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului !
marți, 1 septembrie 2009
Materii prime
I.Contabilizarea intrarilor de materii prime :
1.ca aport la Capitalul Social de la asociati
301materii prime -456 decontari cu asociatii
2.cu factura de la furnizori
301 materii prime-401furnizori
4426 TVA deductibila-401furnizori
3.fara factura sosita (de la furnizori)
301 materii prime-408 furnizori-facturi nesosite
4428 TVAneexigibila - 408 furnizori-facturi nesosite
3.1.la primirea facturii
408 furnizori-facturi nesosite - 401 furnizori
4426 TVA deductibila - 4428 TVAneexigibila
4.din avansuri de trezorerie
301 materii prime - 542 avansuri de trezorerie
4426 TVA deductibila - 542 avansuri de trezorerie
5.de la terti (venite de la prelucrare si din custodie)
301 materii prime -351 materii aflate la terti
5.1 de la terti (chelt.de prelucrare)
301 materii prime- 401 furnizori
4426 TVA deductibila- 401 furnizori
6.de la subunitate si alte entitati afiliate
301materii prime-451 decontari intre entitatile afiliate
6.1sau 301materii prime-481 decontari intre unitate si subunitate
6.2 sau 301materii prime-452decontari privind interesele de participare
6.3 sau 301materii prime-482decontari intre subunitati
7.din donatii si gratuitati
301 materii prime -7582 venituri din donatii primite
8.din plusuri constatate la inventar
301materii prime-601chelt. cu mat. prime
9.alte cheltuieli care intra in pretul materiei prime
301 materii prime- 401 furnizori
4426 TVA deductibila-401 furnizori
II.Contabilizarea iesirilor de materii prime
1.descarcare de gestiune prin consum
601chelt. cu mat. Prime-301 materii prime
2.calamitati naturale
671 chelt. privind calamitatile naturale-301materii prime
3.prin donatii acordate
6582 donatii acordate -301materii prime
635 - chelt. cu alte taxe si impozite-4427 TVA colectata
4.pierderi si lipsuri la inventar,
4.1 lipsuri la inventar neimputabile
601chelt. cu mat. Prime-301materii prime
635 chelt. cu alte taxe si impozite-4427TVA colectata
4.2 lipsuri la inventar imputabile
601chelt. cu mat. Prime-301materii prime (descarcarea de gestiune)
4282 alte creante in legatura cu personalul-7588 alte venituri din exploatare -imputare
4282 alte creante in legatura cu personalul-4427 TVA colectata -imputare
Sau 461debitori diversi-7588 alte venituri din exploatare -imputare
Sau 461debitori diversi-4427 TVA colectata -imputare
5.transformarea in marfuri
371 marfuri -301materii prime
6.trimise spre prelucrare tertilor
351materii prime aflate la terti -301materii prime
7.materii prime retrase de asociati din Capitalul Social
456 decontari cu asociatii -301materii prime
8.livrare materii prime la subunitati
481 decontari intre unitate-subunitate - 301materii prime
9.minus constatat la inventar
601chelt. cu materii prime-301materii prime
Abonați-vă la:
Postări (Atom)