Monografie contabila privind animalele si tichete de masa

Monografie contabila privind animalele . In grupa activelor circulante se includ urmatoarele categorii de animale: - animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie si munca; - animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine si animalele pentru productie: lana, lapte, piele si blana. Intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor se poate face prin achizitie de la terti sau din productie proprie. Iesirea animalelor din patrimoniu se face prin vanzare ca atare, sacrificare pentru realizarea de produse animaliere. Evaluarea animalelor se poate face la cost de achizitie, cost de productie sau cost standard. Cresterile in greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la pret standard. Contabilitatea sintetica a animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale" care cuprinde: 361 ''Animale si pasari'' 368 ''Diferente de pret la animale si pasari'' I. Principalele inregistrari legate de intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor sunt: a) prin achizitie de la terti % = 401 361 4426 b) din productie proprie 361 = 711 c) primite de la terti gratuit 361 = 758 II. Inregistrarea sporului de greutate pe baza cantaririi lunare a animalelor: 361 = 711 III. Inregistrarea plusului de inventar: 361 = 758 IV. Inregistrarea iesirii din patrimoniu a animalelor si pasarilor: a) prin vanzare a animalelor achizitionate si vandute ca atare 371 = 361 4111 = % 707 4427 si concomitent 607 = 371 descarcarea gestiunii de marfuri b) prin vanzare a animalelor din productie proprie 606 = 361 4111 = % 701 4427 c) prin sacrificare 606 = 361 si concomitent 711 = 361 sporul de greutate aferent animalelor si pasarilor sacrificate d) in caz de calamitate 671 = 361 e) trimise la terti 356 = 361 V. Inregistrarea minusului de inventar: 711 = 361 VI. Inregistrarea trecerii la turma de baza ca animale de reproductie sau munca: 2134 = 722 si concomitent 606 = 361 si 711 = 361 sporul in greutate aferent animalelor trecute la turma de baza ________________________________________________________ Tichetele de masa ________________________________________________________ Monografie contabila privind tichetele de masa Monografie contabila pentru angajatorii care achizitioneaza si distribuie salariatilor tichete de masa 1. Achizitionarea tichetelor de masa % = 401 5328_ / analitic tihete de masa [valoarea nominala a tichetelor de masa] 4426 [TVA] 604 [cost imprimate] 2. Acordarea tichetelor de masa salariatilor 642 = 5328_ 3. Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite 5328_ = 7588 4. Imputarea tichetelor de masa utilizate de salariati intr-un numar mai mare decat numarul zilelor lucrate 4282 = 7588 5. Returnarea catre unitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite de catre angajator 4111 = 5328_ 5121 = 4111

Virusare de pe stickuri

Cea mai simpla metoda sa nu te mai virusezi de pe stickuri este sa opresti functia Windows-ului de autoplay.

In momentul cand bagi in computer un CD sau un stick ce contine un fisier "autorun.inf",sistemul de operare executa orbeste aplicatia mentionata in "autorun.inf".

Virusii din zilele noastre abuzeaza de fisierul "autorun.inf" pentru a se transporta dintr-un computer in altul.

Dezactiveaza functia de autorun pe Windows XP

Click pe START si apoi click pe RUN

In fereastra RUN scrie gpedit.msc si apasa tasta Enter. Se va deschide "Group Policy".

Din arborele din stanga deschide "Administrative Templates" ,apoi "System ".

In lista din dreapta dai dublu click pe "Turn off Autoplay" .

Acum click pe "Enabled" , iar din lista de mai jos alegi "All drives" ,click pe OK si s-a terminat.

Fundatie-Gradinita de copii

Pentru cazul cand avem o Fundatie fara scop lucrativ (patrimonial) si in cadrul ei se propune infiintarea unei Gradinite de copii . Se considera situatia unei gradinite cu program prelungit in care copii servesc si masa de pranz. Insa care sunt principalele operatiuni ale unei Gradinite? -Venituri: 1. incasarea contributiei parintilor; 2. inregistrarea altor venituri (de exemplu, din sponzorizari sau din dobanzi); -Cheltuieli-consumuri 1.achizitia de materiale si servicii de la terti, necesare pentru buna desfasurare a activitatii; 2. darea in consum a materialelor achizitionate; 3. inregistrarea salariilor persoanelor implicate in activitatea gradinitei -Alte operatiuni 1. inregistrarea amortizarii pentru imobilizarile detinute de gradinita; 2. -contributiile aferente salariilor; 3. achitarea salariilor angajatilor si a contributiilor aferente; -Trezoreria 1. operatii de trezorerie diverse (prin banca si in numerar). 2. achitarea facturilor furnizorilor (in numerar sau prin virament bancar); Exemple: - Se achizitioneaza alimente de la furnizori, in valoare de 700 lei, T.V.A. 19%. In gestiunea gradinitei se va inregistra intrarea in fisele de magazie a produselor achizitionate. 3028 „Alte materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 700 lei 4426 „T.V.A. deductibila” = 401 „Furnizori” 133 lei a)in cazul in care, prin optiune, fundatia nu este platitoare de T.V.A., nu se inregistreaza la achizitie T.V.A. deductibila. Aceasta se considera taxa nerecuperabila si se include in costul de achizitie al bunurilor. b)in cazul in care cifra de afaceri a fundatiei (calculata ca si suma a veniturilor din activitati economice) depaseste contravaloarea a 35.000 euro (calculati la cursul din data de 31 decembrie a anului anterior intrarii in UE) ea trebuie sa se declare platitoare de T.V.A. In acest scop se va completa declaratia 010 privind vectorul fiscal, la rubrica privitoare la T.V.A. Se achita in numerar din avans acordat in acest scop,furnizorul. -Avans acordat delegatului "C"-Ordin de Plata catre casierie: 542/C - 5311 = 2000 lei -Decont nr.X-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea: 401- 542/C = 833 lei -Se achizitioneaza obiecte de inventar (cum ar fi, jucarii, materiale didactice) in valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, pentru care se intocmesc fise de magazie. 303 - 401= 500 lei 4426 -401 = 95 lei -Se dau in consum, pe baza bonului de consum, materialele achizitionate. 603-303= 500 lei -Decont nr.X+1-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea: - Se achita furnizorul din avansul primit. 401-542=595 lei -Se restituie avansul neutilizat-chitanta casa,Ordin de Incasare casierie. 5311- 542/C =572 lei -Se inregistreaza factura de achizitie a unui mobilier de natura mijloacelor fixe, in valoare de 2.000 lei, T.V.A. 19%: 214-404=2.000 lei 4426 -404=380lei -Se inregistreaza factura de transport pe luna curenta, emisa de firma care asigura transportul copiilor la gradinita in valoare de 250 lei, T.V.A. 19%. 624- 401 =250 lei 4426 -401=47,50 lei -Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizari si de servicii de transport. Comisionul retinut de banca pentru viramente este de 6 lei. Pe baza extrasului de cont din ziua respectiva se face inregistrarea: 404- 5121 =2.380 lei 401-5121 =297,50 lei 627 -5121=6 lei -Se incaseaza in numerar contributia de la parinti pentru luna curenta in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%. 5311 -704 =10.000 lei 5311-4427= 1.900 lei Daca activitatea gradinitei este incadrata in categoria activitatilor fara scop patrimonial, insemna ca ingrijirea copiilor este suportata din alte fonduri decat contributiile parintilor. Acordarea acestei gratuitati pentru categoriile sociale sarace, de exemplu, ar permite incadrarea activitatii ca nonlucrativa. In acest caz, entitatea nu este platitoare de T.V.A. si, ca urmare, nu colecteaza T.V.A. Nu se colecteaza T.V.A. nici in situatia in care fundatia nu este platitoare de T.V.A. -Se depun la banca 10.000 lei. Pe baza Registrului de casa se face inregistrarea: 581- 5311=10.000 lei -pe baza extrasului de cont bancar: 5121-581=10.000 lei -Se primeste o donatie in numerar in valoare de 500 lei. 5311- 7582=500 lei In mod similar se inregistreaza orice donatie de bunuri de natura stocurilor, prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare. In cazul in care sumele sau bunurile primite sunt destinate unor activitati fara scop patrimonial din cadrul fundatiei, se utilizeaza contul de venituri 733 „Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare”. In cazul in care se primesc active de natura imobilizarilor, pentru inregistrarea intrarii lor in patrimoniu se debiteaza contul de active corespunzator si se crediteaza contul 133 „Donatii pentru investitii”. In aceasta situatie, concomitent cu amortizarea imobilizarii, se recunoaste venitul din donatii prin formula contabila: 133„Donatii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” In cazul in care imobilizarile care intra cu titlu gratuit sunt destinate activitatii fara scop patrimonial, se utilizeaza in locul contului 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”, contul 739 „Alte venituri din activitati fara scop patrimonial”. - Pe baza bonurilor de consum se inregistreaza darea in consum a alimentelor. 6028 - 3028 = 700 lei -Se achita, in numerar, avansurile de salarii ,personalului angajat. 425 - 5311 = 2.000 lei -Se inregistreaza factura de telefon in valoare de 200 lei si factura de energie electrica de 100 lei. Factura de telefon : 626 - 401 = 200lei 4426 -401 = 38lei Factura de energie electrica: 605 - 401 = 100lei 4426-401 =19 lei -La sfarsitul lunii se inregistreaza salariile angajatilor, suita de inregistrari contabile fiind aceeasi ca si cea in cazul societatilor comerciale. -Se calculeaza amortizarea pentru mijloacele fixe din dotare. 6811 - 281 = 200 lei Specific fundatiilor este faptul ca rezultatul exercitiului financiar se inregistreaza diferit in functie de natura activitatii care l-a generat. In acest scop, contul 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II: 1211 „Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial” (in care se inregistreaza, intr-un analitic distinct, inclusiv rezultatul activitatilor cu destinatie speciala”) si 1212 „Profit sau pierdere privind activitatile economice”. Pentru a putea realiza aceasta detaliere a rezultatului, este necesar sa se creeze in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri, analitice distincte pentru cele 2 categorii de activitati. In cazul activitatilor fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala, se utilizeaza 1171 „Rezultat reportat reprezentand excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activitatile fara scop patrimonial” dezvoltat pe 2 conturi sintetice de gradul II: unul pentru activitatile fara scop patrimonial si unul pentru activitatile cu destinatie speciala. Deoarece in exemplul nostru am considerat activitatea din cadrul gradinitei ca fiind activitate economica, vom inchide conturile de cheltuieli si venituri astfel: 1212 - 6xx = 1.956 lei 7xx - 1212 = 10.500 lei

Nasterea computerelor-George Dyson

Istoricul George Dyson ne povesteşte istorii de la naşterea computerelor moderne .De la originile din sec. 16, la notiţele hilare a unora din primii ingineri de calculatoare. Titrat in romaneste de Victor D.

CONTABILITATE- Marin Sorescu

CONTABILITATE Vine o vreme Când trebuie să tragem sub noi O linie neagră Şi să facem socoteala. Câteva momente când era să fim fericiţi. Câteva momente când era să fim frumoşi. Câteva momente când era să fim geniali. Ne-am întâlnit de câteva ori Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape (Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?). Toate acestea fac un viitor luminos ­Pe care l-am trăit. O femeie pe care am iubit-o Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit Fac zero. Un sfert de ani de studii Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere, A căror înţelepciune am eliminat-o treptat. Şi, în sfârşit, o soartă Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?) Fac două (Scriem una şi ţinem una, Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).

Rezultatul contabil vs Rezultatul Fiscal

Pentru inceput trebuie sa mentionez ca potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste la inchiderea acestuia. In Romania exercitiul financiar este anul calendaristic.Pornind de la aceste prevederi legale, o entitate poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea si verificarea situatiilor financiare anuale,potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. Potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor,pierderea contabila reportata se acopera din: -profitul exercitiului financiar, -profitul reportat, -rezerve, -prime de capital, -capital social. Cheltuielile sunt : a)deductibile fiscal b)nedeductibile fiscal c)partial deductibile fiscal Veniturile sunt: a)impozabile b)neimpozabile Profitul este valoarea care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse (scazute) din venituri.Profitul poate fi definit ca fiind excedentul de venit obtinut din vanzarile unei unitati peste nivelul cheltuielilor care le-au generat. Pierderea este valoarea negativa care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse din venituri si se mai poate defini ca fiind diminuari de beneficii economice. Pierderea este: „nerealizare de profit”, un „minus de profit”, un „gol de profit”, o „pierdere de profit”. Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice. Astfel, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit. Rezultatul Brut /Rezultatul Net. a)Pierdere bruta/Profit brut. Profit brut. In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului brut”, insa aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale ”inregistrate in contabilitate indiferent daca veniturile sunt sau nu impozabile si „cheltuielile totale”inregistrate in contabilitate ,indiferent de natura si felul lor sau daca sunt sau nu deductibile fiscal .Acest profit brut se mai numeste si profit contabil. Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale Pierdere bruta. Daca cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale, se inregistreaza pierdere bruta sau pierdere contabila. Pierdere contabila bruta = cheltuieli totale – venituri totale Pierderea contabila bruta In reglementarile contabile, pierderile contabile sunt recunoscute ca reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii. Profitul contabil net/Pierderea contabila neta. Profitul contabil net/Pierderea contabila neta este profitul/pierderea ce rezulta dupa ce s-a scazut cheltuiala cu impozitul pe profit(soldul contului 121). Baza de Impozitare=Rezultatul Fiscal. Baza de impozitare=Rezultatul contabil net+Cheltuieli nedeductibile-Venituri neimpozabile. Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit. Veniturile neimpozabile sunt, de regula, acele venituri care au mai fost supuse impozitarii. Din punct de vedere contabil , cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumuri de stocuri,personal si terti,inclusiv provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare(cheltuieli nemonetare). Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit. In practica, entitatea poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, fapt ce o plaseaza intr-una din urmatoarele situatii: 1.obtine profit contabil brut, profit impozabil si in consecinta are profit contabil net; Exemplu: VT=10.000 CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit) __________ Profit brut=2.000 C.neded=500 V.neimp=300 C.imp.prof.=352 ______________ P.brut=10.000-8.000=2.000 P.net=10.000-8.000-352=1.648 P.imp=(10.000-300)-(8.000+500)=2.200 Imp.Prof=2.200*16/100=352 sau P.imp.=2.000+500-300 2.obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala si prezinta si profit contabil net; Exemplu: VT=10.000 CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit) ___________ P.brut = 2.000 C.neded=500 V.neimp=3.000 C.imp.prof.=0 _____________________ P.Brut=10.000-8.000=2.000 P.net=10.000-8.000-0=2.000 P.imp=(10.000-3.000)-(8.000-500)=0 (-500) sau P.imp.=2.000+500-3000 3.obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si prezinta pierdere contabila neta; Exemplu: VT=7.000 CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit) ___________ P.brut = -1.000 C.neded=1.500 V.neimp=100 C.imp.prof.=64 _____________________ P.Brut=7.000-8.000=-1.000 P.net=7.000-8.000-64=-1.064 P.imp=(7.000-100)-(8.000-1.500)=400 Imp.Prof=400*16/100=64 sau -1.000+1.500-100 4.obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta. Exemplu: VT=7.000 CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit) ___________ P.brut = -1.000 C.neded=500 V.neimp=800 C.imp.prof.=0 P.Brut=7.000-8.000=-1.000 P.net=7.000-8.000-0=-1.000 P.imp=(7.000-800)-(8.000-500)=-1.300 Imp.Prof=0 sau -1000+500-800 momentul in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Profit contabil net este singura sursa din care se pot repartiza dividende. De retinut ca atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se regasesc in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”. In ceea ce priveste pierderile, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale. Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, pe care le gasim reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute obtinute in urmatorii ani, fara a se limita perioada de timp in care pierderea contabila bruta dintr-un an se poate recupera din profiturile contabile brute obtinute in viitor. In cazul pierderii fiscale exista prevederi prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si prin normele metodologice de aplicare a acestuia, ca aceasta se poate recupera din profitul impozabil obtinut in urmatorii 5 ani consecutivi, iar incepand din anul 2009 aceasta perioada de recuperare s-a marit la 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor fiscale se vor efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. Nota: In Balanta de Verificare la contul 121 "Profit si pierdere" , soldul reprezinta Profit contabil net sau Pierdere Contabila neta deoarece contine inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit. Formula de calcul pentru a se determina Baza de Impozitare (sau Rezultatul Fiscal) este: Baza de impozitare (Rezultatul Fiscal) = (Sold cont 121 +Cheltuieli nedeductibile+ch.cu impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent -Veniturile neimpozabile + Rezultatul Fiscal (pierderi fiscale)anul N-1). Baza de Impozitare *16/100 = Impozit pe profit brut. Impozit pe profit brut (de la 01.01 N la data calcularii)- Cheltuielile cu Impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent = Impozit pe profit de plata (net). Sfatul meu: Defalcati contul 1171 la data de 31.12.N-1, in cazul cand aveti pierderi contabile in : D1171.01= Pierderi fiscale anul N-1 (se recupereaza in max.7 ani) -folositi acest sold la calculul impozitului pe profit in anul N D1171.02= Pierderi nefiscale (diferenta) anul N-1(nu are limita de recuperare) Formati un dosar "fiscal" cu toate declaratiile fiscale la care anexati copii dupa Ordinele de Plata.Intocmiti Fisa Fiscala a firmei in care sa contina: -Data,nr.decont -Data exigibilitatii -Suma obligatiei -Data si nr. OP -Suma achitata -sold final -Nr.zile intarziere plata. -Penalizari Cu aceasta fisa ,inclusiv dosarul "fiscal",registrul de calcul Imp.pe profit,balantele de verificare,efectuati punctajul cu Administratia Financiara.

Case de schimb valutar

Reglementarile referitoare la modul de organizare si functionare a caselor de schimb valutar au fost cuprinse in Regulamentul B.N.R. nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar (M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005) si in Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar (M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005). Casele de schimb valutar sunt organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate schimbul valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice prin intermediul punctelor de schimb valutar. Activitatile secundare ale unei astfel de societati pot fi numai cele incluse in grupa 67 – Activitati auxiliare intermedierilor financiare din Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN – actualizata. Atat la infiintare, cat si pe parcursul desfasurarii activitatii de schimb valutar, disponibilitatile banesti in moneda nationala si/sau valute cotate ale caselor de schimb valutar trebuie sa fie in echivalent de minimum 75.000 EURO la cursurile de schimb ale pietei valutare comunicate de B.N.R. in ziua anterioara datei la care se face evaluarea. Casele de schimb valutar pot efectua urmatoarele operatiuni de schimb valutar: a)cumparare de valute cotate sub forma de numerar si substitute de numerar (cecuri de calatorie) in schimbul monedei nationale de la persoane fizice; b)vanzare de valute cotate catre persoanele fizice sub forma de numerar si substitute de numerar in schimbul monedei nationale; c)cumparare de valute cotate sub forma de numerar in schimbul monedei nationale de la persoane fizice, prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar. Efectuarea operatiunilor de schimb valutar se poate face printr-un numar nelimitat de puncte de schimb valutar ale unei societati comerciale autorizate in acest sens, numai daca s-au indeplinit cumulativ urmatoarele trei conditii: 1.s-a primit autorizatia de functionare emisa de B.N.R.; 2.s-a atribuit codul statistic de catre B.N.R. pentru fiecare punct de schimb valutar; 3.s-a inscris codul statistic pe stampila punctului de schimb valutar. Casele de schimb valutar au obligatia sa asigure pentru fiecare punct de schimb valutar urmatoarele dotari: a) tehnica de calcul (aparat de marcat electronic fiscal sau calculator, dupa caz) si programe care sa asigure: a.1)emiterea bonurilor fiscale (pentru schimb valutar), respectiv a buletinelor de schimb valutar; a.2)evidenta operatiunilor; b) aparat de verificare a autenticitatii bancnotelor. Listele cursurilor de schimb de vanzare/cumparare pentru valutele cotate si substitute de numerar, stampilate si semnate de conducatorii caselor de schimb valutar trebuie afisate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, urmand ca la sfarsitul zilei de lucru sa fie anexate la "Registrul Tranzactiilor". Pentru fiecare tranzactie efectuata, casele de schimb valutar au obligatia sa intocmeasca buletine de schimb valutar sau bonuri fiscale, documente care trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente: -denumirea si adresa emitentului; -codul statistic al punctului de schimb valutar; -data emiterii, seria si numarul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal; -numele, prenumele si tara clientului; -categoria rezident/nerezident; -documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar; -suma incasata de la client (valute cotate/moneda nationala); -cursul de schimb valutar; -suma platita clientului (valute cotate/moneda nationala); -semnatura casierului si stampila punctului de schimb valutar. Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se intocmesc in doua exemplare, din care: -un exemplar este inmanat clientului; -un exemplar este atasat la registrul tranzactiilor. Operatiunile efectuate trebuie consemnate in registrul zilnic al tranzactiilor, document in care se evidentiaza cumpararile si vanzarile de valute cotate, pe feluri de valute cotate, si sumele in moneda nationala platite/incasate sau transferate. Daca o casa de schimb valutar/punct de schimb valutar isi inceteaza definitiv activitatea, are urmatoarele obligatii: -in maximum 10 zile calendaristice de la data incetarii activitatii sa comunice in scris acest fapt catre B.N.R. – Directia reglementare si autorizare; -sa restituie in original autorizatia de functionare si scrisoarea de atribuire a codului statistic. Cursurile in lei ale valutelor publicate de Banca Nationala a Romaniei in lista cursurilor pietei valutare vor fi cotate cu 4 zecimale (de exemplu, 1 EURO = n,zzzz RON). EXEMPLU La punctul de schimb valutar deschis de catre S.C. XXXX S.R.L. se efectueaza in data de 14 iulie 2009 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/ de la populatie la cursurile afisate in moneda nationala : 1.cumpararea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6400 lei/EURO; 2.vanzarea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6900 lei/EURO. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de vanzare-cumparare valuta: 1. cumpararea de valuta: 5314 „Casa in valuta“ - 5311 „Casa in lei“=18.560 lei /4000 euro(pretul de cumparare) 2. vanzarea de valuta (4.000 euro): D5311 „Casa in lei“- % =18.760 lei (pretul de vanzare al valutei) C5314 „Casa in valuta“=18.560 lei (pretul de cumparare al valutei) C708„Venituri din activitati diverse“ *) 200 lei (venit din comision) *)La venituri se inregistreaza numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb la momentul tranzactiei.

Casa de Amanet

Ce este "amanet"-ul? Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert. Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau comercial cu sau fara deposedare. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale. Ce este o Casa de Amanet? Incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei nr. 28/2006 privind unele masuri financiar-fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, casele de amanet fac obiectul inscrierii in Registrul de evidenta deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cu toate acestea, casele de amanet nu intocmesc si nu depun situatiile financiare potrivit reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a Romaniei, aplicabile institutiilor de credit. Casele de amanet sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditii de gajare: Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin: -scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica; -atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei. Atentie:legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei. Exemplu: La data de 01.08.2009, casa de amanet S.C. „ XXXX” S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica „Y”, proprietara a unui "set" de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. La data restituirii imprumutului ,persoana „Y” va achita casei de amanet un comision de 20%. Comision = 1.000 x 20% = 200 lei Inregistrari contabile, 1.Acordarea imprumutului: 2678„Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”=1.000 lei si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet: D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” = 1.000 lei. __________________________________________________ 2.la scadenta(31.07.2010), pot exista mai multe situatii: 2.1 persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului. 5311„Casa in lei”-% =1.200 lei 2678„Alte creante imobilizate”1.000 lei 704„Venituri din servicii prestate”200 lei Atentie, in legatura cu TVA Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate. Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”= 1.000 lei _________________________________________________ 2.2 -persoana fizica "Y",NU ramburseaza contravaloarea imprumutului, si NU cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului. Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar,pentru a "ocolii" sa ceara instantei printr-o ordonanta, autorizarea(executarea) gajului prin: · scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica; · atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei. Conform contractului intre parti bunul gajat prezinta urmatoarele caracteristici: · 1 lantisor 5 grame = 250lei · 1 pereche cercei 10 grame = 500 lei · 1 bratara 5 grame = 250lei TOTAL: 20 grame = 1.000lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat: 303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”=1.000lei Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata: · 1 lantisor 5 grame = 275lei · 1 pereche cercei 10 grame = 550 lei · 1 bratara 5 grame = 275lei TOTAL: 20 grame = 1.100lei Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) : 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 100 lei. 2.21 -casa de amanet se hotaraste sa vanda bijuteriile in vederea recuperarii imprumutului acordat debitorului "Y" In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. a)Pret evaluat 1.000 lei b)Adaos comercial 50% 500 lei si TVA 19% (pentru intreaga suma de 1.500lei) 285 lei Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor: 371„Marfuri”-% 1.785 lei 2678„Alte creante imobilizate” 1.000 lei 378„Diferente de pret la marfuri”500 lei 4428„TVA neexigibila”285 lei Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate: C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei -Vanzarea bijuteriilor catre un tert: 5311„Casa in lei”-% = 1.785 lei 707„Venituri din vanzarea marfurilor”=1.500 lei 4427„T.V.A. colectata” 285 lei -Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: % - 371„Marfuri” =1.785 lei 607 „Cheltuieli privind marfurile” -% 1.000 lei 378 „Diferente de pret la marfuri”500 lei 4428 „T.V.A. neexigibila”= 285 lei Exigibilitatea T.V.A.: 4427„T.V.A. colectata”-4423 „T.V.A. de plata” = 285 lei Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor: 4423 „T.V.A. de plata”- 5121„Banca in lei”= 285 lei ___________________________________________ 2.3 Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni Data scadentei: 31.10.2010 Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision,( in plus)de 15%. Comision perceput: 1.000 * 15% = 150 lei (NU la 1200 lei cum procedeaza unele case de amanet) In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume: -comision suplimentar = 150 lei Total de plata (31.10.2010) 200 + 150 = 350 lei de incasat -Imprumut acordat = 1.000 lei Total general = 1.350 lei Aici avem cele trei situatii notate la pozitia "2.1","2.2"si "2.3": In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se procedeaza conform situatiei la punctul "2.1"). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor aratate la punctele "2.2" si "2.3" _______________________________________________________ 2.4 -Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul acordat, comision 1.000 * 20% = 200 lei Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.000 lei: 2678 „Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”= 800 lei Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de 1.000 lei: D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul: 5311„Casa in lei”-% 1.200 lei 2678„Alte creante imobilizate”800 lei 462„Creditori diversi” 200 lei 704„Venituri din servicii prestate”200 lei Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului: C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 ___________________________________ In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial. 462„Creditori”-5311„Casa in lei” 200 lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat: 303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”= 800lei Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) : 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 200 lei. Se procedeaza la fel ca la punctul " 2.21"

Salariile si ajutoarele materiale datorate

1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salariii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială obţine un împrumut pe termen de 5 luni cu o dobândă anuală de 30%. Împrumutul se încadrează pe data de 10.03.N. valuarea împrumutului este de 100.000 lei şi se rambursează la scadenţă ,dobânda se constituie şi se plăteşte lunar din contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm încasarea împrumutului: 5121 = 519 100.000 lei Dobânda lunară =(100.000 * 30% )/12=2.500lei 2. Înregistrăm dobânda pe lună martie pt. 20 zile: 2.1 înreg.dobânzii : 2.500/30*20=1.667 666 = 5198 1667 lei 2.2 plata dobânzii : 5198 = 5121 1667 lei 3. Înregistrăm dobânda pe luna aprilie: 3.1 înreg.dobânzii : 666 = 5198 2.500 lei (mai,iunie,iulie la fel) 3.2 plata dobânzii : 5198 = 5121 2.500 lei 4. Înregistrăm dobânda pe luna august 10 zile: 4.1 înreg.dobânzii:2.500/30*10=833 lei 666 = 5198 833 lei 4.2 plata dobânzii: 5198 = 5121 833 lei 5. Înregistrăm rambursarea împrumutului: 519 = 5121 100.000 lei

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială realizează în luna august a exerciţiului N următoarele operaţii : 1. schimbă din contul bancar în valută 2.000 euro la un curs de 3,50 lei/euro ,comision 0,5%, 2. încasează o creanţă de 10.000 euro ,constituită la un curs de 4,1 lei/euro şi încasează la un curs de 3,70 lei/euro, 3. plăteşte un furnizor extern cu suma de 15.000 $,datorie constituită la o valuare a dolarului de 2,90 lei/$ şi plătită la un curs de 2,95 lei/$. 1. Înregistrăm schimbul din ct. bancar în valută: 581 = 5121 7.000 lei 627 = 5121 35 lei 5124=581 2.000 euro(7000 lei, curs 3.5 lei/euro) 627=5124 10 euro (35 lei) 2. Înregistrăm încasarea unei creanţe ,se înregistrează diferenţele de curs valutar: % = 411 41.000 lei (10.000 euro ) 5124 10.000 euro (37.000 lei ,curs 3.7lei/euro) 665 4.000 lei diferenta curs 4.1-3.7=0.4*10.000= 4.000 lei 3.Înregistrăm plata unui furnizor extern ,se înregistrează diferenţa de curs valutar: % = 5124 15.000 $ (44.250 lei) 401 43.500 lei ( 15.000 $, curs 2.95lei/$) 665 750 lei -diferenta curs 2.90-2.95=0.05*15.000=750 lei Conform reglementarilor , contabilizarea se "tine"numai in lei!

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială realizează în luna august anul N, următoarele operaţiuni: a. ridică de la bancă suma de 5.000 lei, b. depune suma ridicată în casieria societăţii , c. plăteşte din casierie un furnizor de imobilizări în sumă de 2.500lei, d. plăteşte un avans de trezorerie în sumă de 1.000lei (utilizat pt. : plata unui furnizor – 800lei,deplasare –100 lei şi protocol – 100 lei), e. încasează de la clienţi 2.000 lei, f. depune de la bancă 1.500 lei (comision bancar 2% ). 1. Înregistrăm ridicarea unei sume de la bancă: 581 = 5121 5.000 lei 2. Înregistrăm depunerea sumei ridicate în casierie: 5311 = 581 5.000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului de imobilier din casierie: 404 = 5311 2.500 lei 4. Înregistrăm plata unui avans de trezorerie utilizat pt.plata unui furnizor ,deplasare ,protocol: - plata avansului : 542 = 5121 1000lei - plata cu ajutorul avansului : % = 542 950lei 623 50 401 800 624 100 - restul avansului nereturnat ,se returnează la casierie: 5311 = 542 50 lei 5. Înregistrăm încasare clienţi: 5121 = 411 2000 lei 6. Înregistrăm depunere la bancă : 581 = 5311 1500 lei 5121 = 581 1500 lei - înreg. comision bancar: 627 = 5121 30lei

Investitii pe termen scurt

În contabilitatea titlurilor de plasament se regăsesc investiţiile firmei pe termen scurt. Acestea sunt acţiuni şi/sau obligaţiuni achiziţionate de întreprindere pe termen scurt. Scopul deţinerii acestor acţiuni şi obligaţiuni este unul speculativ şi anume, obţinerea unor venituri imediate (caştiguri pe termen scurt).

Conturile din gr. 50 au funcţie contabilă de ACTIV excepţie face contul 509 “Varsăminte de efectuat pentru investiţiile firmei”.

Cu ajutorul contului 509 se înregistrează acţiunile şi respectiv obligaţiunile cu plata ulterioară , care nu se achită imediat. O societate comercială răscumpără de la acţionari 300 de acţiuni ,preţ de răscumpărare (valuare nominală ) 100 lei/acţiune ,pe care îi achită prin casierie. - 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 125lei/acţiune şi se încasează prin bancă. - 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 90 lei/acţiune şi se încasează prin casierie. - 100 din acţiunile răscumpărate se anulează. 1. Înregistrăm răscumpărarea acţiunilor proprii : 300 * 100 = 30.000 preţ de răscumpărare 502 = 5311 30.000 lei 2. Înregistrăm revânzarea a 100 acţiuni cu 125 lei/acţiune 5121 = % 100 * 125 = 12.500 lei 502 100 * 100 = 10.000 764 100 * (125 – 100 )= 2.500

3. Înregistrăm revânzarea a 100 de acţiuni cu 90 lei/acţiune % = 502 10.000 lei 5311 9.000 644 1.000

4. Înregistrăm anularea acţiunilor ( VN = P răscumpărare) 1012 = 502 10.000 lei

Actiuni

O societate comercială acţionează de la bursă ,în exerciţiul N ,20.000 acţiuni la un preţ de 1leu/acţiune, comision 2%.

Acţiunile vor fi plătite astfel: - 50% în momentul achiziţiei prin contul curent de la bancă, - 50% ulterior prin caseria unităţii.

Societatea decide să vândă 10.000 acţiuni la un preţ de 1.20 lei/acţiune,încasarea acestora făcându-se prin contul curent de la bancă,comision 2%,627”cheltuieli cu serv. bancare” La sf. exerciţiului N cursul acţiunilor ajunge la valuarea de 0.90 lei/acţiune,o depreciere a acţiunilor,se constituie provizion pt. o depreciere.

În exerciţiul următor societatea vinde acţiunile la o valuare de 0,95 lei/acţiune,încasarea făcându-se prin contul curent de la bancă (comision 2%). 1. Înregistrăm achiziţia acţiunilor de la bursă: · 50% cu plata imediată prin bancă 503 = 5121 10.000 lei · 50% cu plata ulterioară 503 = 509 10.000 lei · plata ulterioară a acţiunilor prin casierie: 509 = 5311 10.000 lei 2. Înregistrăm plata comisionului (contul 622): 622 = 5121 20.000 * 2% = 400 lei 3. Înregistrăm vânzarea acţiunilor prin bancă, preţ de vânzare 1,2 lei: · vânzarea acţiunilor 5121 = % 1,2 * 10.000 = 12.000 lei 503 10.000 764 2.000 · înreg plata comisionului bancar 627 = 5121 240 lei 4. Înregistrăm constituirea provizionului pentru depreciere: 6814 = 591 20.000 * 0,1 = 2.000 lei 5. Înregistrăm vânzarea acţiunilor (prin bancă) preţ de vânzare 0,25 lei: · vânzarea % = 503 10.000 lei 5121 9.500 664 500 · înregistrarea comisionului 627 = 5121 9.500 * 2% = 190 lei

Obligatiuni cotate

O societate comercială achiziţionează 1.000 obligaţiuni cotate la o valuare de10 lei / obligaţiune.Plata acestora se va face ulterior prin casieria unităţii.Societatea vinde obligaţiunile la un preţ de10 lei/obligaţiune,comision 1,5 %. Încasarea se va face prin contul curent de la bancă.

Înregistrăm achiziţionarea obligaţiunilor cotate la o valoare de oblig. 506 = 509 1.000 * 10 = 10.000 lei

Înregistrăm plata prin casierie 509 = 5311 10.000 lei

Înregistrăm vânzarea obligaţiunilor: 5121 = 506 10.000 lei

Înregistrăm încasarea obligaţiunilor prin bancă: 627 = 5121 150 lei

Contul 711

O poveste neacademica a contului 711(Variatia stocurilor) Inca de la inceput trebuie sa spun ca acest cont NU reprezinta venituri.O sa para paradoxal deoarece este in clasa 7(venituri).Acest cont este folosit pentru a echilibra soldul contului 121 in luna atunci cand ramanem in stoc la sf.perioadei de gestiune cu produse finite(variatia stocurilor), in opozitie cu cheltuielile privind consumul materiilor prime si materialelor(601;602).Contul 711 NU influenteaza soldul contului 121 atunci cand nu mai avem produse finite in stoc.El se "rectifica" prin a se debita (se "inchide" prin sine) si prin contul 121 temporar, echilibrand astfel totalitatea cheltuielilor cu materiile prime si stocul de produse finite nevalorificat(ce nu s-a "transformat" in venituri) la un moment dat. I.Exemplu:in luna "n" 1.Consum materii prime: 601-301=10.000 lei 2.Productie: rezulta cantitatea 300 buc (33.33 lei/buc) 345-711 =10.000 lei 3.Vanzari produse finite (se vand 100 buc la pret de 50 lei =5.000lei ) stoc ramas dupa vanzare = 200 buc 411-701=5.000 lei 4.Se descarca gestiunea 711-345= 3.333 lei ( 100 * 33.33 lei/buc) _____________________________________________ Situatia contului 121 la sf.lunii "n": Cheltuieli:10.000 lei Venituri:5.000 +(10.000 -3.333) =11.667 lei Sold:1.667 lei (format din:dif.de la 33.33 lei/buc la 50 lei/buc = 16.67 lei/buc * 100 buc vandute=1.667 lei). _____________________________________________ Luna n+1 Se vinde restul de 200 buc 411-701 = (200*50 lei) 10.000 lei Se descarca gestiunea prod.finite. 711-345 =(200*33.33) 6.666 lei _____________________________________________ Situatia contului 121 la sf.lunii n+1 Cheltuieli: 0 Venituri 10.000-6.666=3.333 lei _____________________________________________ Sold: initial 1.667+3.333=5.000 lei (format din vanzarea in totalitate a productiei realizata in luna "n" de 300 buc * diferenta de pret de 16.67 lei/buc=5.000 lei) Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului ! (de la postarea

Baruri, restaurante, firme de catering

din 22.08.2009) II.Exemplu: Reluam situatia data urmarind numai veniturile si cheltuielile. 1.Consum materii prime: 601-301 =1000 lei Productia: 345-711=1000 lei(500buc) Vanzarea produse finite:(250buc) cu 30% adaos comercial. 411-701 = 650 lei Scaderea gestiunii produse finite: (250 buc) 711-345 = 500 lei Trecerea la magazin propriu-marfa:(250 buc) 371-345 = 500 lei Adaos comercial: 30% 371-378 = 150 lei Vanzarea marfii : 5311-707=650 lei Descarcarea gestiunii de marfa : 378-371=150 lei 607-371= 500 lei _______________________________ Situatia contului 121 Cheltuieli:1000+500=1500 lei Venituri:(1000-500)+650+650=1800 lei Sold(profit):1800-1500=300 lei _______________________________ De unde provine profitul? 1.30% ad.com la prod.finite=150 lei 2.30% ad.com.la marfuri = 150 lei ________________________________ Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului !

Materii prime

I.Contabilizarea intrarilor de materii prime : 1.ca aport la Capitalul Social de la asociati 301materii prime -456 decontari cu asociatii 2.cu factura de la furnizori 301 materii prime-401furnizori 4426 TVA deductibila-401furnizori 3.fara factura sosita (de la furnizori) 301 materii prime-408 furnizori-facturi nesosite 4428 TVAneexigibila - 408 furnizori-facturi nesosite 3.1.la primirea facturii 408 furnizori-facturi nesosite - 401 furnizori 4426 TVA deductibila - 4428 TVAneexigibila 4.din avansuri de trezorerie 301 materii prime - 542 avansuri de trezorerie 4426 TVA deductibila - 542 avansuri de trezorerie 5.de la terti (venite de la prelucrare si din custodie) 301 materii prime -351 materii aflate la terti 5.1 de la terti (chelt.de prelucrare) 301 materii prime- 401 furnizori 4426 TVA deductibila- 401 furnizori 6.de la subunitate si alte entitati afiliate 301materii prime-451 decontari intre entitatile afiliate 6.1sau 301materii prime-481 decontari intre unitate si subunitate 6.2 sau 301materii prime-452decontari privind interesele de participare 6.3 sau 301materii prime-482decontari intre subunitati 7.din donatii si gratuitati 301 materii prime -7582 venituri din donatii primite 8.din plusuri constatate la inventar 301materii prime-601chelt. cu mat. prime 9.alte cheltuieli care intra in pretul materiei prime 301 materii prime- 401 furnizori 4426 TVA deductibila-401 furnizori II.Contabilizarea iesirilor de materii prime 1.descarcare de gestiune prin consum 601chelt. cu mat. Prime-301 materii prime 2.calamitati naturale 671 chelt. privind calamitatile naturale-301materii prime 3.prin donatii acordate 6582 donatii acordate -301materii prime 635 - chelt. cu alte taxe si impozite-4427 TVA colectata 4.pierderi si lipsuri la inventar, 4.1 lipsuri la inventar neimputabile 601chelt. cu mat. Prime-301materii prime 635 chelt. cu alte taxe si impozite-4427TVA colectata 4.2 lipsuri la inventar imputabile 601chelt. cu mat. Prime-301materii prime (descarcarea de gestiune) 4282 alte creante in legatura cu personalul-7588 alte venituri din exploatare -imputare 4282 alte creante in legatura cu personalul-4427 TVA colectata -imputare Sau 461debitori diversi-7588 alte venituri din exploatare -imputare Sau 461debitori diversi-4427 TVA colectata -imputare 5.transformarea in marfuri 371 marfuri -301materii prime 6.trimise spre prelucrare tertilor 351materii prime aflate la terti -301materii prime 7.materii prime retrase de asociati din Capitalul Social 456 decontari cu asociatii -301materii prime 8.livrare materii prime la subunitati 481 decontari intre unitate-subunitate - 301materii prime 9.minus constatat la inventar 601chelt. cu materii prime-301materii prime

Contabilizarea Deseurilor

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ocazionate de constituirea şi plata Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane juridice: 1. La unitatea vânzătoare de deşeuri reciclabile (persoană juridică): a) Vânzarea deşeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidenţierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu: 4111 = % - total factură, inclusiv TVA “Clienţi” 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” - valoarea deşeurilor vândute (inclusiv cota de 3% - Fond de mediu) 4427 “TVA colectată” TVA aferentă b) Încasarea facturii, mai puţin a cotei din veniturile realizate de unitatea deţinătoare reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenţa dintre valoarea totală a facturii şi cota reţinută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare/valorificatoare se înregistrează la cheltuieli, articol contabil: % = 4111„Clienţi” - total factură, inclusiv TVA 512„Conturi curente la bănci” - valoarea facturii emise, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - cota de 3% - Fond de mediu, reţinută de colector/valorificator 2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deşeuri reciclabile: a) Achiziţionarea deşeurilor de la unitatea deţinătoare, pe baza facturii primite de la aceasta: % = 401„Furnizori” - total factură, inclusiv TVA 3xx„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” - valoarea deşeurilor achiziţionate 4426„TVA deductibilă” - TVA aferentă b) Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reţinându-se prin stopaj la sursă: 401„Furnizori” = 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei reprezentând cota de 3% - Fond de mediu c) Achitarea facturii emise de unitatea deţinătoare (vânzătoare) de deşeuri, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu: 401„Furnizori” = 512„Conturi curente la bănci” d) Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reţinute de unitatea colectoare/valorificatoare: 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” = 512 „Conturi curente la bănci” II. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente constituirii Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane fizice: a) Achiziţionarea deşeurilor de la persoana fizica deţinătoare (vanzatoare), pe bază de borderou de achiziţie: 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” = 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice şi reţinerea cotei de 3%- Fond de mediu: 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” = %531„Casa” - valoarea deşeurilor achiziţionate - valoarea deşeurilor achiziţionate, mai puţin cota de 3% 447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei de 3% reprezentând Fondul de mediu

Amortizare fiscala vs amortizare contabila.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii în acţiuni Creşterea capitalului prin transformarea unor datorii în aporturi de capital poate avea loc atât în cazul unor societăţi comerciale cu o situaţie economico-financiară bună, cât şi în cazul celor cu o situaţie precară, cu probleme de trezorerie şi care nu îşi pot rambursa datoriile, creditorii devenind astfel de acţionari. În activitatea practică pot exista unele situaţii când datoriile au fost contractate în această perspectivă de conversie. În literatura contabilă de specialitate, aceste cazuri sunt prezente sub denumirea de conversie de creanţe, pentru SC debitoare realizându-se conversia unor datorii în capital propriu. Cele mai des întâlnite cazuri de conversie a datoriilor în capital sunt cele care privesc împrumuturile pe bază de obligaţiuni, dividendele de plată, alte împrumuturi, datorii către salariaţi din salarii şi premii. Băncile comerciale, în baza unor convenţii încheiate, pot accepta conversia drepturilor de creanţă deţinute (credite)asupra unor societăţi aflate sub supraveghere economico-financiară, în aporturi de capital. În cazul împrumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligaţiuni convertibile, se poate prevede încă de la lansarea acestora posibilitatea preschimbării obligaţiunilor în acţiuni propriii, la o anumită dată, într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii bine determinate. Conversia va atrage reducerea datoriei şi creşterea capitalului social. Exemple a) Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori Societatea comercială „B” emite 2.000 de noi acţiuni, valoarea nominală 1,2 lei, valoarea de emisie 1,4 lei, acţiuni care se subscriu de către furnizorul B în compensaţie cu dreptul său de creanţă asupra societăţii A. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni + prima de emisiune (1,4 – 1,2) x 2.000 = 400 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 2.800 1011 „Capitalul subscris nevărsat 2.400 1041 „Prime de emisiune”400 2. Se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizor prin compensaţie cu acţiunile subscrise. 401 „Furnizori” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”2.800 3. Se înregistrează regularizarea capitalului 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”2.400 b) Creşterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung O societate datorează unei bănci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, în valoare de 600 lei şi dobânzile aferente de 100 lei. Banca acceptă conversia creanţelor în aporturi de capital, în baza convenţiei încheiate între părţi. Se emit 1000 de acţiuni noi la o valoare de emisie de 0,7 lei, valoarea nominală fiind de 0,6 lei/bucată. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 600 1041 „Prime de emisiune”100 (0,7 – 0,6) x 1000 = 100 2. Se înregistrează conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital de subscris 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenţă”600 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”100 3. Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat”=1012 „Capital subscris vărsat” 600 c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor emise în acţiuni O SC la o a treia scadenţă anuală decide conversia a 1000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1lei contra a 4.000 de acţiuni noi, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni cu o valoare nominală de 0,2 lei. Reducerea împrumutului: 1.000 obligaţiuni x 1 lei/buc = 1.000 lei Creşterea capitalului cu 4 x 1.000 = 4.000 acţiuni noi Valoarea nominală a acţiunilor = 4.000 buc. x 0,2 lei = 800 lei Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 200 lei (1.000 - 800) 1. Se înregistrează reducerea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni şi creşterea capitalului, evidenţiindu-se şi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”= % 1000 1012 „Capital subscris vărsat”800 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”200 d) Creşterea capitalului social prin conversia dividendelor în acţiuni: Totalul dividendelor datorate acţionarilor pe baza bilanţului contabil aprobat de AGA este de 6.000 lei, impozit 10% = 60 lei, reprezentând o sumă disponibilă de 5.400 lei. Capitalul este divizat în 10.000 titluri, valoarea nominală 1,6 lei, valoarea de emisie 2 lei/bucată, acţionarii convenind plata dividendului în acţiuni. Nr. de acţiuni emise = = 2.700acţiuni Capitalul social = 2.700 x 1,6 = 4.320lei Prima de emisiune = 5.400 – 4.320 = 1.080lei 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor noi emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” =% 5.400 1012 „Capitalul subscris vărsat”4.320 1041 „Prime de emisiune”1.080 2. Se înregistrează eliberarea acţiunilor în schimbul dividendelor datorate: 457 „Dividende de plată”= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”5.400

Active necorporale-ajustari

Exemplu: O societate a cumpărat dreptul exclusiv de a produce băuturi răcoritoare sub licenţă pe o perioadă de 10 ani. Se estimează că există un segment de piaţă care solicită o cantitate semnificativă de băuturi răcoritoare pentru cel puţin 10 ani. În această situaţie societatea amortizează dreptul de a produce băuturi răcoritoare pe durata a 10 ani atâta timp cât nu există dovada că durata de viaţă utilă poate să fie mai scurtă. Când beneficiile viitoare realizate de un activ necorporal sunt generate prin dreptul de proprietate care a fost garantat pentru o perioadă limitată, durata de viaţă utilă a activului necorporal nu trebuie să fie mai mare decât perioada garantată de dreptul de proprietate, cu excepţia cazului în care: a) dreptul de proprietate poate fi reînnoit; b) reînnoirea este aproape sigură. Metoda de amortizare care este utilizată în cazul activelor necorporale trebuie să reflecte modul în care activul participă la realizarea de beneficii economice. Dacă nu poate fi determinat acest lucru în mod fidel atunci trebuie folosită metoda liniară. Cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioadă trebuie să fie recunoscute ca o cheltuială reflectată în contul de profit şi pierdere. Valoarea reziduală în cazul imobilizărilor necorporale se presupune nulă cu excepţia cazurilor în care: a) există o obligaţie a unei terţe părţi de a cumpăra activul la sfârşitul duratei sale utile de viaţă; b) există o astfel de piaţă în care valoarea reziduală poate fi determinată şi există garanţia ca acest segment de piaţă va exista şi la sfârşitul duratei de viaţă utilă a activului. Revizuirea perioadei de amortizare şi a metodei de amortizare trebuie efectuată cel puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar. Dacă se preconizează că sunt suficiente elemente care intervin semnificativ în modificarea duratei de viaţă atunci perioada de amortizare trebuie schimbată. De asemenea, dacă se constată că la beneficiile economice contribuţia activului se modifică mult, atunci, de asemenea, metoda de amortizare trebuie schimbată. Exemplu: la sfârşitul celui de-al doilea an de amortizare se consideră că estimarea iniţială privind durata de viaţă utilă (5 ani şi valoarea de înregistrare 5000 de lei) trebuie revizuită şi se estimează durata de viaţă utilă la 3 ani. În această situaţie cheltuielile cu amortizarea în cel de-al doilea an sunt: - cheltuiala anuală cu amortizarea estimată iniţial 5000:5=1000/an - cheltuiala anuală cu amortizarea revizuită (5000-1000):2=2000/an • înregistrarea contabilă (anul 2 şi 3) se face astfel: 681 = 281 2000 Un activ necorporal nu mai apare înregistrat în contabilitate dacă nu mai participă la realizarea de beneficii economice viitoare sau când este cedat sau scos din uz. Câştigurile sau pierderile provenite din cedare sau scoatere din uz a unor imobilizări necorporale sunt recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere. Exemplu: Se retrage din uz un program informatic cu o valoare contabilă de 2000 de lei, amortizarea înregistrată fiind de 1500 de lei. Înregistrările în contabilitate sunt: • scoaterea din evidenţă a imobilizării necorporale 2000 % = C208 2000 1500 D280 500 C658

Codul Fiscal

MOTTO

"Am incercat intotdeauna sa transform orice dezastru intr-o oportunitate" (John D. Rockefeller)

Cum se fac legile in RO si mai ales cum se aplica...si cine le pune in aplicare.Asta imi aduce aminte de un banc foarte bun.Arata logica. Deci: "Doua vaci stateau intr-un copac si crosetau apa folosind 2 caramizi. La un moment dat, una dintre ele o intreaba pe cealalta: - Cit e ceasul, ma? Cealalta scoate termometrul din caciula si zice: - Joi! Morala: Nu indoiti sticlele de Coca-Cola." Nu "suna" ca si Codul Fiscal impreuna cu Codul de Procedura Fiscala?

Imobilizari necorporale si corporale efectuate in regie proprie

1.Exemplu: Pentru realizarea unui nou procedeu de turnare, într-o unitate industrială se fac cheltuieli atât în regie proprie cât şi prin cooperare cu o unitate de cercetare, cunoscându-se următoarele date: consumul de materii prime, conform bonurilor consum 24.000 lei, consum de materiale auxiliare, conform documentelor justificative 12.000 lei; salariile personalului care a lucrat la noul proces de turnare 36.000 lei. În luna următoare se primeşte factura de la unitatea de cercetare care cuprinde valoarea lucrărilor facturate 48.000 lei, TVA 19%, după care se recepţionează, aplicându-se în unitate. Procedeul de turnare este prevăzut a se utiliza pe o perioadă de 5 ani, însă după trei ani este scos din folosinţă, generând următoarele înregistrări contabile. • Se înregistrează consumul de materii prime, în sumă de 24.000 lei, conform documentelor justificative, pentru realizarea unui nou procedeu de turnare,: 601 „Cheltuieli cu materiile prime”=301 „Materii prime”24.000 • Se înregistrează consumul de materii auxiliare, în sumă de 12.000, pentru procedeul de turnare, conform documentelor justificative: 6021 „Cheltuieli cu materiile auxiliare”=3021 „Materiale auxiliare”12.000 • Se înregistrează cheltuielile cu drepturile salariale, în suma de 36.000 RON, aferente personalului ce a lucrat la realizarea procedeului de turnare: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”=421 „Personal – salarii datorate”36.000 • Se înregistrează recepţia parţială a procesului de turnare, pentru cheltuielile efectuate în regie proprie: 233 „Imobilizări necorporale în curs”=721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 72.000 • Se înregistrează primirea facturii fiscale în luna următoare, de la o unitate de cercetare, pentru prestaţiile efectuate pentru definitivarea noului procedeu de turnare de 48.000 lei şi TVA 19 %: % = 404 „Furnizori de imobilizări”57.120 233 „Imobilizări necorporale în curs”48.000 4426 „TVA deductibilă”9.120 •Se înregistrează recepţia definitivă a procesului de turnare, ca şi imobilizare necorporală, la valoarea de 120.000 lei: 203 „Cheltuieli de dezvoltare”=233 „Imobilizări necorporale în curs”120.000 • Se înregistrează calculul şi înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare, pentru un an calendaristic, conform duratei de utilizare de 5 ani, în sumă de 24.000 lei (120.000 lei: 5 ani = 24.000lei anual): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”= 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”24.000 • Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare parţial amortizate, după trei ani de utilizare, se contabilizează: (24.000 lei X 3 ani = 72.000 lei): % =203 „Cheltuieli de dezvoltare”120.000 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”72.000 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”48.000 Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi ale altor drepturi şi valori similare se conduce cu ajutorul contului 205, care are aceeaşi denumire. În practică este posibil diverse tratamente contabile al valorilor contabilizate în contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”, şi anume: A. în contabilitatea concendentului: • contabilizarea redevenţei cuvenite în baza contractului de concesionare: 461 „Debitori diverşi”=706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” • încasarea prin bancă a redevenţei, conform Contractului de concesionare şi a Extrasului de cont, se reflectă, prin formula contabilă: 5121 „Conturi la bănci în lei”=461 „Debitori diverşi” B. în contabilitatea concesionarului: • preluarea concesiunii, conform contractului de concesionare, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”= 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” • redevenţa datorată conform Contractului de concesionare se înregistrează formula contabilă: 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”=462 „Creditori diverşi” • achitarea chiriei, conform Extrasului de cont, pentru imobilizarea concesionată, se contabilizează: 462 „Creditori diverşi”=5121 „Conturi la bănci în lei” • restituirea bunului luat în concesiune, la expirarea termenului prevăzut în contract se reflectă prin înregistrarea: 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”=205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 2.Exemplu: În legătură cu un brevet realizat în regie, pe parcursul a două perioade de gestiune, care se amortizează integral, scoţându-se din evidenţă, se cunosc următoarele date: - consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet 20.000 lei, după prima perioadă de gestiune recepţionându-se parţial. în a doua perioadă de gestiune se finalizează brevetul, consumându-se: materiale auxiliare 6.000 lei, după care se recepţionează şi amortizează liniar pe parcursul a 5 ani. În contabilitate, în legătură cu acest brevet se fac următoarele înregistrări: • colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, în prima lună: 601 „Cheltuieli cu materii prime”=301 „Materii prime”40.000 • colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”=421 „Personal - salarii datorate”20.000 • înregistrarea la sfârşitul primei luni a valorii brevetului în curs de realizare: 233 „Imobilizări necorporale în curs”=721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 60.000 • contabilizarea consumul de materiale auxiliare în luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru finalizarea brevetului: 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”=3021 „Materiale auxiliare”6.000 • recepţia finală a brevetului, în perioada a doua de gestiune, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”=% 66.000 203 „Imobilizări necorporale în curs”60.000 721 „Venituri din producţie de imobilizări necorporale”6.000 • amortizarea anuală a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-ar înregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”=2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” 13.200 • închiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru întreaga perioadă de 5 ani, se înregistrează (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei): 121 „Profit şi pierdere”=6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 66.000 • scoaterea din evidenţă a brevetului complet amortizat, după perioada de 5 ani, se contabilizează: 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare”=205 „Concesiuni, brevete,licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”66.000

Vanzarea-Cumpararea unui imobil (sale-purchase of a building )

For sale or purchase of property accounting records are shown below. Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1 partile contractului; 2 descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata înrate; 3 valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4 valoarea dobânzilor; 5 perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale. Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans” (Here are treated to a real estate accounting)