Casa de Amanet

Ce este "amanet"-ul? Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert. Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau comercial cu sau fara deposedare. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale. Ce este o Casa de Amanet? Incepand cu intrarea in vigoare a Ordonantei nr. 28/2006 privind unele masuri financiar-fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, casele de amanet fac obiectul inscrierii in Registrul de evidenta deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cu toate acestea, casele de amanet nu intocmesc si nu depun situatiile financiare potrivit reglementarilor contabile emise de Banca Nationala a Romaniei, aplicabile institutiilor de credit. Casele de amanet sunt infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare. Conditii de gajare: Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o ordonanta, autorizarea gajului prin: -scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica; -atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei. Atentie:legea interzice ca prin contractul de gaj sa se stipuleze clauze prin care creditorul ar fi autorizat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se adresa instantei. Exemplu: La data de 01.08.2009, casa de amanet S.C. „ XXXX” S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica „Y”, proprietara a unui "set" de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. La data restituirii imprumutului ,persoana „Y” va achita casei de amanet un comision de 20%. Comision = 1.000 x 20% = 200 lei Inregistrari contabile, 1.Acordarea imprumutului: 2678„Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”=1.000 lei si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet: D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” = 1.000 lei. __________________________________________________ 2.la scadenta(31.07.2010), pot exista mai multe situatii: 2.1 persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului. 5311„Casa in lei”-% =1.200 lei 2678„Alte creante imobilizate”1.000 lei 704„Venituri din servicii prestate”200 lei Atentie, in legatura cu TVA Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate. Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”= 1.000 lei _________________________________________________ 2.2 -persoana fizica "Y",NU ramburseaza contravaloarea imprumutului, si NU cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului. Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar,pentru a "ocolii" sa ceara instantei printr-o ordonanta, autorizarea(executarea) gajului prin: · scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica; · atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei. Conform contractului intre parti bunul gajat prezinta urmatoarele caracteristici: · 1 lantisor 5 grame = 250lei · 1 pereche cercei 10 grame = 500 lei · 1 bratara 5 grame = 250lei TOTAL: 20 grame = 1.000lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat: 303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”=1.000lei Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata: · 1 lantisor 5 grame = 275lei · 1 pereche cercei 10 grame = 550 lei · 1 bratara 5 grame = 275lei TOTAL: 20 grame = 1.100lei Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) : 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 100 lei. 2.21 -casa de amanet se hotaraste sa vanda bijuteriile in vederea recuperarii imprumutului acordat debitorului "Y" In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. a)Pret evaluat 1.000 lei b)Adaos comercial 50% 500 lei si TVA 19% (pentru intreaga suma de 1.500lei) 285 lei Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor: 371„Marfuri”-% 1.785 lei 2678„Alte creante imobilizate” 1.000 lei 378„Diferente de pret la marfuri”500 lei 4428„TVA neexigibila”285 lei Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate: C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei -Vanzarea bijuteriilor catre un tert: 5311„Casa in lei”-% = 1.785 lei 707„Venituri din vanzarea marfurilor”=1.500 lei 4427„T.V.A. colectata” 285 lei -Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: % - 371„Marfuri” =1.785 lei 607 „Cheltuieli privind marfurile” -% 1.000 lei 378 „Diferente de pret la marfuri”500 lei 4428 „T.V.A. neexigibila”= 285 lei Exigibilitatea T.V.A.: 4427„T.V.A. colectata”-4423 „T.V.A. de plata” = 285 lei Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor: 4423 „T.V.A. de plata”- 5121„Banca in lei”= 285 lei ___________________________________________ 2.3 Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni Data scadentei: 31.10.2010 Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision,( in plus)de 15%. Comision perceput: 1.000 * 15% = 150 lei (NU la 1200 lei cum procedeaza unele case de amanet) In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume: -comision suplimentar = 150 lei Total de plata (31.10.2010) 200 + 150 = 350 lei de incasat -Imprumut acordat = 1.000 lei Total general = 1.350 lei Aici avem cele trei situatii notate la pozitia "2.1","2.2"si "2.3": In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se procedeaza conform situatiei la punctul "2.1"). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor aratate la punctele "2.2" si "2.3" _______________________________________________________ 2.4 -Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul acordat, comision 1.000 * 20% = 200 lei Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.000 lei: 2678 „Alte creante imobilizate”-5311„Casa in lei”= 800 lei Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de 1.000 lei: D8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 lei La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul: 5311„Casa in lei”-% 1.200 lei 2678„Alte creante imobilizate”800 lei 462„Creditori diversi” 200 lei 704„Venituri din servicii prestate”200 lei Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului: C8033„Valori materiale primite in pastrare sau custodie”=1.000 ___________________________________ In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial. 462„Creditori”-5311„Casa in lei” 200 lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin COMPENSARE cu imprumutul acordat: 303„Materiale de natura obiectelor de inventar”-2678„Alte creante imobilizate”= 800lei Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) : 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”-758„Alte venituri din exploatare”= 200 lei. Se procedeaza la fel ca la punctul " 2.21"

Salariile si ajutoarele materiale datorate

1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salariii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială obţine un împrumut pe termen de 5 luni cu o dobândă anuală de 30%. Împrumutul se încadrează pe data de 10.03.N. valuarea împrumutului este de 100.000 lei şi se rambursează la scadenţă ,dobânda se constituie şi se plăteşte lunar din contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm încasarea împrumutului: 5121 = 519 100.000 lei Dobânda lunară =(100.000 * 30% )/12=2.500lei 2. Înregistrăm dobânda pe lună martie pt. 20 zile: 2.1 înreg.dobânzii : 2.500/30*20=1.667 666 = 5198 1667 lei 2.2 plata dobânzii : 5198 = 5121 1667 lei 3. Înregistrăm dobânda pe luna aprilie: 3.1 înreg.dobânzii : 666 = 5198 2.500 lei (mai,iunie,iulie la fel) 3.2 plata dobânzii : 5198 = 5121 2.500 lei 4. Înregistrăm dobânda pe luna august 10 zile: 4.1 înreg.dobânzii:2.500/30*10=833 lei 666 = 5198 833 lei 4.2 plata dobânzii: 5198 = 5121 833 lei 5. Înregistrăm rambursarea împrumutului: 519 = 5121 100.000 lei

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială realizează în luna august a exerciţiului N următoarele operaţii : 1. schimbă din contul bancar în valută 2.000 euro la un curs de 3,50 lei/euro ,comision 0,5%, 2. încasează o creanţă de 10.000 euro ,constituită la un curs de 4,1 lei/euro şi încasează la un curs de 3,70 lei/euro, 3. plăteşte un furnizor extern cu suma de 15.000 $,datorie constituită la o valuare a dolarului de 2,90 lei/$ şi plătită la un curs de 2,95 lei/$. 1. Înregistrăm schimbul din ct. bancar în valută: 581 = 5121 7.000 lei 627 = 5121 35 lei 5124=581 2.000 euro(7000 lei, curs 3.5 lei/euro) 627=5124 10 euro (35 lei) 2. Înregistrăm încasarea unei creanţe ,se înregistrează diferenţele de curs valutar: % = 411 41.000 lei (10.000 euro ) 5124 10.000 euro (37.000 lei ,curs 3.7lei/euro) 665 4.000 lei diferenta curs 4.1-3.7=0.4*10.000= 4.000 lei 3.Înregistrăm plata unui furnizor extern ,se înregistrează diferenţa de curs valutar: % = 5124 15.000 $ (44.250 lei) 401 43.500 lei ( 15.000 $, curs 2.95lei/$) 665 750 lei -diferenta curs 2.90-2.95=0.05*15.000=750 lei Conform reglementarilor , contabilizarea se "tine"numai in lei!

Operatiuni de trezorerie

O societate comercială realizează în luna august anul N, următoarele operaţiuni: a. ridică de la bancă suma de 5.000 lei, b. depune suma ridicată în casieria societăţii , c. plăteşte din casierie un furnizor de imobilizări în sumă de 2.500lei, d. plăteşte un avans de trezorerie în sumă de 1.000lei (utilizat pt. : plata unui furnizor – 800lei,deplasare –100 lei şi protocol – 100 lei), e. încasează de la clienţi 2.000 lei, f. depune de la bancă 1.500 lei (comision bancar 2% ). 1. Înregistrăm ridicarea unei sume de la bancă: 581 = 5121 5.000 lei 2. Înregistrăm depunerea sumei ridicate în casierie: 5311 = 581 5.000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului de imobilier din casierie: 404 = 5311 2.500 lei 4. Înregistrăm plata unui avans de trezorerie utilizat pt.plata unui furnizor ,deplasare ,protocol: - plata avansului : 542 = 5121 1000lei - plata cu ajutorul avansului : % = 542 950lei 623 50 401 800 624 100 - restul avansului nereturnat ,se returnează la casierie: 5311 = 542 50 lei 5. Înregistrăm încasare clienţi: 5121 = 411 2000 lei 6. Înregistrăm depunere la bancă : 581 = 5311 1500 lei 5121 = 581 1500 lei - înreg. comision bancar: 627 = 5121 30lei

Investitii pe termen scurt

În contabilitatea titlurilor de plasament se regăsesc investiţiile firmei pe termen scurt. Acestea sunt acţiuni şi/sau obligaţiuni achiziţionate de întreprindere pe termen scurt. Scopul deţinerii acestor acţiuni şi obligaţiuni este unul speculativ şi anume, obţinerea unor venituri imediate (caştiguri pe termen scurt).

Conturile din gr. 50 au funcţie contabilă de ACTIV excepţie face contul 509 “Varsăminte de efectuat pentru investiţiile firmei”.

Cu ajutorul contului 509 se înregistrează acţiunile şi respectiv obligaţiunile cu plata ulterioară , care nu se achită imediat. O societate comercială răscumpără de la acţionari 300 de acţiuni ,preţ de răscumpărare (valuare nominală ) 100 lei/acţiune ,pe care îi achită prin casierie. - 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 125lei/acţiune şi se încasează prin bancă. - 100 din acţiunile răscumpărate se revând la preţ de vânzare 90 lei/acţiune şi se încasează prin casierie. - 100 din acţiunile răscumpărate se anulează. 1. Înregistrăm răscumpărarea acţiunilor proprii : 300 * 100 = 30.000 preţ de răscumpărare 502 = 5311 30.000 lei 2. Înregistrăm revânzarea a 100 acţiuni cu 125 lei/acţiune 5121 = % 100 * 125 = 12.500 lei 502 100 * 100 = 10.000 764 100 * (125 – 100 )= 2.500

3. Înregistrăm revânzarea a 100 de acţiuni cu 90 lei/acţiune % = 502 10.000 lei 5311 9.000 644 1.000

4. Înregistrăm anularea acţiunilor ( VN = P răscumpărare) 1012 = 502 10.000 lei

Actiuni

O societate comercială acţionează de la bursă ,în exerciţiul N ,20.000 acţiuni la un preţ de 1leu/acţiune, comision 2%.

Acţiunile vor fi plătite astfel: - 50% în momentul achiziţiei prin contul curent de la bancă, - 50% ulterior prin caseria unităţii.

Societatea decide să vândă 10.000 acţiuni la un preţ de 1.20 lei/acţiune,încasarea acestora făcându-se prin contul curent de la bancă,comision 2%,627”cheltuieli cu serv. bancare” La sf. exerciţiului N cursul acţiunilor ajunge la valuarea de 0.90 lei/acţiune,o depreciere a acţiunilor,se constituie provizion pt. o depreciere.

În exerciţiul următor societatea vinde acţiunile la o valuare de 0,95 lei/acţiune,încasarea făcându-se prin contul curent de la bancă (comision 2%). 1. Înregistrăm achiziţia acţiunilor de la bursă: · 50% cu plata imediată prin bancă 503 = 5121 10.000 lei · 50% cu plata ulterioară 503 = 509 10.000 lei · plata ulterioară a acţiunilor prin casierie: 509 = 5311 10.000 lei 2. Înregistrăm plata comisionului (contul 622): 622 = 5121 20.000 * 2% = 400 lei 3. Înregistrăm vânzarea acţiunilor prin bancă, preţ de vânzare 1,2 lei: · vânzarea acţiunilor 5121 = % 1,2 * 10.000 = 12.000 lei 503 10.000 764 2.000 · înreg plata comisionului bancar 627 = 5121 240 lei 4. Înregistrăm constituirea provizionului pentru depreciere: 6814 = 591 20.000 * 0,1 = 2.000 lei 5. Înregistrăm vânzarea acţiunilor (prin bancă) preţ de vânzare 0,25 lei: · vânzarea % = 503 10.000 lei 5121 9.500 664 500 · înregistrarea comisionului 627 = 5121 9.500 * 2% = 190 lei

Obligatiuni cotate

O societate comercială achiziţionează 1.000 obligaţiuni cotate la o valuare de10 lei / obligaţiune.Plata acestora se va face ulterior prin casieria unităţii.Societatea vinde obligaţiunile la un preţ de10 lei/obligaţiune,comision 1,5 %. Încasarea se va face prin contul curent de la bancă.

Înregistrăm achiziţionarea obligaţiunilor cotate la o valoare de oblig. 506 = 509 1.000 * 10 = 10.000 lei

Înregistrăm plata prin casierie 509 = 5311 10.000 lei

Înregistrăm vânzarea obligaţiunilor: 5121 = 506 10.000 lei

Înregistrăm încasarea obligaţiunilor prin bancă: 627 = 5121 150 lei

Contul 711

O poveste neacademica a contului 711(Variatia stocurilor) Inca de la inceput trebuie sa spun ca acest cont NU reprezinta venituri.O sa para paradoxal deoarece este in clasa 7(venituri).Acest cont este folosit pentru a echilibra soldul contului 121 in luna atunci cand ramanem in stoc la sf.perioadei de gestiune cu produse finite(variatia stocurilor), in opozitie cu cheltuielile privind consumul materiilor prime si materialelor(601;602).Contul 711 NU influenteaza soldul contului 121 atunci cand nu mai avem produse finite in stoc.El se "rectifica" prin a se debita (se "inchide" prin sine) si prin contul 121 temporar, echilibrand astfel totalitatea cheltuielilor cu materiile prime si stocul de produse finite nevalorificat(ce nu s-a "transformat" in venituri) la un moment dat. I.Exemplu:in luna "n" 1.Consum materii prime: 601-301=10.000 lei 2.Productie: rezulta cantitatea 300 buc (33.33 lei/buc) 345-711 =10.000 lei 3.Vanzari produse finite (se vand 100 buc la pret de 50 lei =5.000lei ) stoc ramas dupa vanzare = 200 buc 411-701=5.000 lei 4.Se descarca gestiunea 711-345= 3.333 lei ( 100 * 33.33 lei/buc) _____________________________________________ Situatia contului 121 la sf.lunii "n": Cheltuieli:10.000 lei Venituri:5.000 +(10.000 -3.333) =11.667 lei Sold:1.667 lei (format din:dif.de la 33.33 lei/buc la 50 lei/buc = 16.67 lei/buc * 100 buc vandute=1.667 lei). _____________________________________________ Luna n+1 Se vinde restul de 200 buc 411-701 = (200*50 lei) 10.000 lei Se descarca gestiunea prod.finite. 711-345 =(200*33.33) 6.666 lei _____________________________________________ Situatia contului 121 la sf.lunii n+1 Cheltuieli: 0 Venituri 10.000-6.666=3.333 lei _____________________________________________ Sold: initial 1.667+3.333=5.000 lei (format din vanzarea in totalitate a productiei realizata in luna "n" de 300 buc * diferenta de pret de 16.67 lei/buc=5.000 lei) Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului ! (de la postarea

Baruri, restaurante, firme de catering

din 22.08.2009) II.Exemplu: Reluam situatia data urmarind numai veniturile si cheltuielile. 1.Consum materii prime: 601-301 =1000 lei Productia: 345-711=1000 lei(500buc) Vanzarea produse finite:(250buc) cu 30% adaos comercial. 411-701 = 650 lei Scaderea gestiunii produse finite: (250 buc) 711-345 = 500 lei Trecerea la magazin propriu-marfa:(250 buc) 371-345 = 500 lei Adaos comercial: 30% 371-378 = 150 lei Vanzarea marfii : 5311-707=650 lei Descarcarea gestiunii de marfa : 378-371=150 lei 607-371= 500 lei _______________________________ Situatia contului 121 Cheltuieli:1000+500=1500 lei Venituri:(1000-500)+650+650=1800 lei Sold(profit):1800-1500=300 lei _______________________________ De unde provine profitul? 1.30% ad.com la prod.finite=150 lei 2.30% ad.com.la marfuri = 150 lei ________________________________ Se observa contul 711 NU are influenta asupra rezultatului !

Materii prime

I.Contabilizarea intrarilor de materii prime : 1.ca aport la Capitalul Social de la asociati 301materii prime -456 decontari cu asociatii 2.cu factura de la furnizori 301 materii prime-401furnizori 4426 TVA deductibila-401furnizori 3.fara factura sosita (de la furnizori) 301 materii prime-408 furnizori-facturi nesosite 4428 TVAneexigibila - 408 furnizori-facturi nesosite 3.1.la primirea facturii 408 furnizori-facturi nesosite - 401 furnizori 4426 TVA deductibila - 4428 TVAneexigibila 4.din avansuri de trezorerie 301 materii prime - 542 avansuri de trezorerie 4426 TVA deductibila - 542 avansuri de trezorerie 5.de la terti (venite de la prelucrare si din custodie) 301 materii prime -351 materii aflate la terti 5.1 de la terti (chelt.de prelucrare) 301 materii prime- 401 furnizori 4426 TVA deductibila- 401 furnizori 6.de la subunitate si alte entitati afiliate 301materii prime-451 decontari intre entitatile afiliate 6.1sau 301materii prime-481 decontari intre unitate si subunitate 6.2 sau 301materii prime-452decontari privind interesele de participare 6.3 sau 301materii prime-482decontari intre subunitati 7.din donatii si gratuitati 301 materii prime -7582 venituri din donatii primite 8.din plusuri constatate la inventar 301materii prime-601chelt. cu mat. prime 9.alte cheltuieli care intra in pretul materiei prime 301 materii prime- 401 furnizori 4426 TVA deductibila-401 furnizori II.Contabilizarea iesirilor de materii prime 1.descarcare de gestiune prin consum 601chelt. cu mat. Prime-301 materii prime 2.calamitati naturale 671 chelt. privind calamitatile naturale-301materii prime 3.prin donatii acordate 6582 donatii acordate -301materii prime 635 - chelt. cu alte taxe si impozite-4427 TVA colectata 4.pierderi si lipsuri la inventar, 4.1 lipsuri la inventar neimputabile 601chelt. cu mat. Prime-301materii prime 635 chelt. cu alte taxe si impozite-4427TVA colectata 4.2 lipsuri la inventar imputabile 601chelt. cu mat. Prime-301materii prime (descarcarea de gestiune) 4282 alte creante in legatura cu personalul-7588 alte venituri din exploatare -imputare 4282 alte creante in legatura cu personalul-4427 TVA colectata -imputare Sau 461debitori diversi-7588 alte venituri din exploatare -imputare Sau 461debitori diversi-4427 TVA colectata -imputare 5.transformarea in marfuri 371 marfuri -301materii prime 6.trimise spre prelucrare tertilor 351materii prime aflate la terti -301materii prime 7.materii prime retrase de asociati din Capitalul Social 456 decontari cu asociatii -301materii prime 8.livrare materii prime la subunitati 481 decontari intre unitate-subunitate - 301materii prime 9.minus constatat la inventar 601chelt. cu materii prime-301materii prime

Contabilizarea Deseurilor

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ocazionate de constituirea şi plata Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane juridice: 1. La unitatea vânzătoare de deşeuri reciclabile (persoană juridică): a) Vânzarea deşeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidenţierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu: 4111 = % - total factură, inclusiv TVA “Clienţi” 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” - valoarea deşeurilor vândute (inclusiv cota de 3% - Fond de mediu) 4427 “TVA colectată” TVA aferentă b) Încasarea facturii, mai puţin a cotei din veniturile realizate de unitatea deţinătoare reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenţa dintre valoarea totală a facturii şi cota reţinută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare/valorificatoare se înregistrează la cheltuieli, articol contabil: % = 4111„Clienţi” - total factură, inclusiv TVA 512„Conturi curente la bănci” - valoarea facturii emise, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - cota de 3% - Fond de mediu, reţinută de colector/valorificator 2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deşeuri reciclabile: a) Achiziţionarea deşeurilor de la unitatea deţinătoare, pe baza facturii primite de la aceasta: % = 401„Furnizori” - total factură, inclusiv TVA 3xx„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” - valoarea deşeurilor achiziţionate 4426„TVA deductibilă” - TVA aferentă b) Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reţinându-se prin stopaj la sursă: 401„Furnizori” = 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei reprezentând cota de 3% - Fond de mediu c) Achitarea facturii emise de unitatea deţinătoare (vânzătoare) de deşeuri, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu: 401„Furnizori” = 512„Conturi curente la bănci” d) Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reţinute de unitatea colectoare/valorificatoare: 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” = 512 „Conturi curente la bănci” II. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente constituirii Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane fizice: a) Achiziţionarea deşeurilor de la persoana fizica deţinătoare (vanzatoare), pe bază de borderou de achiziţie: 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” = 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice şi reţinerea cotei de 3%- Fond de mediu: 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” = %531„Casa” - valoarea deşeurilor achiziţionate - valoarea deşeurilor achiziţionate, mai puţin cota de 3% 447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei de 3% reprezentând Fondul de mediu

Amortizare fiscala vs amortizare contabila.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii în acţiuni Creşterea capitalului prin transformarea unor datorii în aporturi de capital poate avea loc atât în cazul unor societăţi comerciale cu o situaţie economico-financiară bună, cât şi în cazul celor cu o situaţie precară, cu probleme de trezorerie şi care nu îşi pot rambursa datoriile, creditorii devenind astfel de acţionari. În activitatea practică pot exista unele situaţii când datoriile au fost contractate în această perspectivă de conversie. În literatura contabilă de specialitate, aceste cazuri sunt prezente sub denumirea de conversie de creanţe, pentru SC debitoare realizându-se conversia unor datorii în capital propriu. Cele mai des întâlnite cazuri de conversie a datoriilor în capital sunt cele care privesc împrumuturile pe bază de obligaţiuni, dividendele de plată, alte împrumuturi, datorii către salariaţi din salarii şi premii. Băncile comerciale, în baza unor convenţii încheiate, pot accepta conversia drepturilor de creanţă deţinute (credite)asupra unor societăţi aflate sub supraveghere economico-financiară, în aporturi de capital. În cazul împrumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligaţiuni convertibile, se poate prevede încă de la lansarea acestora posibilitatea preschimbării obligaţiunilor în acţiuni propriii, la o anumită dată, într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii bine determinate. Conversia va atrage reducerea datoriei şi creşterea capitalului social. Exemple a) Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori Societatea comercială „B” emite 2.000 de noi acţiuni, valoarea nominală 1,2 lei, valoarea de emisie 1,4 lei, acţiuni care se subscriu de către furnizorul B în compensaţie cu dreptul său de creanţă asupra societăţii A. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni + prima de emisiune (1,4 – 1,2) x 2.000 = 400 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 2.800 1011 „Capitalul subscris nevărsat 2.400 1041 „Prime de emisiune”400 2. Se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizor prin compensaţie cu acţiunile subscrise. 401 „Furnizori” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”2.800 3. Se înregistrează regularizarea capitalului 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”2.400 b) Creşterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung O societate datorează unei bănci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, în valoare de 600 lei şi dobânzile aferente de 100 lei. Banca acceptă conversia creanţelor în aporturi de capital, în baza convenţiei încheiate între părţi. Se emit 1000 de acţiuni noi la o valoare de emisie de 0,7 lei, valoarea nominală fiind de 0,6 lei/bucată. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 600 1041 „Prime de emisiune”100 (0,7 – 0,6) x 1000 = 100 2. Se înregistrează conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital de subscris 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenţă”600 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”100 3. Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat”=1012 „Capital subscris vărsat” 600 c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor emise în acţiuni O SC la o a treia scadenţă anuală decide conversia a 1000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1lei contra a 4.000 de acţiuni noi, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni cu o valoare nominală de 0,2 lei. Reducerea împrumutului: 1.000 obligaţiuni x 1 lei/buc = 1.000 lei Creşterea capitalului cu 4 x 1.000 = 4.000 acţiuni noi Valoarea nominală a acţiunilor = 4.000 buc. x 0,2 lei = 800 lei Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 200 lei (1.000 - 800) 1. Se înregistrează reducerea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni şi creşterea capitalului, evidenţiindu-se şi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”= % 1000 1012 „Capital subscris vărsat”800 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”200 d) Creşterea capitalului social prin conversia dividendelor în acţiuni: Totalul dividendelor datorate acţionarilor pe baza bilanţului contabil aprobat de AGA este de 6.000 lei, impozit 10% = 60 lei, reprezentând o sumă disponibilă de 5.400 lei. Capitalul este divizat în 10.000 titluri, valoarea nominală 1,6 lei, valoarea de emisie 2 lei/bucată, acţionarii convenind plata dividendului în acţiuni. Nr. de acţiuni emise = = 2.700acţiuni Capitalul social = 2.700 x 1,6 = 4.320lei Prima de emisiune = 5.400 – 4.320 = 1.080lei 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor noi emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” =% 5.400 1012 „Capitalul subscris vărsat”4.320 1041 „Prime de emisiune”1.080 2. Se înregistrează eliberarea acţiunilor în schimbul dividendelor datorate: 457 „Dividende de plată”= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”5.400

Active necorporale-ajustari

Exemplu: O societate a cumpărat dreptul exclusiv de a produce băuturi răcoritoare sub licenţă pe o perioadă de 10 ani. Se estimează că există un segment de piaţă care solicită o cantitate semnificativă de băuturi răcoritoare pentru cel puţin 10 ani. În această situaţie societatea amortizează dreptul de a produce băuturi răcoritoare pe durata a 10 ani atâta timp cât nu există dovada că durata de viaţă utilă poate să fie mai scurtă. Când beneficiile viitoare realizate de un activ necorporal sunt generate prin dreptul de proprietate care a fost garantat pentru o perioadă limitată, durata de viaţă utilă a activului necorporal nu trebuie să fie mai mare decât perioada garantată de dreptul de proprietate, cu excepţia cazului în care: a) dreptul de proprietate poate fi reînnoit; b) reînnoirea este aproape sigură. Metoda de amortizare care este utilizată în cazul activelor necorporale trebuie să reflecte modul în care activul participă la realizarea de beneficii economice. Dacă nu poate fi determinat acest lucru în mod fidel atunci trebuie folosită metoda liniară. Cheltuielile cu amortizarea pentru fiecare perioadă trebuie să fie recunoscute ca o cheltuială reflectată în contul de profit şi pierdere. Valoarea reziduală în cazul imobilizărilor necorporale se presupune nulă cu excepţia cazurilor în care: a) există o obligaţie a unei terţe părţi de a cumpăra activul la sfârşitul duratei sale utile de viaţă; b) există o astfel de piaţă în care valoarea reziduală poate fi determinată şi există garanţia ca acest segment de piaţă va exista şi la sfârşitul duratei de viaţă utilă a activului. Revizuirea perioadei de amortizare şi a metodei de amortizare trebuie efectuată cel puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar. Dacă se preconizează că sunt suficiente elemente care intervin semnificativ în modificarea duratei de viaţă atunci perioada de amortizare trebuie schimbată. De asemenea, dacă se constată că la beneficiile economice contribuţia activului se modifică mult, atunci, de asemenea, metoda de amortizare trebuie schimbată. Exemplu: la sfârşitul celui de-al doilea an de amortizare se consideră că estimarea iniţială privind durata de viaţă utilă (5 ani şi valoarea de înregistrare 5000 de lei) trebuie revizuită şi se estimează durata de viaţă utilă la 3 ani. În această situaţie cheltuielile cu amortizarea în cel de-al doilea an sunt: - cheltuiala anuală cu amortizarea estimată iniţial 5000:5=1000/an - cheltuiala anuală cu amortizarea revizuită (5000-1000):2=2000/an • înregistrarea contabilă (anul 2 şi 3) se face astfel: 681 = 281 2000 Un activ necorporal nu mai apare înregistrat în contabilitate dacă nu mai participă la realizarea de beneficii economice viitoare sau când este cedat sau scos din uz. Câştigurile sau pierderile provenite din cedare sau scoatere din uz a unor imobilizări necorporale sunt recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere. Exemplu: Se retrage din uz un program informatic cu o valoare contabilă de 2000 de lei, amortizarea înregistrată fiind de 1500 de lei. Înregistrările în contabilitate sunt: • scoaterea din evidenţă a imobilizării necorporale 2000 % = C208 2000 1500 D280 500 C658

Codul Fiscal

MOTTO

"Am incercat intotdeauna sa transform orice dezastru intr-o oportunitate" (John D. Rockefeller)

Cum se fac legile in RO si mai ales cum se aplica...si cine le pune in aplicare.Asta imi aduce aminte de un banc foarte bun.Arata logica. Deci: "Doua vaci stateau intr-un copac si crosetau apa folosind 2 caramizi. La un moment dat, una dintre ele o intreaba pe cealalta: - Cit e ceasul, ma? Cealalta scoate termometrul din caciula si zice: - Joi! Morala: Nu indoiti sticlele de Coca-Cola." Nu "suna" ca si Codul Fiscal impreuna cu Codul de Procedura Fiscala?

Imobilizari necorporale si corporale efectuate in regie proprie

1.Exemplu: Pentru realizarea unui nou procedeu de turnare, într-o unitate industrială se fac cheltuieli atât în regie proprie cât şi prin cooperare cu o unitate de cercetare, cunoscându-se următoarele date: consumul de materii prime, conform bonurilor consum 24.000 lei, consum de materiale auxiliare, conform documentelor justificative 12.000 lei; salariile personalului care a lucrat la noul proces de turnare 36.000 lei. În luna următoare se primeşte factura de la unitatea de cercetare care cuprinde valoarea lucrărilor facturate 48.000 lei, TVA 19%, după care se recepţionează, aplicându-se în unitate. Procedeul de turnare este prevăzut a se utiliza pe o perioadă de 5 ani, însă după trei ani este scos din folosinţă, generând următoarele înregistrări contabile. • Se înregistrează consumul de materii prime, în sumă de 24.000 lei, conform documentelor justificative, pentru realizarea unui nou procedeu de turnare,: 601 „Cheltuieli cu materiile prime”=301 „Materii prime”24.000 • Se înregistrează consumul de materii auxiliare, în sumă de 12.000, pentru procedeul de turnare, conform documentelor justificative: 6021 „Cheltuieli cu materiile auxiliare”=3021 „Materiale auxiliare”12.000 • Se înregistrează cheltuielile cu drepturile salariale, în suma de 36.000 RON, aferente personalului ce a lucrat la realizarea procedeului de turnare: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”=421 „Personal – salarii datorate”36.000 • Se înregistrează recepţia parţială a procesului de turnare, pentru cheltuielile efectuate în regie proprie: 233 „Imobilizări necorporale în curs”=721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 72.000 • Se înregistrează primirea facturii fiscale în luna următoare, de la o unitate de cercetare, pentru prestaţiile efectuate pentru definitivarea noului procedeu de turnare de 48.000 lei şi TVA 19 %: % = 404 „Furnizori de imobilizări”57.120 233 „Imobilizări necorporale în curs”48.000 4426 „TVA deductibilă”9.120 •Se înregistrează recepţia definitivă a procesului de turnare, ca şi imobilizare necorporală, la valoarea de 120.000 lei: 203 „Cheltuieli de dezvoltare”=233 „Imobilizări necorporale în curs”120.000 • Se înregistrează calculul şi înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare, pentru un an calendaristic, conform duratei de utilizare de 5 ani, în sumă de 24.000 lei (120.000 lei: 5 ani = 24.000lei anual): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”= 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”24.000 • Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare parţial amortizate, după trei ani de utilizare, se contabilizează: (24.000 lei X 3 ani = 72.000 lei): % =203 „Cheltuieli de dezvoltare”120.000 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”72.000 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”48.000 Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi ale altor drepturi şi valori similare se conduce cu ajutorul contului 205, care are aceeaşi denumire. În practică este posibil diverse tratamente contabile al valorilor contabilizate în contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”, şi anume: A. în contabilitatea concendentului: • contabilizarea redevenţei cuvenite în baza contractului de concesionare: 461 „Debitori diverşi”=706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” • încasarea prin bancă a redevenţei, conform Contractului de concesionare şi a Extrasului de cont, se reflectă, prin formula contabilă: 5121 „Conturi la bănci în lei”=461 „Debitori diverşi” B. în contabilitatea concesionarului: • preluarea concesiunii, conform contractului de concesionare, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”= 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” • redevenţa datorată conform Contractului de concesionare se înregistrează formula contabilă: 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”=462 „Creditori diverşi” • achitarea chiriei, conform Extrasului de cont, pentru imobilizarea concesionată, se contabilizează: 462 „Creditori diverşi”=5121 „Conturi la bănci în lei” • restituirea bunului luat în concesiune, la expirarea termenului prevăzut în contract se reflectă prin înregistrarea: 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”=205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 2.Exemplu: În legătură cu un brevet realizat în regie, pe parcursul a două perioade de gestiune, care se amortizează integral, scoţându-se din evidenţă, se cunosc următoarele date: - consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet 20.000 lei, după prima perioadă de gestiune recepţionându-se parţial. în a doua perioadă de gestiune se finalizează brevetul, consumându-se: materiale auxiliare 6.000 lei, după care se recepţionează şi amortizează liniar pe parcursul a 5 ani. În contabilitate, în legătură cu acest brevet se fac următoarele înregistrări: • colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, în prima lună: 601 „Cheltuieli cu materii prime”=301 „Materii prime”40.000 • colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”=421 „Personal - salarii datorate”20.000 • înregistrarea la sfârşitul primei luni a valorii brevetului în curs de realizare: 233 „Imobilizări necorporale în curs”=721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 60.000 • contabilizarea consumul de materiale auxiliare în luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru finalizarea brevetului: 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”=3021 „Materiale auxiliare”6.000 • recepţia finală a brevetului, în perioada a doua de gestiune, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”=% 66.000 203 „Imobilizări necorporale în curs”60.000 721 „Venituri din producţie de imobilizări necorporale”6.000 • amortizarea anuală a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-ar înregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”=2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” 13.200 • închiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru întreaga perioadă de 5 ani, se înregistrează (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei): 121 „Profit şi pierdere”=6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 66.000 • scoaterea din evidenţă a brevetului complet amortizat, după perioada de 5 ani, se contabilizează: 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare”=205 „Concesiuni, brevete,licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”66.000

Vanzarea-Cumpararea unui imobil (sale-purchase of a building )

For sale or purchase of property accounting records are shown below. Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1 partile contractului; 2 descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata înrate; 3 valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4 valoarea dobânzilor; 5 perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale. Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans” (Here are treated to a real estate accounting)

Decont de Cheltuieli.

Pentru ca bonurile caselor de marcat sunt deductibile numai in conditiile date de lege(HG 105/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte : Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare. In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat. Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans. In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.

Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul (deplasari,cumparari de marfuri,etc.)

Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare. Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

______________________________________________________

Daca delegatia se intocmeste pentru alte localitati si pentru un numar de n zile(mai mic de 90 de zile).Delegatia nu poate depasi 90 de zile.

Pentru detalii incercati HG 543/1995.

Termenul de depunere a decontului este de 30 de zile de la sosirea delegatului .Nu mai tarziu de inchiderea exercitiului financiar.Daca delegatul face achizitii de marfuri in aceeasi localitate termenul este de 3 zile.

Decont de cheltuieli 1. Serveste ca: - document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate (in valuta si in lei), cu ocazia deplasarii in strainatate; - document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans; - document justificativ de inregistrare in registrul de casa (in valuta) si in contabilitate. 2. Se intocmeste intr-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe intreaga durata a deplasarii. 3. Circula: - la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la intoarcerea din deplasare si calculul eventualelor penalizari de intarziere, care semneaza de verificare; - la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata diferentei in cazul in care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasarii, suma cheltuielilor efective depaseste avansul primit; - la casieria unitatii pentru plata diferentei, caz in care titularul de avans semneaza pentru primirea diferentei respective, fara a se mai intocmi document distinct. In cazul in care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit, diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pe baza de Chitanta pentru operatiuni in valuta (cod 14-4-1/a), Dispozitie de incasare catre casierie (cod 14-4-4/a), dupa caz. 4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. 5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea unitatii; - denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; - numele si prenumele titularului de avans; - avans in valuta sau in valuta si in lei; sume decontate; diferente de restituit/primit; - semnaturi: conducatorul unitatii, seful compartimentului financiar-contabil, controlul financiar preventiv, titularul de avans, persoana care verifica decontul.

Ar mai fi de adaugat ca pentru organizatii nonprofit diurna ce depaseste 2,5 limita din HG 1860/2006 este asimilata salariilor.De mentionat ca si cheltuiala deductibila la extern : 30 ron cazare fara documente , iar in Europa 35 eur diurna si 35 eur cazare fara documente.

Din punct de vedere fiscal, diurna(se acorda numai daca delegatrea se face inafara localitatii de resedinta si pentru mai mult de 24 de ore) poate avea o componenta deductibila si una nedeductibila . Conform Codului Fiscal, art. 21 pct.3 lit b) au deductibilitate limitata : “suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice ” Cashiers receipts are tax deductible only in the circumstances of law (HG 105/2009)

Definitii privind arhiva.

1. documente – înscrisuri oficiale sau particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi electronice; 2. unitate arhivistică – element component al unui fond sau unei colecţii arhivistice, care se individualizează prin conţinutul şi forma sa şi care ocupă o poziţie distinctă în instrumentul de evidenţă a fondului sau colecţiei; 3. fond arhivistic – totalitatea documentelor create şi/sau deţinute pe parcursul activităţii sau existenţei persoanelor juridice sau fizice, indiferent de suport; 4. colecţie arhivistică – totalitatea documentelor grupate de o persoană juridică sau fizică conform unui anumit criteriu, fără a ţine seama de provenienţa lor; 5. creator de arhive – persoană juridică de drept public sau privat sau persoană fizică , care în decursul activităţii a creat sau creează şi deţine arhive; 6. deţinător de arhive – persoană juridică sau fizică competentă să păstreze, să conserve şi să folosească documente de arhivă în condiţiile prezentei legi; 7. nomenclator arhivistic – listă sistematică a tuturor categoriilor de documente emise, primite sau întocmite pentru uz intern de către un creator în decursul activităţii proprii, având la bază evaluarea acestora pe criteriul structural, tematic, al valorii şi al termenelor de păstrare 8. selecţionare – operaţiune arhivistică prin care se reţin pentru păstrare permanentă documentele care aparţin Patrimoniului Arhivistic Naţional al României şi se elimină cele lipsite de importanţă, în urma evaluării lor conform nomenclatorului arhivistic 9. arhivă publică - arhivă creată şi/sau deţinută de persoane juridice de drept public; 10. arhivă privată – arhivă creată şi/sau deţinută de persoane fizice şi de persoane juridice de drept privat; 11. arhivă electronică – sistem electronic de arhivare, împreună cu totalitatea documentelor arhivate; 12. prelucrare arhivistică – ansamblul operaţiunilor efectuate în scopul realizării evidenţei, inventarierii, selecţionării şi păstrării documentelor de arhivă; 13. protecţia documentelor de arhivă – ansamblu de măsuri normative şi instituţionale vizând identificarea factorilor de risc la care sunt expuse documentele, precum şi procedurile şi activităţile preventive de asigurare, păstrare, conservare şi securitate a acestora; 14. drept de custodie a documentelor – dreptul Arhivelor Naţionale de a păstra, proteja şi conserva documente primite de la persoane fizice şi juridice, respectând dreptul de proprietate al depunătorului; 15. drept de preemţiune – dreptul Arhivelor Naţionale de a avea prioritate la cumpărarea oricărui document cu valoare istorică de la persoane fizice şi juridice.

COMPARTIMENTUL "DEPOZITUL DE ARHIVA"

COMPARTIMENTUL DEPOZITUL DE ARHIVA - informaţii generale despre structura compartimentului de arhivă, organizare, subordonare, calificarea personalului care este desemnat cu atribuţii pe linie de arhivă; - regulamentul de funcţionare a arhivei; - numele şi prenumele şefului direcţiei/compartimentului în subordinea căreia/căruia se află arhiva; - persoana cu atribuţii pe linie de arhivă: numele, prenumele, funcţia, calitatea – arhivar, responsabil cu arhiva, gradul de pregătire, baza legală de funcţionare, dacă are atestat sau nu, atribuţiile din fişa postului, vechimea în munca de arhivă, data ultimei instruiri, modul în care a preluat gestiunea arhivei instituţiei cu proces - verbal de predare-primire); - date generale privind arhiva instituţiei (număr de fonduri arhivistice deţinute, anii extremi, cantitatea în m.l.); - stadiul de prelucrare arhivistică a documentelor (ordonare, inventariere –calitatea inventarelor, selecţionare); - lucrări de selecţionare întocmite; modul de întocmire a unei lucrări de selecţionare (se va urmări dacă documentele care fac obiectul selecţionării se păstrează, în ordine, pe rafturi, pentru a fi verificate de către delegaţii Direcţiei a Arhivelor Naţionale, în vederea confirmării lucrării de selecţionare, în conformitate cu prevederile art. 35 din Instrucţiuni...); - date referitoare la arhivă tehnică ( anii extremi, cantitatea, suportul); - arhivă pe alţi suporţi de informaţie (filme, fotografii, suporţi magnetici etc.) - anii extremi, cantitatea, modul de inventariere; - existenţa în depozitul de arhivă a matricelor sigilare (sigilii şi ştampile); - documente cu valoare practică ( exp. state de plată, cantitate, ani extremi, etc.); - pregătirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional pentru depunere spre păstrare permanentă la Direcţia Arhivelor Naţionale.; - modul de evidenţă a tuturor intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice din depozit (registru de evidenţă curentă a intrărilor şi ieşirilor, registru de depozit, alte instrumente de evidenţă); - condiţiile de păstrare a arhivei (se va urmări dacă instituţia deţine spaţiu special amenajat pentru arhivă, dacă depozitul este destinat prin construcţie arhivei, spaţiul este suficient arhivei existente, sediul şi amplasarea depozitului de arhivă, regimul de proprietate al spaţiului: închiriat, proprietate, suprafaţa depozitului de arhivă); - mijloace de păstrare a documentelor ( rafturi, existenţa mijloacelor de protecţie a documentelor); - se va verifica dacă spaţiul de depozitare dispune de ferestre care să asigure aerisirea naturală, ferestre asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme, instalaţii de climatizare sau ventilaţie, aparate de control (termometre, higrometre etc.), dacă citirile se consemnează într-un caiet de depozit, dacă sunt scări de arhivă, cărucioare de transport interior etc., camere de lucru lângă depozit; - se va verifica dacă spaţiul prezintă factori de degradare (praf, surse de infecţie, lumină solară directă, surse de întreţinere a agenţilor biologici, solicitare la uzură mecanică, pericol de foc, temperaturi excesive, pericol de inundaţii sau infiltraţii de apă, variaţii de temperatură şi umiditate ); dacă în depozitul de arhivă s-a asigurat curăţenia şi ordinea interioară; - se va urmări dacă depozitul este prevăzut cu stingătoare portabile (cu încărcătură de dioxid de carbon şi praf, cu gaze inerte, alte materiale de stingere a incendiilor (lopeţi, nisip, topoare etc.); - depozitul deţine mijloace de alarmare automată în caz de incendiu, stingere automată a incendiilor; - modul în care este reglementat şi restricţionat accesul în depozit - căile de acces la depozit sunt prevăzute cu uşi metalice sau grilaj metalic la uşi, gratii la ferestre, sistem automat de alarmare antiefracţie, alte sisteme de securitate; - sistematizarea documentelor în depozitul de arhivă; ghidul topografic.

Temei legal:in conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, a instrucţiunilor, regulamentelor şi normelor de aplicare a acesteia.

SECRETARIAT-ARHIVA CURENTA

SECRETARIAT si ARHIVA CURENTA: - existenţa şi conţinutul dosarului istoric al instituţiei (denumirea instituţiei şi a forului ierarhic superior, adresa, denumirile succesive purtate, sediile avute, scurt istoric al creatorului şi fondului, domeniul şi obiectul de activitate, structura organizatorică, unităţi subordonate –există / nu există); - date despre nomenclatorul arhivistic ( dacă este primit de la eşalonul superior, dacă este confirmat de către Arhivele Naţionale, modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea arhivei curente); - constituirea arhivei curente (modul de înregistrare a documentelor, registratură generală, modul de completare a registrului de intrare-ieşire, formularul de registru utilizat, modul de repartizare a documentelor la compartimente pentru rezolvare, existenţa unor programe informatice de evidenţă şi gestionare a documentelor); - constituirea şi funcţionarea Comisiei de selecţionare (componenţa, decizia de numire); - folosirea documentelor (în special, eliberarea de certificate, copii sau extrase după documentele create şi/sau deţinute, evidenţa cererilor); - existenţa personalului desemnat (însărcinat) pentru rezolvarea solicitărilor privind eliberarea de copii; - modul de înregistrare a cererilor (în registrul de intrare - ieşire corespondenţă, în registrul special (alfabetic)); - modul în care se eliberează actele la solicitarea petenţilor (copii xerox, alte situaţii); - dacă au existat reclamaţii sau sesizări privind modul de soluţionare a cererilor referitoare la eliberarea unor copii; - rearhivarea dosarelor scoase din depozit pentru soluţionarea cererilor şi consemnarea lor în registrul de depozit .

Temei legal:in conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, a instrucţiunilor, regulamentelor şi normelor de aplicare a acesteia.

CECCAR vs Economist angajat

(Economist with salary vs Expert Accountant)

Mare tevatura pe o tema mai mult de orgoliu decat de altceva.

A fi sau a nu fi membru CECCAR -Economist(Expert contabil) sau Economist (Director Financiar,Contabil Sef,etc) Problema trebuie sa o abordez de la a avea o profesie liberala sau a fi angajat.Pentru a fi cat mai clar am sa fac o analogie intre a fi sau a nu fi avocat sau jurist consult. Si juristul consult si avocatul au la baza aceeasi pregatire superioara. 1.A fi avocat insa se cere pe buna dreptate o independenta si o anume competenta.Pentru aceasta avocatul ca sa poarte o asemenea "titulatura" trebuie sa faca parte dintr-o asociatie de profesionisti denumita Barou.Aceasta asociatie se ocupa cu specializarea prin examene,cursuri,etc. Avocatul poate reprezenta orice persoana fizica si juridica in fata instantei.Pentru aceasta el(ea) percepe un anume tarif.Avocatul raspunde numai fata de Barou si lege.Poate constitui asocieri de avocati pentru a se ajuta reciproc."Avocat" este o titulatura data de Barou. 2.A fi jurist inseamna ca este dependent de o anumita institutie(parivata sau nu) si poate reprezenta numai acea institutie in fata instantei.Pentru munca depusa el primeste un salariu.Raspunde numai in fata de acea institutie.El nu poate fi independent(impartial). Sigur ca Juristul Consult si Avocatul au la baza aceeasi competenta(facultate).Diferenta intre ei este ca avocatul a "aderat" la o profesie liberala pe cand juristul s-a angajat la o institutie oarecare. La fel,si Expertul Contabil (Consultant Fiscal,Evaluator,Lichidator,Auditor) si Economistul angajat la o institutie, au aceeasi pregatire economica superioara.Diferenta consta in a face parte dintr-o asociatie "speciala" sau nu, in a avea o profesie liberala sau nu; 1.A fi Expert Contabil inseamna ca ai o anumita competenta si bineinteles independenta, competenta data de o asociatie numita CECCAR si recunoscuta de autoritati. Exercitarea profesiei,intr-o astfel de organizatie,iti asigura,pe langa protectie si schimbul permanent de experienta desfasurat intr-un cadrul colegial organizat si pregatirea profesionala continua.CECCAR,este o organizatie profesionala nonprofit.Nu te obliga nimeni sa faci parte din ea.Se inscriu in aceasta organizatie, doar cei care-i accepta statutul si doresc sa activeze in mod organizat si sa aiba,in fata atacurilor nemiloase ale statului si nu numai,protectia strict necesara.Avand o profesie liberala Expertul Contabil NU poate fi angajat cu salariu.Pentru munca prestata el percepe un tarif (dat de CECCAR).El este competent in a semna (raspunde in fata legii) orice evidenta contabila,bilant,expertiza, cu care detine un contract de prestari servicii. Pot constitui ca si avocatii societati formate din experti contabili sau pot fiinta societati de expertiza contabila."Expert Contabil" este o titulatura data de CECCAR.(nota personala: suna urat "expert contabil",se putea gasi o titulatura mai buna) Definiţie Profesie liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu, liber profesionist, care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional. DEX-ul defineşte profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituţie sau întreprindere). 2.A fi Economist cu atributii de (Director Economic,Director Financiar,Contabil Sef,etc) nu este cu nimic mai prejos decat Expertul Contabil,raspunde in fata institutiei angajatoare cat si in fata legii ca angajat.Reprezinta in fata organelor statului institutia sa.Si el poate sa se autoperfectioneze sau sa faca cate specializari doreste.El este competent in a semna (raspunde in fata legii) numai evidenta contabila a institutiei,bilantul si pentru asta el este salarizat.Sigur ca poate fi angajat in acelasi timp si de o alta (sau alte) institutii. Desigur si economistii ce NU fac parte din asociatiile "speciale" pot sa-si constituie propria asociatie (o denumire ar fi Asociatia Economistilor Contabili) si de exemplu sa poarte denumirea de "Economisti experti" si in acest cadru sa se perfectioneze continuu,etc. -Cu ce e mai prejos un economist angajat Director Economic la o mutinationala de renume ,cu un salariu de 10.000 de euro pe luna si care conduce un departament cu sute de functionari si un expert contabil de la CECCAR? A se vedea si : Camera Auditorilor Financiari din Romania; Asociatia Nationala a Evaluatorilor din România – ANEVAR; Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare din Romania; Alte cateva profesii liberale: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania Colegiul Psihologilor din Romania. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din România; Corpul Expertilor Tehnici din România – CETR; Colegiul Farmacistilor din România; Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare din România; Colegiul Medicilor din România, Asociatia Medicilor Stomatologi cu Practica Privata din România; Colegiul Medicilor Veterinari din România; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România; Clubul Român de Presa; Ordinul Geodezilor din România.

Sper ca am fost destul de limpede. PS. Si pe timpul lui Ceausescu existau asemenea persoane cu atributii speciale : avocati ,experti contabili(dupa iesirea la pensie),experti tehnici...nu e nimic nou...

Iata si o definitie frumoasa: " Profesiune liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/şi care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvenţional, cu un mod special de remunerare "

Declaratie ptr somaj-modificata

Declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj se modifica din august 2009.

In Monitorul oficial nr. 579 / 2009 a fost publicat Ordinul MMFPS nr. 1454 / 2009 pentru modificarea si completarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 405 / 2004.

ca urmare a aplicarii acestui ordin “Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj” nu va mai contine denumirea angajatorului ci doar codul fiscal, codul numeric personal al angajatorului persoana fizica sau codul unic de inregistrare atribuit prin certificatul de inregistrare angajatorilor persoane fizice.

Raporturi de munca suspendate.

Pentru declararea orelor din programul de lucru in care raporturile de munca ale salariatilor au fost suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53 / 2003 – Codul Muncii si pentru care salariatii respectivi si angajatorul acestora au fost scutiti de plata contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj in temeiul art. 2 din OUG nr. 28/2009, aferente perioadei care a trecut de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, angajatorii care au beneficiat de dispozitiile acestei ordonante de urgenta au obligatia de a declara orele respective prin depunerea de declaratii rectificative, in termen de doua luni de la data de 20 august 2009.

Bonul fiscal.(Cash voucher)

Referitor la condiţiile în care bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi înregistrate în contabilitate ca documente justificative,mentionez ca prin HG nr.105 / 2009 au fost abrogate prevederile HG nr.831 / 1997 pentru aprobarea modelelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, precum şi toate ordinele ministrului economiei şi finanţelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menţionată. Astfel, a fost abrogat şi OMFP nr.293/2006 pentru modificarea OMFP nr.1714 / 2005 privind aplicarea prevederilor HG nr.831 / 1997, ordin în conformitate cu prevederile căruia, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, erau considerate documente care stau la baza înregistrării în contabilitatea cheltuielilor.

In concluzie conform HG nr.105 / 2009, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi înregistrate în contabilitate ca documente justificative numai în umătoarele cazuri: - în cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, bonurile sunt documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe bază de bon fiscal, se poate efectua numai în următoarele trei condiţii:

1. când entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal

2.când entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate,

3.cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli.

Toate bonurile de casa trebuie sa fie stampilate pe verso !!!

Creditele bancare.(Bank loans)

Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.

Creditele bancare pe termen lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" iar creditele bancare pe termen scurt se inregistreaza separat in contul 519"Credite bancare pe termen scurt".

Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii fata de furnizori se inregistreaza astfel: 401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 1621"Credite bancare pe termen 5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu" 5121"Conturi la banci in devize" iar rambursarea creditelor la scadenta: 1621"Credite bancare pe termen = % lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei" 5124"Conturi la banci in devize" Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator: 666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu" Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".