duminică, 31 iulie 2011
joi, 28 iulie 2011
Sistemul simplificat de contabilitate
Ordin 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 25 iulie 2011
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
In baza prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) si ale art. 5 alin. (1^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1
(1) Se aproba Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
(2) Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementarile contabile simplificate si regulile privind aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare anuale simplificate.
(3) Reglementarile contabile simplificate cuprind principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare si prezentare a elementelor in situatiile financiare anuale simplificate, regulile de intocmire a situatiilor financiare anuale simplificate, formatul si continutul situatiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum si continutul si functiunea conturilor contabile.
----
*) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 bis, care se poarte achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
Art. 2
(1) Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.
(2) Pentru verificarea incadrarii in criteriile prevazute la alin. (1) se au in vedere indicatorii determinati din situatiile financiare anuale, respectiv balanta de verificare, incheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii aceluiasi exercitiu financiar.
(3) In cazul persoanelor nou-infiintate, acestea pot opta in primul exercitiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca in al doilea exercitiu financiar de raportare aceste persoane inceteaza sa indeplineasca criteriile prevazute la alin. (1), ele sunt obligate sa aplice Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3
(1) Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:
a) persoanele juridice ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata;
b) persoanele juridice care apartin unui grup de societati si intra in perimetrul de consolidare a unei societati-mama cu sediul in Romania, care are obligatia de a intocmi situatii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale in vigoare;
c) societatile/companiile nationale, societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste;
d) persoanele juridice a caror activitate este reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum si cele a caror activitate este reglementata de Banca Nationala a Romaniei;
e) subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin persoanelor juridice cu sediul in strainatate, precum si subunitatile din strainatate ale persoanelor juridice din Romania a caror activitate este reglementata si supravegheata de institutiile prevazute la lit. d).
(2) Persoanele care indeplinesc cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), dar nu opteaza pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplica Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 4
(1) Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizeaza pentru evidentierea operatiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat si tratamentele contabile prevazute de reglementarile contabile simplificate.
(2) In functie de necesitatile de informatii si complexitatea operatiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza si conturi din planul de conturi general, precum si tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, completeaza situatiile financiare anuale simplificate pe baza informatiilor corespunzatoare elementelor prezentate in aceste situatii.
Art. 5
Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate in conditiile prevazute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins in aceleasi reglementari, intocmesc situatii financiare anuale simplificate, care se compun din bilant si cont de profit si pierdere simplificate, in conditiile prevazute de legea contabilitatii.
Art. 6
Situatiile financiare anuale simplificate trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei pentru intocmirea acestora in conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.
Art. 7
Persoanele prevazute la art. 2 pot organiza si conduce contabilitatea de gestiune, indiferent daca au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate.
Art. 8
Persoanele care la finele exercitiului financiar precedent depasesc limitele unuia sau ambelor criterii prevazute la art. 2 alin. (1) aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depasite.
Art. 9
(1) Ulterior constatarii depasirii limitelor oricaruia dintre cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), persoanele care au utilizat optiunea prevazuta la acel articol si la care contabilitatea a fost organizata si condusa pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform optiunii de la art. 10 alin. (3^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia ca, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a constatat depasirea criteriilor, sa ia masurile necesare in vederea respectarii prevederilor legale cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii, astfel incat aceste raportari contabile sa fie intocmite cu respectarea reglementarilor contabile aplicabile si sa fie semnate de persoanele prevazute de lege.
(2) Prevederile alin. (1) sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate.
Art. 10
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin, in tot cuprinsul Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "situatii financiare anuale simplificate" se inlocuieste cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".
Art. 11
Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar al anului 2011.
Art. 12
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Cursul de schimb este cel al BNR valabil la finele anului precedent- 4.2848 Lei/Euro, rezulta ca cifra de afaceri si valoarea activelor este de 149.968 lei"
Exemplu de modificare in vederea simplificarii a planului de conturi:
1.Conturi vechi „ 211 Terenuri, 212 Constructii” sunt transpuse in contul nou „210 Imobilizari corporale„
2.Conturi vechi „301 Materii prime si 302 Materii consumabile” sunt transpuse in contul nou „300 Materii prime si materii consumabile„
3.Conturi vechi „401 Furnizori si 404 Furnizori de imobilizari„ sunt transpuse in contul nou „400 Furnizori„
4.Conturi vechi 4111 Clienti si 419 Clienti creditori sunt transpuse in contul nou „410 Clienti”
Corectarea erorilor contabile
Se efectueaza intodeauna numai pe seama contului de profit si pierdere.
Eroarea se corecteaza la data constatarii si se interzice modificarea situatiilor financiare deja depuse.
In cazul corectarii unei erori contabile ce a generat o pierdere nu se va realiza nici o distribuire de dividend, pana nu se acopera pierderea generata de eroare.
Bilantul
Bilantul contine un numar de 24 de randuri, sub forma de lista, iar prezentarea pozitiilor este in ordinea inversa a lichiditatii activelor si in functie de exigibilitatea datoriilor.
Contul de profit si pierdere contine un numar de 8 randuri, pornind de la cifra de afaceri catre rezultatul perioadei. Formularele nu sunt insotite de note explicative.
Ca reglementare generala se aplica contabilitatea de angajamente.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 25 iulie 2011
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
In baza prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) si ale art. 5 alin. (1^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:
Art. 1
(1) Se aproba Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
(2) Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementarile contabile simplificate si regulile privind aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare anuale simplificate.
(3) Reglementarile contabile simplificate cuprind principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare si prezentare a elementelor in situatiile financiare anuale simplificate, regulile de intocmire a situatiilor financiare anuale simplificate, formatul si continutul situatiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum si continutul si functiunea conturilor contabile.
----
*) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 bis, care se poarte achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
Art. 2
(1) Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.
(2) Pentru verificarea incadrarii in criteriile prevazute la alin. (1) se au in vedere indicatorii determinati din situatiile financiare anuale, respectiv balanta de verificare, incheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii aceluiasi exercitiu financiar.
(3) In cazul persoanelor nou-infiintate, acestea pot opta in primul exercitiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca in al doilea exercitiu financiar de raportare aceste persoane inceteaza sa indeplineasca criteriile prevazute la alin. (1), ele sunt obligate sa aplice Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3
(1) Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:
a) persoanele juridice ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata;
b) persoanele juridice care apartin unui grup de societati si intra in perimetrul de consolidare a unei societati-mama cu sediul in Romania, care are obligatia de a intocmi situatii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale in vigoare;
c) societatile/companiile nationale, societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste;
d) persoanele juridice a caror activitate este reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum si cele a caror activitate este reglementata de Banca Nationala a Romaniei;
e) subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin persoanelor juridice cu sediul in strainatate, precum si subunitatile din strainatate ale persoanelor juridice din Romania a caror activitate este reglementata si supravegheata de institutiile prevazute la lit. d).
(2) Persoanele care indeplinesc cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), dar nu opteaza pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplica Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 4
(1) Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizeaza pentru evidentierea operatiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat si tratamentele contabile prevazute de reglementarile contabile simplificate.
(2) In functie de necesitatile de informatii si complexitatea operatiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza si conturi din planul de conturi general, precum si tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, completeaza situatiile financiare anuale simplificate pe baza informatiilor corespunzatoare elementelor prezentate in aceste situatii.
Art. 5
Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate in conditiile prevazute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins in aceleasi reglementari, intocmesc situatii financiare anuale simplificate, care se compun din bilant si cont de profit si pierdere simplificate, in conditiile prevazute de legea contabilitatii.
Art. 6
Situatiile financiare anuale simplificate trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei pentru intocmirea acestora in conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.
Art. 7
Persoanele prevazute la art. 2 pot organiza si conduce contabilitatea de gestiune, indiferent daca au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate.
Art. 8
Persoanele care la finele exercitiului financiar precedent depasesc limitele unuia sau ambelor criterii prevazute la art. 2 alin. (1) aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depasite.
Art. 9
(1) Ulterior constatarii depasirii limitelor oricaruia dintre cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), persoanele care au utilizat optiunea prevazuta la acel articol si la care contabilitatea a fost organizata si condusa pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform optiunii de la art. 10 alin. (3^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia ca, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a constatat depasirea criteriilor, sa ia masurile necesare in vederea respectarii prevederilor legale cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii, astfel incat aceste raportari contabile sa fie intocmite cu respectarea reglementarilor contabile aplicabile si sa fie semnate de persoanele prevazute de lege.
(2) Prevederile alin. (1) sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate.
Art. 10
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin, in tot cuprinsul Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "situatii financiare anuale simplificate" se inlocuieste cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".
Art. 11
Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar al anului 2011.
Art. 12
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Cursul de schimb este cel al BNR valabil la finele anului precedent- 4.2848 Lei/Euro, rezulta ca cifra de afaceri si valoarea activelor este de 149.968 lei"
Exemplu de modificare in vederea simplificarii a planului de conturi:
1.Conturi vechi „ 211 Terenuri, 212 Constructii” sunt transpuse in contul nou „210 Imobilizari corporale„
2.Conturi vechi „301 Materii prime si 302 Materii consumabile” sunt transpuse in contul nou „300 Materii prime si materii consumabile„
3.Conturi vechi „401 Furnizori si 404 Furnizori de imobilizari„ sunt transpuse in contul nou „400 Furnizori„
4.Conturi vechi 4111 Clienti si 419 Clienti creditori sunt transpuse in contul nou „410 Clienti”
Corectarea erorilor contabile
Se efectueaza intodeauna numai pe seama contului de profit si pierdere.
Eroarea se corecteaza la data constatarii si se interzice modificarea situatiilor financiare deja depuse.
In cazul corectarii unei erori contabile ce a generat o pierdere nu se va realiza nici o distribuire de dividend, pana nu se acopera pierderea generata de eroare.
Bilantul
Bilantul contine un numar de 24 de randuri, sub forma de lista, iar prezentarea pozitiilor este in ordinea inversa a lichiditatii activelor si in functie de exigibilitatea datoriilor.
Contul de profit si pierdere contine un numar de 8 randuri, pornind de la cifra de afaceri catre rezultatul perioadei. Formularele nu sunt insotite de note explicative.
Ca reglementare generala se aplica contabilitatea de angajamente.
miercuri, 20 iulie 2011
O noua amenda....
O noua contraventie prevazuta de Legea contabilitatii 2011!
Amenzi de pana la 4.000 lei in cazul lipsei politicilor si procedurilor contabile
prevazute de legislatie!
Pentru lamuriri cititi aici:Politici contabile
Amenzi de pana la 4.000 lei in cazul lipsei politicilor si procedurilor contabile
prevazute de legislatie!
Pentru lamuriri cititi aici:Politici contabile
luni, 27 iunie 2011
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice şi juridice şi care trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenţă. Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi, care pentru societate reprezintă o cheltuială, adică preţul plătit pentru folosirea creditului bancar obţinut.
Creditele bancare pe termen lung (peste 1 an) sunt destinate finanţării investiţiilor. La acordarea creditelor întreprinderile trebuie să întocmească un dosar de creditare, care trebuie să conţină informaţii privind sediul societăţii, obiectul de activitate, destinaţia creditului, posibilităţile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri şi cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilanţul, balanţa conturilor, etc.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi mediu se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite bancare pe termen lung”, care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II, în funcţie de natura creditelor angajate:
· 1621 “Credite bancare pe termen lung”
· 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”
· 1623 “Credite externe guvernamentale”
· 1624 “Credite bancare externe garantate de stat”
· 1625 “Credite bancare externe garantate de bănci”
· 1626 “Credite de la trezoreria statului”
· 1627 “Credite bancare interne garantate de stat”
Aceste conturi sunt, după conţinutul economic, conturi de surse împrumutate iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se evidenţiază cu ajutorul contului 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont de datorii după conţinutul economic iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Creditele bancare se pot acorda atât în lei cât şi în valută. În cazul în care se acordă în valută, evidenţa acestora se ţine atât în lei cât şi în valută, evaluarea în lei făcându-se în funcţie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului în contul bancar. În momentul rambursării parţiale sau totale a creditului în valută, ţinând seama că există un alt curs valutar decât cel de la data contractării creditului, apar diferenţele de curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, după caz, şi se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare. Aceleaşi diferenţe de curs apar şi la sfârşitul exerciţiului financiar când se reevaluează creditele în valută la cursul de la închiderea exerciţiului, aceste diferenţe fiind tratate ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Acelaşi tratament îl au şi dobânzile asociate creditelor în valută.
În cele ce urmează vom reda câteva operaţii privind creditele bancare pe termen lung sub forma unor studii de caz:
1. O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani în sumă 60.000 lei, care se rambursează în tranşe semestriale egale. Dobânda anuală este de 20% şi se achită trimestrial. În anul doi, din motive financiare, ultima tranşă a creditului, precum şi dobânda aferentă ultimului trimestru se achită în cel de-al treilea an.
Primirea creditului | 5121 | = | 1621 | 60.000 |
666 | = | 5121 | 3.000 | |
Rambursarea primei rate a creditului ( înregistrarea plăţii celei de-a doua şi a treia rate este identică) | 1621 | = | 5121 | 15.000 |
Dobânda pentru trimestrul III (dobânda pentru trimestrul IV este aceeaşi) | 666 | = | 5121 | 2.250 |
Dobânda pentru trimestrul I al anului 2 | 666 | = | 5121 | 1.500 |
Transferarea ultimei rate a creditului la credite restante | 1621 | = | 1622 | 15.000 |
Înregistrarea dobânzii neachitate la scadenţă | 666 | = | 1682 | 1.500 |
Rambursarea creditului restant | 1622 | = | 5121 | 15.000 |
Achitarea dobânzii restante | 1682 | = | 5121 | 1.500 |
2.O societate comercială primeşte un credit bancar în devize pe 3 ani în valoare de 10.000 EUR la cursul de 3,2 lei/EUR, care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. La sfârşitul primului an cursul este de 3,3 lei/EUR, iar la sfârşitul anului doi cursul este de 3,1 lei/EUR.
Primirea creditului | 5124 | = | 1621 | 32.000 |
Înregistrarea şi achitarea dobânzii din primul an | 666 | = | 5124 | 3.300 |
Rambursarea primei rate a creditului | % 1621 665 | = | 5124 | 16.500 16.000 500 |
Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente creditului rămas nerambursat | 665 | = | 1621 | 500 |
Achitarea dobânzii din al doilea an | 666 | = | 5124 | 1.650 |
Rambursarea creditului rămas la sfârşitul celui de-al doilea an | 1621 | = | % 5124 765 | 16.500 15.500 1.000 |
Obligaţiuni
Potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, societăţile pe acţiuni pot emite obligaţiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform celui din urmă bilanţ contabil aprobat.
Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi egale. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont.
Obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. Înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public înainte de data tragerii la sorţi.
O societate comercială emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 25 lei, care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.
Emisiunea obligaţiunilor cu primă
461=161 20.000
169= 161 5.000
Încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise 5121 = 461 20.000
Amortizarea primelor de rambursare în primul an 6868 = 169 2.500
Amortizarea primelor de rambursare în al doilea an 6868 = 169 2.500
Răscumpărarea la scadenţă a obligaţiunilor la valoarea nominală 505 = 5311 25.000
Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 25.000
Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică.
O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 25 lei/bucată. Dobânda anuală este de 18%. După un an şi jumătate obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, iar apoi se anulează. Se înregistrează şi plata dobânzii. Atât vânzarea cât şi cumpărarea obligaţiunilor, precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.
Emisiunea obligaţiunilor conform prospectului 461 = 161 25.000
Încasarea în numerar a valorii obligaţiunilor emise 5311 = 461 25.000
Cheltuielile cu dobânda pentru primul an 666 = 1681 4.500
Plata dobânzii pentru primul an 1681 = 5311 4.500
Cheltuielile cu dobânda aferente celor 6 luni din cel de-al doilea an 666 = 1681 2.250
Plata dobânzii pentru cel de-al doilea an 1681 = 5311 2.250
Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă 505 = 5311 25.000
Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 25.000
O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu loterie la valoarea nominală de 30 lei. La tragerea la sorţi se acordă câştiguri în numerar de 3.000 lei. Ulterior, se răscumpără la bursă 100 de obligaţiuni la preţul de 29 lei/bucată şi 200 de obligaţiuni la preţul de 32 lei/bucată, care apoi se anulează. Toate decontările se fac în numerar.
Emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 30.000
Vânzarea obligaţiunilor 5311 = 461 30.000
Acordarea câştigurilor în numerar 668 = 5311 3.000
Răscumpărarea a 100 de obligaţiuni 505 = 5311 2.900
Răscumpărarea a 200 de obligaţiuni 505 = 5311 6.400
Anularea obligaţiunilor răscumpărate
161= 505 9000
6642 = 505 300
Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi egale. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont.
Obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. Înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public înainte de data tragerii la sorţi.
O societate comercială emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 25 lei, care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale.
Emisiunea obligaţiunilor cu primă
461=161 20.000
169= 161 5.000
Încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise 5121 = 461 20.000
Amortizarea primelor de rambursare în primul an 6868 = 169 2.500
Amortizarea primelor de rambursare în al doilea an 6868 = 169 2.500
Răscumpărarea la scadenţă a obligaţiunilor la valoarea nominală 505 = 5311 25.000
Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 25.000
Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică.
O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 25 lei/bucată. Dobânda anuală este de 18%. După un an şi jumătate obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, iar apoi se anulează. Se înregistrează şi plata dobânzii. Atât vânzarea cât şi cumpărarea obligaţiunilor, precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.
Emisiunea obligaţiunilor conform prospectului 461 = 161 25.000
Încasarea în numerar a valorii obligaţiunilor emise 5311 = 461 25.000
Cheltuielile cu dobânda pentru primul an 666 = 1681 4.500
Plata dobânzii pentru primul an 1681 = 5311 4.500
Cheltuielile cu dobânda aferente celor 6 luni din cel de-al doilea an 666 = 1681 2.250
Plata dobânzii pentru cel de-al doilea an 1681 = 5311 2.250
Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă 505 = 5311 25.000
Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 25.000
O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu loterie la valoarea nominală de 30 lei. La tragerea la sorţi se acordă câştiguri în numerar de 3.000 lei. Ulterior, se răscumpără la bursă 100 de obligaţiuni la preţul de 29 lei/bucată şi 200 de obligaţiuni la preţul de 32 lei/bucată, care apoi se anulează. Toate decontările se fac în numerar.
Emisiunea de obligaţiuni 461 = 161 30.000
Vânzarea obligaţiunilor 5311 = 461 30.000
Acordarea câştigurilor în numerar 668 = 5311 3.000
Răscumpărarea a 100 de obligaţiuni 505 = 5311 2.900
Răscumpărarea a 200 de obligaţiuni 505 = 5311 6.400
Anularea obligaţiunilor răscumpărate
161= 505 9000
6642 = 505 300
Contabilitatea provizioanelor
Provizionul reprezintă un pasiv cu exigibilitate sau valoare incertă.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
c) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
(a) există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
(b) este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective şi
(c) suma poate fi estimată credibil.
Constituirea provizioanelor este impusă de două principii de bază care stau la baza organizării contabilităţii:
• prudenţa, care presupune, în esenţă, contabilizarea oricărei pierderi probabile şi necontabilizarea veniturilor probabile;
• independenţa exerciţiului, conform căruia la stabilirea rezultatului financiar al exerciţiului se iau în considerare toate cheltuielile şi veniturile provenite din acel exerciţiu, indiferent de momentul în care are loc decontarea.
Conceptul de provizion se pretează la două interpretări:
• interpretarea contabilă, care presupune stabilirea mărimii acestuia şi reflectarea provizionului în contabilitate;
• interpretarea economică, conform căreia provizionul este un element de cheltuială la constituire, şi, respectiv, de venit la anulare.
Contabilitatea provizioanelor se realizează cu ajutorul contului de grupare 151 “Provizioane” în cadrul căruia s-au instituit conturi operaţionale de gradul II pentru următoarele elemente:
1511 „Provizioane pentru litigii”
1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”
1513 „Provizioane pentru dezafectare, imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea”
1514 „Provizioane pentru restructurare”
1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare”
1516 „Provizioane pentru impozite”
1518 „Alte provizioane”
Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfârşitul exerciţiului pentru litigiile aflate în curs, deoarece există riscul ca acestea să se finalizeze în defavoarea unităţii. Acestea trebuie constituite la nivelul sumelor aflate în litigiu.
Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor se constituie în cazul livrărilor de bunuri cu termen de garanţie existând astfel posibilitatea ca o parte din cei cărora societatea le-a livrat bunurile respective să solicite remedierea sau înlocuirea acestora ceea ce presupune existenţa unor riscuri pentru unitate care ar putea genera cheltuieli suplimentare. Ca mărime, acestea se dimensionează prin aplicarea procentului de cheltuieli cu remedierile din anul trecut asupra valorii livrărilor pentru care se acordă garanţii. În ramura construcţiilor provizioanele de această natură se constituie la nivelul reţinerilor făcute de către beneficiarul lucrării de construcţii – montaj.
Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea. Potrivit legislaţiei din România, acest provizion urmează a fi folosit de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul exploatării zăcămintelor naturale şi care sunt obligaţi să înregistreze şi să deducă fiscal provizioane pentru refacerea terenurilor în vederea redării acestora în circuitul economic.
Aceste provizioane se constituie în limita unei cote de până la 1% din rezultatul financiar din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatărilor zăcămintelor minerale.
Provizioane pentru restructurare. Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:
a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;
b) închiderea unor sedii ale entităţii;
c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel al conducerii;
d) organizarea fundamentelor care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.
Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare urmează a fi utilizat în contabilitatea entităţilor care vor administra pensiile private şi alte beneficii ale angajaţilor asimilate pensiilor.
Provizioane pentru impozite se utilizează pentru a reflecta provizioanele constituite pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, sumele respective nu apar ca datorie aferentă perioadei curente în relaţia cu statul.
Alte provizioane reflectă provizioanele constituite pentru alte elemente decât cele care pot fi încadrate în categoriile precedente.
Mecanismul de constituire şi anulare a acestor provizioane este coordonat cu cel general, adaptat la cazuistica concretă.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă, iar în cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este posibilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie “reajustat” prin anulare şi reluare la venituri.
Înregistrările contabile privind provizioanele sunt:
• Constituirea sau suplimentarea provizioanelor:
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 151 „Provizioane”
• Diminuarea sau anularea provizioanelor, rămase fără obiect, parţial sau total:
151X „Provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane”
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
c) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
(a) există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
(b) este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective şi
(c) suma poate fi estimată credibil.
Constituirea provizioanelor este impusă de două principii de bază care stau la baza organizării contabilităţii:
• prudenţa, care presupune, în esenţă, contabilizarea oricărei pierderi probabile şi necontabilizarea veniturilor probabile;
• independenţa exerciţiului, conform căruia la stabilirea rezultatului financiar al exerciţiului se iau în considerare toate cheltuielile şi veniturile provenite din acel exerciţiu, indiferent de momentul în care are loc decontarea.
Conceptul de provizion se pretează la două interpretări:
• interpretarea contabilă, care presupune stabilirea mărimii acestuia şi reflectarea provizionului în contabilitate;
• interpretarea economică, conform căreia provizionul este un element de cheltuială la constituire, şi, respectiv, de venit la anulare.
Contabilitatea provizioanelor se realizează cu ajutorul contului de grupare 151 “Provizioane” în cadrul căruia s-au instituit conturi operaţionale de gradul II pentru următoarele elemente:
1511 „Provizioane pentru litigii”
1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”
1513 „Provizioane pentru dezafectare, imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea”
1514 „Provizioane pentru restructurare”
1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare”
1516 „Provizioane pentru impozite”
1518 „Alte provizioane”
Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfârşitul exerciţiului pentru litigiile aflate în curs, deoarece există riscul ca acestea să se finalizeze în defavoarea unităţii. Acestea trebuie constituite la nivelul sumelor aflate în litigiu.
Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor se constituie în cazul livrărilor de bunuri cu termen de garanţie existând astfel posibilitatea ca o parte din cei cărora societatea le-a livrat bunurile respective să solicite remedierea sau înlocuirea acestora ceea ce presupune existenţa unor riscuri pentru unitate care ar putea genera cheltuieli suplimentare. Ca mărime, acestea se dimensionează prin aplicarea procentului de cheltuieli cu remedierile din anul trecut asupra valorii livrărilor pentru care se acordă garanţii. În ramura construcţiilor provizioanele de această natură se constituie la nivelul reţinerilor făcute de către beneficiarul lucrării de construcţii – montaj.
Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea. Potrivit legislaţiei din România, acest provizion urmează a fi folosit de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul exploatării zăcămintelor naturale şi care sunt obligaţi să înregistreze şi să deducă fiscal provizioane pentru refacerea terenurilor în vederea redării acestora în circuitul economic.
Aceste provizioane se constituie în limita unei cote de până la 1% din rezultatul financiar din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatărilor zăcămintelor minerale.
Provizioane pentru restructurare. Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:
a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;
b) închiderea unor sedii ale entităţii;
c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel al conducerii;
d) organizarea fundamentelor care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.
Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare urmează a fi utilizat în contabilitatea entităţilor care vor administra pensiile private şi alte beneficii ale angajaţilor asimilate pensiilor.
Provizioane pentru impozite se utilizează pentru a reflecta provizioanele constituite pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, sumele respective nu apar ca datorie aferentă perioadei curente în relaţia cu statul.
Alte provizioane reflectă provizioanele constituite pentru alte elemente decât cele care pot fi încadrate în categoriile precedente.
Mecanismul de constituire şi anulare a acestor provizioane este coordonat cu cel general, adaptat la cazuistica concretă.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă, iar în cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este posibilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie “reajustat” prin anulare şi reluare la venituri.
Înregistrările contabile privind provizioanele sunt:
• Constituirea sau suplimentarea provizioanelor:
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 151 „Provizioane”
• Diminuarea sau anularea provizioanelor, rămase fără obiect, parţial sau total:
151X „Provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane”
Contabilitatea rezervelor
Rezervele sunt considerate surse asimilate celor proprii, deci formă de manifestare a capitalurilor proprii, reprezentând profituri capitalizate, însă spre deosebire de acestea, nu sunt generatoare de dividende.
Structura rezervelor pe care o entitate le poate constitui este:
• Rezervele legale – conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, rezervele legale se formează prin aplicarea în fiecare an a unei cote de 5% asupra profitului brut din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până când acestea vor atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
• Rezerve statutare sau contractuale. Constituirea acestor rezerve se face din profitul net, dacă sunt prevăzute în actul constitutiv al societăţii comerciale şi dacă adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor decide aceasta.
• Alte rezerve. Societăţile comerciale pot constitui alte rezerve din profitul net, primele legate de capital, din profitul reportat , din diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia constituirii capitalului prin aporturi evaluate în valută, etc.
• Rezerve de valoare justă fac obiectul doar a contabilităţii consolidate, în cazul în care se optează pentru evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă.
• Rezerve reprezentând surplusul din reevaluare se constituie pe măsura amortuzării activelor corporale reevaluate sau în momentul vânzării sau casării acestora, reprezentând câştigul realizat din reevaluare.
După modul de constituire şi utilizare rezervele sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de pasiv 106 „Rezerve”, structurându-se astfel:
- 1061 „Rezerve legale”
- 1063 „Rezerve statutare sau contractuale”
- 1064 „Rezerve de valoare justă”
- 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerva din reevaluare”
- 1068 „Alte rezerve”
Rezervele, pot fi utilizate pentru:
a) acoperirea pierderilor din exerciţiul curent sau precedente;
b) încorporarea în capitalul social (cu excepţia rezervelor legale).
Structura rezervelor pe care o entitate le poate constitui este:
• Rezervele legale – conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, rezervele legale se formează prin aplicarea în fiecare an a unei cote de 5% asupra profitului brut din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până când acestea vor atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
• Rezerve statutare sau contractuale. Constituirea acestor rezerve se face din profitul net, dacă sunt prevăzute în actul constitutiv al societăţii comerciale şi dacă adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor decide aceasta.
• Alte rezerve. Societăţile comerciale pot constitui alte rezerve din profitul net, primele legate de capital, din profitul reportat , din diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia constituirii capitalului prin aporturi evaluate în valută, etc.
• Rezerve de valoare justă fac obiectul doar a contabilităţii consolidate, în cazul în care se optează pentru evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă.
• Rezerve reprezentând surplusul din reevaluare se constituie pe măsura amortuzării activelor corporale reevaluate sau în momentul vânzării sau casării acestora, reprezentând câştigul realizat din reevaluare.
După modul de constituire şi utilizare rezervele sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de pasiv 106 „Rezerve”, structurându-se astfel:
- 1061 „Rezerve legale”
- 1063 „Rezerve statutare sau contractuale”
- 1064 „Rezerve de valoare justă”
- 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerva din reevaluare”
- 1068 „Alte rezerve”
Rezervele, pot fi utilizate pentru:
a) acoperirea pierderilor din exerciţiul curent sau precedente;
b) încorporarea în capitalul social (cu excepţia rezervelor legale).
Contabilitatea primelor legate de capital
Primele legate de capital apar în cazul majorării capitalului social al întreprinderii prin noi aporturi în natură şi/sau în numerar, ulterior înfiinţării societăţii. Prin acestea se asigură condiţii de egalitate între vechii acţionari şi noii acţionari. Noii acţionari trebuie să “plătească” pentru a intra într-o societate deja înfiinţată, societate care este mai puternică decât în momentul iniţial, când, pentru a deveni acţionar, ar fi trebuit să plătească doar valoarea nominală pentru o acţiune. Ulterior însă, pentru a obţine o acţiune a societăţii, noul acţionar va trebui să aducă un aport mai mare decât valoarea nominală, diferenţa fiind considerată prima legată de capital.
Structura primelor legate de capital este:
• Prima de emisiune, apare în cazul majorării capitalului social prin noi aporturi în numerar şi se stabileşte ca diferenţă între valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale (mai mare) şi valoarea nominală (mai mică) a acestora;
• Prima de fuziune apare în cazul majorării capitalului social în urma unei fuziuni prin absorbţie şi se calculează ca diferenţă între valoarea netă de aport a societăţii absorbite şi suma cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante. Menţionăm că în cazul fuziunii creare, nu apare prima de fuziune;
• Prima de aport, apare în cazul aporturilor noi în natură şi se determină ca diferenţă între valoarea bunurilor aduse ca aport în natură de acţionari sau asociaţi şi suma cu care a crescut capitalul social (valoarea nominală totală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport);
• Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni poate să apară atunci când, conform prospectului de emisiune, obligaţiunile emise se convertesc în acţiuni. Prima de conversie se determină ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor convertite în acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestor obligaţiuni.
În contabilitate primele legate de capital sunt reflectate cu ajutorul contului sintetic 104 “Prime legate de capital”, cont de pasiv, detaliat pe conturi sintetice de gradul II, conform structurii de mai sus, astfel:
- 1041 “Prime de emisiune”
- 1042 “Prime de fuziune/divizare”
- 1043 “Prime de aport”
- 1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
Indiferent de felul sau natura primelor apărute în contabilitatea societăţilor comerciale, ele pot fi utilizate astfel: -încorporarea în capitalul social,
- la alte rezerve
-pentru acoperirea pierderilor.
Structura primelor legate de capital este:
• Prima de emisiune, apare în cazul majorării capitalului social prin noi aporturi în numerar şi se stabileşte ca diferenţă între valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale (mai mare) şi valoarea nominală (mai mică) a acestora;
• Prima de fuziune apare în cazul majorării capitalului social în urma unei fuziuni prin absorbţie şi se calculează ca diferenţă între valoarea netă de aport a societăţii absorbite şi suma cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante. Menţionăm că în cazul fuziunii creare, nu apare prima de fuziune;
• Prima de aport, apare în cazul aporturilor noi în natură şi se determină ca diferenţă între valoarea bunurilor aduse ca aport în natură de acţionari sau asociaţi şi suma cu care a crescut capitalul social (valoarea nominală totală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport);
• Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni poate să apară atunci când, conform prospectului de emisiune, obligaţiunile emise se convertesc în acţiuni. Prima de conversie se determină ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor convertite în acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestor obligaţiuni.
În contabilitate primele legate de capital sunt reflectate cu ajutorul contului sintetic 104 “Prime legate de capital”, cont de pasiv, detaliat pe conturi sintetice de gradul II, conform structurii de mai sus, astfel:
- 1041 “Prime de emisiune”
- 1042 “Prime de fuziune/divizare”
- 1043 “Prime de aport”
- 1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
Indiferent de felul sau natura primelor apărute în contabilitatea societăţilor comerciale, ele pot fi utilizate astfel: -încorporarea în capitalul social,
- la alte rezerve
-pentru acoperirea pierderilor.
Acţiunile unei societăţi comerciale
Acţiunile unei societăţi comerciale se pot evalua la:
• Valoarea nominală – determinată ca raport între mărimea capitalului social şi numărul de acţiuni emise;
• Valoarea contabilă (matematică) – calculată ca raport între activul net contabil (ANC) şi numărul de acţiuni.
ANC = Activ total – Datorii = Capitaluri proprii
• Valoarea de emisiune – preţul la care se vând pe piaţa primară a titlurilor acţiunile emise;
• Cursul bursier – preţul la care se tranzacţionează pe piaţa secundară titlurile. Este o valoare de piaţă. În cazul în care titlurile nu sunt tranzacţionabile, atunci, în vederea vânzării, acestea se evaluază la o valoare stabilită în urma unei evaluări
• Valoarea nominală – determinată ca raport între mărimea capitalului social şi numărul de acţiuni emise;
• Valoarea contabilă (matematică) – calculată ca raport între activul net contabil (ANC) şi numărul de acţiuni.
ANC = Activ total – Datorii = Capitaluri proprii
• Valoarea de emisiune – preţul la care se vând pe piaţa primară a titlurilor acţiunile emise;
• Cursul bursier – preţul la care se tranzacţionează pe piaţa secundară titlurile. Este o valoare de piaţă. În cazul în care titlurile nu sunt tranzacţionabile, atunci, în vederea vânzării, acestea se evaluază la o valoare stabilită în urma unei evaluări
Noţiunea de capital
Noţiunea de capital are cel puţin trei accepţiuni principale:
1. O accepţiune economică potrivit căreia capitalul este o categorie economică care exprimă totalitatea resurselor materiale, acumulate şi reproductibile, care prin asociere cu ceilalţi factori de producţie, participă la realizarea de noi bunuri economice, în scopul obţinerii unui profit. În această calitate mai este cunoscut şi prin denumirile formale pe care le îmbracă de: capital real, capital tehnic sau fizic, bunuri investiţionale, bunuri capital, bunuri instrumentale, capital echipament. După modul în care diferitele componente ale capitalului real participă la producţie, se consumă şi se înlocuiesc, acesta se întâlneşte în practica curentă sub una din formele: capital fix şi capital circulant sau capital fix, variabil şi regulat.
2. O accepţiune financiară potrivit căreia capitalul este resursa care, cu timpul produce avantaje (profit). Este în relaţie pozitivă cu investirea şi negativă cu consumul.
3. O accepţiune juridică potrivit căreia capitalul este un drept, o relaţie între individ sau grup de indivizi şi ansamblul de bunuri cuprinzând: bani, maşini, echipamente, clădiri, materii prime şi materiale, pământ, hârtii de valoare, creanţe, deci total active.
Corelat cu această ultimă accepţiune “din punt de vedere financiar – contabil capitalurile deţinute de asociaţi sau acţionari reprezintă componente ale pasivului patrimonial destinat a finanţa de o manieră durabilă activul patrimonial. Pe considerentul că ele se află la dispoziţia agenţilor economici pe o perioadă mai mare de timp, de regulă mai mare de un an, ele poartă denumirea de capitaluri permanente.”
1. capitalurile proprii, reprezentate de capitalul subscris şi cel vărsat, în cazul societăţilor comerciale; patrimoniul regiei şi cel public, în cazul regiilor; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat; rezultatul exerciţiului;
2. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care reprezintă o sursă de finanţare proprie rezultată din aplicabilitatea prudenţei în contabilitate
3. capitalurile străine, reprezentate de: împrumuturi de obligaţiuni; credite bancare pe termen lung; datorii ce privesc imobilizările financiare; alte împrumuturi şi datorii asimilate şi dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate, toate cu un termen de exigibilitate mai mare de un an.
O categorie aparte în cadrul capitalurilor întreprinderii o reprezintă subvenţiile pentru investiţii care datorită particularităţilor acestei surse de finanţare este încadrată în bilanţ în categoria Veniturilor în avans, punându-se în evidenţă, mai explicit, aplicarea principiului independenţei exerciţiilor financiare şi în domeniul surselor de finanţare a întreprinderilor.
1. O accepţiune economică potrivit căreia capitalul este o categorie economică care exprimă totalitatea resurselor materiale, acumulate şi reproductibile, care prin asociere cu ceilalţi factori de producţie, participă la realizarea de noi bunuri economice, în scopul obţinerii unui profit. În această calitate mai este cunoscut şi prin denumirile formale pe care le îmbracă de: capital real, capital tehnic sau fizic, bunuri investiţionale, bunuri capital, bunuri instrumentale, capital echipament. După modul în care diferitele componente ale capitalului real participă la producţie, se consumă şi se înlocuiesc, acesta se întâlneşte în practica curentă sub una din formele: capital fix şi capital circulant sau capital fix, variabil şi regulat.
2. O accepţiune financiară potrivit căreia capitalul este resursa care, cu timpul produce avantaje (profit). Este în relaţie pozitivă cu investirea şi negativă cu consumul.
3. O accepţiune juridică potrivit căreia capitalul este un drept, o relaţie între individ sau grup de indivizi şi ansamblul de bunuri cuprinzând: bani, maşini, echipamente, clădiri, materii prime şi materiale, pământ, hârtii de valoare, creanţe, deci total active.
Corelat cu această ultimă accepţiune “din punt de vedere financiar – contabil capitalurile deţinute de asociaţi sau acţionari reprezintă componente ale pasivului patrimonial destinat a finanţa de o manieră durabilă activul patrimonial. Pe considerentul că ele se află la dispoziţia agenţilor economici pe o perioadă mai mare de timp, de regulă mai mare de un an, ele poartă denumirea de capitaluri permanente.”
IASB
În viziunea cadrului conceptual contabil IASB, capitalul propriu „reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia”.Capitalurile permanente
Privite din punct de vedere structural, capitalurile permanente cuprind:1. capitalurile proprii, reprezentate de capitalul subscris şi cel vărsat, în cazul societăţilor comerciale; patrimoniul regiei şi cel public, în cazul regiilor; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat; rezultatul exerciţiului;
2. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care reprezintă o sursă de finanţare proprie rezultată din aplicabilitatea prudenţei în contabilitate
3. capitalurile străine, reprezentate de: împrumuturi de obligaţiuni; credite bancare pe termen lung; datorii ce privesc imobilizările financiare; alte împrumuturi şi datorii asimilate şi dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate, toate cu un termen de exigibilitate mai mare de un an.
O categorie aparte în cadrul capitalurilor întreprinderii o reprezintă subvenţiile pentru investiţii care datorită particularităţilor acestei surse de finanţare este încadrată în bilanţ în categoria Veniturilor în avans, punându-se în evidenţă, mai explicit, aplicarea principiului independenţei exerciţiilor financiare şi în domeniul surselor de finanţare a întreprinderilor.
duminică, 26 iunie 2011
Planul de conturi românesc
Planul de conturi românesc se bazează pe clasificarea zecimală a conturilor şi se prezintă sub forma unei liste de conturi sintetice.
În planul de conturi regăsim trei elemente:
a ) Clasele de conturi. Sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.
● Clasele 1-8 aparţin contabilităţii financiare, fiind grupate în:
▪ Conturi bilanţiere (clasele 1-5);
▪ Conturi de rezultate (clasele 6-7);
▪ Conturi speciale (clasa 8).
● Clasa 9 aparţine contabilităţii de gestiune.
b ) Grupele de conturi. Sunt formate din două cifre, din care prima cifră aparţine clasei în care se încadrează grupa. Ele nu sunt operaţionale în sensul că nu se folosesc la contarea operaţiilor care fac obiectul înregistrărilor în contabilitate.
c ) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi înregistrarea operaţiilor economice. Se prezintă în două forme şi anume:
▪ conturi sintetice de gradul I, care sunt simbolizate cu trei cifre.
▪ conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor cu trei cifre. Unele cifre din simbol au semnificaţii deosebite cum ar fi:
▫ Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. De exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele patru conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Aşa este cazul conturilor din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
- Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Astfel: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice se face de către fiecare entitate economică în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.
În planul de conturi regăsim trei elemente:
a ) Clasele de conturi. Sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9.
● Clasele 1-8 aparţin contabilităţii financiare, fiind grupate în:
▪ Conturi bilanţiere (clasele 1-5);
▪ Conturi de rezultate (clasele 6-7);
▪ Conturi speciale (clasa 8).
● Clasa 9 aparţine contabilităţii de gestiune.
b ) Grupele de conturi. Sunt formate din două cifre, din care prima cifră aparţine clasei în care se încadrează grupa. Ele nu sunt operaţionale în sensul că nu se folosesc la contarea operaţiilor care fac obiectul înregistrărilor în contabilitate.
c ) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi înregistrarea operaţiilor economice. Se prezintă în două forme şi anume:
▪ conturi sintetice de gradul I, care sunt simbolizate cu trei cifre.
▪ conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor cu trei cifre. Unele cifre din simbol au semnificaţii deosebite cum ar fi:
▫ Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. De exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele patru conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Aşa este cazul conturilor din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
- Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Astfel: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice se face de către fiecare entitate economică în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.
Contabilitatea financiară
Contabilitatea financiară – oferă informaţii publice având ca obiect înregistrarea operaţiunilor economice ce afectează patrimoniul (poziţia financiară) întreprinderii şi care este destinată, în principal, determinării rezultatului financiar, motive pentru care nu sunt diferenţieri de substanţă în organizarea şi conducerea acesteia de la o unitate la alta, şi prin urmare, are caracter unitar şi obligatoriu.
Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici:
1. se realizează după o schemă normalizată;
2. Furnizează, în principal, informaţii despre patrimoniu (poziţia financiară) organismelor şi persoanelor externe întreprinderii;
3. Prezintă patrimoniul (poziţia financiară) întreprinderii într-o versiune globală, fără a oferi informaţii de detaliu;
4. Rezultatul financiar prezentat prin situaţiile financiare are în vedere, în mod curent, un ciclu de un an, numit şi exerciţiu financiar
Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici:
1. se realizează după o schemă normalizată;
2. Furnizează, în principal, informaţii despre patrimoniu (poziţia financiară) organismelor şi persoanelor externe întreprinderii;
3. Prezintă patrimoniul (poziţia financiară) întreprinderii într-o versiune globală, fără a oferi informaţii de detaliu;
4. Rezultatul financiar prezentat prin situaţiile financiare are în vedere, în mod curent, un ciclu de un an, numit şi exerciţiu financiar
Elementele extrapatrimoniale
Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale
Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind:
- angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;
- mijloace fixe luate cu chirie;
- valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie;
- debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare;
- redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate;
- stocuri de natura obiectelor de inventar;
- efecte scontate neajunse la scadenţă;
- alte valori extrapatrimoniale.
Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.Clasa 8.
Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind:
- angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;
- mijloace fixe luate cu chirie;
- valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie;
- debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare;
- redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate;
- stocuri de natura obiectelor de inventar;
- efecte scontate neajunse la scadenţă;
- alte valori extrapatrimoniale.
Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.Clasa 8.
joi, 23 iunie 2011
Repartizare ct.121
La data de 31.12.2010 societatea X inchide exercitiul financiar cu un profit net de 300.000 lei.
Societatea Y detine 10% din capitalul social al societatii X.
La data de 15.04.2011 trebuia sa aiba loc AGA si care s-a amanat.
a)80% urmeaza a fi repartizate la dividende
b)20% la alte rezerve.
1.Se calculeaza la 31.12.2010,detinerea societatii Y:
300.000 * 80% * 10% = 24.000
461 - 761 = 24.000
Atentie: dividendele cuvenite societatii Y se contabilizeaza in exercitiul financiar 2010,
afectand contul de profit si pierdere,implicit rezultatul.(evenimente ulterioare ce ajusteaza situatiile finaciare)
Exista 2 posibilitati de inregistrare a dividendelor,astfel:
a) in exercitiul financiar 2010,ca eveniment ulterior,daca NU au fost incheiate si,in consecinta
nici supuse spre aprobare AGA.
b)in exercitiul financiar 2011,daca la momentul primirii dividendelor aferente anului 2010,situatiile
financiare au fost supuse AGA
______________________________________
de retinut:
1.impozitul pe dividende este retinut la sursa.
2.Se declara si se achita pana la 25 ale lunii urmatoare in care se plateste.
3.Persoanele juridice ce detin minim 10% incepand cu 2009,pe o perioada de 2 ani,pana la data
platii, sunt considerate venituri din investitii (art.65,L571/2003 CF),cota de impunere este de 10% dupa 2 ani.
4. persoanelor fizice,conf.art.67 din L 571/2003 se impune o cota de 16% la momentul platii dividendelor .
Societatea Y detine 10% din capitalul social al societatii X.
La data de 15.04.2011 trebuia sa aiba loc AGA si care s-a amanat.
a)80% urmeaza a fi repartizate la dividende
b)20% la alte rezerve.
1.Se calculeaza la 31.12.2010,detinerea societatii Y:
300.000 * 80% * 10% = 24.000
461 - 761 = 24.000
Atentie: dividendele cuvenite societatii Y se contabilizeaza in exercitiul financiar 2010,
afectand contul de profit si pierdere,implicit rezultatul.(evenimente ulterioare ce ajusteaza situatiile finaciare)
Exista 2 posibilitati de inregistrare a dividendelor,astfel:
a) in exercitiul financiar 2010,ca eveniment ulterior,daca NU au fost incheiate si,in consecinta
nici supuse spre aprobare AGA.
b)in exercitiul financiar 2011,daca la momentul primirii dividendelor aferente anului 2010,situatiile
financiare au fost supuse AGA
______________________________________
de retinut:
1.impozitul pe dividende este retinut la sursa.
2.Se declara si se achita pana la 25 ale lunii urmatoare in care se plateste.
3.Persoanele juridice ce detin minim 10% incepand cu 2009,pe o perioada de 2 ani,pana la data
platii, sunt considerate venituri din investitii (art.65,L571/2003 CF),cota de impunere este de 10% dupa 2 ani.
4. persoanelor fizice,conf.art.67 din L 571/2003 se impune o cota de 16% la momentul platii dividendelor .
miercuri, 22 iunie 2011
Inchidere cont 121
La data de 31.12.2010 societatea X inchide exercitiul financiar cu un profit net de 300.000 lei.La data de 15.04.2011 are loc AGA unde se hotareste repartizarea profitului dupa cum urmeaza:
20% la alte rezerve si 80% dividende.
1.Inregistrarea profitului in situatiile financiare 2010.
129-117 = 300.000
2.In data de 01.01.2011 se inchide contul 121 aferent anului 2010 cu sold creditor 300.000
121-129=300.000
3.La data de 15.04.2011 se contabilizeaza Hotararea AGA,repartizarea profitului pe destinatii
117- % = 300.000
1068= 60.000
457/analitice 240.000
20% la alte rezerve si 80% dividende.
1.Inregistrarea profitului in situatiile financiare 2010.
129-117 = 300.000
2.In data de 01.01.2011 se inchide contul 121 aferent anului 2010 cu sold creditor 300.000
121-129=300.000
3.La data de 15.04.2011 se contabilizeaza Hotararea AGA,repartizarea profitului pe destinatii
117- % = 300.000
1068= 60.000
457/analitice 240.000
duminică, 22 mai 2011
PFA-urile pot angaja cu CM
Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 350 din 19 mai 2011 a fost publicata
ORDONANTA DE URGENTA
pentru modificarea si completarea art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale
In contextul mentinerii crizei economico-financiare actuale din Romania, care a afectat si afecteaza in continuare sectorul economic,
avand in vedere nevoia stringenta de redresare economica in conditiile actualei crize economice mondiale, resimtita in mod drastic si la nivelul economiei nationale,
in vederea eliminarii dificultatilor intampinate de persoanele fizice autorizate titulari ai contractelor de finantare din fonduri europene nerambursabile, care potrivit reglementarilor in vigoare nu pot face angajari de personal cu consecinte asupra derularii contractelor si dezvoltarii afacerii,
avand in vedere necesitatea luarii in regim de urgenta a unor masuri de stimulare a mediului de afaceri si a accesului la noi locuri de munca, marirea ritmului de crestere economica prin suplimentarea veniturilor la bugetul de stat si plata contributiilor aferente acestor noi locuri de munca, actiuni ce conduc la diminuarea efectelor crizei economice,
tinand cont ca aceste masuri constituie o situatie extraordinara si vizeaza interesul general si imediat,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Articol unic. Articolul 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor
economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 17. (1) PFA isi poate desfasura activitatea conform prevederilor art. 4 lit. a) sau poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat in conditiile legii.
2. Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3) PFA nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza potrivit art. 16, chiar daca colaborarea este exclusiva.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,
Karoly Borbely,
secretar de stat
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, interimar,
Emil Boc
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
Integral textul ordonantei de urgenta
ORDONANTA DE URGENTA
pentru modificarea si completarea art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale
In contextul mentinerii crizei economico-financiare actuale din Romania, care a afectat si afecteaza in continuare sectorul economic,
avand in vedere nevoia stringenta de redresare economica in conditiile actualei crize economice mondiale, resimtita in mod drastic si la nivelul economiei nationale,
in vederea eliminarii dificultatilor intampinate de persoanele fizice autorizate titulari ai contractelor de finantare din fonduri europene nerambursabile, care potrivit reglementarilor in vigoare nu pot face angajari de personal cu consecinte asupra derularii contractelor si dezvoltarii afacerii,
avand in vedere necesitatea luarii in regim de urgenta a unor masuri de stimulare a mediului de afaceri si a accesului la noi locuri de munca, marirea ritmului de crestere economica prin suplimentarea veniturilor la bugetul de stat si plata contributiilor aferente acestor noi locuri de munca, actiuni ce conduc la diminuarea efectelor crizei economice,
tinand cont ca aceste masuri constituie o situatie extraordinara si vizeaza interesul general si imediat,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Articol unic. Articolul 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor
economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 17. (1) PFA isi poate desfasura activitatea conform prevederilor art. 4 lit. a) sau poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat in conditiile legii.
2. Dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3) PFA nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza potrivit art. 16, chiar daca colaborarea este exclusiva.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
p. Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,
Karoly Borbely,
secretar de stat
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, interimar,
Emil Boc
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Ialomitianu
vineri, 20 mai 2011
Necesitatea intocmirii si aprobarii politicilor contabile.
Este cunoscut faptul ca politicile contabile adoptate in cadrul procesului decizional de catre conducerea entitatii influenteaza dimensiunea rezultatului contabil, a elementelor bilantiere si, ca o consecinta, valoarea indicatorilor economico-fianciari.
Necesitatea intocmirii si aprobarii politicilor contabile proprii in aplicarea reglementarilor contabile este prevazuta la pct. 267 din Anexa la Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene si aplicabila inca de la 01 ianuarie 2010.
1. Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
2. Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective.
Este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la finalizarea situatiilor financiare trimestriale si anuale.
Politicile contabile adoptate de o entitate constituie o parte integranta a situatiilor financiare anuale.
• identificarea societatii comerciale careia ii sunt aplicabile politicile contabile si prezentarea pe scurt a activitatii entitatii, plecand de la actul constitutiv al acesteia;(exemplu: respectiv denumirea societăţii, adresa, numărul din registrul comerţului, codul unic de înregistrare.
Având în vedere că politicile contabile sunt adaptate specificului activităţii (industrie,construcţii, comerţ, agricultură etc.), fapt care va determina dezvoltarea anumitor reguli privind evaluarea şi contabilizarea operaţiunilor, este necesară prezentarea pe scurt a activităţii entităţii).
• trebuie precizat cadrul de reglementare in baza caruia au fost elaborate politicile contabile(exemplu:prezentele politici contabile sunt elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 sau în baza IAS/IFRS dacă societatea
comercială întocmeşte şi situaţii IFRS).
• trebuie precizata obligativitatea conducerii contabilitatii in limba romana;(exemplu:pot fi înregistrate în contabilitate facturi şi alte documente într-o altă limbă şi altă monedă,dacă acest fapt este prezentat expres printr-un act normativ (codul fiscal referitor la factura))
• este necesara mentionarea monedei in care este tinuta contabilitatea, respectiv leu sau leu si valuta, in cazul tranzactiilor in valuta;
• prezentarea obiectivului politicilor contabile;(de exemplu: Prezentele politici contabile cuprind reguli de recunoaştere, evaluare şi
prezentare în situaţiile financiare a elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere, precum şi reguli pentru conducerea contabilităţii în societatea X)
• precizarea modului in care se procedeaza atunci cand entitatea deruleaza operatiuni pentru care nu are prevazute tratamente contabile in politicile contabile aprobate;(exemplu:in cazul efectuării unor operaţiuni pentru care nu există prevedere expresă în prezentele politici contabile,conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua înregistrările contabile în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, cu completarea şi aprobarea ulterioară a politicilor contabile aplicate în aceste cazuri, dar nu mai târziu de întocmirea situaţiilor financiare anuale).
• precizarea faptului ca regulile si tratamentele contabile cuprinse in politicile contabile trebuie sa respecte legislatia nationala in ansamblul sau;(exemplu:prezentele politici contabile sunt aplicate cu respectarea legislaţiei, în general, şi a celei care reglementează aspecte financiar-contabile (ordine ale ministrului finanţelor publice etc.), în mod special).
• precizarea faptului ca politicile contabile aprobate respecta conceptele si principiile cuprinse in reglementarile contabile aplicabile
Procedura formarii politicii de contabilitate privind un element bilantier consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare.
2. reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora
3. capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala
4. alegerea metodei de evaluare a stocurilor
5. contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent
6. corectarea erorilor nesemnificative erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare
7. capitalizarea surplusului din reevaluare
_________________________________________________________
a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
_____________________________________________________________
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
______________________________________________________
_________________________________________________________
a) metoda primul intrat - primul iesit – FIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica);
b) metoda costului mediu ponderat – CMP (presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare );
c) metoda ultimul intrat - primul iesit – LIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica).
___________________________________________________
a) inventarului permanent (in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric) sau
b) inventarului intermitent (consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei).
____________________________________________________
_____________________________________________________
__________________________________________________________
Politicile contabile nu pot fi unitare sau „standardizate” deoarece ele trebuie să fie adaptate specificului activităţii societăţii comerciale.
Totuşi, regulile şi tratamentele contabile trebuie să fie cele prevăzute de "Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2010".
Necesitatea prezentării este dată de faptul că, deşi politicile contabile reprezintă un document intern, acestea sunt analizate/consultate de către auditorii financiari/statutari, auditorii interni,organele cu atribuţii de control în domeniul financiar-contabil, personalul din departamentele financiar-contabile.
În acelaşi timp, în situaţiile financiare anuale este prezentat un extras din politicile contabile,astfel ca utilizatorii de informaţii să înţeleagă semnificaţia indicatorilor din bilanţ şi contul de profit şi
pierdere şi, după caz, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar.
_____________________________________________________
Pentru alte lamuriri,studiu,exemple,etc, consultati Aici un Gid practic
_____________________________________________________
nota:
(atentie,cele de mai jos NU sunt obligatorii sa apara in extrasul de la bilant)
-in funcţie de modul de prezentare al politicilor contabile, acestea pot să apară si sub formă de două sau mai multe documente care formează un tot unitar, cum este cazul societăţilor comerciale care au proceduri şi înregistrări standardizate. În astfel de cazuri, se poate ca regulile contabile aprobate de administratori să fie completate cu tratamentele contabile şi procedurile de sistem.
Procedura de sistem = totalitatea paşilor ce trebuie urmaţi (algoritmul), metodelor de lucru stabilite şi regulilor de aplicat, în vederea executării activităţii, atribuţiei sau sarcinii.
Procedura de sistem trebuie înţeleasă ca un set de instrucţiuni scrise care fundamentează o acţiune sau activitate repetitivă .Manualul de proceduri cuprinde mai multe proceduri care se aplică aceluiaşi domeniu de activitate. Dacă o procedură prezintă paşii ce trebuie urmaţi într-o activitate repetitivă, un manual de proceduri trebuie să ofere imaginea unitară a unui întreg domeniu de activitate.
b. Procedura operaţională = procedura care descrie o activitate sau un proces care se desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente din societate.
(cunoscute şi sub denumirile de „proceduri specifice”, „proceduri de proces”, „proceduri formalizate” etc).
a. Generalităţi:
-caracteristici generale ale activităţii- pot fi prezentate principiile aplicabile activităţii in general (ex. transparenţă, legalitate,confidenţialitate etc.) si principiile contabilitatii in particular.
Documente utilizate:
-formulare standard, instrucţiuni, liste de verificare, manuale,ghiduri.
Procedura trebuie să conţină circuitul documentelor,explicat, pentru ca în final, la anexă, să fie elaborată grafic diagrama fluxului documentelor.
Circuitul documentelor din procedura în cauză trebuie să fie complet integrat în fluxul general al documentelor.
Exemplu: programul informatic folosit de societate detine urmatoarele proceduri;
1.Contabilitate financiară.
2.Imobilizari (cu situatii complete aferente).
3.Clienti (cu situatii complete aferente).
4.Furnizori (cu situatii complete aferente).
5.Casa (lei, valuta)
6.Banca (lei, valuta)
7.Deconturi.
8.Salarii (cu declaratii în format electronic).
9.Productie (inclusiv pe baza de retetar)
10.Operatii interne cu stocuri (Bonuri de consum, Transferuri, Inventariere etc.)
11.Suport pentru tiparirea pe formulare tipizate (facturi, op-uri, chitante), oricare ar fi formatul acestora.
12.Rapoarte complete pentru fiecare modul.
(Verificati manualul programului informatic folosit in contabilitate)
-Controlul înregistrărilor
-Audit intern
-Acţiuni corective
-Acţiuni preventive
-Aprovizionare
-Control operaţional
-Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare
-Comunicare
-Analiza sistemului de management al calităţii efectuată de conducere
-Competenţă, conştientizare şi instruire
-Comunicarea cu clienţii si furnizori
-Analiza datelor
-Managementul riscului
-Întocmirea regulamentelor interne
-Întocmirea statelor de funcţii
-Întocmirea de protocoale de colaborare
-Evaluarea performanţelor
-Întocmirea Registrului Inventar
-Desfăşurarea activităţii de audit intern
-Procedura privind activitatea de recrutare a personalului
-Monitorizarea
-Controlul produsului neconform
(Procedurile de Sistem raspund celor sase prevederi obligatorii ale standardului ISO 9001 in ceea ce priveste procedurile documentate, dupa cum urmeaza: Controlul Documentelor, Controlul Inregistrarilor, Audit Intern, Controlul produsului neconform, Actiuni Corective, Actiuni Preventive.)
Documente necesare :
-Lista documentelor in vigoare,
-Lista de difuzare,
-Registrul de evidenta al deciziilor,
-Registrul de evidenta al sedintelor AGA,
-Registrul General de Intrari-Iesiri corespondenta,
-Registrul de evidenta al Cererilor de oferta / Ofertelor,
-Registrul Contracte Clienti / Furnizori,
-Program de audit intern pe anul ...,
-Plan de Audit,
-Fisa chestionar de control,
-Raport de audit intern,
-Raport de sinteza a auditurilor,
-Raport de Neconformitate,
-Registru de Neconformitati,
-Raport de Actiuni Corective,
-Registru de Actiuni Corective,
-Propunere de imbunatatire,
-Raport de Actiuni Corective,
-Registru de Actiuni Corective
În toate cazurile, se va avea în vedere aprobarea politicilor contabile de către administratori.
___________________________________________________
Abilităţile care trebuie să le detina o persoană pentru fi contabil!
În primul rând, trebuie să fii un om răbdător(stoic), pentru că activitatea de contabil presupune multă muncă de atenţie şi de detaliu. De asemenea, trebuie să fii atent cu studiile şi mereu pus la punct cu noutăţile din domeniu pentru că reglementările şi fiscalitatea se schimbă mereu (metahna romaneasca damboviteana)). Dacă vrei să devii contabil, nu trebuie să presupui că o dată ce ai terminat studiile, se termină şi învăţatul.
Vorba lui V.I.Lenin : "invatai,invatati,invatati"...traim o lume nebuna !
Necesitatea intocmirii si aprobarii politicilor contabile proprii in aplicarea reglementarilor contabile este prevazuta la pct. 267 din Anexa la Ordinul nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene si aplicabila inca de la 01 ianuarie 2010.
1. Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
2. Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective.
Este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la finalizarea situatiilor financiare trimestriale si anuale.
Politicile contabile adoptate de o entitate constituie o parte integranta a situatiilor financiare anuale.
Politicile contabile trebuie sa cuprinda si urmatoarele elemente:
• identificarea societatii comerciale careia ii sunt aplicabile politicile contabile si prezentarea pe scurt a activitatii entitatii, plecand de la actul constitutiv al acesteia;(exemplu: respectiv denumirea societăţii, adresa, numărul din registrul comerţului, codul unic de înregistrare.
Având în vedere că politicile contabile sunt adaptate specificului activităţii (industrie,construcţii, comerţ, agricultură etc.), fapt care va determina dezvoltarea anumitor reguli privind evaluarea şi contabilizarea operaţiunilor, este necesară prezentarea pe scurt a activităţii entităţii).
• trebuie precizat cadrul de reglementare in baza caruia au fost elaborate politicile contabile(exemplu:prezentele politici contabile sunt elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 sau în baza IAS/IFRS dacă societatea
comercială întocmeşte şi situaţii IFRS).
• trebuie precizata obligativitatea conducerii contabilitatii in limba romana;(exemplu:pot fi înregistrate în contabilitate facturi şi alte documente într-o altă limbă şi altă monedă,dacă acest fapt este prezentat expres printr-un act normativ (codul fiscal referitor la factura))
• este necesara mentionarea monedei in care este tinuta contabilitatea, respectiv leu sau leu si valuta, in cazul tranzactiilor in valuta;
• prezentarea obiectivului politicilor contabile;(de exemplu: Prezentele politici contabile cuprind reguli de recunoaştere, evaluare şi
prezentare în situaţiile financiare a elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere, precum şi reguli pentru conducerea contabilităţii în societatea X)
• precizarea modului in care se procedeaza atunci cand entitatea deruleaza operatiuni pentru care nu are prevazute tratamente contabile in politicile contabile aprobate;(exemplu:in cazul efectuării unor operaţiuni pentru care nu există prevedere expresă în prezentele politici contabile,conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua înregistrările contabile în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, cu completarea şi aprobarea ulterioară a politicilor contabile aplicate în aceste cazuri, dar nu mai târziu de întocmirea situaţiilor financiare anuale).
• precizarea faptului ca regulile si tratamentele contabile cuprinse in politicile contabile trebuie sa respecte legislatia nationala in ansamblul sau;(exemplu:prezentele politici contabile sunt aplicate cu respectarea legislaţiei, în general, şi a celei care reglementează aspecte financiar-contabile (ordine ale ministrului finanţelor publice etc.), în mod special).
• precizarea faptului ca politicile contabile aprobate respecta conceptele si principiile cuprinse in reglementarile contabile aplicabile
Procedura formarii politicii de contabilitate privind un element bilantier consta in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative si normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare.
Exemple:
1. alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor2. reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora
3. capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala
4. alegerea metodei de evaluare a stocurilor
5. contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent
6. corectarea erorilor nesemnificative erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare
7. capitalizarea surplusului din reevaluare
_________________________________________________________
1. alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor
Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
_____________________________________________________________
2. reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ.La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
______________________________________________________
3. capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala
Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate._________________________________________________________
4. alegerea metodei de evaluare a stocurilor
La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: a) metoda primul intrat - primul iesit – FIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica);
b) metoda costului mediu ponderat – CMP (presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare );
c) metoda ultimul intrat - primul iesit – LIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica).
___________________________________________________
5. contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent
Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea:a) inventarului permanent (in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric) sau
b) inventarului intermitent (consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei).
____________________________________________________
6. corectarea erorilor nesemnificative
Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative._____________________________________________________
7. capitalizarea surplusului din reevaluare
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. __________________________________________________________
Politicile contabile nu pot fi unitare sau „standardizate” deoarece ele trebuie să fie adaptate specificului activităţii societăţii comerciale.
Totuşi, regulile şi tratamentele contabile trebuie să fie cele prevăzute de "Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2010".
Necesitatea prezentării este dată de faptul că, deşi politicile contabile reprezintă un document intern, acestea sunt analizate/consultate de către auditorii financiari/statutari, auditorii interni,organele cu atribuţii de control în domeniul financiar-contabil, personalul din departamentele financiar-contabile.
În acelaşi timp, în situaţiile financiare anuale este prezentat un extras din politicile contabile,astfel ca utilizatorii de informaţii să înţeleagă semnificaţia indicatorilor din bilanţ şi contul de profit şi
pierdere şi, după caz, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar.
_____________________________________________________
Pentru alte lamuriri,studiu,exemple,etc, consultati Aici un Gid practic
_____________________________________________________
nota:
(atentie,cele de mai jos NU sunt obligatorii sa apara in extrasul de la bilant)
-in funcţie de modul de prezentare al politicilor contabile, acestea pot să apară si sub formă de două sau mai multe documente care formează un tot unitar, cum este cazul societăţilor comerciale care au proceduri şi înregistrări standardizate. În astfel de cazuri, se poate ca regulile contabile aprobate de administratori să fie completate cu tratamentele contabile şi procedurile de sistem.
Procedura de sistem = totalitatea paşilor ce trebuie urmaţi (algoritmul), metodelor de lucru stabilite şi regulilor de aplicat, în vederea executării activităţii, atribuţiei sau sarcinii.
Procedura de sistem trebuie înţeleasă ca un set de instrucţiuni scrise care fundamentează o acţiune sau activitate repetitivă .Manualul de proceduri cuprinde mai multe proceduri care se aplică aceluiaşi domeniu de activitate. Dacă o procedură prezintă paşii ce trebuie urmaţi într-o activitate repetitivă, un manual de proceduri trebuie să ofere imaginea unitară a unui întreg domeniu de activitate.
Procedurile se clasifică în două categorii:
a. Procedura de sistem = procedura care descrie o activitate sau un proces care se desfăşoară la nivelul tuturor compartimentelor, numite şi „proceduri generale”.b. Procedura operaţională = procedura care descrie o activitate sau un proces care se desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente din societate.
(cunoscute şi sub denumirile de „proceduri specifice”, „proceduri de proces”, „proceduri formalizate” etc).
Descrierea procedurii
Reprezintă componenta esenţială a întregii proceduri, întrucât descrie în mod logic şi concret care sunt etapele activităţii procedurate.a. Generalităţi:
-caracteristici generale ale activităţii- pot fi prezentate principiile aplicabile activităţii in general (ex. transparenţă, legalitate,confidenţialitate etc.) si principiile contabilitatii in particular.
Documente utilizate:
-formulare standard, instrucţiuni, liste de verificare, manuale,ghiduri.
Procedura trebuie să conţină circuitul documentelor,explicat, pentru ca în final, la anexă, să fie elaborată grafic diagrama fluxului documentelor.
Circuitul documentelor din procedura în cauză trebuie să fie complet integrat în fluxul general al documentelor.
Exemplu: programul informatic folosit de societate detine urmatoarele proceduri;
1.Contabilitate financiară.
2.Imobilizari (cu situatii complete aferente).
3.Clienti (cu situatii complete aferente).
4.Furnizori (cu situatii complete aferente).
5.Casa (lei, valuta)
6.Banca (lei, valuta)
7.Deconturi.
8.Salarii (cu declaratii în format electronic).
9.Productie (inclusiv pe baza de retetar)
10.Operatii interne cu stocuri (Bonuri de consum, Transferuri, Inventariere etc.)
11.Suport pentru tiparirea pe formulare tipizate (facturi, op-uri, chitante), oricare ar fi formatul acestora.
12.Rapoarte complete pentru fiecare modul.
(Verificati manualul programului informatic folosit in contabilitate)
La proiectarea politicilor contabile se va avea in vedere si urmatoarele:
-Controlul documentelor-Controlul înregistrărilor
-Audit intern
-Acţiuni corective
-Acţiuni preventive
-Aprovizionare
-Control operaţional
-Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare
-Comunicare
-Analiza sistemului de management al calităţii efectuată de conducere
-Competenţă, conştientizare şi instruire
-Comunicarea cu clienţii si furnizori
-Analiza datelor
-Managementul riscului
-Întocmirea regulamentelor interne
-Întocmirea statelor de funcţii
-Întocmirea de protocoale de colaborare
-Evaluarea performanţelor
-Întocmirea Registrului Inventar
-Desfăşurarea activităţii de audit intern
-Procedura privind activitatea de recrutare a personalului
-Monitorizarea
-Controlul produsului neconform
(Procedurile de Sistem raspund celor sase prevederi obligatorii ale standardului ISO 9001 in ceea ce priveste procedurile documentate, dupa cum urmeaza: Controlul Documentelor, Controlul Inregistrarilor, Audit Intern, Controlul produsului neconform, Actiuni Corective, Actiuni Preventive.)
Documente necesare :
-Lista documentelor in vigoare,
-Lista de difuzare,
-Registrul de evidenta al deciziilor,
-Registrul de evidenta al sedintelor AGA,
-Registrul General de Intrari-Iesiri corespondenta,
-Registrul de evidenta al Cererilor de oferta / Ofertelor,
-Registrul Contracte Clienti / Furnizori,
-Program de audit intern pe anul ...,
-Plan de Audit,
-Fisa chestionar de control,
-Raport de audit intern,
-Raport de sinteza a auditurilor,
-Raport de Neconformitate,
-Registru de Neconformitati,
-Raport de Actiuni Corective,
-Registru de Actiuni Corective,
-Propunere de imbunatatire,
-Raport de Actiuni Corective,
-Registru de Actiuni Corective
În toate cazurile, se va avea în vedere aprobarea politicilor contabile de către administratori.
___________________________________________________
Abilităţile care trebuie să le detina o persoană pentru fi contabil!
În primul rând, trebuie să fii un om răbdător(stoic), pentru că activitatea de contabil presupune multă muncă de atenţie şi de detaliu. De asemenea, trebuie să fii atent cu studiile şi mereu pus la punct cu noutăţile din domeniu pentru că reglementările şi fiscalitatea se schimbă mereu (metahna romaneasca damboviteana)). Dacă vrei să devii contabil, nu trebuie să presupui că o dată ce ai terminat studiile, se termină şi învăţatul.
Vorba lui V.I.Lenin : "invatai,invatati,invatati"...traim o lume nebuna !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)