Cheltuieli

(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si:

a)cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c)cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d)cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor;

e)cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

f)contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h)cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i)cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j)cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

k)cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

l)cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, în urmatoarele cazuri:
1.procedura de faliment a debitorilor a fost închisa pe baza hotarârii judecatoresti;
2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3.debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4.debitorul înregistreaza dificultati financiare majore care îi afecteaza întreg patrimoniul.

PARTIAL DEDUCTIBILE-LIMITATE
(3)Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c)cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2 %, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

e)cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

f)cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);

g)cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22;

h)cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23;

i)amortizarea, în limita prevazuta la art. 24;

j)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

k)cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

l)cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

m)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop;

n)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

NEDEDUCTIBILE
(4)Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b)dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;

d)cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e)cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g)cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere;

h)cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);

j)cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k)cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l)alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;

m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;

n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situatii decât cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). În aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neîncasati sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

p)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt în limita a 3/1000 din cifra de afaceri;
2.nu depasesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

r)cheltuielile înregistrate în evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de înregistrare fiscala a fost suspendat în baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Art.23.Cheltuieli cu dobânzi si diferente de curs valutar

(1)Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2)În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în conditiile alin. (1), pâna la deductibilitatea integrala a acestora.

(3)În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4)Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente împrumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare române sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5)În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a)nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si
b)nivelul ratei dobânzii anuale de 9 %, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului.
(6)Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8)În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.
_______________________________________
Baza de impozitare=(Profit(C121)+Ch.nedeductibile - Venituri neimpozabile) * 16/100

Stingerea obligatiilor fiscale

Conform Codului de procedura fiscala obligatiile fiscale se pot stinge prin plata, compensare si restituire.

Stingerea obligatiile fiscale prin plata

Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.

Plata obligatiilor fiscale, altele decat cele mentionate mai sus, se efectueaza de catre debitori, distinct pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

In cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:
- in cazul platilor in numerar, data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;
- in cazul platilor efectuate prin mandat postal, data postei, inscrisa pe mandatul postal;
- in cazul platilor efectuate prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceasta informatie este transmisa prin mesajul electronic de plata de catre institutia bancara initiatoare, potrivit reglementarilor specifice in vigoare, data putand fi dovedita prin extrasul de cont al contribuabilului;
- in cazul platilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuata tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia; procedura si categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF);
- pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data inregistrarii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele datorate potrivit legii.

Daca bancile nu deconteaza sumele cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, platitorul datoreaza majorari de intarziere in cota de 0,1% / zi intarziere.

In cazul obligatiilor fiscale administrate de ANAF si unitatile subordonate, daca platitorul greseste documentele de plata, plata se considera valabila cu conditia debitarii contului acestuia si a creditarii unui cont bugetar. Platitorul poate solicita indreptarea erorilor din documentele de plata, in termen de un an de la data platii, sub sanctiunea decaderii.

Compensarea

Creantele administrate de Ministerul Economiei si Finantelor se pot stinge prin compensare cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Spre exemplu TVA-ul solicitat se ramburseaza dupa compensarea acestuia cu eventualele sumele datorate la buget de solicitant. Aceasta compensare la cerere se anunta de organul competent, contribuabilului, in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

Totusi organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu cand constata existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare.

Restituiri de sume

Urmatoarele sume se restituie debitorului, la cerere:
- cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
- cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
- cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
- cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
- cele de rambursat de la bugetul de stat;
- cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
- cele ramase dupa efectuarea distribuirii in cazul executarii silite;
- cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

Se restituie in mod automat, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, diferentele de impozite rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice.

Restituirile se efectueaza de organul fiscal dupa efectuarea compensarii cu obligatii fiscale restante ale contribuabilului.

Datorie externa de aprox.10.000 euro/familie !

În perioada 01.01-31.07.2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 797 milioane euro, în creştere cu 38,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Influenţa determinantă asupra majorării soldului contului curent a avut-o balanţa transferurilor curente, care a înregistrat un sold mai mic cu 32,0 la sută faţă de perioada ianuarie-iulie 2009.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-iulie 2010 a fost finanţat în proporţie de 50,3 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 1909 milioane euro (comparativ cu 2975 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2009), din care participaţiile la capital1 au însumat 1329 milioane euro, iar creditele intra-grup 2580 milioane euro.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 iulie 2010 de 70 499 milioane euro (80,5 la sută din total datorie externă), în creştere cu 7,3 la sută faţă de 31 decembrie 2009.(3204.50 euro/cap de locuitor !)

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2010 nivelul de 17 043 milioane euro (19,5 la sută din total datorie externă), mai mare cu 16,8 la sută faţă de 31 decembrie 2009.

Certificatul de atestare fiscală

Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice cuprinde trei secţiuni, respectiv: secţiunea A „Obligaţii de plată”, secţiunea B „Alte menţiuni”, secţiunea C „Informaţii pentru verificarea eligibilităţii persoanelor juridice pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile”.

Secţiunea A cuprinde obligaţiile de plată restante pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuţie şi alte venituri bugetare şi obligaţii fiscale accesorii.

Prin obligaţii de plată restante se înţelege obligaţiile de plată exigibile existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumită lună de referinţă, şi neachitate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice eliberate în primele 5 zile lucrătoare ale lunii menţionează creanţele fiscale exigibile, existente în sold la sfârşitul lunii anterioare lunii de referinţă şi neachitate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Secţiunea B cuprinde menţiuni privind:
- actul prin care s-au acordat înlesniri la plată, după caz, precum şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acestora;
- planul de reorganizare judiciară aprobat de către judecătorul sindic, precum şi cuantumul obligaţiilor cu termene de plată viitoare stabilite prin acest plan de reorganizare judiciară;
- cerere de restituire şi/sau compensare în curs de soluţionare şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acesteia;
- decontul de TVA cu sume negative şi opţiune de rambursare, precum şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acestuia;
- cereri de compensare atipice, precum şi cuantumul sumelor ce au făcut obiectul acestora;
- alte menţiuni.

La secţiunea C se vor menţiona diferenţa dintre obligaţiile de plată cuprinse la secţiunea A şi sumele menţionate la secţiunea B şi totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni.
Atenţie! Informaţiile din secţiunea C se vor completa doar dacă solicitantul certificatului de atestare fiscală menţionează expres acest lucru în cererea sa.

Nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice sumele reprezentând creanţe fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condiţiile art. 14-15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi sumele reprezentând amenzi contravenţionale pentru care s-au formulat plângeri în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Important! Certificatul de atestare fiscală se utilizează şi în cazul entităţilor fără personalitate juridică prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


Baza legală: Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 673/2009 pentru modificarea Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice şi fizice, a certificatului de obligaţii bugetare, precum şi a modelului şi conţinutului acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355/27.05.2009.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎNTREPRINDERII

1. Abordări conceptuale, elemente structurale


Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite reieşite din obiectivele acesteia.

Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor componente şi a relaţiilor dintre acestea structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfăşoară proceslee de conducere ale activităţii în ansamblul său.

Sistemul de conducere al unei întreprinderi şi componentele sale se prezintă astfel: Există un sistem alcătuie din două componente principale:

1. structura de conducere

2. procesul de conducere.

La rândul său, structura de conducere cuprinde structura organizatorică şi sistemul informaţional. Procesul de conducere este structurat în 4 componente şi anume:

- structura informală, metodele şi tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum şi metodele de fundamentare şi transmitere a deciziilor.

Se mai poate spune că sistemul de conducere a unei întreprinderi este definit de următoarele componente şi anume: subsistemul decizional sau conducător; subsistemul operaţional sau condus; subsistemul informaţional sau de legătură.

Elementele care formează cadrul organizaţional sunt decisive pentru existenţa, funcţionarea şi dezvoltarea întreprinderii.


2. Structura organizatorică, expresie a organizării formale a întreprinderii


Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei şi cuprinde două părţi:

a) structura de conducere sau funcţională;

b) structura de producţie sau operaţională.

În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare şi anume postul, funcţia, compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenţa organizaţională ce poate fi ierarhică atunci când acţionează asupra persoanelor şi funcţională când se exercită asupra unor activităţi.

În afara autorităţii formale, titularii postului deţin şi autoritate profesională exprimată de nivelul de pregătire şi experienţa de care dispune o persoană.

Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităţii şi responsabilităţii.

Funcţiile pot fi grupate în:

- funcţii de conducere

- funcţii de execuţie.

Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar şi/sau complementar reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită cunoştinţe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaţiu şi subordonate nemijlocit unei singure persoane.

Compartimentele pot fi:

- operaţionale

- funcţionale.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi:

- autoritate

- cooperare

- de control

- de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al firmei.

Numărul de niveluri ierarhice este influenţat de dimensionarea firmei, diversitatea activităţilor, complexitatea producţiei dar şi de competenţa managerilor.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere şi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice creşte către nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifică pe măsura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaţională.

Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane, materiale şi financiare condiţionează eficienţa desfăşurării activităţii necesare realizării obiectivelor, precum şi calitatea şi operativitatea sistemului decizional şi configuraţia sistemului informaţional.

Sistemul organizaţional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în condiţiile minimizării costului economic şi social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale şi de grup.

Funcţionalitatea structurii organizatorice este condiţionată atât de factori endogeni cât şi exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată în creşterea eficienţei managementului firmei.

Alături de această formă de organizare poate exista şi o organizare informală alcătuită din ansamblul grupărilor şi al relaţiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale.

Această organizare informală, deşi însoţeşte organizarea formală acţionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariţiei organizării informale ţin de afectivitate, satisfacţii, interese, aspiraţii, nivel de pregătire, calificare şi origine socială.

Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal, relaţiile informale.

Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenţă determinată de unele asemănări şi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaşi organizaţii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic şi general.

Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale şi subordonarea acesteia realizării unor aspiraţii personale.

Influenţele organizării informale pot fi atât pozitive cât şi negative, rolul managementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât şi cele de grup.

Variabila organizaţională este reprezentată de factorii interni sau externi unităţii care condiţionează caracteristicile acesteia dar şi factori tipologici utilizaţi în abordarea comparativă a mai multor firme.

Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea firmei

- complexitatea firmei

- caracteristicile procesului tehnologic

- nivelul dotării tehnic

- gradul de specializare şi cooperare în producţie

- dispoziţia teritorială

- caracterul procesului de desfacere

- ritmul de înnoire a produselor şi tehnologiilor.

Acestea influenţează configuraţia structurii organizatorice precum şi componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identificării factorilor care ţin de managementul firmei şi de luarea lor în consideraţie, când se utilizează diferite metode şi tehnici de conducere.

Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii:

1. după morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare şi raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcţională şi operaţională se disting utmătoarele tipuri de structuri;

a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de componente operaţionale, fiecare persoană fiind subordonată unui singur şef iar conducerea fiecărui compartiment exercită toate atribuţiile conducerii la acel nivel;

b) structura funcţională caracterizată prin existenţa compartimentelor operaţionale şi funcţionale, conducătorii sunt specializaţi într-un anumit domeniu iar executanţii primesc ordine atât de la şefii ierarhici cât şi de la conducerea compartimentelor funcţionale;

c) structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt subordonaţi şefului ierarhic.

2. Criteriul ce ţine seama de funcţionalitatea, eficienţa, flexibilitatea structurii:

a) privat tradiţionale

b) sisteme birocratice

c) sisteme moderne.



3. Cerinţe şi etape în proiectarea unei structuri organizatorice eficiente

Procesul de analiză, proiectare, evaluare şi îmbunătăţire a structurii organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinţe:

1. asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele mai valoroase calităţi ale unei structuri organizatorice este supleţea ei caracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;

2. crearea şi dependenţa compartimentelor, adică fiecare funcţiune ce prezintă importanţă pentru realizarea politicii şi obiectivelor unei întreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.

Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:

- importanţa lor

- frecvenţa legăturilor dintre ele

- interdependenţa lor

- competenţa managerului.

3. asigurarea unei conduceri şi a unor servicii funcţionale competente. Un serviciu funcţional nu este eficient pentru întreprindere decât dacă este alcătuit din persoane responsabile, operaţionale, competente, active şi eficiente.

4. asigurarea economiei de comunicaţii. O structură eficientă trebuie să minimizeze volumul comunicaţiilor nestandardizate şi necodificate

5. folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutină conducerea trebuie să fie descentralizată şi cât mai aproape de executanţi.

Procesul de analiză şi proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea următoarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii

- definirea activităţilor şi stabilirea conţinutului lor

- proiectarea compartimentelor, gruparea lor şi stabilirea relaţiilor dintre ele

- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice

- evaluarea funcţionalităţii şi a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic şi complex, structura organizatorică necesită perfecţionări continue pe baza unor studii realiste care să fie bazate pe conceptele ştiinţei manageriale.


4. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii

Pentru formalizarea unei structuri organizaotrice se folosesc următoarele documente:

a) regulamentul de organizare şi funcţionare care cuprinde cinci părţi şi anume:

- prima parte, denumită organizarea firmei, cuprinde dispoziţii generale, actul normativ de înfiinţare, obiectul de activitate, tipul societăţii, statutul juridic şi prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se referă la atribuţiile firmei;

- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea firmei. Se precizează care sunt atribuţiile adunării generale a acţionarilor, atribuţiile consiliului de administraţie, atribuţiile conducerii executive cu detalierea responsabilităţilor pentru funcţiile de director general şi director pe funcţiuni;

- partea a patra cuprinde atribuţiile ş diagrama de relaţii pentru fiecare compartiment funcţional şi operaţional;

- partea a cincea cuprinde dispoziţii generale.

b) fişa postului este un document operaţional important ce prezintă în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta să-şi poată exercita în condiţii normale activitatea. Fişa postului cuprinde:

- denumirea şi obiectivele postului

- compartimentul din care face parte

- competenţele şi responsabil

- cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.

Fişa postului serveşte ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat şi ca suport pentru evaliarea muncii acestuia.

c) organigrama – o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din componentele structurii, şi anume:

- compartimente

- nivelurile ierarhice

- relaţiile organizaţionale

- ponderea ierarhică.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:

- organigrame generale

- organigrame parţiale.


Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor şi a relaţiilor dintre ele, organigramele pot fi:

- piramidale,

- circulare,

- orientate de la dreapta la stânga.

Bar/restaurant/firme de catering

   Aici se pot identifica 2 situatii. Prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si cea a bunurilor vandute care se considera produse finite.

    Exemple de:

    - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii

    - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering.



    1. Pentru produse finite

        a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale

            %     =    401

            301

            302

            4426



         b. Productia (pe baza notei de predare) si consumul (pe baza bonului de consum)

             345     =    711

             601     =    301

             602     =    302



          c. Vanzarea produselor finite

             - vanzare en-gros:

                4111   =     %

                                 701

                                 4427 

              - vanzare cu amanuntul:

                 5311/5121    =     %

                                            701

                                            4427



          d. Descarcarea gestiunii produselor finite

              711    =    345



     2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul)

          a. Achizitia marfii

            %     =    401

            371

            4426

            si concomitent

            371  =    %

                           378

                           4428



          b. Vanzare marfa

              5311/5121    =    %

                                        707

                                        4427



          c. Descarcarea de gestiune

             %    =    371

             378

             4428

             607

Garantii gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar

    421    =    4281

    sau

    5311   =    4281

    si concomitent

    Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite.

2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie)

    5121   =    5311

3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca

    5121    =    4281            cu valoarea dobanzii

    4281    =    5121            cu valoarea comisioanelor


4. Restituirea garantiilor depuse de salariati

    581    =    5121               ridicarea garantiilor de la banca

    5311  =    581                 depunerea garantiilor la casierie

    4281  =    5311               restituirea garantiilor catre salariati

    si concomitent

    Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Contabilitatea unei edituri

1. Inregistrea tipariturilor (carti, reviste, etc.) primite de la tipografii pe baza avizului de insotire al marfii:

345 = 711 (la cost de productie)

2. Inregistrarea cheltuielilor legate de tiparirea lucrarilor (carti, reviste, etc.) pe baza facturii primite de la tipografii:

% = 401

628

4426

3. Vanzarea tipariturilor catre clienti pe baza de factura:

4111 = %

701

4427

Concomitent se inregistreaza si descarcarea gestiunii de tiparituri vandute:

711 = 345 (la cost de productie)

4. Darea in custodie de tiparituri la terti, pe baza avizului de expeditie:

354 = 345

5. Vanzarea tipariturilor aflate in custodie, pentru care se intocmeste factura in baza situatiei de vanzari transmisa de client:

- tiparituri aflate in custodie vandute:

345 = 354

- descarcarea gestiunii de tiparituri din custodie vandute:

711 = 345

- inregistrea creantei fata de client pentru tipariturile vandute:

4111 = %

701

4427

6. Retururi de tiparituri aflate in custodie:

345 = 354

7. Gratuitati acordate tertilor:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu gratuit:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent bunurilor acordate cu titlu gratuit:

635 = 4427

8. Sponsorizari acordate in baza contractelor de sponsorizare incheiate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu de sponsorizare:

658 = 345

9. Distrugerea tipariturilor expirate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile distruse:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent tipariturilor distruse:

635 = 4427

- inregistrarea produselor reziduale rezultate:

346 = 711

- vanzarea produselor reziduale rezultate:

4111 = %

703

4427

711 = 346

Distribuirea catre salariati a echipamentelor de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate

    %    =    401

    303

    4426


2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora

        %    =    303

    603

    4282


3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati

    4282    =    4427


4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati

    421        =     4282

Explicarea unor termeni utilizati frecvent

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii si, in general, participa la un singur circuit economic, modificindu-si in permananta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei intreprinderi destinate utilizarii pe o perioada indelungata in activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezinta activitatea desfasurata in scopul aplicarii rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o intreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitatile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Brevete, licente, marci, drepturi si valori similare reprezinta drepturi de proprietate industriala sau intelectuala, dupa caz.

7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.

8. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.

9. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile inregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii intreprinderii ca persoana juridica distincta.

10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare sau care pot fi alocate in mod rational acesteia.

11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentata la pozitia 1 in contul de profit si pierdere, cuprinde sumele provenind din vinzarea de bunuri si servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente
12. Concesiunea este conventia prin care o persoana fizica sau juridica dobindeste dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii in schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.

13. Contabilitatea generala, denumita si financiara, reprezinta ansamblul operatiunilor de inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi pe baza regulilor si normelor speciale.
In Rominia, normele unitare privind organizarea si conducerea acesteia sunt prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare si de prezentele reglementari, avind ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice, in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din legea mai sus mentionata.

14. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si note.

15. Costul administrativ al raportului anual reprezinta costul de intocmire, distribuire si publicare a acestuia.

16. Costul de inlocuire curent net este costul potential al unui activ pe care intreprinderea ar putea sa-l obtina in situatia in care ar fi nevoita sa inlocuiasca activul la data bilantului.

17. Costul de productie este determinat prin adaugarea, la costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor utilizate, a costurilor inregistrate de intreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. In plus, costul de productie mai poate cuprinde:

1) o pondere rezonabila din costurile inregistrate de intreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai in masura in care ele se refera la perioada de productie;

2) in cazul activelor cu ciclu lung de productie, dobinda la capitalul imprumutat pentru finantarea producerii acelui bun, in masura in care aceasta se acumuleaza in raport de perioada de productie.

Un activ cu ciclu lung de productie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vinzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investitiile si stocurile ce se produc in cantitati mari, in mod repetat, intr-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de productie normal, nu sunt active cu ciclu lung de productie. Activele care pot fi utilizate sau vindute in momentul in care au fost achizitionate nu sunt active cu ciclu lung de productie.
In cazul activelor circulante, costurile de distributie nu pot fi incluse in costurile de productie

18. Dividendele reprezinta partea din profitul net al intreprinderii, care se distribuie actionarilor sau asociatilor.

19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar care nu sunt platite inca si (2) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar nu sunt inca aprobate.

20. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.

21. Drept de subscriere la alocarea actiunilor reprezinta optiunea oricarei persoane de a subscrie si dreptul de a cere alocarea de actiuni provenind fie din conversia in actiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

22. Filiala este o societate controlata de societatea mama.

23. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert *) care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitati al intreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie
geografica etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferenta de achizitie intre valoarea reala, stabilita ca valoare recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe, si valoarea inregistrata in contabilitate pentru bunurile identificabile care au facut obiectul tranzactiei.

24. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale.

25. Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o intreprindere in actiunile unei alte intreprinderi. Interesele de participare sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatile intreprinderii respective. Un interes in actiuni include un interes ce poate fi convertit intr-o participatie in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine seama de faptul ca actiunile la care se refera pot fi, dupa conversie sau dupa exercitarea optiunii, neemise. O participatie detinuta in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de intreprindere in sine. Interesele de participare cuprind investitiile in societatile asociate si investitiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investitie strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.



*) Definit in Codul comercial.
26. Investitia directa reprezinta investitia care se realizeaza prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate in bani, prin crearea sau extinderea unei societati comerciale integral detinute de aceasta, a unei filiale, prin achizitionarea integrala a unei societati existente, prin participarea partiala intr-o societate noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrarii societatii.

27. Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decit cea directa, care se realizeaza prin intermediul urmatoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pietei de capital, instrumente specifice pietei monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente, operatiuni in conturi de depozit.

28. Intreprinderea este unitatea patrimoniala de tipul regiilor autonome, societatilor comerciale pe actiuni, societatilor cu raspundere limitata sau alte tipuri de societati comerciale, definite prin Legea nr.31/1990, republicata, care intocmesc situatii financiare ce reflecta activitatea proprie.

29. Obligatiile curente reprezinta obligatiile care:

- se asteapta sa fie exigibile in cadrul ciclului normal de exploatare al intreprinderii
sau
-sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte obligatii reprezinta obligatii pe termen lung (mai mare de un an).

30. Obligatiunea este valoarea mobiliara negociabila, care confera detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobinzile aferente sumei date cu imprumut.

31. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinind unei intreprinderi, implicit bunurile la care acestea se refera.

32. Piata (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o piata delimitata dupa criterii geografice.

33. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme in contextul situatiilor financiare. O problema sau valoare este considerata semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare

34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit caruia informatia contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta sa fie reflectate in contabilitate in concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridica.

35. Productia efectuata in scopuri proprii si capitalizata reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de intreprindere pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale.

36. Raportul anual cuprinde situatiile financiare, raportul administratorilor si raportul auditorilor.

37. Sectorul de activitate (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o parte distincta a activitatii unei intreprinderi ce furnizeaza un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii inrudite, in primul rind clientilor din afara societatii.

38. Situatiile financiare cuprind conturile anuale si notele la acestea.

39. Societatea asociata reprezinta o intreprindere in care investitorul are o influenta semnificativa si care nu este nici filiala, nici afiliata. In mod normal, aceasta este evidentiata prin detinerea de catre investitor a 20 pina la 50% din actiunile cu drept de vot ale intreprinderii asociate.

40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale

41. Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil detinute in capitalul altor societati comerciale a caror detinere durabila este considerata utila acesteia.

42. Titluri de participare strategice reprezinta titluri de participare care sunt detinute intr-un procent de pina la 20% si nu asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.
In situatia in care titlurile de participare strategice sunt detinute intr-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

43. Titlurile de participare detinute in societati asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20 %- 50 % asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.

44. Valoarea contabila neta este suma la care este inregistrat un activ in bilant dupa deducerea tuturor deprecierilor.

45. Valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pe o piata activa. O piata activa exista atunci cind:

a) activele de pe piata sunt relativ omogene;

b) sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, in asa fel incit oricind pot fi gasiti potentiali cumparatori si vinzatori;

c) preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de catre public.

46. Valoarea reala (engl. fair value) este valoarea recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe.

47. Valoarea realizabila este pretul estimat la care activul poate fi vindut sau instrainat in mod normal, in jurul datei de inchidere a bilantului.

48. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vinzare estimat la care activul ar putea fi vindut sau instrainat in mod normal, in apropierea datei de inchidere a bilantului, mai putin costurile estimate pentru finalizare si costurile de vinzare necesare.

49. Valoarea recuperabila este suma pe care intreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala in momentul instrainarii.

50. Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii .

51. Variatia stocurilor de produse finite si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, fara a lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a tine seama de momentul efectiv al incasarii/platii acestora.

53. Venituri/cheltuieli in avans sunt veniturile/cheltuielile care se incaseaza/platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior.

54. Veniturile si cheltuielile extraordinare sunt venituri si cheltuieli care nu provin din activitatile curente ale intreprinderii si, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

Logistica

Noţiunea de logistică (in economia materialelor) cuprinde toţi paşii unui proces de fabricaţie. Cuprinde toate activităţile de punere in armonie a spaţiului şi timpului cu bunurile si persoanele inclusiv gruparea lor.
Mai concret, logistica se defineşte prin planificare integrată, organizare, impozitare si control a tuturor cursurilor de mărfuri si materiale impreună cu cursurile de informaţii legate de acestea incepând de la livratori prin etapele creerii de valori (ex. producţie şi/sau etape de distribuţie) până la livrarea produselor catre clienţi, inclusiv a eliminării deşeurilor şi a reciclării.
O definiţie posibilă a noţiunii de logistică este aplicarea celor 6 P: Cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivită, la costurile potrivite, la locul potrivit. Des mai apare si al 7-lea P cu informatiile potrivite tuturor participanţilor. In special in producţia "just in time" prelucrarea de informaţii joaca un rol foarte important.

Comisia de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a aprobat, luni, reintroducerea impozitului pe venit de trei la suta pentru microintreprinderi. Din cauza lipsei cvorumului, nu s-a putut elabora un raport al proiectului legislativ, aceasta urmand sa fie aprobat in sedinta urmatoare a Comisiei. De asemenea, s-a aprobat ca termenele pentru plata penalitatilor obligatiilor fiscale de microintreprinderi sa fie extinse de la 30 de zile, la 90 de zile, pentru plata penalitatilor de 5%, iar de la 90 de zile la 180 de zile pentru penalitatile de 15%.

Nivelul dobanzii pentru intarzierile la plata a fost stabilit la 0,03 % pe zi. Tot luni, in cadrul Comisiei de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a fost abrogat impozitul minim platit de microintreprinderi.

Masura ar putea intra in vigoare de la 1 octombrie sau de la 1 noiembrie, au precizat sursele oficiale.

Garantiile de buna executie

Orice garantii percepute pentru a asigura buna executie a unui contract sau de alta natura nu reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a TVA, nefiind livrari de bunuri sau prestari de servicii in sensul art. 126 alin(1) din Codul fiscal. Prin urmare persoanele care percep garantii nu au obligatia sa factureze aceste sume, conform art. 155 alin.(1) din Codul fiscal. Totusi, in situatiile in care beneficiarii solicita in mod expres o factura pentru garantii, pentru scopuri contabile, factura nu va cuprinde TVA.



Exemple de garantii: in cazul contractelor de inchiriere de bunuri imobile sau de bunuri mobile corporale, persoana care inchiriaza bunurile poate percepe o garantie clientului sau pentru a se asigura in cazul deteriorarii bunului sau a neplatii chiriei, la licitatiile organizate in special de insitutii publice, furnizorii trebuie sa depuna o garantie pentru a asigura ca vor indeplini obligatiile contractuale etc.



Nota:In cazul lucrarilor de constructii-montaj, datorita specificului, prestatorii de cele mai multe ori inscriu in facturi garantiile de buna executie. Intrucat legislatia dinainte de aderare prevedea ca exigibilitatea pentru garantiile de buna executie pentru lucrari de constructii-montaj intervenea la data procesului verbal de receptie a lucrarilor, sau la data incasarii garantiilor de catre prestator, exista multe probleme datorita modificarilor legislative dupa data aderarii care practic au abrogat regimul aparte al garantiilor de buna executie pentru lucrari de constructii-montaj.



Prestatorii au obligatia sa inscrie in facturi valoarea lucrarilor de constructii-montaj, asa cum rezulta din situatiile de lucrari si sa colecteze TVA pentru aceasta valoarea, fara ca aceasta suma sa fie influentata de garantia de buna executie.



Pentru exemplificare prezentam urmatoarele posibilitati :



I. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

* TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;
* garantia de buna executie 10%=100 lei poate fi inscrisa in factura cu semnul minus, in dreptul sau nu se trece TVA, iar restul de plata a facturii va fi

1240-100=1140;

* TVA care se va colecta in contul 4427= 240 lei;



II. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

* TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;
* garantia de buna executie 10%=100 lei, poate fi inscrisa in factura doar informativ pentru ca beneficiarul sa o vireze intr-un cont separat, fara sa fie scazuta din totalul de plata. In acest caz totalul de plata al facturii va fi 1240;
* TVA care se va colecta in contul 4427= 240 lei;



III. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

· TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;

· garantia de buna executie de 10%=100lei, nu se inscrie in factura, dar intre prestator si beneficiar exista intelegeri conform carora garantia va fi blocat intr-un cont, sau alte forme de decontare.



Asa cum se observa din exemplele prezentate, in cazul lucrarilor de constructii montaj garantia de buna executie nu poate micsora baza impozabila care este reprezentata de valoarea inscrisa in situatiile de lucrari. Desigur ca exista un specific aparte fata de celelalte garantii, care de cele mai multe ori nu reprezinta un procent din baza impozabila, ci sume stabilite de comun acord de partile contractante.

ex.in contab.prestatorului:

411- % = 1240lei
704 =1000lei
4427= 240lei


Incasare(fara 5% garantie retinuta)
5121-411=1190lei
267(client x)- 411 = 50 lei inchidere ct clienti

la definitivare contract -se incaseaza grantia retinuta de beneficiar:

5121-267(client x)= 50lei incasare garantie cand se restit cf contract.
___________________________________________________
in contabilitatea beneficiarului:
• inregistrarea facturii primite de la prestator
% - 401 =1240lei

604= 1000lei
4426 =240

• inregistrarea garantiei retinute de la beneficiar:
1000 x 5% = 50 lei
401 - 167 = 50lei

• inregistrarea platii facturii:
1240-50 = 1190 lei
401 -5121= 1190lei
-inregistrarea restituirii garantiei retinute de la prestator:
167-5121= 50lei
__________________________________
Facilitatea fiscala data de amanarea TVA pentru garantiile de buna executie (evidentiate in facturile fiscale si retinute din contravaloarea lucrarilor) pana in momentul receptiei definitive a lucrarilor a fost abrogata, iar exigibilitatea TVA intervine la data emiterii situatiilor de lucrari pentru intreaga valoare a lucrarilor, fara a se tine cont de valoarea garantiilor de buna executie retinute din contravaloarea lucrarilor. 
__________________________________
Nota: contabilizarea se rezuma astfel:
267(prestator)/167(beneficiar)-retinere
167(beneficiar)/267(prestator)-restituire garantie

Balanta de verificare

Clasificare.
Balantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii şi anume:

1. Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi:
- balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice;- -balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste Balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rulaje, total sume si soldurile finale.

2. Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi:
- cu o serie de egalitati;
- cu doua serii de egalitati;
- cu trei serii de egalitati;
- cu patru serii de egalitati.


-Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante:
- balante de verificare a sumelor;
- balante de verificare a soldurilor.
Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.
Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate.

- Balanta de verificare cu doua serii de egalitati
Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume:
- totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare;
- totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

- Balanta de verificare cu trei serii de egalitati
Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor.
Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati:
- totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare;
- totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor;
- totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

- Balanta de verificare cu patru serii de egalitati
Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale.
Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt:
- Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente;
- Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente;
- Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare;
Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente.
Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente.
- Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare.
Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul sumelor creditoare.
Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont).
Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfârsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, semestru).

Clasa 4-Terti

GRUPA 44- BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
442 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
Este un impozit indirect aplicat in toate fazele de activitate suportat de catre consumatorii finali.
Conturile utilizate pt evidenta TVA-ului sunt :
4423 TVA de plata (P)
4424 TVA de recuperat /credit de TVA (A)
4426 TVA deductibil (A) - la cumparare, pt plata
4427 TVA colectat (P) - la vanzare, pt incasare
4428 TVA neexigibil (A/P)

1. 4427 > 4426, diferenta dintre acestea ( 4427 - 4426) se inregistreaza ca o datorie de plata bugetului de stat ADICA TVA de plata 4423 (P)
4427 = %
4426
4423
2. 4426 > 4427, diferenta dintre acestea (4426 - 4427) se inregistreaza ca o datorie care trebuie recuperata de la stat ADICA TVA de recuperat 4424 (A)
% = 4426
4427
4424

Contul 4428 TVA neexigibil (A/P) se utilizeaza in urmatoarele situatii:
- (A) primiri,cumparari, receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura. Pana la sosiea facturii de la fz. TVA se inreg in 4428 TVA neexigibil care in acest caz inlocuieste contul 4426 TVA deductibil, deci va functiona ca un cont de A a acesteia;evidenta datoriei fata de furnizorii de la care n-a sosit factura se va tine in contul 401FZ.- facturi nesosite pana la sosirea facturii de la acestia.Contul 4428 poate ramane debitori in cursul exercitiului prezentat pana la primirea facturii de la furnizori cand se va transfera (prin creditare) asupra contului pe care la intocmit 4426 TVA deductibil (A).
- (P) atunci cand se vand bunuri , se executa lucrari clientilor carora nu li s-a intocmit factura.Pana la intocmirea facturii catre clienti, contul 4428 TVA neexigibil il intocmeste pe 4427 TVA colectat (P). Creanta fata de clientii carora nu li s-a intocmit factura se va inreg. in contul 418 Clienti- facturi de intocmit (A) pana la intocmirea facturii catre clienti cand se va transfera asupra contul 411 Clienti. In momentul intocmirii facturii catre clienti contul 4428 TVA neexigibil se va transfera asupra contului pe care la intocmit inchizandu-se prin debitarea sa in coresponmdenta cu 4427 TVA colectat (P).

GRUPA 40- FURIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401 FURNIZORI (P)
Dupa continutul economic este o datorie comerciala, cont de P, incepe sa functioneze prin a se credita .
Se crediteaza cu inregistrarea datoriei entitatii fata de furnizorul de la care s-au achizitionat bunuri,executat lucrari sau prestat servicii pe baza de factura fiscala sau alt document de insotire al bunurilor respective.
% = 401 Furnizori (P+C)
301…381
611…621...628
658 Alte chelt. de exploatare
668 Alte chelt. fin.
4426 TVA deductibil (A+D)
4428 TVA neexigibil (A/P+D)
Pt chelt. cu dif. favorabile de curs valutar este folosit contul 665 in cazul in care datoria e in devize si cursul de schimb creste.
Dif. nefavorabile aferente furnizorilor cu decontare in functie de cursul unei valute prin contul 668 in cazul in care se inreg facturi de apa calda , gaz metan…materiale nestocabile se crediteaza cu 604, 605 :

% = 401
604 Chelt. privind materialele nestocate
605 Chelt. privind energia si apa
Contul 658 reprezinta valoarea amenzilor despagubirilor, penalitatilor datorate tertilor.
Cu ocazia cumpararii de alte valori: timbre fiscale si postale (5321), bilete de tratament si de odihna(5322), tichete si bilete de calatorie (5323) contul 401 se va credita inreg astfel datoria de plata fata de furnizorii altor valori
Alte valori (A+D) 5328 =401
Creditarea contului 401 inreg. datoria de platit.
In cazul achizitionarii, platii acestei datorii contul 401, va inreg. micsorarea acestei datorii in D sau in corespondenta cu creditul conturilor care indica plata efectiva: Casa (5311), prin viramente (5121), acreditiv constituit la dispozitia fz. in vederea efectelor platilor (541), creditului bancar de termen lung (162), creditului pe termen scurt (519), prin efecte de platit (403).
FZ. 401 = %
5121
5311
541 Acreditive (A-C)
162 Credite bancare pe termen lung (P+C)
519 Credite bancare pe termen scurt (P+C)
403 Efecte de platit (P+C)
In cazul in care datoria afost inreg. in valuta si la sf. ex. se inreg. o dif. favorabila de curs valutar (cursul scade), acesta va fi inreg. pe venit financiar respectiv 765 Venituri din diferente de curs valutar 401 = 765
In cazul amenzilor, penalitatilor, despagubirilor favorabile, prin contul 758 Venituri din alte chelt. de eploatare.
In cazul in care datoriile fata de fz. se achita in natura din produsele obtinute de întreprindere se va inregi. scaderea datoriei 401= 345 Produse finite (scade stocul).
SFC al contului 401 reprezinta datoria entitatii fata de furnizori, datorie de platit.

404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P)
Functioneaza asemanator contului 401cu diferenta ca datoria se inreg. fata de fz. de la care s-au achizitionat imobilizari.
Se crediteaza prin urmatoarele relatii:
% = 404 FZ. de imobilizari (P+C)
201…208 Imobilizari necorporale
211 Terenuri si amenajari de terenuri (A-C)
212 Constructii
213 Instalatii tehnice,mijl. de transp., animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echip. de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale
4426 TVA deductibil = 404
4428 TVA neexigibil = 404
668 Alte chelt financiare = 404
Se debiteaza asemanator contului 401:
FZ. de imob. 404 = %
5121
5311
541 Acreditive (A-C)
162 Credite bancare pe termen lung (P+C)
519 Credite bancare pe termen scurt (P+C)
403 Efecte de platit (P+C)
- In cazul unor datorii prescrise/anulate 404 = 117 Rezultatul reportat
- Pt. sconturile(dobanda) obtinute de la fz. 404 = 767 Venituri din sconturi obtinute; diferenta favorabila de curs valutar in momentul efectuarii preturilor, se efectueaza in contul 765 Diferenta favorabila de curs valutar (scaderea cursului)
-Alte imprumuturi si datorii asimilate 404 = 167- reprezinta valoarea garantiilor depuse la terti
SFC al contului 404 reprezinta datoria de platit (neachitata) fata de furnizorii de imobilizari.
403 EFECTE DE PLATIT (P)
Se utilizeaza cand se accepta forma de decontare printr-un efect de comert (cambie, bilet la ordin, warrant= garantie, trata). In momentul acceptarii formei de plata prin acel efect de comert se inreg. datoria de plata prin transferarea ei de la fz .( unde fusese inreg. anterior) la banca platitoare:
( P-D) 401 = 403 (P+C)
( P-D) 404 = 403 (P+C)
Se mai poate credita in cazul in care la sf. ex. au fost dif. nefavorabile de curs valutar cand datoria a fost inreg. in valuta:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 403 (P+C)
Debitarea contului 403 reprezinta anularea efectelor ( plata datoriei) din contul curent de la banca 5121 se realizeaza astfel:
( P-D) 403 = 5121 (A-C)
Daca in aceasta situatie se inregistreaza o dif. favorabila de curs valutar, datoria fiind inreg. in valuta, si cu ocazia ei s-a inregistrat o scadere a cursului valutar atunci se inreg. un venit astfel:
( P-D) 403 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 403 reflecta datoria de plata a entitatii, a efectului respectiv ( in urma acceptarii formei de decontare printr-un efect de comert).

408 FURNIZORI- FACTURI NESOSITE (P)
Este folosit pt. a inregistra datoriile comerciale de la fz. care nu au trimis factura fiscala ( F.F.)
% = 408 Furnizori- facturi nesosite (P+C)
301…381
611…621...628
4428 TVA neexigibil (A/P+D)
In momentul primirii F.F. de la fz. contul 408 se transfera asupra contului pe care l-a inlocuit (401/404) :
( P-D) 408 = 401/404 (P+C)
In cazul in care plata datoriei fata de fz. , de la care nu s-a primit F.F., s-a facut prin virament atunci se inregistreaza astfel :
( P-D) 408 = %
5121 (A-C)
5311 (A-C)
Contul se mai debiteaza si cu inreg. eventualelor dif. favorabila de curs valutar la sf. ex. sau in cazul efectuarii platilor unor fz. De la care nu s-a primit inca F.F.
( P-D) 408 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 408 indica datoria fata de fz. care au intocmit F.F. pt bunuri, lucrari si servicii si de la care nu s-a primit inca factura.


409 FURNIZORI- DEBITORI (A)
Contul inreg. in debitul sau avansurile acordate fz. in vederea primirii de la acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.
(A+D) 409 = 401 (P+C)
(A+D) 409 = 404 (P+C)
Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar la sf. ex. se inreg. un venit:
(A+D) 409 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul se crediteaza cu valoarile avansurilor acordate fz. regularizate cu ocazia platilor efectuate:
(P-D) 401 = 409 (A-C)
Se mai crediteaza cu valoarea reprezentand ambalajele care circula in sistem de restituire, nerestituite fz. si retinute in stoc astfel:
381 Ambalaje (A+D) = 409 (A-C)
Contul se mai crediteaza si cu dif. nefavorabila de curs valutar inreg. la sf.ex. finaciar pt valuta acordata in avans fz.
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 409 (A-C)
SFD al contului 409 reprezentant avansurile acordate fz. in vederea primirii de la acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.

GRUPA 41- CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411 CLIENTI (A)
Tine evidenta tuturor creantelor si deconturilor in relatiile cu aclientii interni pt. produsele vandute, executarile de lucrari si prestarilor de servicii si chiar si fata de clientii incertisau rauplatnici.
(A+D) 411 = %
701....708 → GRUPA 70- CIFRA DE AFACERI NETA
4427 TVA colectat (P+C)
4428 TVA neexigibil (A/ P+C)
Daca se inreg. dif. favorabile de curs valutar aferent creantelor in valuta la sf. ex. atunci se inreg astfel:
(A+D) 411 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul se mai debiteaza si cu valoarea despagubirilor, amenzilor datorate de terti:
(A+D) 411 = 758 Alte venituri din exploatare (P+C)
Contul reflecta in debit rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor aferente ex.fin. anterior:
(A+D) 411 = 117 Rezultatul reportat (P+C)
Contul 411 se crediteaza cu urmatoarele conturi:
% = 411 Clienti (A-C)
5311
5121
413 Efecte de primit de la clienti
Daca se inreg. dif. nefavorabile de curs valutar aferent creantelor in valuta la sf. ex. atunci se inreg astfel:
665 Cheltuieli din dif. de curs valutar (A+D) = 411 (A-C)
Contul se mai crediteaza cu valoarea decontarilor pt. avansurile primite de la clienti si valoarea ambalajelor care circula in sistemul de restituire primite de la clienti.
(P-D) 419 = 411 Clienti (A-C)
SFD al contului 411 reprezinta val. Creantelor asupra clientilor (datoriile acestora fata de entitatea care inreg.)

413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A)
Se accepta forma de decontare printr-un efect de platit. Se transfera creanta la efecte de primit.
(A+D) 413 = 411 ( A-C)
Cu ocazia inreg, de dif. favorabile determinate la sf. ex. se inreg.:
(A+D) 413= 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Incasarea efectelor de primit de la clienti se inreg astfel:
% = 413 (A-C)
5311
5121
Contul se crediteaza si cu valoarea reprezentant dif. nefavorabila de curs valutar determinata la sf. ex.
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 413 (A-C)
SFD al contului 413 reprezentanta creanta entitatii pt. efectele de comert de primit.

419 CLIENTI- CREDITORI (P)
Contul 419 tine evidenta datoriilor fata de clientii de la care s-au incasat anumite avansuri in cederea vanzarii catre acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii. Contul reprezinta o datorie comerciala.
Contul se crediteaza cu sumele facturate clientilor reprezentant avansurile pt. bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii astfel:
(P-D) 401 = 419 (P+C)
Contul se mai crediteaza si cu valoarea deconturilor pt. avansurile primite de la clienti, precum si cu valoarea ambalajelor ce circula in sistem de restituire facturate clientilor:
(A+D) 411 = 419 (P+C)
In cazul in care avansurile facturate clientilor au fost inreg. in valuta, la sf. ex., se constata o dif. nefavorabila de curs valutar (scaderea cursului valutar) atunci se inregistreaza astfel:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 419 (P+C)
Debitarea contului 419 se inreg. cu ocazia anularii avansului primit de la client in momentul expedierii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii catre client:
419 (P-D) = 411 (A-C)

Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar si cu ocazia platii s-a inregistrat o crestere a cursului atunci se inreg. un venit:
( P-D) 419 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 419 reprezinta datoria fata de clienti de la care s-a primit un avans pt. livarea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii.
CREANTE = DREPTURI ALE ENTITATII ASUPRA UNEI PERSOANE FIZICE/ JURIDICE DE LA CARE SE ASTEAPTA PLATA UNEI DATORII
TOATE CREANTELE SUNT DE A 9ACTIVE CIRCULANTE IN DECONTARE)
PERSOANELE CARE AU CREANTE SE NUMESC DEBITORI

418 CLIENTI- FACTURI DE INTOCMIT (A)
Contul de debiteaza cu urmatoarele conturi:
(A+D) 418 = %
701....708 → GRUPA 70- CIFRA DE AFACERI NETA
4428 TVA neexigibil (A/ P+C)
Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar, fata de clienti, la sf. ex. se inreg. un venit :
(A+D) 418 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul 418 se crediteaza cu ocazia intocmirii F.F. catre clienti :
(A+D) 411 = 418 ( A-C)
Contul se mai crediteaza cu valoarea reprezentant dif. nefavorabila de curs valutar in cazul in care la sf. ex. cursul valutar a scazut de la data inregistrarii creantei fata de clientii care nu au intocmit facture:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 418 (A-C)
SFD al contului 418 reflecta creanta entitatii fata de clienti carora nu li s-a intocmit factura.

GRUPA 46- DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461 DEBITORI DIVERSI (A)
Este o creanta care inreg. evidenta debitorilor provenita din pagube material create de terti: lipsuri constate la inventariere, despagubiri, penalitari datorate de terti si alte creante:
( A+D) 461 = %
758.( val. repr. despagubirea, penalitatile datorate sau apretul de imputare a lipsurilor constatate)
4427 TVA colectat (A/P+C)
Contul se mai debiteaza cu valoarea creantelor reactivate, dupa ce in contab. s-a inchis contul debitori diversi scosi din activ. Contul 8034 DEBITORI SCOSI DIN ACTIV, URMARITI IN CONTINUARE sa deschis cu ocazia scoaterii din activitate a unor debitori si urmariti in continuare.
461 (A+D) = 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi (P+C)
Contul 461 se mai debiteaza si cu valoare sumelor de incasat de la terti pt. chirii astfel:
461 (A+D) = 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii (P+C)
Debitarea contului se mai face la sf. ex.si cu sumele rezultate din diferentele favorabile de curs valutar astfel:
(A+D) 461 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Creditarea contului 461 indica valoarea debitelor incasate de la debitorii diversi, in casa( 5311) sau in contul de la banci( 5121) :
(A+D) 5311= 461 (A-C)
(A+D) 5121= 461 (A-C)
In cazul in care debitele au fost inreg. in valuta si la sf. ex. se inreg. o dif. nefavorabila de curs valutar aceasta va fi trecuta pe chelt. astfel:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 461 (A-C)
SFD a contului 461 reflecta creanta asupra pers. fizice inreg. cu lipsuri la inventariere, despagubiri, penalitati datorate sau alte creante.
GRUPUL 42 – PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421 PERSONAL- SALARII DATORATE (P)
Incepe sa fuctioneze prin a se credita cu inreg. datoriei entitatii fata de angajati pe seama chelt. cu munca vie ( salariul repr. pt. entitate un consum, o chelt.) ce repr. fondul de salarii:
641 Cheltuieli cu salariile personalului (A+D) = 421 Personal- Salarii datorate (P+C)
Concomitent cu aceasta inregistrare fiecare entitate este obligata, conform legii, sa inreg. si celelalte datorii aferente fondului de salarii, contributiile angajatorului:
• Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS)
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale(A+D) = 4311 Contributia unitatii la asigurari sociale ( P+C)
• Datorii fata de fondul de somaj
6452 Contributia unitatii pt. ajutorul de somaj(A+D)=4371 Contributia unitatii la fondul de somaj( P+C)
• Datorii fata de asigurarile sociale de sanatate ( CASS)
6453 Contributia unitatii pt. asig.soc. de sanatate(A+D)=4313 Contributia pt. asig.soc. de sanatate ( P+C)
• Datorii fata de fondul special (taxe si varsaminte asimilate)
635 Chelt. cu alte impoz., taxe si varsaminte (A+D)= 447 Fonduri speciale- taxe si varsaminte ( P+C)
• Datorii fata de camera de munca
622 Chelt. privind comisioanele si onorariile (A+D)= 401 Fz. ( P+C)
Toate aceste contributii se inreg in conturi de P care se crediteaza cu cota parte calculata intr-un procent stabilit de lege care se aplica asupra fondului total de salarii si care urmeaza a fi platit, achitatinstitutiilor pt. care s-au constituit aceste conturi, odata cu plata salariilor.
Toate aceste datorii legate de salarii sunt tot datorii comerciale si repr., ca si salariile, chelt. ale entitatii.
Atat chelt. salariale (641) cat si chelt. aferente salariilor (6415…6453) se inreg. in contabilitatea financiara in activitatea curenta de exploatare influentand negative rezultatul exercitiului. In contabilitatea de gestiune (manageriala) chelt. salariale si cele aferente salariilor se inreg. pe locuri, sectii, sectoare, reprezentand consumuri de munca vie si participand direct la calcularea costului efectiv al productiei.
La entitatile unde plata salariilor se face in 2 transe lunare, pt. plata primei transe, chenzina I= avansul chenzinal, se util. contul 425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A) . In acesta situatie se intocmesc listele de avans chenzinal in care sunt inregistrati toi angajatii si in dreptul carora se inreg. suma reprezentand avansul acordat ( aproximativ 40% din suma cuvenita).
In contabilitate avansul chenzinal se inreg. ca un drept de creanta a entitatii asupra salariatilor.Contul 425 se debiteaza cu suma repr. avansul acordat inaintea prestatii serviciilor conform contractului, de catre angajati.Pt plata avansului chenzinal se inreg. ridicarea banilor de la banca, introducerea in casierie si plata efectiva. Pt. aceste operatii se foloseste contul 581 VIRAMENTE INTERNE (A/P) fiind un cont intermediar care face trecerea unei sume dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie, dupa care se inchide. Ridicarea sumei repr. avansul chenzinal pe baza listelor de avans care se intocmesc la casieria entitatii.
581 Viramente interne (A+D) = 5121 Contul la banci in lei (A-C)
5311 Casa in lei (A+D) = 581 Viramente interne (A-C)
Plata avansului pe baza listei de avans
425 Avansuri acordate personalului (A+D) = 5311 (A-C)
Pt. plata a doua a transei, chenzina II = restul de plata, in contabilitate se inreg. retinerile pe fiecare fond de salarii, conform legislatiei in viguare. Aceste retineri repr. datorii ale salariatilor angajati, fata de stat, de alte institutii sau fata de pers. Fizice si se inreg cu o diminuare a salariului platit de catre unitate. Micsorarea datoriei salariale se inreg in debitul contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE astfel:
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 425 Avansuri acordate personalului (A-C)
In cazul in care plata se face o singura data la inreg. retinerilor pe salarii in debitul contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE nu mai apare avansul chenzinal a contului 425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI.
Concomitent cu datoriile platite de entitate catre stat se retine, pt. fiecare angajat in parte si pe totalul angajatilor, o cota parte in procente, stabilite de lege, pe fondul de salarii ( contributiile angajatilor) astfel:
• Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS)
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 4312 Contributia personalului la asigurari sociale ( P+C)
• Datorii fata de fondul de somaj
421 Personal- Salarii datorate (P-D) =4372 Contributia personalului la fondul de somaj( P+C)
• Datorii fata de asigurarile sociale de sanatate ( CASS)
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 4314 Contributia pt. asig. soc. de sanatate ( P+C)
• Datorii fata de impozitul pe venitul din salarii
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 444 Impozit pe ven. din salarii ( P+C)
Impozitul pe salarii se calc. ca impozitul pe venit dupa ce au fost inregistrate celelalte retineri mentionate si dupa ce a fost inreg. deducerea personala de baza si suplimentara conform legii. Se mai pot inreg. retineri pe salarii unor angajati care sunt personane nedebitoare fata de entitate ( au de platit amenzi, penalitati, contravaloarea unor bunuri cumparate din unitate, lipsuri constatate la inventariere) acetse retineri repr. diminuarea creantei fata de salariatii respective, fata de DEBITORII DIVERSI 461.
421 (P-D) = 461 Debitori diversi (A-C)
Tot retinere poate fi si alocatia de platit pt. copii aflati in grija celuilalt parinte, chirii, rente:
421 (P-D) = 462 Creditori diversi (P+C)
Dupa inreg. retinerilor pe salariu, fondul totatl de salarii datorat angajatilor s-a diminuat iar SFC inreg. la aceasta data repr. restul datoriei entitatii fata de salariatii sai in vederea achitarii salariilor. Pt plata acestora se inreg.:
o ridicarea banilor din banca ( pe baza fondului de salarii si CFC in numerar ):
581 Viramente interne (A+D) = 5121 Contul la banci (A-C)
o introducerea banilor in casierie:
5311 Casa (A+D) = 581 Viramente interne ( A-C)
o plata salariilor:
421 (P-D) = 5311 Casa (A-C)
Dupa aceasta inreg., daca toti angajatii si-au ridicat datoriile salariale , contul 421 se soldeaza.
In cazul in care plata salariului se face cu cardul atunci nu mai sunt necesare inreg. contabile de mai sunt ci se folosescte doar achitarea datoriei in debitul contului 421( dupa inreg. contributiilor) direct din contul de la banca astfel:
421 (P-D) = 5121 (A-C)
In cazul in care dupa plata in numerar in casieria entitatii salariatii care in termen de 3 zile de la ridicarea banilor de la banca nu s-au prezentat la casierie in vederea ridicarii salariului acesta va fi varsat in banca
o iesirea banilor din casa
581 Viramente interne (A+D) = 5311 Casa (A-C)
o introducerea sumei in contul de la banci
o 5121 Contul la banci (A+D) = 581 Viramente interne ( A-C)
Suma ramasa neridicara va fi inreg. in contab. in contul 426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICARE (P). Acest cont prea functia contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE (P) , pe care-l inchide:
421 (P-D) = 426 (P+C)
In cazul in care pe baza de cerere scrisa este solicitat salariul neridicat de catre angajat acesta va fi platit in numerar prin inreg.:
426 (P-D) = 5311( A-C)
In cazul in care salariile neridicate la termen, transferate in contul 426, nu se solicita du pa un anumit termen prescris suma resp. se trece pe venitul entitatii in contul 758 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE inchizandu-se contul 426 astfel;
426 (P-D) = 758 ( P+C)
Odata cu plata salariilor existente entitatea este obligate, conform legii, sa achite si celelalte datorii aferente salariului, atat contributiile unitatii fata de stat si alte institutii cat si retinerile pe salariul angajatilor prin virarea sumelor respective din contul curent la banci a entitatii sau prin plata in numerar din casieria entitatii astfel:
Plata contributiilor angajatorului:
% = 5121 Contul la banci (A-C)
4311
4371
4313
447
401


Plata contributiilor angajatilor:
% = 5121 Contul la banci (A-C)
4312
4372
4314
444
462
Dupa aceasta inreg. conturile de datorii sociale legate de salarii se soldeaza.

423 PERSONAL- AJUTOARE MATERIALE DATORATE (P)
Contul este folosit pt inregistrarea concediilor medicale pre si post natal si alte ajutoare materiale. In contab. contul este numit cont de datorie sociala.
Incepe sa functioneze prin a se credita prin inreg. datoriei fata de angajatii aflati in concediul medical pre si post natal.
Pt primele zile de concediu medicat pre si post natal, datoria se inreg. pe seama cheltuielii entitatii astfel:
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale (A+D) = 4263 (P+C)
Pt urm perioada de concediu medicat pre si post natal, datoria de plata a acesteia revine bugetului asigurarilor sociale de stat. In acest caz va fi diminuata contributia unitatii la asigurarile sociale, contul 4311, cu inreg. datoriei de plata a concediului medical astfel:
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale (P-D) = 423 (P+C)
Concediul medical repr., pt. angajati, un venit si ca venit inregistram retinerile reprezentant datorii ale angajatului respectiv fata de stat si fata de alte institutii astfel:
423 (P-D) = %
4312
4372
4314
444
Dupa inregistrarea retinerilor odata cu ridicarea banilor pt. plata salariilor se ridica de la banca, pe baza statului de plata si pe baza concediilor medicale, si suma ramasa de platit reprezentand concediu medical. Daca plata se face in numerar pe baza de semnatura pe statul de plata al concediilor medicale se real. astfel:
423 (P-D) = 5311 (A-C)
Odata cu virarea sumelor catre stat ( contributii + retineri) se vor vira si sumele repr. concediile medicale prin contul current la banci (5121).