Un nou impozit in curand...

Terenurile acoperite de cladiri vor fi impozitate, potrivit unui proiect de lucru al Guvernului, prin eliminarea din Codul Fiscal a prevederii care stabileste ca aceste suprafete sunt scutite de impozit. Articolul 257 al Codului Fiscal stabileste bunurile pentru care nu se datoreaza in prezent impozit pe teren, iar litera a, care urmeaza sa fie abrogata, prevede ca din aceasta categorie face parte si terenul aferent unei cladiri, respectiv suprafata de teren care este acoperita de o cladire.

Modificari in lucru la Codul Fiscal

Potrivit unui proiect de lucru al Guvernului care modifica Codul Fiscal, bonurile de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masa, tichetele cadou sau cele de carburanti, ar urma sa fie scoase din categoria veniturilor neimpozabile. Documentul, include o serie de modificari la Codul Fiscal, printre care si abrogarea literei "e" la articolul 42. Articolul 42 al Codului Fiscal se refera la veniturile neimpozabile, iar litera care urmeaza sa fie abrogata stabileste ca din aceasta categorie face parte si contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice. Proiectul de modificare a Codului Fiscal urmeaza sa fie aprobat de Guvern.

Proiect privind modificarea impozitului minim.

Ce se numara printre activitatile pentru care se v-a plati impozit minim cunoscut ca impozit forfetar? Vulcanizarile, spalatoriile auto, transportul, restaurantele, saloanele de coafura si hotelurile, activitatile artistice, pensiunile, barurile, curatatoriile chimice si saloanele de intretinere corporala. Balciurile si parcurile de distractii au fost scoase din lista, desi initial acestea figurau ca platitoare de impozit forfetar. In cazul localurilor de alimentatie publica, proiectul prevede si modalitatile de calcul. De exemplu, pentru un bar dintr-un sat cu o suprafata de maximum 20 de metri patrati, impozitul forfetar va fi de 3.400 de lei/an. Suma maxima pentru un restaurant dintr-o zona rurala, cu o suprafata de 240 de metri patrati, va ajunge la 34.200 de lei pe an, iar in cazul unui local amplasat intr-un municipiu, impozitul forfetar poate ajunge la 41.100 de lei pe an. Pentru hotelurile si pensiunile de doua stele, impozitul minim va fi de 919,5 lei inmultit cu numarul de camere pe an. _______________________________________ Printre domeniile care au fost initial incluse in lista si au fost ulterior eliminate se mai numara repararea calculatoarelor si a echipamentelor de comunicatii, repararea ceasurilor si a bijuteriilor. Astfel, in noua lista a serviciilor propuse pentru impozitul minim mai sunt incluse intretinerea si repararea autovehiculelor (vulcanizari), hoteluri si alte facilitati de cazare similare, facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, parcuri pentru rulote, campinguri si tabere si alte servicii de cazare. De asemenea, impozitul forfetar se va aplica si pentru restaurante, firme prestatoare de servicii in alimentatie (catering) pentru evenimente, alte activitati de alimentatie, baruri si alte activitati de servire a bauturilor, alte servicii de rezervare si asistenta turistica. Lista continua cu repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina, repararea incaltamintei si a articolelor din piele, repararea mobilei si a furniturilor casnice, repararea articolelor de uz personal si gospodaresc, spalarea si curatarea (uscata) articolelor textile si a produselor din blana, coafura si alte activitati de infrumusetare, activitati de pompe funebre si similare, activitati de intretinere corporala si alte activitati de servicii. In proiectul Guvernului este prezentata si modalitatea de calcul pentru stabilirea impozitului minim in cazul categoriilor "Restaurante, baruri cafenele", si "Hoteluri si alte facilitati de cazare". In cazul primei categorii, firmele prestatoare vor plati o suma care creste odata cu rangul localitatii unde se afla restaurantul si a suprafetei totale utile. Pentru cafenelele, barurile sau restaurantele situate in comune, suma minima platita pentru o suprafata de maxim 10 metri patrati va fi de 2.300 de lei. La oras, impozitul variaza, conform acelorasi parametri, intre 2.900 de lei si 34.800 de lei. In cazul municipiilor, impozitul este diferentiat pe patru zone, astfel ca o firma care isi desfasoara activitatea intr-o zona de tip A (centrala) va plati un impozit minim anual intre 8.900 de lei si 41.100 de lei. La categoria "Hoteluri si alte facilitati de cazare", impozitul minim este calculat in functie de numarul de camere autorizate si numarul de stele sau margarete. Astfel, impozitul anual se calculeaza inmultind 1.226 lei cu numarul de camere si cu un coeficient care porneste de la 0,5 pentru locatiile de o stea si creste cu 0,25 unitati, pana la 1,5 pentru cele de cinci stele.(sursa:mediafax.ro)

Productie in 2 cuvinte

-Cheltuieli cu materiile prime:

601=301

-Cheltuieli cu materialele consumabile:

6012=3021

-Cheltuieli cu colaboratorii:

621=401

-Salarii

641=421

-Cheltuieli cu energia:

%=401

605

4426

sau

%=5311

605

4426

-Obtinerea de produse finite si semifabricate:

345=711

341=711

-Diferente de pret aferente productiei

de finite si semifabricate

cost de productie - pret standard

348=711

-Livarea produselor finite,semifabricate si produse reziduale:

4111=%

701

702

703

4427

-scoaterea din evidenta a produselor finite:

711=345

Diferente de pret aferente productiei

de finite si semifabricate vandute:

cost de productie - pret standard

711=348

-incasarea c/v produselor finite vandute

5121/5311=4111

-receptia semifabricatelor obtinute din productie

proprie:

341=711

-eliberarea de semifabricate pentru prelucrare

in alte sectii:

711=341

-produse reziduale:

346=711

-scaderea gestiunii de produse reziduale vandute

711=346

-trecerea la marfuri a produselor finite si valorificate

prin magazine proprii:

371=%

345

341

378

4428

concomitent(c/v produselor finite si semifabricatelor)

711=121(se scad cu ajutorul ct.607)

Vanzare:

5311=%

707

4427

-scaderea gestiunii de marfuri:

%-371

607(c/v prod.finite si cele semifabricate)

378

4428

________________________

Inchiderea variatiei stocurilor reprezentand

productia stocata(daca exista)

711=121

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010-part.2

1.Incepand cu 2010 cf.pc.51,alin.5,reducerile comerciale primite

ulterior facturarii,respectiv acordate ulterior facturarii,indiferent

de perioada la care se refera,se evidentiaza DISTINCT in

contabilitate prin conturile 609 si 709.

Nota:nu uitati ct.609 este un cont rectificativ de activ cu functie

de pasiv si incepe prin a se credita(adica este un venit)

ct.709 este un cont rectificativ de pasiv cu functie de activ,incepe

prin a se debita(adica este o cheltuiala)

reduceri com.primite: 401-609=venit

reduceri com.acordate:709-4111=cheltuiala

2.Incepand cu 2010 cf.pc.59,NUMAI corectarea erorilor

SEMINIFICATIVE aferente ex.financiare precedente se

efectueaza pe seama rezultatului reportat(ct.117).

Er.Semnificativa -117/117-Er.Semnificativa

Erorile NESEMNIFICATIVE pot fi corectate pe seama contului

121 din anul in curs.(7xx-121/121-6xx).

Definirea "eroare semnificativa"=eroarea ce poate influenta

deciziile economice ale utilizatorilor(banci,statul,actionari,salariati,etc)

luate pe baza bilantului.

3.Incepand cu 2010 cf.pc.104,imobilizarile corporale cumparate

pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente

dar sunt in curs de aprovizionare sunt reflectate DISTINCT

in contabilitate la grupa 22.

4.Cf.pc.110,alin.2,amortizarea se calculeaza pe baza

PLANULUI DE AMORTIZARE.

nota:raman permise cele 3 metode:

-lineara,degresiva si accelerata) insa se precizeaza ca

metoda de amortizare trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare.

(doar in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma 50%

in primul an face ca metoda de amortizare accelerata

sa fie utilizata rar !)

-daca o imob.corporala este complet amortizata dar este folosita

in continuare,reevaluarea se face numai daca se stabileste o noua

durata de functionare si amortizare estimata.

4.disponibilitatile in valuta,alte valori de trezorerie(titluri de stat,

acreditive,etc in valuta)se evalueaza LA FINELE FIECAREI LUNI

la cursul BNR valabil in ultima zi bancara a lunii respective.

-celeasi prevederi se aplica creantelor si datoriilor exprimate

in lei a caror decontare se face in valuta(pc.184)sau creante si

datorii in valuta, la cursul de schimb al pietei valutare

comunicat de BNR in ultima zi bancara a lunii respective.

_________________________________

vezi si Ce aduce nou OMF 3055 din 2010

_________________________________

Bilet la ordin girat si scontat

Sc Alfa srl (client),achizitioneaza produse finite de la

Sc Beta srl (furnizor) in valoare de 25000 lei la care se

adauga TVA 19%.Clientul emite un bilet la ordin in favoarea

furnizorului GIRAT de SC Gama srl si care se obliga sa plateasca

c/v produselor finite in cazul cand clientul Sc Alfa srl nu-si achita

datoria la scadenta.Furnizorul SCONTEAZA efectul comercial

(biletul la ordin)la banca sa care o accepta in schimbul unei taxe

de scont de 500lei.

Clientul achita la scadenta datoria sa.

Contabilizare:

______________________

Sc Alfa srl

-aprovizionarea cu produse finite de la Sc Beta srl:

nota:pt.Sc Alfa srl pr.finite primite sunt semifabricate.

%-401=29750lei

341(analitic distinct)=25000lei

4426=4750lei

_________________________

Sc Beta srl

-livrarea(vanzarea) de produse finite catre Sc Alfa srl:

4111-%=29750lei

701=25000lei

4427=4750lei

-concomitent scaderea gestiunii:

711-345=25000lei

_________________________

-emiterea /primirea biletului la ordin:

Sc Beta srl(furnizor)

413-4111=29750lei

Sc Alfa srl(client)

401-403=29750lei

_________________________

-girarea biletului la ordin:

Sc Beta srl(girat)

Debit 802"angajamente primite"=29750lei

Sc Gama srl(girant)

Debit 801"angajamente acordate"=29750lei

_____________________________

-acceptarea biletului la ordin de catre Sc Beta srl

Sc Beta srl(furnizor)

5113-413=29750lei

_____________________________

-Scontarea biletului la ordin:

Sc Beta srl(furnizor)

5114"efecte remise spre scontare"-5113=29750lei

_____________________________

-Incasarea biletului la ordin scontat:

Sc Beta srl(furnizor)

5121-5114=29750lei

666-5121=500lei

_____________________________

Sc Beta srl(furnizor)

-evidentierea scontarii biletului la ordin:

Debit 8037"efecte la scontare neajunse la scadenta"=29750lei

_______________________________

Sc Alfa srl(client)

-achitarea datoriei la scadenta:

403-5121=29750lei

______________________________

-scoaterea din evidenta Sc Beta srl a biletului la ordin:

Sc Beta srl

Credit 8037=29750lei

Credit 802=29750lei

______________________________

-scoaterea din evidenta Sc Gama srl a biletului la ordin girat:

Credit 801=29750lei

_______________________________

Reevaluarea unui mijloc fix

-inregistrarea achizitiei unui utilaj la 31.12.2001: %-404=14280lei 2131=12.000lei 4426=2280lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare: durata=10 ani amortizare lunara =12000lei/10ani/12luni=100lei 6811-2813=100lei _________________________________ -in vederea reevaluarii-eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2001-31.12.2008: amortizare cumulata:100lei x 7 ani x 12 luni=8400lei 2813-2131=8400lei _________________________________ -reevaluare-inregistrarea reevaluarii efectuate la inventar in data de 31.12.2008 valoare justa=7200lei calcul:valoare contabila neta 12000lei-8400lei=3600lei rezerva din reevaluare : 7200lei-3600lei=3600lei 2131-105=3600lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare incepand cu 31.12.2009 conform reevaluarii: valoare de amortizat recalculata=7200lei/3ani/12luni=200lei 6811-2813=200lei _________________________________ -capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009: nota:rezerva din reevaluare se inregistreaza numai pe masura folosirii utilajului in activitate. capitalizare=val.amort.dupa reevaluare - val.amort.inainte de reevaluare 200lei-100lei=100lei 105-1065=100lei _________________________________ -vanzarea utilajului in februarie 2009: valoarea utilajului=6000lei 461-%=7140lei 7583=6000lei 4427=1140lei _________________________________ -scaderea din gestiunea MF a utilajului vandut: valoare ramasa neamortizata 7200lei-200lei=7000lei

%-2131=7200lei

2813=200lei

6583=7000lei

_______________________________

-capitalizarea surplusului din reevaluare la data

scoaterii din evidenta:

3600-100=3500lei

105-1065=3500lei

_______________________________

Nota:

-contul 105 se soldeaza-utilajul a fost vandut.

-soldul ct.1065=3600lei reprezinta surplusul din reevaluare.

-venitul obtinut din vanzarea MF in suma de 6000 lei este impozabil

la calcului impozitului pe profit.

-cheltuielile cu valoarea neamortizata de 7000 lei sunt deductibile la

calculul impozitului pe profit

-rezerva din reevaluare in suma de 3600lei poate fi folosita la acoperirea

eventualelor pierderi sau se distribuie la dividende,ori

se mentine la dispozitia firmei.

-cheltuielile cu amortizare MF reevaluate ce au fost complet amortizate

la data efectuarii reevaluarii NU sunt deductibile.

Creante incerte

Creante incerte la finele anului financiar:

4118-4111=42500lei

______________________

-simultan-constituirea si ajustarea ptr deprecierea creantelor:

42500lei x 1.19=35714.29lei

6814-491=35714.29lei

______________________

-in cazul cand NU mai poate fi incasata creanta:

654-4118=35714.29 lei

4427-4118=6785.71lei

______________________

-se anuleaza ajustarea :

491-7814=35714.29lei

_____________________

-creante reactivate:

4111-754=1000lei

_____________________

Livrari de marfa nefacturata.

Livrari de marfa nefacturate si, ulterior ,facturarea acestora.

-livrarea de marfa fara factura catre clienti:

418-707=1000lei

418-4428=190lei

________________

descarcarea gestiunii a marfii livrate:

607-371=755lei

_________________

-ulterior(lunile urmatoare) se factureaza marfurile

livrate fara factura:

4111-418=1000lei

4428-4427=190lei

_________________

Avans clienti

Inregistrarea avansurilor primite de la clienti:

Exemplu:

-se primeste un avans de 1190 lei apoi se livreaza marfa si se

factureaza si se incaseaza marfa in valoare de 1500 lei.

-avans primit

5121-419=1000lei

_________________

5121-4427=190lei

-la sosirea facturii finale:

4111-707=1260.50lei

4111-4427=239.50lei

_______________

se regularizeaza(storno) avansul primit

419-4111=1000lei

4427-4111=190lei

-se incaseaza restul de plata(1500lei-1190lei)

5311-4111=310lei

Decontari pe baza de cambie

Exemplu:

-la data de 01.01, SC"X" SRL livreaza catre SC "Y"SRL produse finite

in valoare de 3000 lei,TVA 19%,cu scadenta la 31.01.Valoarea de

inregistare a produselor finite la furnizor(producator)SC"X" SRL este de 1600lei.

-pe data de 24.01,SC"X" SRL primeste si accepta de la SC"Y" SRL o cambie

prin care SC"Y" SRL se obliga sa achite c/v produselor finite livrate.

-se depune la banca SC"X" SRL cambia pentru incasare.

__________________________

*contabilitatea SC"X" SRL

-inreg.facturii privind livrarea produselor finite.

4111-%=3570lei

701=3000lei

4427=570lei

_____________________

-descarcarea gestiunii de "produse finite" cu c/v lor

la pret de inregistrare a produselor finite livrate:

711-345=1600lei

______________________

-inregistrarea cambiei acceptate:

413-4111=3570lei

______________________

-depunerea la banca SC"X" SRL spre incasare:

5113-413=3570lei

_______________________

-incasarea cambiei la termenul scadentei 31.01 prin banca SC"X" SRL

si retinerea de catre banca a comisionului bancar in suma de 70 lei

%-5113=3570lei

5121=3500lei

627=70lei

_______________________

-regularizare TVA

4427-4423=570lei

_______________________

*contabilitatea SC"Y" SRL

-primirea facturii(receptie,NIR)ptr produsele achizitionate ce reprezinta

MATERII PRIME pentru SC"Y" SRL

%-401=3570lei

301=3000lei

4426=570lei

__________________________

-acceptarea de catre SC"X" SRL a cambiei emise de SC"Y" SRL pentru plata:

401-403=3570lei

__________________________

-plata la scadenta din 31.01 a c/v cambiei emise:

403-5121=3570lei

___________________________

atentie:

Grupa de conturi 71 „Variatia stocurilor” o regasim

in noile reglementari redenumita „Venituri aferente

costului productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de

executie”, care se detaliaza pe urmatoarele doua

conturi sintetice de gradul II:

- 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse” si

- 712 „Venituri aferente costurilor lucrarilor si

serviciilor in curs de executie”

_________________________________

Primirea si incasarea de cambii pt.creantele create la vanzarea

de marfuri

4111-707=1000lei

4111-4427=190lei

_______________

scoaterea din gestiune:

607-371=725lei

_______________

primirea cambiei:

413-4111=1190lei

_______________

incasarea cambiei:

5113-413=1190lei

5121-5113=1190lei

_______________

Decontari pe baza de CEC

Exemplu:

SC "X" SRL presteaza lucrari in favoarea SC "Y" SRL.Decontarea

se face pe baza de CEC.

*contabilitatea SC "X" SRL

-emiterea facturii

TVA=2000*19%=380lei

4111-%=2380lei

704=2000lei

4427=380lei

__________________

-primirea cecului de la SC "Y" si depunerea la banca spre incasare:

5112=4111=2380lei

_____________________

-incasarea cecului:

5121-5112=2380lei

_____________________

-regularizare TVA

4427-4423=380lei

_____________________

Prescrierea

Prescrierea creantelor si a obligatiilor comerciale si fiscale este reglementata prin codul fiscal, codul de procedura fiscala, OMFP nr. 1752/2005, OMEF nr. 2374/2007 si Decretul nr. 167/1958. Prin definitie, termenul de prescriptie stabileste acea perioada de timp determinata prin lege in care se pot folosi anumite drepturi sau se pot stabili raspunderi juridice. Nerespectarea acestui termen conduce la anularea dreptului la actiune sau a raspunderii juridice potrivit Decretului nr.167/1958, art. 1. Conform aceluiasi decret, art.3, termenul general de prescriptie este de 3 ani cu incepere de la momentul aparitiei dreptului la actiune (art.7). Ordinul nr. 2861/2009 privind normele de organizare si efectuare a inventarierii patrimoniului, la pct. 39, precizeaza faptul ca scoaterea din evidenta contabila a creantelor ale caror termene s-au prescris se poate face pe baza propunerilor comisiei de inventariere privind regularizarea diferentelor rezultate in urma inventarierii.

Referitor la prejudiciile cauzate de implinirea termenelor de prescriptie a creantelor si la procedurile initiate in scopul decontarii creantelor, comisia de inventariere va solicita explicatii scrise din partea personalului responsabil cu gestiunea si urmarirea incasarii creantelor si in urma analizei intreprinse va face propunerile de regularizare a diferentelor constatate. Codul fiscal precizeaza faptul ca este clasificata ca si cheltuiala deductibila, efectuata in scopul realizarii de venituri, pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta contabila a creantelor comerciale ramase neincasate in cazul in care falimentul debitorilor a fost inchis pe baza unei hotarari judecatoresti, definitiva si irevocabila (art. 21, alin 2, (n)).

Conform normelor metodologice de aplicare a codului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile si prejudiciile inregistrate la scoaterea din evidenta contabila a creantelor neincasate in urmatoarele situatii: - decesul debitorului insotit de imposibilitatea recuperarii prejudiciului de la mostenitori - societatea debitoare este dizolvata sau lichidata, fara succesor - societatea debitoare se afla a in incapacitate de plata ca urmare a unor cazuri de forta majora (calamitati naturale, fenomene sociale sau economice).

Codul fiscal reglementeaza si situatia creantelor comerciale incerte sau in litigiu, neincasate, acestea devenind potrivit art.21, alin.4, cheltuieli nedeductibile pentru partea pentru care nu au fost constituite provizioane, cu ocazia scoaterii din evidenta contabila, dar si pentru creantele incerte sau in litigiu, pentru care nu exista hotarare judecatoreasca (art.21.2.n).

De asemenea, potrivit art.21, alin.4, initiatorul procedurii trebuie sa informeze in scris clientii ale caror debite au ramas neincasate asupra deciziei de scoatere din evidenta contabila a creantelor respective in baza prescriptiei in scopul recalcularii impozitului pe profit la societatea debitoare.

In conformitate cu dreptul fiscal si codul de procedura fiscala art.21, 22, creantele si obligatiile fiscale sunt drepturi si obligatii create in baza raporturilor de drept fiscal si pe baza actelor prin care se individualizeaza drepturile, respectiv obligatiile contribuabililor in relatia cu bugetul de stat, stabilite conform legii.

Din punctul de vedere al legiuitorului, creantele fiscale constau in totalitatea impozitelor, taxelor si contributiilor in calitate de creante fiscale principale si a altor venituri sub forma de amenzi, dobanzi, penalitati, majorari de intarziere si alte sume instituite ca obligatii de plata pentru contribuabil considerate creante fiscale accesorii care se constituie venituri la bugetul de stat.

Din punctul de vedere al contribuabilului, creantele fiscale reprezinta plati efectuate la bugetul de stat peste limita impozitelor si taxelor datorate pentru o anumita perioada fiscala. In cazul sumelor achitate in plus se poate solicita restituirea sau compensarea acestora cu alte impozite si taxe, de natura fiscala, datorate si neachitate in interiorul termenului de prescriptie. Restituirea se realizeaza pe baza cererii contribuabilului in situatia in care nu exista alte datorii scadente.

Codul de procedura fiscala reglementeaza prescriptia fiscala sub doua aspecte: pe de o parte, prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale (cap.II, art.91- 93) si, pe de alta parte, prescriptia dreptului de a cere executarea silita (cap.VII, art.131-134) si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea (cap. VII, art.135).

Statul poate urmari o datorie fiscala atat timp cat acest drept nu a incetat in baza prescriptiei. De aceea, daca in interiorul acelui interval de timp stabilit prin lege in cadrul caruia statul poate urmari si recupera datoriile fiscale, acesta nu a initiat demersurile necesare, dreptul de a actiona in sensul recuperarii datoriilor fiscale neachitate de catre contribuabil se prescrie.

Codul de procedura fiscala prin art.91 precizeaza ca din punct de vedere fiscal referitor la dreptul de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie fiscal este de 5 ani cu incepere de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat creanta fiscala.

Dreptul statului de a stabili obligatii fiscale pentru contribuabil se concretizeaza in declaratia fiscala sau pe baza deciziei de impunere emisa de unitatea fiscala competenta. Odata cu prescrierea acestui drept, statul nu va mai putea recupera contributia datorata de contribuabil. Referitor la cel de-al doilea aspect si anume prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale stabilite in sarcina contribuabilului, termenul de prescriptie este de 5 ani si actioneaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat acest drept conform art.131, alin.1 din codul de procedura fiscala.

De asemenea, dreptul contribuabilului de a solicita compensarea sau restituirea sumelor platite peste nivelul impozitelor si taxelor datorate se prescrie in termen 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul contribuabilului de a solicita autoritatii fiscale competente restituirea sau compensarea sumelor platite in plus conform art.135 din codul de procedura fiscala. In situatia evaziunii fiscale, a existentei unei hotarari judecatoresti care vizeaza o fapta de natura penala, conform legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si a codului de procedura fiscala, art.91, alin.3-4, termenul de prescriptie pentru dreptul de stabilire a obligatiilor fiscale este de 10 ani cu incepere de la data faptei recunoscuta ca infractiune printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Suspendarea

De asemenea, codul de procedura fiscala reglementeaza suspendarea respectiv intreruperea duratei prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita. Suspendarea opereaza in umatoarele cazuri conform codului de procedura fiscala (art.132): - in situatia initierii suspendarii de catre o instanta judecatoreasca sau de orice alta institutie competenta, de catre autoritatea fiscala prin executare silita sau in cazurile in care sunt organizate inspectii fiscale - in situatia in care contribuabilul beneficiaza de inlesniri conform prevederilor legale - in situatia in care debitorul sustrage bunurile de la executarea silita - in situatiile generale prevazute de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie potrivit Decretului nr. 167/1958, cum ar fi : - in cazuri de forta majora in situatia in care asupra prescriptiei nu poate opera intreruperea - intre acele parti intre care, in baza legii sau a unei hotarari judecatoresti, exista raporturi de administrare de bunuri, prescriptia nu actioneaza pe perioada clarificarii situatiei si a bunurilor administrate - prescriptia nu se exercita impotriva partii lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa, in absenta unui reprezentant legal - termenul de prescriptie nu se exercita intre soti pe parcursul casatoriei. Suspendarea nu anuleaza prescriptia realizata anterior astfel incat, dupa incetarea acesteia, prescriptia continua cu luarea in calcul si a intervalului parcurs inaintea suspendarii. Intreruperea actioneaza in urmatoarele cazuri, potrivit codului de procedura fi scala (art.133): - in cazul in care debitorul, anterior executarii silite sau in cursul acesteia, efectueaza plata din proprie initiativa a obligatiilor prevazute in titlul executoriu sau recunoaste in orice alt mod obligatia de plata - in cazul efectuarii unui act de executare silita; prescriptia nu se considera intrerupta in situatia incetarii procesului, respingerii cererii de chemare in judecata sau de executare, anularii sau in cazul renuntarii din partea initiatorului cererii conform Decretului nr.167/1958 - in cazurile stabilite de lege pentru intrerupere termenului de prescriptie conform Decretului nr.167/1958 (art.13-17 ca de exemplu existenta unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, inclusiv in cazul unei instante judecatoresti necompetente). In astfel de cazuri se anuleaza prescriptia care s-a realizat anterior intreruperi, urmand sa fi e instituita o noua prescriptie. Daca totusi prescriptia a fost intrerupta pe baza unei cereri adresata instantei judecatoresti, de arbitrare sau exista un act de executare, termenul nou de prescriptie nu se va exercita pana la momentul in care cererea ramane definitiva sau pana la efectuarea integrala a actului de executare.

Potrivit codului de procedura fiscala, art. 134, in situatia in care termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita s-a incheiat, contribuabilul este scutit de datorii, iar aceste obligatii fata de bugetul de stat se scad din fisa analitica pe platitori, cu precizarea ca sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie nu se vor restitui.

Contabilizare:

-conform propunerii Comisiei de Inventariere,

datorii mai vechi de 3 ani(alte datorii nefiscale):

401,404,462,455=117

datorii mai vechi de 5 ani(datorii fiscale):

457,431,437,438,441,4423,446,447,448=117

________________________________

Creante prescrise.

- se inregistreaza prescrierea creantelor fata de

clienti: conform codului fiscal art. 138 (d) (3) si a normelor

de aplicare, baza de impozitare a TVA se ajusteaza, prin

reducere sau majorare, in cazul in care incasarea creantei

nu se poate efectua ca urmare a falimentului clientului;

in acest caz, ajustarea se poate face cu data hotararii

judecatoresti de inchidere a falimentului, iar cheltuiala

este considerata ca fiind deductibila; in cazul nostru,

intrucat nu exista hotarare judecatoreasca, inregistrarea

contabila este:

654 analitic nedeductibil- 4111= 800 lei

daca societatea detine o Hotarare Judecatoreasca definitiva

cheltuiala devine deductibila fiscal,fapt pentru care trebuie ajustat

impozitul pe profit concomitent cu depunerea unei Declaratii (101)

rectificativa:

654-4111=800 lei

impozit pe profit de plata x 16%=128lei

654-441= -128lei

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010

Ordinul aduce unele conturi noi, precum: Grupa 10

1067 “Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investita neta intr-o entitate straina”

Grupa 22 “Imobilizari corporale in curs de aprovizionare”, din care fac parte doua subgrupe “Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in curs de aprovizionare” (223) si “Mobilier, aparatura birotica echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare”. Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta imobilizarilor corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (22 = 404).

Grupa 32 “Stocuri in curs de aprovizionare” Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta stocurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (32 = 401). Grupa 60

609 “Reduceri comerciale primite” Cu ajutorul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se tine evidenta reducerilor comerciale primite ulterior facturari, indiferent de perioada la care se refera In creditul sa se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (401 = 609). Grupa 64

642 “Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatlor”, prin care se tine evident cheltuielilor cu tichetele de masa acordate salariatlor (642 = 532). 644 “Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii” (644 = 106) 6456 “Contributa unitati la schemele de pensii facultative” (6456 = 4311/analitic) 6457 “Contributa unitati la primele de asigurare voluntare de sanatate” (6457 = 4311/analitic distinct) Grupa 70

709 “Reduceri comerciale acordate” Cu ajutorul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” se tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera In debitul contului sau se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (706 = 4111). Recomandam stornarea in rosu. Grupa 71

712 “Venituri aferente costurilor lucrarilor si serviciilor in curs de executie”, cu ajutorul cauia se tine evidenta costului de productie al lucrarilor si serviciilor in curs de executie, precum si variatia acestuia, astfel: - la sfarstul perioadei 332 = 712 - la inceputul perioadei, reluarea lucrarilor si serviciilor in curs de executie 712 = 332. Clasa 8

in cadrul clasei 8 de conturi extrabilantere au apaut doua completari: 805 “Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta”, divizat in doua conturi 8051 “Dobanzi de platit” si 8052 “Dobanzi de incasat” 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de sera” _____________________________________

De asemenea, unele conturi au suferit modificari precum: Contul 445 “Subventi” se divizeaza in: - “Subventii guvernamentale” (4451), - “Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii” (4452), - “Alte sume primite cu caracter de subventii” (4458). Grupa 13 este inlocuita de contul 475 “Subventii pentru investitii”, din cadrul grupei 47 redenumita“Conturi de subventii, regularizare si asimilate”. Contul 711 anterior intitulat “Variatia stocurilor” are o noua denumire “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.

_________________________________ Alte modificari: a)-Efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta, precum si a creantelor si datoriilor, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cu recunoasterea in contabilitate a diferentelor inregistrate; b)- Corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente;

- Pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative, care nu sunt de natura sa influenteze informatiile financiar-contabile. O eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analiza daca o eroare este semnificativa sau nu, se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau colectiva a elementelor. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modifi carea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.

Pierderea documentelor justificative

Pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile trebuie adusa la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces verbal, care se semneaza de catre conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana responsabila cu pastrarea documentului si seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz. Cand disparitia documentelor se datoreaza conducatorului unitatii, masurile privind comunicarea si intocmirea procesului verbal se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie. In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit, si sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Ori de cate ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se incunostinteaza imediat organele de urmarire penala. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”, intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate; - dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta iar unitatea emitenta va trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut re constituirea si constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli ne nominale (bonuri, bilete de calatorie ne nominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in contabilitate. In acest caz, vinovatii de pierderea,sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul trebuie sa emita un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse Duplicatul poate fi : - o factura noua, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala; sau - o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila societatii si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sanctiunilor aplicate, in conditiile legii. In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui proces-verbal, si se pastreaza impreuna cu procesul-verbal in dosarul de reconstituire. Conducatorii unitatilor vor lua masuri pentru asigurarea inregistrarii si evidentei curente a tuturor lucrarilor intocmite, primite sau expediate, stabilirea si evidenta responsabililor de pastrarea acestora, evidenta tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru pastrarea dosarelor de reconstituire, pe toata durata de pastrare a documentului reconstituit.

Regimul formularelor financiar-contabile

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente; - fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sau serie ce trebuie sa fi e secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor emite proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz, prin care se va mentiona, pentru fi ecare exercitiu fi nanciar, care este numarul sau seria de la care se emite primul document. Registrele de contabilitate In cadrul formei de inregistrare in contabilitate “pe jurnale” prevazuta de normele metodologice a OMFP 3.512/2008, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verifi care. In cadrul formei de inregistrare “maestru-sah”, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verifi care. In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata “maestru-sah cu jurnale”, pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare “maestru-sah” se utilizeaza jurnalele auxiliare specifi ce formei de inregistrare “pe jurnale”. Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele prevazute la art.1: societatile comerciale, societatile/ companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fi zice care desfasoara activitati producatoare de venituri, subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate sau in Romania, sunt: Registrul-jurnal, cod 14-1-1, Registrul-inventar, cod 14-1-2, si Cartea mare, cod 14-1-3. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identifi carea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal, cod 14-1-1, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-fi nanciare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justifi cativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Persoanele fi zice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati, cod 14-1-1/b, precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Registrul-inventar, cod 14-1-2, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infi intarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, sufi cient de detaliate pentru a putea justifi ca continutul fi ecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fi ecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifi ca continutul acestora la sfarsitul exercitiului fi nanciar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului fi nanciar. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verifi care de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile fi nanciare anuale. Cartea mare, cod 14-1-3 este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fi la pentru fi ecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verifi care. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Balanta de verifi care este documentul contabil utilizat pentru verifi carea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verifi care a conturilor sintetice, precum si balantele de verifi care ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului fi nanciar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului fi nanciar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fi zice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare.

Planul de conturi - referinte

- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv. - Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă laajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv. Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare. - Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare. - Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare. - Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane. Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare" Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari" Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78

Evaluarea creantelor si a disponibilitatilor in valuta la inventar

La data inventarului, activele sunt evaluate la

valoarea actuala.

Creantele fata de terti sunt supuse verificarii si

confirmarii pe baza extraselor, soldurilor debitoare si

creditoare ale conturilor de clienti si furnizori care detin

ponderea in totalul soldurilor acestor conturi sau

punctajelor reciproce in functie de necesitati. Fac

exceptie de la aceasta regula creantele curente ale

agentilor economici a caror pondere nu depaseste 1%

din totalul creantelor. Pentru creantele cu o vechime

mai mare de 6 luni, confirmarea soldurilor se face in

mod obligatoriu pe baza de adresa cu confirmare de

primire. Nerespectarea acestei proceduri, precum si

refuzul de confirmare, constituie abateri de la

prezentele norme.

Valoarea de utilitate a creantelor se stabileste in

functie de valoarea lor probabila de incasat, stabilita in

functie de termenii clauzelor din contract (dobanzi sau

discounturi), potrivit prevederilor punctului 19 din

Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii

nr.82/1991, constituindu-se, dupa caz, ajustari.

In cazul conturilor de creante nu pot apare plusuri si

minusuri la inventar, ci numai diferente din evaluare.

Pentru pagubele determinate de expirarea

termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de

inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la

persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza

explicatiilor primite si a documentelor cercetate,

comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor

propunand modul de regularizare a diferentelor dintre

datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma

inventarierii.

Intrucat sunt elemente neamortizabile, pentru

deprecierile constatate la creante se calculeaza si

inregistreaza ajustari pentru depreciere.

Din punct de vedere contabil, la constituirea

ajustarilor pentru deprecierea conturilor de clienti se

elimina mai intai TVA-ul.

Din punct de vedere fiscal, toate ajustarile pentru

depreciere in anul in care se constituie sunt

nedeductibile.

Diferentele de curs valutar aferente creantelor in

valuta platibile in valuta, rezultate la incheierea

exercitiului contabil se vor regulariza astfel:

- inregistrarea in contabilitate a diferentei

favorabile de curs valutar (cursul creste) aferente

creantelor neincasate pana la 31.12:

411=765

- inregistrarea diferentei nefavorabile de curs

(cursul scade) aferente creantelor neincasate pana

la 31.12:

665=411

In cazul creantelor raportate la o valuta, dar platibile

in lei, diferentele de curs sunt contabilizate prin

intermediul conturilor 668 „Alte cheltuieli financiare” si

768 „Alte venituri financiare”.

Pentru pagubele determinate de expirarea

termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de

inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la

persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza

explicatiilor primite si a documentelor cercetate

comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor

propunand modul de regularizare a diferentelor dintre

datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma

inventarierii.

Disponibilitatile aflate in conturi la banci se

inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele

de cont emise de banci cu cele din contabilitate.

Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria

unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a

exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor

operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul

respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de

casa cu cele din contabilitate.

Pentru contabilizarea diferentelor din evaluare

aferente disponibilitatilor in valuta la inventar se fac

urmatoarele inregistrari:

- diferente de curs valutar favorabile (cursul la 31.12

este mai mare decat cursul la data intrarii):

5124/5314=765

- diferente de curs nefavorabile (cursul la 31.12

este mai mic decat cursul la data intrarii):

665=5124/5314

In ceea ce priveste disponibilitatile, in cazul lor se

pot inregistra si diferente cantitativ-valorice, astfel:

- plusuri de disponibilitati banesti in valuta:

5124/5314=668

- minusuri de disponibilitati banesti in valuta:

668=5124/5314

Cu ocazia inventarierii titlurile de valoare se

evalueaza, in cazul celor cotate la bursa, la valoarea

de cotare a acestora din ziua de 31 decembrie, iar in

cazul celor necotate la valoarea lor probabila de

vanzare. In cazul in care valoarea lor de inventar este

mai mica decat valoarea cu care acestea figureaza in

contabilitate, se va proceda la constituirea de

provizioane pentru deprecierea acestor titluri.

Titlurile de valoare se inventariaza si se evalueaza

cu respectarea principiului prudentei. In situatia in care

se apreciaza ca valoarea de vanzare este superioara

valorii contabile, in listele de inventariere se inscrie

valoarea lor contabila.

Imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale sunt acele active utilizate de

catre entitati pe parcursul unei perioade mai mari de un

an si care sunt:

- utilizate in productia de bunuri;

- utilizate in prestarea de servicii;

- utilizate in executarea de lucrari;

- inchiriate tertilor; sau

- folosite in scopuri administrative.

Imobilizarile corporale trebuie sa fie evaluate initial

la costul acestora, determinat in functie de

modalitatea de intrare a activelor in cadrul entitatii

(cost de achizitie, cost de productie, valoare de aport si

valoare justa).

Entitatile apeleaza periodic la reevaluarea

imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului

financiar pentru a determina valoarea justa a acestora.

Se tine cont de inflatie, de utilitatea activului reevaluat,

de starea acestuia etc. Avand in vedere cresterea

semnificativa a pietei imobiliare din Romania si a

numarului de tranzactii desfasurate, se poate afirma ca

in reevaluarea terenurilor si constructiilor, un rol foarte

important il are pretul pietei, care de multe ori

supraevalueaza activele si creeaza o imagine falsa

asupra pozitiei financiare a societatilor implicate.

Asa cum este definita in O.M.F.P. nr. 1.752/2005,

valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ

poate fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in

cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care

pretul este determinat in mod obiectiv.

De regula, valoarea justa este determinata pe baza

unor evaluari efectuate de catre profesionisti calificati

in evaluare, membri ai unui organism profesional in

domeniu, recunoscut national si international. In

Romania, organismul care reuneste expertii evaluatori

este Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania

(ANEVAR). In cazul in care reevaluarea este efectuata

de specialisti din cadrul entitatilor care detin activele

respective, atunci componenta comisiilor de

reevaluare trebuie sa fie stabilita astfel incat sa asigure

un numar corespunzator de cadre cu pregatire tehnica

in domeniu, care sa poata aprecia:

- starea acestora, respectiv gradul de uzura fizica si

morala a activelor inventariate supuse reevaluarii;

- utilitatea imobilizarilor corporale; sau

- valoarea de piata a activelor reevaluate.

La stabilirea utilitatii activelor, se va avea in vedere

ca, in exercitiile financiare viitoare, sa existe o

incarcare corespunzatoare cu comenzi si contracte

pentru imobilizarile corporale respective, astfel incat

prin vanzarea productiei realizate sa se asigure

recuperarea plusului de amortizare generat de

reevaluare. De asemenea, se va tine cont si de

posibilitatea ca aceste active sa fie inchiriate tertilor.

Isi pot reevalua imobilizarile corporale urmatoarele

categorii de entitati:

- societatile comerciale, indiferent de forma lor de

proprietate;

- regiile autonome;

- societatile si companiile nationale;

- institutele de cercetare;

- persoanele fizice autorizate si asociatiile fara

personalitate juridica care desfasoara activitati in

scopul realizarii de venituri si care conduc evidenta in

partida simpla; si

- celelalte categorii de agenti economici.

Nu isi pot reevalua imobilizarile corporale agentii

economici care se afla in procedura de:

- dizolvare;

- lichidare administrativa; sau

- lichidare judiciara.

Din categoria imobilizarilor corporale, nu pot fi

reevaluate:

- imobilizarile corporale trecute in conservare;

- imobilizarile corporale care au fost instrainate de

agentii economici intre data de 1 ianuarie a anului

urmator celui pentru care reevaluare poate fi efectuata

si data aprobarii situatiilor financiare ale anului pentru

care reevaluare poate fi efectuata.

Plafonul de casa

Plafonul de casa este reglementat prin OG 15/1996 iar ultima modificare a fost adusa prin OUG 94/2004 aprobata cu modificari prin Legea 507/2004. Textul actualizat din OG 15/1996 referitor la plafonul de casa se prezinta astfel: Art. 5. - (1) Pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plata fara numerar. (2) Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plati in numerar in urmatoarele cazuri: a) plata salariilor si a altor drepturi de personal; b) alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice cu persoane fizice; c) plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 50.000.000 lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plati catre o singura persoana juridica in limita unui plafon zilnic in numerar in suma de 100.000.000 lei, in cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei in vigoare. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 100.000.000 lei. (3) De la prevederile alin. 2 lit. c) sunt exceptate urmatoarele operatiuni: - depunerile in conturile persoanelor juridice, deschise la societatile comerciale bancare, care pot fi facute si de alte persoane juridice, neplafonat; - cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute, efectuate in acest sens; - cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, de simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare. (4) La acordarea avansurilor spre decontare, in scopul efectuarii de plati catre persoane juridice, se vor respecta cerintele prevazute la alin. 2 lit. c). (5) Este interzisa acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza plata in numerar. (6) Abrogat. (7) Abrogat. (8) Subunitatile economice ale persoanelor juridice care au cont intr-o societate comerciala bancara si casierie pot aplica in mod corespunzator prevederile acestui articol. […]"

Nota: sumele prezentate sunt in lei vechi !

Ch.utilitati la sediu

Cazul: - O societate comerciala isi desfasoara activitatrea/ are sediul social/ intr-un apartament inchiriat de la o persoana fizica (Conform contract de inchiriere ), sunt deductibile la calculul impozitului pe profit chletuielile cu energia electrica , apa , gazele In cazul in care aceste facturi de utilitati nu sunt pe numele societatii comerciale ci pe numele persoanei fizice ? Rezolvare: In conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit ca fiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad veniturile neimpozabile. Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila a impozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile inregistrate de persoana juridica in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari, veniturile sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitatea curenta, cat si castigurile din orice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, in functie de activitatea desfasurata de societate. Din punct de vedere contabil, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul unei societati prin diminuarea activului sau prin marirea pasivului. Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualistica specifica tarilor cu economie de piata dezvoltata si anume: a) contabilitatea financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de exploatare, financiara, extraordinara) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizari). Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel: - cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, - cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti, - cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane. b) contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii. Potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune, date in aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, toate persoanele juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, inclusiv contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii. In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea de gestiune va asigura, in principal, inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz, precum si calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate. Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara, dupa natura lor, se grupeaza in contabilitatea de gestiune astfel: a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte; c) cheltuieli de desfacere; d) cheltuieli generale de administratie. Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 21, cheltuielile inregistrate in evidenta contabila conform facturilor de utilitati primite de la furnizorii de servicii de aceasta natura, sunt considerate cheltuieli deductibile. Conform prevederilor alin. (3), lit. m), si a pct. 37 din normele de aplicare ale Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, justificarea acestor cheltuieli se face pe baza documentelor legale, cum sunt contractele incheiate de catre proprietarul spatiului cu furnizorii de utilitati. Deductibilitatea cheltuielilor este limitata la ponderea spatiului ocupat de chirias, respectiv se face raportul dintre suprafata ocupata de acesta si suprafata totala a apartamentului.

Hotararea Camerei Consultantilor fiscali nr. 8 din 2010

Privind aprobarea Normelor de certificare a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea In temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) si ale art. 11 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 198/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile art. 83 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul superior al Camerei Consultantilor Fiscali, intrunit in sedinta din 17 februarie 2010, hotaraste: Art. 1. - Se aproba Normele de certificare a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2. - Normele prevazute la art. 1 se aplica pentru certificarea declaratiilor fiscale anuale aferente anului 2009, care se depun la organele fiscale in anul 2010. Art. 3. - Prezenta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Norma de certificare a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea Anexa nr. 1 la norme Modelul declaratiei pe propria raspundere ANEXA Nr. 2 la norme Modelul notei de certificare

Anexa nr. 1 la norme Modelul declaratiei pe propria raspundere

DECLARATIE Subsemnatul, ......................................................., domiciliat in .........................................., str. .......................... nr. ......., bl. ........, sc. ....., et. ..........., ap. ............, sectorul ........, CNP .................................., posesor al ...... seria ...... nr. .........................., eliberata de ....................................... la data de .................................., in calitate de administrator al S.C. ......................................., cu domiciliul fiscal in ............................................, str. ...................................... nr. ......., bl. ........., sc. ....., et. ..........., ap. ............, sectorul ........., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului ................................... sub nr. J ........./............/............., avand codul de identificare fiscala ....................................., atribut fiscal RO, declar pe propria raspundere urmatoarele: - documentele ce au stat la baza inregistrarilor contabile aferente exercitiului financiar ................ sunt autentice si reflecta tranzactii reale; - nu detin, cu orice titlu, bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii si nu au fost efectuate operatiuni economice fara sa fie inregistrate in contabilitate; - a fost efectuata inventarierea generala a patrimoniului, iar rezultatele valorificarii acestuia au fost inregistrate in contabilitatea aferenta exercitiului financiar .................; - balanta de verificare aferenta lunii decembrie a anului .................... a fost intocmita cu respectarea reglementarilor contabile in vigoare si reflecta o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; - sumele inregistrate drept cheltuieli deductibile sunt numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare; - contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, dupa caz; - contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, dupa caz; - atat cheltuielile, cat si veniturile inregistrate in balanta de verificare incheiata la 31.12. ............. au respectat intocmai prevederile legale, rulajele aferente conturilor analitice de venituri si cheltuieli sunt corect inregistrate dupa destinatie si numai aferent exercitiului financiar ....................; - dobanzile si diferentele de curs valutar inregistrate in contabilitate sunt aferente creditelor bancare sau leasingurilor financiare contractate de la entitatile prevazute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal); - pierderea fiscala inregistrata in exercitiul financiar precedent conform declaratiei privind impozitul pe profit preluata in declaratia privind impozitul pe profit a anului ..................... este reala si a rezultat in urma respectarii prevederilor Codului fiscal; - impozitele si taxele datorate bugetului de stat, inclusiv impozitul pe profit, au fost corect inregistrate in conturi analitice, calculul acestora fiind in sarcina mea; - registrul de evidenta fiscala al societatii a fost completat corect si in termenul legal, sumele inscrise in acesta fiind in stricta concordanta cu prevederile Codului fiscal; - pentru orice abatere de la regulile contabile imi asum raspunderea exclusiva. Semnatura ................................ Data ...............................

Certificarea decl.101

Norma de certificare a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea. Prezentele norme stabilesc principiile generale aplicabile activitatii de certificare a declaratiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea, denumite in continuare declaratii de impozit pe profit, in acord cu dispozitiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. art. 1 Definitii In cadrul prezentelor norme, termenii de mai jos au urmatorul inteles: a) compania reprezinta contribuabilul a carui declaratie anuala de impozit pe profit este supusa certificarii de catre un consultant fiscal; b) certificarea reprezinta verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratiile fiscale, in concordanta cu prevederile legale, pe baza documentelor si informatiilor financiar-contabile si fiscale solicitate de catre consultantul fiscal si furnizate de companie, date ce sunt reflectate in evidenta contabila a companiei. Verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratia anuala de impozit pe profit se va face prin sondaj si in limita unui prag de semnificatie, asa cum este definit in prezentele norme. Certificarea declaratiei anuale de impozit pe profit nu presupune oferirea de solutii de optimizare fiscala; c) dosarul de lucru reprezinta ansamblul datelor si informatiilor cerute de catre consultantul fiscal in vederea certificarii declaratiei anuale de impozit pe profit si primite de catre acesta de la reprezentantii companiei. De asemenea, dosarul de lucru include si testele, fisierele de lucru si alte documente pe baza carora consultantul fiscal realizeaza activitatea de verificare; d) verificarea prin sondaj reprezinta activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor considerate ca reprezentative pentru totalitate, in care sunt reflectate veniturile si cheltuielile. art. 2 Contractul Relatia profesionala trebuie statuata prin intermediul unui contract in forma scrisa incheiat intre companie si consultantul fiscal. art. 3 Raspunderea consultantului fiscal Consultantul fiscal va presta serviciul de certificare cu grija si atentia cuvenite conform cerintelor cuprinse in standardele profesionale si Codul etic al consultantului fiscal. Camera Consultantilor Fiscali va supraveghea activitatea consultantilor fiscali ce presteaza servicii de certificare a declaratiei anuale de impozit pe profit. Camera Consultantilor Fiscali va aplica sanctiunile prevazute de regulamentul propriu de organizare si functionare in cazul in care se dovedeste faptul ca un consultant fiscal nu a respectat prevederile acestui regulament, ale codului etic si ale prezentelor norme. art. 4 Prezentarea informatiilor (1) Compania pregateste declaratia anuala de impozit pe profit si este raspunzatoare pentru intocmirea documentelor contabile, pentru acuratetea inregistrarilor contabile, precum si pentru intocmirea si acuratetea registrelor fiscale. Compania, prin reprezentantii sai, va trebui sa dea o declaratie pe propria raspundere privind conformitatea inregistrarilor si a politicilor contabile cu referentialul contabil romanesc in vigoare, si anume Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Modelul declaratiei pe propria raspundere este prevazut in anexa nr. 1. (2) Compania va pune la dispozitia consultantului fiscal documente si informatii in vederea verificarii elementelor inscrise in declaratia anuala de impozit pe profit ce face obiectul certificarii. In situatia in care aceste documente sunt confidentiale, consultantul fiscal va da o declaratie de pastrare a confidentialitatii informatiilor la care are acces. (3) Toate informatiile trebuie solicitate in scris de catre consultantul fiscal. art. 5 Procedura de lucru (1) Tratamentul fiscal al operatiunilor economice reflectate in documentele financiar-contabile si care sunt inscrise in declaratia anuala de impozit pe profit ce urmeaza a fi supusa certificarii se verifica prin sondaj. (2) Consultantul fiscal trebuie sa ia in considerare pragul de semnificatie atunci cand este angajat in vederea certificarii declaratiilor fiscale. (3) In elaborarea raportului de certificare, consultantul fiscal impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie, astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ denaturarile semnificative. art. 6 Stabilirea pragului de semnificatie/materialitatii In stabilirea pragului de semnificatie/materialitatii pentru verificarea calculului impozitului pe profit, consultantii fiscali se vor baza in primul rand pe rationamentul lor profesional, precum si pe procedurile analitice si pe intelegerea in ansamblu a companiei si a mediului economic in care aceasta activeaza. art. 7 Utilizarea unor valori de referinta in stabilirea pragului de semnificatie/materialitatii Desi stabilirea pragului de semnificatie/materialitatii este o problema de rationament profesional, in anumite cazuri va fi util sa se aplice un procentaj dintr-o anumita valoare de referinta. art. 8 Aplicarea unui procentaj asupra unei valori de referinta (1) Ca regula generala, in determinarea procentajului care va fi aplicat unei valori de referinta alese pentru stabilirea pragului de semnificatie, se va folosi rationamentul profesional. (2) Pentru stabilirea valorii de referinta utilizate pentru determinarea pragului de semnificatie/materialitatii, se vor utiliza informatiile fiscale relevante, cum ar fi: - ponderea fiecarei categorii de venit neimpozabil in total venituri neimpozabile; - ponderea fiecarei categorii de cheltuiala nedeductibila in total cheltuieli nedeductibile. art. 9 Utilizarea rationamentului profesional Consultantii fiscali sunt obligati sa isi utilizeze rationamentul profesional pentru a stabili daca cele mentionate mai sus sunt adecvate circumstantelor individuale. art. 10 Cerinte minimale de verificare in vederea certificarii declaratiei anuale privind impozitul pe profit (1) Verificarea declaratiei anuale de impozit pe profit va trebui sa urmareasca cel putin elementele mentionate in mod specific in cuprinsul titlului II „Impozit pe profit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cum ar fi: veniturile impozabile, veniturile neimpozabile, elementele similare veniturilor si cheltuielilor, reevaluarile, cheltuielile nedeductibile si cu deductibilitate limitata, gradul de indatorare, provizioanele, amortizarea, cheltuielile/veniturile angajate etc. (2) Certificarea declaratiei anuale de impozit pe profit nu presupune verificarea politicii/documentatiei privind preturile de transfer, a politicilor comerciale si a politicilor contabile aplicate de companie. Certificarea declaratiei anuale privind impozitul pe profit pentru o anumita perioada nu presupune si verificarea pierderii fiscale reportate si a altor elemente fiscale ce provin din perioadele anterioare si care produc efecte in perioada supusa certificarii. art. 11 Documentare Consultantul fiscal care va presta serviciile de certificare a declaratiilor fiscale va avea obligatia sa documenteze aceasta activitate in cadrul unui dosar de lucru ce va fi arhivat la sediul consultantului fiscal. Acest dosar va sta la baza controlului de calitate efectuat periodic de catre Camera Consultantilor Fiscali. art. 12 Raportul de certificare Rezultatele certificarii vor fi consemnate intr-un document numit raport de certificare, care va fi inaintat companiei. art. 13 Elemente minimale ale raportului de certificare a declaratiei anuale de impozit pe profit Raportul de certificare va trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: a) o scurta prezentare a companiei; b) valoarea pragului de semnificatie; c) mentiuni referitoare la pierderea fiscala din anul/anii anterior/anteriori reportata in anul in care se certifica declaratia anuala de impozit pe profit; d) elementele care au fost supuse verificarii conform titlului II „Impozit pe profit” din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, asa cum au fost mentionate la art. 10; e) eventualele ajustari propuse fata de declaratia supusa initial certificarii; f) opinia consultantului fiscal referitoare la declaratia anuala de impozit pe profit care a fost supusa verificarii. art. 14 Nota de certificare Consultantul fiscal va emite o nota de certificare care va insoti declaratia anuala de impozit pe profit. In nota de certificare se va mentiona daca certificarea se va face cu rezerve sau fara. Modelul notei de certificare este prezentat in anexa nr. 2 - in cazul certificarii de catre un consultant fiscal - si, respectiv, in anexa nr. 2A - in cazul certificarii de catre o societate comerciala de consultanta fiscala. art. 15 Anexele nr. 1, 2 si 2A fac parte integranta din prezentele norme. ANEXA Nr. 2 la norme Modelul notei de certificare

NOTA DE CERTIFICARE a declaratiei privind impozitul pe profit aferente anului ......... Subsemnatul/a, ..................................................., in calitate de consultant fiscal inregistrat la Camera Consultantilor Fiscali sub nr. ...................../an .................., in baza Contractului nr. ................../.............., am acordat servicii profesionale de certificare a declaratiei privind impozitul pe profit aferente anului .................. pentru S.C. .............................................................................. . Declaratia privind impozitul pe profit aferenta anului ........................ este responsabilitatea conducerii Societatii (?) ............................. . Responsabilitatea noastra este de a ne exprima o opinie asupra declaratiei privind impozitul pe profit aferente anului ........., bazata pe certificarea pe care am efectuat-o. Noi am efectuat certificarea in conformitate cu Normele de certificare a declaratiei de impozit pe profit si cu Codul etic al consultantului fiscal, emise de Camera Consultantilor Fiscali. Certificarea declaratiei anuale privind impozitul pe profit reprezinta verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratiile fiscale, in concordanta cu prevederile legale, pe baza documentelor si informatiilor financiar-contabile si fiscale solicitate de catre consultantul fiscal si furnizate de companie, date ce sunt reflectate in evidenta contabila a companiei. Verificarea exactitatii si realitatii datelor inscrise in declaratia anuala de impozit pe profit s-a facut prin sondaj si in limita unui prag de semnificatie. In opinia noastra, certificam fara/cu rezerve declaratia privind impozitul pe profit aferenta anului ......... la S.C. .......................................... . Data........................ Adresa.................... Consultant fiscal, ........................................... (semnatura si parafa)

Trebuie facturate mostrele?

Exemplu Societate persoana impozabila stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care are ca activitate vanzare/inchiriere de bunuri (carpete, prosoape, lenjerie de pat, dozatoare sapun). Pentru prezentarile realizate la clienti, angajatii au diverse produse pe care le utilizeaza ca mostre. Conform art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri pentru care trebuie sa se emita autofatura si sa se colecteze taxa pe valoarea adaugata, acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor.

Pentru a fi aplicabile prevederile art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal, societatea din exemplul nostru trebuie sa prezinte un plan de afaceri care sa cuprinda actiunile promotionale prin incercarea produselor si/sau acordare de produse fara plata in scopul stimularii vanzarilor, sa consemneze efectuarea actiunilor promotionale in documente, iar cantitatile si valorile bunurilor acordate in mod gratuit sa fie rezonabile.

Documentele pentru justificarea stimularii vanzarilor sunt documente primare, justificative, oficiale, neoficiale, interne, externe care contin informatii (cantitative, valorice, descriptive) privind actiunile promitionale desfasurate.

Sigur,pentru livrarea lor la punctele de lucru,pe drumurile publice trebuie sa se intocmeasca document de insotire a marfii(cu mentiunea expresa"mostre") iar pentru punctele interne de lucru se intocmeste nota de transfer de la o gestiune la alta.Gestionarul primitor intocmeste NIR in "custodie"si asteapta dispozitia conducerii de scoatere din gestiune pentru public(nu se intocmeste Bon de Consum),gestionarul urmareste cantitatile prin fisa de magazie tinuta separat de gestiunea sa.

Din pv contabil,evidenta lor este tinuta in contul din afara bilantului(analitic separat).Daca provin din consum intern,in baza notei de transfer sau a documentului de insotire a marfii,inclusiv decizia conducerii, se efectueaza descarcarea de gestiune in contul de cheltuieli pentru reclama si publicitate(ct.623) prin creditul gestiunii respective (345,371).Periodic prin inventariere se procedeaza la scaderea din contul din afara bilantului a mostrelor consumate.

Pentru cele primite de la furnizori se procedeaza ca mai sus.Atentie NU se deduce TVA!

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Creditele sunt sume imprumutate de catre banci persoanelor fizice si juridice si care trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenta. Creditele bancare sunt purtatoare de dobanzi, care pentru societate reprezinta o cheltuiala, adica pretul platit pentru folosirea creditului bancar obtinut. Creditele bancare pe termen lung (peste 1 an) sunt destinate finantarii investitiilor. La acordarea creditelor intreprinderile trebuie sa intocmeasca un dosar de creditare, care trebuie sa contina informatii privind sediul societatii, obiectul de activitate, destinatia creditului, posibilitatile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilantul, balanta conturilor, etc. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite bancare pe termen lung”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II, in functie de natura creditelor angajate: • 1621 “Credite bancare pe termen lung” • 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta” • 1623 “Credite externe guvernamentale” • 1624 “Credite bancare externe garantate de stat” • 1625 “Credite bancare externe garantate de banci” • 1626 “Credite de la trezoreria statului” • 1627 “Credite bancare interne garantate de stat” Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi de surse imprumutate iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv. Dobanzile aferente creditelor bancare pe termen lung se evidentiaza cu ajutorul contului 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont de datorii dupa continutul economic iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Creditele bancare se pot acorda atat in lei cat si in valuta. In cazul in care se acorda in valuta, evidenta acestora se tine atat in lei cat si in valuta, evaluarea in lei facandu-se in functie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului in contul bancar. In momentul rambursarii partiale sau totale a creditului in valuta, tinand seama ca exista un alt curs valutar decat cel de la data contractarii creditului, apar diferentele de curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, dupa caz, si se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare. Aceleasi diferente de curs apar si la sfarsitul exercitiului financiar cand se reevalueaza creditele in valuta la cursul de la inchiderea exercitiului, aceste diferente fiind tratate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Acelasi tratament il au si dobanzile asociate creditelor in valuta. In cele ce urmeaza vom reda cateva operatii privind creditele bancare pe termen lung sub forma unor studii de caz: 1. O societate comerciala primeste in contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani in suma 60.000 lei, care se ramburseaza in transe semestriale egale. Dobanda anuala este de 20% si se achita trimestrial. In anul doi, din motive financiare, ultima transa a creditului, precum si dobanda aferenta ultimului trimestru se achita in cel de-al treilea an. Primirea creditului 5121 = 1621 60.000 Inregistrarea si achitarea dobanzii din trimestrul I (dobanda pentru trimestrul II este aceeasi) 666 = 5121 3.000 Rambursarea primei rate a creditului ( inregistrarea platii celei de-a doua si a treia rate este identica) 1621 = 5121 15.000 Dobanda pentru trimestrul III (dobanda pentru trimestrul IV este aceeasi) 666 = 5121 2.250 Dobanda pentru trimestrul I al anului 2 666 = 5121 1.500 Transferarea ultimei rate a creditului la credite restante 1621 = 1622 15.000 Inregistrarea dobanzii neachitate la scadenta 666 = 1682 1.500 Rambursarea creditului restant 1622 = 5121 15.000 Achitarea dobanzii restante 1682 = 5121 1.500 2. O societate comerciala primeste un credit bancar in devize pe 3 ani in valoare de 10.000 EUR la cursul de 3,2 lei/EUR, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,3 lei/EUR, iar la sfarsitul anului doi cursul este de 3,1 lei/EUR. Primirea creditului 5124 = 1621 32.000 Inregistrarea si achitarea dobanzii din primul an 666 = 5124 3.300 Rambursarea primei rate a creditului % = 5124 16.500 1621 16.000 665 500 Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creditului ramas nerambursat 665 = 1621 500 Achitarea dobanzii din al doilea an 666 = 5124 1.650 Rambursarea creditului ramas la sfarsitul celui de-al doilea an 1621 = % 16.500 5124 15.500 765 1.000

A se vedea si

Credit termen scurt

Contabilitatea rezultatului exercitiului

Din punct de vedere contabil rezultatul exercitiului reprezinta „Diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere)”. Planurile de conturi generale in vigoare, au instituit pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exercitiului conturile:

Contul 121 „Profit si pierdere” care la sfarsitul exercitiului financiar poate prezenta:

a) sold creditor, in ipoteza in care veniturile exercitiului sunt mai mari decat cheltuielile;

b) sold debitor, in ipoteza inversa. Prin urmare in debitul contului se inregistreaza, cu ocazia inchiderii, cheltuielile reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a VI-a, iar in creditul sau se inregistreaza veniturile reflectate ajutorul conturilor din clasa a VII-a din Planul de Conturi General.

Indiferent de natura soldului (creditor sau debitor), acesta se preia in bilant, cu semnul plus (daca este creditor) sau minus (daca este pierdere) la rubrici (posturi bilantiere) distincte din structura capitalurilor proprii. Contul 121 “Profit si pierdere” are practic doua “momente” distincte de functionare, si anume: 1) La sfarsitul exercitiului financiar expirabil (N), cand se inchid conturile de venituri si cheltuieli. 2) In exercitiul financiar N+1, la momentul inchiderii contului 121 “Profit si pierdere” aferent exercitiului financiar N, pe baza hotararii Adunarii generale a asociatilor sau actionarilor. La acest “moment”, corespondentele contabile “standard” ale contului 121 “Profit si pierdere” difera in functie de natura rezultatului aferent exercitiului N, si anume: 2.1) In cazul in care rezultatul exercitiului N se concretizeaza in profit, contul 121 “Profit si pierdere” se inchide, in exercitiul financiar urmator, prin formula contabila:

121 “Profit si pierdere” = % 129 “Repartizarea profitului” (cu sumele repartizate la finele anului precedent la „Rezerve” in baza unor dispozitii legale) 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” (cu profitul ce urmeaza a fi repartizat pe destinatiile hotarate de AGA” 2.2) In cazul in care rezultatul exercitiului N se concretizeaza in pierdere, adunarea generala a asociatilor sau actionarilor poate hotari reportarea pierderii pentru exercitiile financiare urmatoare, caz in care contul 121 „Profit si pierdere” se inchide prin formula contabila: 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 “Profit si pierdere” X nerepartizat sau pierderea neacoperita” Intrucat in bilantul supus aprobarii Adunarii generale profitul trebuie sa figureze, potrivit normelor contabile in vigoare, ca post bilantier distinct in structura capitalurilor proprii, s-a impus instituirea unui cont de repartizare a profitului care sa corecteze in bilant profitul repartizat pe destinatiile supuse aprobarii Adunarii generale. Acest cont este 129 “Repartizarea profitului”. • Fiind un cont de repartizare pe diferite destinatii a sporului de mijloace economice (active patrimoniale) avand ca sursa de provenienta profitul, contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ, dupa soldul pe care-l prezinta la “momentul” inchiderii exercitiului financiar la care se refera. • In bilant insa, soldul contului 129 “Repartizarea profitului” este preluat la o rubrica (post bilantier) distincta, din structura capitalurilor proprii, pentru a putea asigura imaginea fidela a acestora.

Exemplul 1 Se constituie o societate comerciala cu raspundere limitata (SRL) al carei capital social subscris este de 200.000 lei (impartit in 200 de parti sociale fiecare avand valoare nominala de 1.000 lei). La infiintare (inmatricularea la Registrul Comertului) se varsa in numerar prin depunere in conturi bancare contravaloarea a 150 de parti sociale si se aporteaza in natura o cladire evaluata la 50.000 lei pentru care se atribuie aportorului 50 de parti sociale. Inregistrarea subscrierii capitalului social

456 = 1011 200.000 Inregistrarea aporturilor efective, inainte de inmatricularea societatii la Registrul Comertului

% = 456 200.000

212 50.000 5121 150.000 Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000 Exemplul 2

Adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de actiuni avand valoarea nominala de 10 lei/actiune care se vand la valoarea de emisiune de 13 lei/actiune cu incasare in contul bancar. Ulterior, prima de emisiune se incorporeaza la rezerve. Inregistrarea subscrierii noilor actiuni (prima de emisiune/actiune = 13 lei – 10 lei)

456 = % 260.000 1011 200.000 1041 60.000 Incasarea contravalorii actiunilor emise

5121 = 456 260.000 Regularizarea conturilor de capitaluri

1011 = 1012 200.000 Incorporarea la alte rezerve a primei de emisiune

1041 = 1068 60.000 O societate comerciala pe actiuni (SA) prezinta la 31.12.N-1 urmatoarea situatie (extras) in conturile: 1063 „Rezerve statutare”…………100.000 lei 1068 „Alte rezerve” ……………… 70.000 lei 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 30.000 lei Exemplul 3

Adunarea generala extraordinara a actionarilor din 15.03.N hotaraste incorporarea rezervelor, rezultatului reportat si primelor de emisiune in capitalul social in limita soldurilor conturilor respective din balanta de verificare intocmita la 31.12.N-1, liberand in acest scop 20.000 de actiuni cu valoare nominala de 10 lei/actiune, distribuibile actionarilor existenti proportional cu numarul actiunilor detinute de acestia anterior. Inregistrarea actiunilor noi liberate prin incorporarea rezervelor, beneficiilor (profiturilor) reportate si a primelor de emisiune in capitalul social % = 1012 200.000 1063 100.000 1068 70.000 1171 30.000 Exemplul 4

Se majoreaza capitalul social al unei intreprinderi prin emisiunea unui pachet de actiuni cu valoarea nominala totala de 35.000 lei. Aportul primit de societate in schimbul acestor actiuni este reprezentat de 10.000 Euro. Cursul valutar la data subscrierii capitalului in valuta este de 3,7 lei/Euro iar cel de la data varsarii capitalului in contul bancar al societatii este de 3,8 lei/Euro. Subscrierea capitalului (prima de emisiune totala = valoarea de aport – valoarea nominala totala = 37.000 – 35.000 = 2.000 lei) 456 =% 37.000 1011 35.000 1041 2.000 Incasarea contravalorii actiunilor emise 5124 = % 38.000 456 37.000 1068 1.000 Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 35.000