Inchidere contabila a unei luni

Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat intocmai cadrul legal ce sta la baza situatiilor financiare: *Inchiderea veniturilor si cheltuielilor: 1.Rulajul creditor al clasei 6 de cheltuieli trebuie sa fie egal cu rulajul debitor 121 "Contul de profit si pierdere"; 2.Rulajul debitor al clasei 7 de venituri trebuie sa fie egal cu rulajul creditor 121 "Contul de profit si pierdere"; 3.Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de influenta contului 711 "Variaţia stocurilor" ce se foloseste in activitatea de productie; 4.Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul contului 121. *Inchiderea TVA-ului: 1.In urma inchiderii TVA-ului va rezulta TVA de plata sau TVA de recuperat, ce va fi prezentat in declaratia 300; 2.Conturile de TVA 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" si 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" nu prezinta sold la sfarsit de luna, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul conturilor 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" SAU 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", dupa caz. 3.Se verifica jurnalele de vanzari si cumparari - codul de TVA sa fie completat corect, baza de impozitare totala inmultita cu procentul de TVA sa rezulte TVA-ul inscris in jurnal la coloana corespunzatoare, sa exista concordanta intre jurnale si fisele de cont TVA; *Analiza soldurilor din balanta contabila analitica, cu intocmirea componentei detaliate a fiecarui sold de cont; *Analiza rulajelor conturilor de venituri si cheltuieli comparativ cu luna anterioara, cu aceeasi luna a anului trecut si cu bugetul pentru semnalarea eventualelor inadvertente sau deviatii, precum si clasificarii eronate ale operatiunilor pe conturile de venituri si cheltuieli; *Completarea registrului "Carte Mare"; *Completarea Registrului Jurnal; *Completarea Registrului de Evidenta Fiscala (platitorii de impozit pe profit); *Efectuarea reconcilierilor: 1.Inregistrari contabile cu documente justificative, contracte si extrase de cont; 2.Reconcilierea amortizarii si deprecierii: rulajul debitor al conturilor din clasa 68 trebuie sa fie egal cu rulajul creditor al conturilor din clasa 28; 3.Reconcilierea stocurilor: totalul valoric al fiselor de magazie pe intrari, iesiri si sold pentru fiecare categorie de stocuri trebuie sa fie egal cu rulajul debitor al categoriei de stocuri pentru intrari, cu rulajul creditor al categoriei de stocuri pe iesiri si cu soldul fiecarei categorii de stocuri pentru reconcilierea de sold valoric; 4.Furnizorii neachitati se reconcilieaza cu facturile fizice neachitate si se confirma scadentele de plata conform termenelor de plata inscrise in facturi sau contracte; 5.Clientii neincasati se reconcilieaza cu facturile fizice neincasate si se confirma scadentele de incasat conform termenelor de incasare inscrise in facturi sau contracte; 6.Se reconcilieaza statul de salarii si contributiile angajatilor si angajatorului cu soldul/rulajul lunar al conturilor de salarii din balanta contabila analitica; 7.Se reconcilieaza conturile de trezorerie cu documentele fizice: extrase bancare, in cazul conturilor de banca, registre de casa, in cazul conturilor de casa. La final se verifica contul 581 "Viramente interne" care de regula nu trebuie sa prezinte sold. *Efectuarea inventarierii (in cazul in care efectuati inventarul intermitent). Pe langa aspectele de mai sus, este recomandat cu ocazia intocmirii situatiilor financiare obligatorii semestriale si anuale sa se efectueze si: *Confirmari de sold catre clienti si furnizori; *Completarea Registrului Inventar la sfarsit de exercitiu financiar; *Inventarierea tuturor elementelor de activ si pasiv si inregistrarea rezultatelor acesteia; *Repartizarea profitului sau reportarea pierderii din exercitiul financiar curent in exercitiul financiar urmator,unde se si inregistreaza contabil; *Redeschiderea noului an si introducerea soldurilor initiale la sfarsit de exercitiu financiar.

Modele Fisa post - Contabilitate

Fisa de post CONTABIL JUNIOR · Efectuarea tuturor inregistrarilor contabile primare, curente ale activitatii companiei. · Indosarierea cronologica si arhivarea documentelor primare, a contractelor, a confirmarilor de sold, a corespondentei si a altor documente financiar-contabile. · Efectuarea componentelor de sold lunare pentru conturile contabile din balanta lunara. · Efectuarea periodica a confirmarilor de sold cu partenerii (client, furnizori, banci). · Pariticiparea la efectuarea inventarului anual. Experienta necesara: · Absolvent al unui Liceu cu profil economic / student intr-o Universtitate cu profil economic; · Experienta 2 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile pe anumite segmente ale activitatii financiar-contabile; · Cunostinte bune de MSOffice, cunoasterea buna a unui program de contabilitate reprezentand un avantaj; Profil: · Bune cunostinte profesionale financiar-contabile; · Viteza de prelucrare si introducere a datelor; · Capacitate buna de organizare si atentie distributiva; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; Responsabilitati: · Responsabil cu introducerea corecta a documentelor primare in sistemul software contabil; · Responsabil cu indosarierea cronologica a tuturor documentelor si actelor financiar-contabile; · Responsabil cu respectarea procedurilor financiar-contabile interne; · Responsabil asupra componentei clare si corecte a conturilor contabile la sfarsit de luna; · Cooperarea alaturi de Contabilul Senior asupra corectitudinii informatiei prezentate in Situatiile Financiare; · Responsabil pentru intocmirea raportarilor interne solicitate de Contabilul Senior; _________________________________________ Fisa de post CONTABIL SENIOR Obiectiv: · Sa verifice si sa analizeze din punct de vedere legal si al corectitudinii de clasificare toate inregistrarile contabile ce stau la baza intocmirii balantei contabile si a contului de profit si pierdere. · Sa efectueze inregistrarile contabile complexe si/sau exceptionale, precum si inregistrarile contabile aferente inchiderilor lunare/anuale. · Sa urmareasca existenta contractelor incheiate cu partenerii (clienti, furnizori, banci etc) si respectarea prevederilor contractuale din punct de vedere financiar-contabil. · Sa completeze Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul de Evidenta Fiscala. · Sa sustina activitatea Contabilului Sef prin analiza asupra conturilor din balanta companiei si prin analiza veniturilor si cheltuielilor. · Sa puna la dispozitia Contabilului Sef toate informatiile necesare pentru intocmirea diverselor rapoarte interne si/sau externe. · Sa participe activ la controlul exercitat asupra activitatii contabililor junior atat din punct de vedere financiar-contabil, cat si legislativ. Experienta necesara: · Absolvent licentiat al unei Universtitati cu profil economic; · Experienta minim 5 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile si legislative; · Experienta de minim 2 ani intr-o pozitie de Contabil Senior, in care sa fi avut ocazia sa analizeze financiar-contabil si legislativ activitatea companiei pana la nivel de balanta si/sau bilant; · Cunostinte foarte bune ale unei limbi straine de circulatie internationala; · Cunostinte foarte bune de MSOffice, dar si in programe financiar-contabile specializate la nivel avansat, insemand acele programe ce au incluse si module de analiza financiara si raportare financiara; Profil: · Foarte bune cunostinte profesionale financiar-contabile si legislative; · Organizat si Analitic – sa poata contribui la gasirea unor solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; · Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) privind respectarea corecta a cerintelor financiar-contabile pana la nivel de balanta si/sau bilant; · Responsabil cu intocmirea Declaratiilor catre autoritati si a Situatiilor financiare semestriale si anuale (bilant, cont de profit si pierdere etc); · Responsabil cu intretinerea unor bune relatii cu tertii: beneficiari, banci, furnizori; · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) pentru mentinerea unui cadru legal corect adecvat activitatii companiei; · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) pentru urmarirea respectarii procedurilor financiar-contabile interne; · Responsabil pentru intocmirea raportarilor interne solicitate de Contabilul Sef; ___________________________________________ Fisa de post DIRECTOR FINANCIAR · Sa supervizeze Departamentele Financiar, Contabil, Departamentul de Analiza Financiara si cel de Audit Intern. · Sa sustina activitatea Directorului General prin analiza financiara privind costurile si profitul companiei, sa traseze impreuna cu acesta strategia financiara, fiscala si economica a companiei. · Sa puna la dispozitia Directorului General toate informatiile necesare pentru deciziile manageriale in raport cu actionarii companiei, clientii, furnizorii, bancile sau alte entitati juridice in conformitate cu legislatia financiara in vigoare. · Sa participle activ la eficientizarea folosirii resurselor, la construirea bugetului si la implementarea si desfasurarea cost controlului. Experienta necesara: · Absolvent licentiat al unei Universtitati cu profil economic; · Diploma ACCA sau MBA; · Experienta minim 7 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile, de analiza financiara, cost control si raportari financiare; · Experienta de minim 2 ani intr-o pozitie de middle management, in care sa fi avut ocazia sa coordoneze atat activitatile financiar-contabile, cat si o echipa de specialisti; · Cunostinte foarte bune ale unei limbi straine de circulatie internationala; · Cunostinte foarte bune de MSOffice, dar si in programe financiar-contabile specializate la nivel avansat, insemand acele programe ce au incluse si module de analiza financiara si raportare financiara; Profil: · Foarte bune abilitati manageriale si un bun leader; · Organizat si Analitic – sa poata gasi solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; · Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: · Responsabil asupra tuturor aspectelor legate de contabilitate, taxe si legislatie financiara; · Responsabil cu pastrarea relatiilor cu tertii: beneficiari, banci, furnizori, investitori, auditori etc; · Cooperarea cu comitetul director al firmei in vederea perfectarii strategiei firmei, bugetului de venituri si cheltuieli si a gasirii solutiilor optime financiare; · Responsabil cu intocmirea sau supervizarea raportarilor financiare in sistemul IFRS sau US GAAP; · Responsabil pentru crearea si implementarea procedurilor interne financiar-contabile; · Responsabil pentru Cash Flow-ul companiei; · Responsabil pentru eficientizarea folosirii resurselor prin controlul atent asupra costurilor; · Responsabil pentru motivarea si instruirea echipei financiar-contabile din punct de vedere al suportului pe care aceasta trebuie sa-l ofere centrelor de profit ale companiei si celorlalte departamente. _____________________________________________________ Fisa de post CONTABIL SEF Obiectiv: *Sa supervizeze inregistrarea in mod corect a documentelor primare ale companiei, sa conduca si sa supervizeze procedurile contabile si fiscale, precum si raportarile financiare efectuate catre organizatiile de stat aferente. *Sa sustina activitatea Directorului Financiar prin rapoarte saptamanale si lunare. *Sa puna la dispozitia Directorului Financiar toate informatiile necesare pentru deciziile manageriale in raport cu actionarii firmei, clientii, furnizorii, bancile sau alte entitati juridice in conformitate cu legislatia financiara in vigoare. Experienta necesara: *Absolvent al unei Facultati cu profil economic; *Experienta in contabilitate si legislatie contabila si fiscala; *Foarte bune cunostinte de contabilitate romaneasca; *Vorbitor fluent al unei limbi de circulatie internationala; *Foarte bune cunostinte de operare pe calculator; *Experienta in coordonarea unei echipe de contabili. Profil: *Foarte bune abilitati manageriale si un bun leader; *Organizat si Analitic – sa poata gasi solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; *Capacitate de comunicare; *Capabil sa respecte termenele limita; *Personalitate integra; *Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: *asigurarea acuratetei datelor si informatiilor financiar-contabile si fiscale; *efectuarea si predarea la timp a balantei lunare si a declaratiilor oficiale atat companiei cat si autoritatilor; *supervizarea si aprobarea declaratiilor si situatiilor financiare oficiale; *controlul inventarului; *controlul cash flow-ului companiei; *dezvoltarea si implementarea procedurilor de control financiar intern; *asigurarea adaptarii companiei la toate reglementarile financiare, contabile, legislative, impozite si taxe; *acuratetea registrelor financiar-contabile; *supervizarea procedurilor de plata a taxelor si a altor rapoarte financiare, fiscale, statistice; *gestionarea actualizarii sistemelor informationale in conformitate cu schimbarile economice si tehnologice; *stabilirea si organizarea proceselor de construire si prezentare a bugetului; *controlul costurilor; * asistenta in cazul controalelor financiare din partea organizatiilor de stat; *supervizarea departamentului contabil si asigurarea functionarii acestuia la parametri optimi; *recrutarea si instruirea personalului din departamentul contabil; *identificarea si raportarea sectoarelor ce pot fi imbunatatite din punct de vedere contabil; *motivarea personalului din subordine. _______________________________________________

Inregistrari contabile privind creditele bancare in valuta

Creditele bancare pe termen lung contractate in valuta de la banci sau alte institutii financiare specializate servesc finantarii investitiilor unei companii, sunt purtatoare de dobanda si prezinta urmatoarele particularitati privind inregistrarea lor in evidentele contabile: Contractarea si incasarea contravalorii creditului in valuta in contul bancar: 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" = 162 "Credite bancare pe termen lung" Rambursarea periodica a transelor partiale privind creditul valutar: 162 "Credite bancare pe termen lung" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Inregistrarea dobanzilor aferente creditului in valuta: 666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" Plata periodica a dobanzilor aferente creditului in valuta: 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Reevaluarea creditelor in valuta si a dobanzilor aferente la sfarsitul exercitiului financiar, daca acestea prezinta sold (la sfarsitul unui exercitiu financiar toate soldurile conturilor in valuta trebuie sa reflecte contravaloarea in lei a sumei in valuta la cursul de schimb valutar BNR de la sfarsitul respectivului exercitiu financiar): *in cazul diferentelor de curs valutar negative (operatiunile privind creditele in valuta si dobanzile aferente au fost efectuate de-a lungul exercitiului financiar la un curs mai mic decat cel de sfarsit de exercitiu financiar): 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 162 "Credite bancare pe termen lung" 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" *in cazul diferentelor de curs valutar pozitive (operatiunile privind creditele in valuta si dobanzile aferente au fost efectuate de-a lungul exercitiului financiar la un curs mai mare decat cel de sfarsit de exercitiu financiar): 162 "Credite bancare pe termen lung" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar" Rambursarea ultimei transe si inchiderea creditului valutar: 162 "Credite bancare pe termen lung" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Inregistrarea diferentelor de curs valutar corespunzatoare rambursarii ultimei transe si inchiderii creditului valutar: *in cazul diferentelor de curs valutar negative 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 162 "Credite bancare pe termen lung" *in cazul diferentelor de curs valutar pozitive 162 "Credite bancare pe termen lung" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar"

Contabilitate decontarilor prin efecte comerciale

Efectele comerciale sunt instrumete de plata fara numerar. Cele mai uzuale intalnite in Romania sunt: cambia; biletul la ordin, cecul si ordinul de plata. Cambia este emisa de un creditor asupra unui debitor pentru ca debitorul sa plateasca o suma de bani, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Beneficiarul poate fi creditorul care a emis cambia sau un creditor al creditorului respectiv, o terta persoana. Biletul la ordin este inscrisul emis de un debitor care se angajeaza sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, la o anumita data si un anumit loc in schimbul unor bunuri livrate sau servicii prestate. Cecul este inscrisul dat unei banci comerciale de a plati unei terte persoane suma mentionata in acel inscris. Acest inscris este emis de debitor care, in baza disponibilului constituit la o banca, da ordin acesteia sa plateasca la prezentarea de catre creditorul beneficiar o suma determinata. Ordinul de plata este o dipozitie neconditionata de a pune la dipozitia unui beneficiar o suma de bani, la o anumita data, dispozitie emisa de catre emitentul acestuia (debitorul) unei banci comerciale la care emitentul are deschis un cont bancar. Operatiuni contabile care se efectueaza in cazul biletului la ordin sau cecului: 1. La Furnizor: *acceptarea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 413 "Efecte de primit" = 411 "Clienţi" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge creanta asupra clientului, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 411 "Clienţi". *incasarea biletului la ordin sau cecului in contul bancar: 512 "Conturi curente la bănci" = 413 "Efecte de primit" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 413 "Efecte de primit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost incasat. 2. La Client: *emiterea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 401 "Furnizori" = 403 "Efecte de plătit" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge datoria catre furnizor, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 401 "Furnizori". *executarea biletului la ordin sau cecului si afectarea contului bancar: 403 "Efecte de plătit" = 512 "Conturi curente la bănci" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 403 "Efecte de platit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost executat de catre beneficiar.

Contabilitatea produselor finite fara sold initial la costul standard

Produsele finite, ca si categorie contabila, fac parte din categoria stocurilor.

 Ca si regula generala contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

Contul 711 "Variaţia stocurilor" este un cont folosit special pentru clasa de Stocuri si are urmatoarele caracteristici:
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al producţiei stocate, precum şi variaţia acesteia.

 În creditul contului 711 "Variaţia stocurilor" se înregistrează:
 - la sfârşitul perioadei costul produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie (331, 332);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus la inventar, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie aferent (341, 345, 346, 348);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, diferenţele de preţ aferente, precum şi sporurile de greutate şi plusurile de inventar (361, 368).

 În debitul contului 711 "Variaţia stocurilor" se înregistrează:
 - reluarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei (331, 332);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368).
 Receptia produselor finite la pret prestabilit: 345 "Produse finite" = 711 "Variaţia stocurilor"
 Inregistrarea diferentei de pret la sfarsitul lunii cand se constata costul efectiv mai mare decat pretul prestabilit: 711 "Variaţia stocurilor" = 348 "Diferenţe de preţ la produse"

 Vanzarea produselor finite: 411 "Clienţi" = %
 701 "Venituri din vânzarea produselor finite"
 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată"

Descarcarea de gestiune de la sfarsitul lunii: 711 "Variaţia stocurilor" = 345 "Produse finite"
 711 "Variaţia stocurilor" = 348 "Diferenţe de preţ la produse" (doar cota parte aferenta cantitatii vandute)



  Exemplu: Daca am inregistrat intrare de produse finite de 600 lei pentru care am inregistrat diferente de pret de 50 lei, dar am vandut doar jumatate din ele, gestiunea de produse finite se va descarca cu 300 lei, iar diferentele de pret cu cota parte, respectiv 25 lei. La sfarsitul lunii soldul contului 345 reprezinta valoarea la pret de înregistrare a produselor finite existente în stoc la sfarsitul perioadei, iar soldul contului 348 reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente în stoc.

Registrul de Evidenta Fiscala

Contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit, sunt obligaţi să întocmească Registrul de evidenţă fiscală în conformitate cu prevederile Ordinului 870/2005. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală vor fi înregistrate în ordine cronologică şi vor corespunde cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Operaţiunile înregistrate în Registrul de evidenţă fiscală sunt la latitudinea contribuabilului, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Registrul de evidenţă fiscală se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestuia şi se completează astfel încât să permită în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Impozitul pe profit calculat şi înscris în Registrul de evidenţă fiscală va fi identic cu cel înscris în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia de a prezenta Registrul de evidenţă fiscală organelor de inspecţie fiscală competente. Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului. Înregistrările în Registrul de evidenţă fiscală se vor face pentru fiecare perioadă pentru care contribuabilul are obligaţia de a declara impozitul pe profit. Registrul de evidenţă fiscală se eliberează contra cost de unităţile fiscale din raza teritorială în care contribuabilul îşi are declarat domiciliul fiscal, pe baza copiei certificatului de înregistrare emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Contribuabilii nou-înfiinţaţi, declaraţi plătitori de impozit pe profit, vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiţiile de plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data la care au devenit plătitori de impozit pe profit. Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), contribuabilii înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit pot ţine Registrul de evidenţă fiscală în formă electronică, cu respectarea modelului si continutului. Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare si păstrare ale Registrului de evidentă fiscală 1.Denumire: Registrul de evidenţă fiscală 2.Format: A4/t1 3.Caracteristici de tipărire: carnete de 100 file, numerotate automat 4.Se difuzează: contra cost, prin unităţile fiscale teritoriale 5.Se utilizează: de către contribuabili pentru înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit 6.Se întocmeşte: într-un exemplar 7.Circulă: la contribuabil pentru justificarea calculului impozitului pe profit 8.Se arhivează: la contribuabil.

Decizia de numerotare a formularelor pe 2010

La inceputul fiecarui an trebuie sa stabiliti prin decizie interna intervalul numerelor alocate formularelor de facturi, chitante si avize de expeditie pe care le veti folosi in cursul acelui an. Decizia va fi emisa de persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii. Acestea vor desemna prin respectiva decizie o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa detina atributii si raspunderi privind alocarea si gestionarea numerelor aferente. Fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, acestea trebuind sa fie secventiale, stabilite de societate. In alocarea numerelor/seriilor se va tine seama de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc. Alaturi de decizia interna, elaborati, potrivit regulilor interne, proceduri de intocmire, folosire, circulatie, inregistrare si arhivare a formularelor de NIR, facturi, chitante si avize de expeditie.

Impozitul pe dividende

Dividendele reprezinta cota-parte din profitul obtinut de societatile comerciale ce se va plati fiecarui actionar sau asociat, in raport de cota de participare la capitalul social varsat. Dividendele, conform Codului Fiscal, reprezinta o distribuire in bani sau in natura efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la aceea persoana juridica, exceptand cazurile: 1.distribuirea de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica; 2.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decat rascumpararea ce face parte dintr-un plan de rascumparare ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica; 3.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice; 4.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu reducerea capitalului social constituit efectiv de participantii la persoana juridica. Din punct de vedere juridic si fiscal, dividendele sunt reglementate de Codul Fiscal si Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Dividendele sunt impozitate prin procedeul retinerii la sursa, obligatia calcularii, declararii, retinerii si virarii impozitului pe dividende revenind persoanei juridice distribuitoare a dividendelor. Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana pe 25 ale lunii urmatoare celei in care s-a efectuat plata dividendelor. Daca dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste la bugetul de stat pana pe 25 ianuarie a anului urmator. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o alta persoana juridica romana se impoziteaza cu 10% conform Codului fiscal. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o alta persoana juridica romana sau catre un nerezident persoana juridica, daca beneficiarul detine minim 15% (dupa 01 Ianuarie 2007), respectiv 10% (incepand cu 01 Ianuarie 2009), din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii, suporta un impozit de 0% conform Codului fiscal. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o persoana fizica romana sau catre un nerezident persoana fizica se impoziteaza cu 16% conform Codului fiscal. Inregistrarile contabile privind transferul rezultatului exercitiului in rezultatul reportat: 129 "Repartizarea profitului" = 117 "Rezultatul reportat" Distribuirea profitului in dividende catre asociati: 117 "Rezultatul reportat" = 457 "Dividende de plată" Evidentierea impozitului pe dividende si plata dividendelor" 457 "Dividende de plată" = % 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" (impozitul pe dividente) 512 "Conturi curente la bănci" (dividende nete = dividende brute - impozit pe dividende) Plata impozitului pe dividende: 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" = 512 "Conturi curente la bănci"

Corelatia creante - obligatii

Diagnosticul corelatiei creante - obligatii Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucât aceasta influenteaza in mod direct capacitatea de plata. in ceea ce priveste categoria de notiuni utilizate, creantele reprezinta anumite drepturi banesti, realizabile in diferite termene. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele parcurse in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor, si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii, bugetul statului etc. in cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rând evolutia creantelor si obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor: Durata de imobilizare a creantelor (Di): Di=(Sd X T)/Rd sau CA in care: Sd = soldul creantelor Rd = rulajul debitor al conturilor de creante CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Durata de folosire a surselor atrase (Df): Df=(Sc x T)/Rc sau CA in care: Sc = soldul creditor al conturilor de obligatii Rc = rulajul debitor al conturilor respective CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Pentru evaluarea intreprinderii, creantele si obligatiile trebuiesc analizate in raport cu vechimea lor. Intervalele utilizate sunt diferite, dar in mod normal consideram ca acestea se pot divide in: creante/obligatii pâna la 30 de zile, creante/obligatii intre 30 si 90 de zile, creante/obligatii intre 90 de zile si un an, creante/obligatii peste 1 an.

Creditarea agentilor economici

In general nevoia de creditare apare din lipsa fondurilor proprii pentru a face fata in intregime cheltuielilor ocazionale de desfasurare normala a activitatii complexe a fiecarui agent economic (productie, investitii, comerciala etc.).

La orice agent economic apar dezechilibre, disfunctionalitati in cazul trezoreriei, al gestiunii intreprinderii. De aceea creditul de trezorerie ocupa o pondere insemnata in totalul creditelor bancare.

Creditul de trezorerie este necesar cand activul circulant din bilant nu poate fi acoperit integral din incasari si din fondul de rulment. Se poate afirma ca in cadrul creditelor de exploatare creditul de trezorerie detine primul loc.

Orice agent economic detine active circulante importante determinate in primul rand de activitatea de productie si in al doilea rand, de creantele asupra clientelei. La orice agent economic, sursele de finantare trebuie sa fie suficiente pentru a face fata nevoilor de acoperire a activului circulant.

In tara noastra, fondul de rulment are in general un volum mai mare decat in tarile cu o economie dezvoltata, ca urmare a vitezei mai mici de rotatie a mijloacelor circulante in general si a ciclului de fabricatie mai lung. De aceea, avand in vedere si faptul ca mijloacele proprii de finantare sunt limitate, putem afirma ca la noi, necesitatea creditelor bancare este mai mare.

Adaugam la cauzele de mai sus si stocurile mai mari de produse finite care nu se vand (ca urmare a nefolosirii marketingului vanzarii) si incasarilor restante care au ajuns la un nivel de nesuportat.

Necesarul total de fonduri si deci de credite este determinat si de modul de gestionare al agentului economic. Daca printr-o gestionare eficienta a fondurilor se poate asigura rotatia stocurilor, recuperarea mai rapida a creantelor nemobilizate, obtinerea prelungirii creditului furnizorilor, cresterea avansurilor primite de la partenerii de afaceri, putem vorbi de o reducere a necesarului de credite al agentilor economici.

Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit. In economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume: -creditul bancar; -creditul comercial; -creditul obligatar; -creditul ipotecar; -credit de consum.

1.Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global.

2.Creditul comercial se acorda sub forma de marfa. El satisface atat interesul producatorului (deci agentul economic producator) de a vinde mai repede marfa, cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii.

3.Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori, pe de o parte si creditori, pe de alta parte. Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni, iar creditorii sunt subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni.

4.Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea.

5.Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.

Bancile comerciale din tara noastra acorda urmatoarele tipuri de credite, in functie de scopul pentru care sunt solicitate: -credite pe termen scurt cu durata de rambursare de pana la un an; -credite pe termen mediu cu durata de rambursare de 1 – 5 ani; -credite pe termen lung cu durata de rambursare de peste 5 ani.

Declararea Cifrei de Afaceri-Formular 094

Legea 571/ 2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare Instructiuni de completare a formularului (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art.153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care au utilizat trimestrul ca perioada fiscala in anul precedent, care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri si care nu au depasit plafonul de 100.000 euro, al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor. Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se depune la organul fiscal competent, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pentru anul precedent. Formularul se completeaza in doua exemplare, inscriindu-se cu majuscule, citet si corect, toate datele prevazute: - un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se depune la unitatea fiscala, direct la registratura sau la posta, prin scrisoare recomandata,- un exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Completarea formularului se face astfel: Sectiunea "I. Date de identificare a persoanei impozabile"Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea persoanei juridice, a asociatiei sau a entitatii fara personalitate juridica ori cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Denumire/Nume, prenume" se inscriu informatiile de identificare inscrise pe certificatul de inregistrare fiscala a reprezentarii (denumirea persoanei impozabile stabilite in strainatate). Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrate in scopuri de TVA utilizat pentru completarea si depunerea formularului de Decont de taxa pe valoarea adaugata. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.Caseta "Domiciliul fiscal" se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal (sediul social, sediul sau domiciliul fiscal, dupa caz) al persoanei impozabile. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Domiciliul fiscal" se inscrie domiciliul fiscal al reprezentantului. Sectiunea "II. Date de identificare a reprezentantului fiscal" Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea/numele, prenumele reprezentantului fiscal desemnat de persoana impozabila stabilita in strainatate si inregistrata in scopuri de TVA in Romania. Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal, pentru activitatea proprie. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta. Sectiunea III se completeaza cu cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata, de catre contribuabil, potrivit prevederilor Codului fiscal. Act normativ: Ordin ANAF nr. 7 / 2010 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata.

Contabilitatea cheltuielilor unitatii patrimoniale

Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in: activitate de exploatare, activitatea financiara si activitatea extraordinara.

Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia, poate varia de la o intreprindere la alta. Astfel, activitatile de exploatare se pot concretiza la unele intreprinderi (industriale, agricole etc.) in productia de bunuri materiale, desfacerea acestora, la altele, in comercializarea mrfurilor respective, sau aprovizionarea marfurilor şi vanzarea lor sau in executarea de lucrari (la intreprinderile de constuctii-montaj), ori in prestarea de servicii ("intreprinderile de transport, turism) etc..

Realizarea obiectului de activitate a fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor de productie, respectiv a resurselor materiale si a resurselor umane. O parte din aceste resurse se consuma, o alta se depreciaza treptat (amortizare), iar alte resurse (resursele umane) trebuie remunerate.

Expresia baneasca a consumului factorilor de productie - material si uman - determinate de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii reprezinta cheltuieli de exploatare.

Recuperarea acestor cheltuieli se realizeaza pe seama veniturilor din exploatare, in sensuI includerii cheltuielilor în costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare.

Reflectarea cheltuielilor privind activitatea de exploatare si a veniturilor din aceasta activitate dupa natura lor face obiectul contabilitatii financiare (generale) a intreprinderii.

Aceasta contabilitate determina si evidentiaza, in consecinta, rezultatul global al activitatii de exploatare, deci la nivelul intreprinderii.

Evidenta calculului, analiza si controlul costurilor prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate (pe subdiviziuni organizatorice interne ale intreprinderii) constituie obiectul contabilitatii de gestiune.

Deci activitatea de exploatare, respectiv cheltuielile si veniturile acestei activitati sunt rezultatul, pe de o parte in contabilitatea financiara a intreprinderii, iar pe de alta parte in contabilitatea de gestiune, cu precizarea ca specificul activitatii intreprinderii influenteaza, indseosebi, organizarea contabilitatii de gestiune.

In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala). Analiza si funcţionare conturilor de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se realizează prin intermediul conturilor grupate in clasa 6 "Conturi de cheltuieli"

Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activităţlilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi: A. Cheltuieli de exploatare, din care: 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri"; 61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi; 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi"; 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate"; 64 "Cheltuieli cu personalul"; 65 "Alte cheltuieli de exploatare". _________________________________

B. Cheltuieli financiare:

66 "Cheltuieli financiare". __________________________________ C. Cheltuieli excepţionale: 67 "Cheltuieli excepţionale". __________________________________ D. Cheltuieli cu amortizările si provizioanele: 68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioanele". ___________________________________ E. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit". 6982 "Cheltuielile cu amenzi,penalitati si alte ch.nedeductibile.

_____________________________________________ In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfârşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului. Închiderea definitiva are loc la sfârşitul anului cu ocazia închiderii exerciţiului financiar. Normele metodologice de utilizare a conturilor prevăd cazuri de creditare, respectiv de debitare si in cursul lunii a conturilor de cheltuieli.

Relaţiile contabile de principiu pentru înregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele: a) In cursul lunii, conform documentelor justificative specifice fiecărei operaţii: Clasa 6 Conturi de cheltuieli = % Clasa 1 - dobânzile aferente împrumuturilor Conturi de si datoriilor asimilate, amortizarea capitaluri primei de rambursare a obligaţiunilor; Clasa 2 - amortizările si provizioanele aferente Conturi de

rente imobilizărilor, valoarea neta imobilizări contabila a imobilizărilor ieşite din întreprindere; Clasa 3 - materii prime si materiale Conturi de consumabile, mărfuri vândute, uzură Stocuri şi stocuri şi obiectelor de inventar, producţie in deprecierea stocurilor curs de pentru etc.: de execuţie Clasa 4 - salariile si contribuţiile datorate, Conturi de lucrări si servicii facturate de terţi, terţi impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea creanţelor etc.; Clasa 5 - sumele achitate pentru lucrări si Conturi de servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind

cesiunea titlurilor de plasament. __________________________

Contul 121 "Profit si Pierdere" evidenţiază rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra în următoarele situaţii: a) înregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului; b) înregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin întocmirea unei facturi in roşu, în contabilitatea clientului; c) înregistrarea la închiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent; d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc. Contabilitatea generala a cheltuielilor de exploatare. Contabilitatea generala reflecta cheltuielile activitatii de exploatare în functie de natura resurselor consumate, in consens cu structura cheltuielilor din contul "Profit si pierdere", pentru completarea caruia aceasta sectiune a contabilitatii trebuie sa furnizeze informatiile necesare. In acest sens,de exemplu, in planul de conturi, in clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt rezervate categoriilor de cheltuieli, dupa natura resurselor consumate - in concordanta cu structura cheltuielilor din documentele de sinteza si raportare contabila,conturile corespunzatoare (vezi grupele 60, 61, 62, 63, 64, 65, precum si contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele"),sunt ch.de exploatare.

Conturile de cheltuieli sunt conturi cu functii de activ. In debitul lor se inregistreaza cheltuielile efectuate. Se pot credita in cursul perioadei, in anumite situatii prevazute expres in normele metodologice, pentru ca la sfarsitul perioadei soldurile acestor conturi sa se transfere in debitul contului 121 "Profit si pierdere".

Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiate si marfuri. Cheltuielile cu materiile prime constau in valoarea la pret de inregistrare (în functie de metoda de evaluare a iesirilor folosita) a materiilor prime consumate în activitatea de exploatare. Documentele care stau la baza inregistrarii consumurilor de materii prime in contabilitate depinde in functie de ce metoda de contabilitate a stocurilor se utilizeaza. Astfel, in cazul metodei (1)"inventarului permanent", inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime in consum: bon de consum, fisa limita etc..

2. In schimb: în cazul folosirii metodei "inventarului intermitent", potrivit careia materiile prime se considera si se inregistreaza drept cheltuieli inca in momentul aprovizionarii lor, la baza inregistrarii vor sta documentele de aprovizionare (avize de insotire; note de receptie si constatare de diferente etc.) nu si cele de consum.

Contrile 601 si 602 cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile tin evidenta cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime in activitatea de productie in scopul obtinerii de produse, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. In debitul lor se inregistreaza valoarea materiilor prime eliberate in consum sau constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente. La sfarsitul lunii, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere.

a)Functionarea conturilor 601 si 602, in cazul in care pentru evidenta stocurilor se aplica metoda "inventarului intermitent", prezinta unele particularitati si anume: - in debitul sau se inregistreaza, drept cheltuiala, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate in cursul lunii, dupa ce, la inceputul lunii, a preluat si stocurile initiale de materii prime; - in creditul sau se inregistreaza, la sfarsitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate, determinate prin inventariere, trecuta asupra contului de stocuri, si apoi se inregistreaza transferul soldului debitor al contului de cheltuieli, reprezentand materiile prime efectiv consumate asupra contuiui 121 "Profit şi pierdere":

- Cheltuielile cu materiale consumabile sunt evidentiate pe baza acelorasi documente si reguli, ca si cheltuielile cu materiile prime, folosindu-se contul sintetic 602 "Cheltuieli cu materialeIe consumabile", ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, corespunzatoare categoriilor de materiale consumabile.

- Cheltuielile privind obiecte de inventar constau in uzura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata si asimilate acestora (echipament de protectie, echipament de lucru, cazarmament, SDV-uri, matrite, modele etc.), inclusa in costuri, integral sau esalonat pe durata mai multor exercitii financiare, in functie de metoda adoptata de catre unitatea patrimoniala. Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului de activ 603 "Cheltuieli privind obiectele de inventar",iar evidenta obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului din afara bilantului 8039 in debit iar in credit "reformarea" lor (casare). - Contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate" inregistreaza in debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferenta exercitiului în curs.

- Cheltuielile privind energia si apa constau din consumul de energie electrica şi termica, precum si a apei furnizate din afara intreprinderii. Inregistrarea acestor cheltuieli se face pe baza facturilor furnizorilor in debitul contului de activ 605 "Cheltuieli privind energia si apa". - Cheltuielile cu animalele si pasarile cuprind valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzari, pierderi din mortalitati, lipsuri la inventar etc. si se includ in cheltuielile exereitiului curent, respectiv în debitul contului de activ 606 "Cheltuieli cu animalele si pasarile". - Cheltuielile privind marfurile reprezinta costul marfurilor vandute sau constatate lipsa in gestiune, contul folosit pentru detmninarea acestui cost fiind 607 "Cheltuieli privind marfurile". Functionarea acestui cont este dependenta de metoda folosita pentru contabilitatea stocurilor de marfuri. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti. Desi nu detin o pondere importanta in totalul cheltuielilor de exploatare a unei intreprinderi, lucrarile si serviciile executate de terti sunt de o mare diversitate, fapt pentru care in planul de conturi s-au rezervat doua grupe de conturi: 61 "Cheltuielile csi lucrarile si serviciile executate de terti" si 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti"... - Contul 611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" tine evidenta cheltuielilor cu lucrarile de intretinere si reparatii executate de terti si suportate de unitatea patrimoniala. Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea lucrarilor de reparatii si intretinere executate de terti, aferente exercitiului in curs. - Contul 612 "Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile", cont de activ, evidentiaza in debit redeventele, chiriile etc., aferente .exercitiului in curs datorate de catre unitatea patrimoniala in calitatea sa de concesionar, locatar sau chirias, a unitatii avand calitatea de concedent sau locator.

Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" evidentiaza in debitul sau primele de asigurare aferente exercitiului in curs, achitate in baza contractelor incheiate cu socirtatile de asigurari. Contul 614 "Cheltuielile cu .studiile si cercetarile" evidentiaza in debitul sau cheltuielile efectuate pentru procurarea de studii, plata contractelor de cercetare etc.. Exemplu: Se inregistreaza factura unui institut de elaborarea unui studiu realizat in favoarea unitatii patrimoniale, fiind de 800.000 lei, TVA 18% = 144.000 lei. % = 401 Furnizori 944.000 lei 614 Cheltueli cu studiile şi cercetarile 800.000 lei 4426 TVA deductibila 144.000 lei - Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii". evidentiaza in debitul sau sumele datorate colaboratorilor pentru prestatiile efectuate conform listelor de plata intocmite de catre unitatile patrimoniale. - Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" evindentiaza în debitul sau sumele datorate reprezentand comisioane si onorarii. - Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" evidentiaza in debit diferite datorii, plati si consumuri ocazionate de actiunile publicitare si a celor de protocol. Exemplu: Se inregistreaza factura primita de la o institutie specializata pentru publicitatea efectuata unitatii patrimoniale in valoare de 100.000 lei plus taxa pe valoarea adaugata de l8.000 adaugata de 18.000 lei. % = 401 Furnizori 118.000 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 100.000 4426 TVA deductibila 18.000 Exemplu: Se inregistreaza plata in numerar a sumei de 20.000 lei ptus 3.600 lei TVA pentru achizitionarea de cafea si sucuri consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie. a unui partener de afaceri. % = 5311 Casa in lei 23.600

623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 20.000 lei 4426 TVA deductibila 3.600 lei - Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, cont de activ" evidentiaza valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate din avansuri pentru transportul de bunuri si personal aferente exercitiului in curs. Exemplu: lnregistrarea facturii primite de la o intreprindere de specialitate pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca, in valoare de 30O.OOO lei plus 54.000 lei TVA. % = 401 Furnizori 354.000

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 300.000 lei 4426 TVA deductibila 54.000 lei - Contul 625 "Cheltuieli eu deplasari, detasari si transferari" evidenliaza în debit cheltuielile (diurna de deplasare, indemnizatie de detasare, transport, cazare etc.) ocazionate cu deplasarile, detasarile si transferarile personalului suportate de unitatea patrimoniala. Exemplu:

Titularul unui avans de 100.000 lei primit pentru deplasare în interes de serviciu in alta localitate prezinta, la revenirea in unitate, decontul de cheltuieli si actele anexe (bilete de transport, nota de plata hotel, ordin de deplasare etc.), justificand suma de 80.000 lei si restituind 20.000 lei la casierie. % = 542 Avansuri de trezorerie 100.000

625 Cheltuieli de deplasari. detasari si transferari 80.000 lei 5311 Casa, in lei 20.000 lei - Contul 626 "Cheltuieli postale taxe de telecomunicatii", cont de activ, evidentiazd in debitul sau valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii datorate de catre agentii economici unitatilor specializate, cheltuieli aferente exercitiuIui in curs. Exemplu: Conform decontuhii, se inregistreaza contravaloarea marcilor postale utilizate in cursul lunii pentru expedierea corespondentei, in suma de 40.000 lei. 626 Cheltuieli postale şi taxe de telecomunicalii = 5321 Timbre fiscale si postale 4O.OO0

- Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate", evidentiaza in debit valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), platite de catre unitatile patrimoniale. Exemplu: Din extrasul de cont rezulta retinerea de catre banca din contul unitatii a sumei de 100.000 lei, reprezentand comisioane pentru serviciile efectuate in cursul perioadei de gestiune: 627 Ch. cu serviciile bancare si asimilate = 5121 Conturi la banci, in lei 100.00

- Cheltuieli cu alte servicii executate de terti, decat cele prezentate mai sus, pentru activitateea de exploatare, se evidentiaza cu ajutorul contului de activ 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti". Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele taxele si varsamintele asimilate(gr.63). Cheltuielile de exploatare cuprind si unele dintre impozitele si taxele pe care intreprinderea este obligata sa le plateasca la bugetul de stat si la bugetele locale. Pentru evdenta acestor sume datorate de unitatea patrimoniala, in planul de conturi a fost rezervat, - Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" tine evidenta cheltuielilor unitatii patrimoniale, constand din unele impozite, taxe şi contributii datorate bugetului statului sau altor organisme publice. Este un cont de activ care se debiteaza cu sumele datorate, reprezentand: - accizele, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe"; - impozitul pe cladiri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa asupra mijloacelor de transport, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe". Exemplu: Se inregistreaza impozitul pe cladiri in suma de 200.000 lei datorat bugetului statului de catre unitatea patrimoniala. 635 Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate = 446 Alte impozite si taxe 200.000

- contributiile persoanelor pentru constituirea fondurilor speciale extrabugetare, prin creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate".

Conturile din grupa 63 se crediteaza la sfarsit de luna, prin transferul cheltuielilor colectate in debitul lor asupra contului de rezultate, la fel ca si in cazul celorlalte conturi de cheltuieli ale activitatii de exploatare.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul(gr.64). Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului şi cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala; respectiv contributia unitatii la asigurarile sociale (incIuzand si contributia de 2% la fondul de ocrotire a sanatatii) şi contributia unitatii pentru ajutorul de somaj. Pentru reflectarea acestor cheltuieIi in planul de conturi s-a rezervat grupa de conturi 64 "`Cheltuieli eu personalul", cuprinzand conturi distincte pentru componentele acestor cheltuieli: - Contul 641 "Cheltuieii cu remuneratiile personalului", care evidentiaza salariile brute si alte drepturi legate de munca, cuvenite personalului: sporuri, indemnizatii de conducere etc.. - Contul 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala", dezvoltat pe doua subconturi: - 6451 "Cheltuieli privind contributia unitatii la asiguraride sociale"; - 6452 "Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj". Aceste conturi se debiteaza cu cheltuielile calculate reprezentand datorii fata de personal sau fata de bugetul asigurarilor sociale si se crediteaza prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate. Pentru evidenta altor cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante, diferentele din lichidarea datoriilor si creantelor si alte asemenea, se utilizeaza conturile de activ 654,"Pierderi din creante" si 658 "Alte cheltuieli de exploatare". Contabititatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele(gr.68) Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele reprezinta deprecierile ireversibile si, respectiv, reversibile pe care le suporta activele imobilizate si cele circulante. Deprecieri ireversibile (uzura) suporta imobilizarile'de natura mijloacelor fixe si amena,jarile de terenuri ca urmare a utilizarii lor, a influentei factorilor naturali si a progresului tehnic. Pentru aceste imobilizari se calculeaza si se inregistreaza, pe cheltuieli, amortizari. De asemenea, imobilizarile necorporale sunt supuse amortizarii, in sensul recuperarii lor esalonate (de regnla 5 ani), prin includerea unor cote anuale in cheltuieli. - Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele" si anume subcontul sau 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor". - Deprecieri-reversibile pot suporta atat imobilizarile, cat si activele circulante si, in legatura cu ele, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor, debitandu-se conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor si 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". - Provizioane se constituie, de asemenea, si pentru riscuri si cheltuieli, cheltuielile efectuate in acest scop evidentiindu-se in debitul contului 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli". Contabilitatea cheltuielilor financiare(gr.66) Cheltuielile financiare sunt generate de operatiunile ce constituie activitatea financiara a unitatii patrunoniale si constau din: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, pierderile de schimb, dobanzi acordate, sconturi acordate, alte asemenea cheltuieli si, de asemenea, cheltuielile fiinanciare privind amortizarile si provizioanele privind aceasta acrivitate. Pentru evidenta cheltuielilor financiare se folosesc conturite din grupa 66 "Cheltuieli financiare " si contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele ". - Contul 663 "Pierderi din creante legate de participatii " inregistreaza in debit valoarea pierderilor privind creantele legate de participatii, creditandu-se prin transferul cheltuielilor asupra contului de rezultate. Exemplu: Daca societatea comerciala "X" detinand titluri de participare (actiuni) la o societate comercia1a "Y" i-a acordat acesteia un imprumut pe termen lung in suma de 1.000.000 lei si la scadeta nu poate sa-si mai recupereze imprumutul si nici dobanda aferenta de 150.000 lei, inregistreaza suma de 1.150.000 lei drept pierderi din creante legate de participatii, prin articolul contabil: 663 Pierderi din creante legate de participatii = % 1.150.000

2671 Creante legate de participatii 1.000.000

2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate 150.000

- Contul 664 "Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate" evidentiaza în debit diferentele dintre pretul de vanzare al valorilor mobiliare de plasament cesionate mai mic si pretul lor de cumparare.

Contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" evidentiaza diferentele nefavorabile de curs valutar suportate de catre unitatile patrimoniale. Aceste diferente se determina pentru disponibilitatile bancare, inclusiv in conturile de acreditive deschise in devize. De asemenea, se calculeaza diferentele referitoare la creantele si datoriile lichidate in devize. Exemplu: Presupunand ca avand in cont la banca 1000 $ evidentiati în contabilitate si in lei. la cursut de 3210 lei/$, deci 3.210.000 lei, cursul scade la 3150 lei/$, deci o difernta nefavorabila de 60 lei/$ x 1000$ = 60.000 lei. Inregistrarea contabila va fi urmatoarea: 665 Cheltuieli din diferenta de curs valutar Disponibil la hanca in devize= 5124 60.000

- Contul 666 "Cheltuieli privind dobanzile " evidentiaza cheltuielile constand din dobanzile datorate de unitatea patrimoniala. In debitul acestui cont se inregistreaza dobanzile datorate aferente imprumuturilor, datoriilor asimilate, datoriilor legate de parricipatii, precum si a celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate, precum si valoarea dobanzilor platite aferente creditelor acordate de banci, in conturile curente, valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt. - Contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", cont de activ, evidentiaza in debit cheltuielile constand in sconturile acordate clientilor si debitorilor pentru achitarea anticipata. - Evidenta cheltuielilor financiare, altele decat cele inregistrate in celelalte conturi din aceasta grupa se tine cu ajutorul contului 668 "Alle cheltuieli financiare ".

- Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele " tine evidenta cheltuielilor ocazionate cu prilejul constituirii provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cand aceestea privesc activitatea financiara, pentru deprecierile de natura financiara, a creantelor din conturile de decontari, din cadrul grupului sau cu asociatii, pentru deprecierea titlurilor de plasament, precum si valoarea primelor privind radmbursarea obligatiunilor amortizate.

Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile" se debiteaza cu ocazia efectuarii cheltuielilor pentru previziunile financiare constituite. Toate conturile de cheltuieli financiare prezentate (663-668 si 686) se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferul cheltuielilor in debitul contului de rezultate, regasindu-se in partea de, che1tuieIi a formularului rezultatelor financiare. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale Sunt exceptionale si contabilizate ca atare cheltuielile generate de operatiile - de gestiune si de capital - cu caracter accidental, neobisnuite in raport cu activitatile ordinare ale intreprinderii. Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 671 si 6982 Exemplificari: 1. Achitarea de despagubiri, amenzi si penalitati prin contul de disponibil al unitatii patrimoniale in suma de 100.000 lei se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza: 6982 Despagubiri, amenzi si

penalitati= 5121 Conturi la banci, in lei 100.000

Se inregistreaza valoarea de 200.000 lei. reprezentand materii prime distruse in urma unei inundatii (calamitate naturala): 671 = 301 200.000

Acoperirea pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. 2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz. 3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale. I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare 4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 1171 = 121 5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = % 1171 1172 1173 1174 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 1068 = % 1171 1172 1173 1174 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = % 1171 1172 1173 1174 6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat". 7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont (Exemplu: 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"). 8. În situaţia în care în contul 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" au fost transferate cu ocazia retratării situaţiilor financiare sume reprezentând rezerve brute (neimpozitate), inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale, acestea trebuie să fie regăsite în soldul creditor al unui analitic distinct al acestui cont. În această situaţie, persoana juridică va acoperi pierderea contabilă înregistrată în debitul contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", neluând în calcul sumele din creditul contului care provin din sume neimpozitate, inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale. Acoperirea pierderii contabile evidenţiate în soldul debitor al contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", determinată ca diferenţă între sumele debitoare şi sumele creditoare reprezentând rezerve brute, conduce la impunerea rezervelor şi a altor sume care au fost deductibile la calculul profitului impozabil, conform dispoziţiilor Legii nr. 414/2002 şi ale art. 22 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei. Pentru ca sumele reprezentând facilităţi fiscale evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat să nu fie diminuate cu datoria cu impozitul pe profit amânat aferent, această datorie se va reflecta în contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile". Persoanele juridice care au evidenţiat datoria cu impozitul pe profit amânat prin debitul conturilor de rezerve şi rezultat reportat vor repune această operaţiune prin articolul contabil 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile" = 106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat". 9. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz. 10. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. II. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 11. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 117 = 121 12. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = 117 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 106 = 117 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = 117 13. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz. 14. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile

Modificare importanta

Guvernul a decis modificarea legislatiei muncii prin introducerea unor reguli potrivit carora firmele vor fi obligate sa inregistreze contractele de munca inainte de inceperea activitatii (cu o zi inainte) fata de termenul de 20 de zile de la angajare, prevazut in prezent. Decizia vine ca urmare a unei solicitari a Comisiei Europene si are drept scop combaterea evaziunii. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax ca, in urma hotararii luate de Guvern, firmele vor fi acum obligate sa includa in registrul general de evidenta al salariatilor elementele de identificare a salariatului cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii acestuia. In plus, angajatorii trebuie sa anunte incetarea contractului individual de munca chiar la data incetarii relatiilor de serviciu si sa transmita registrul in format electronic la ITM cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat si, ulterior, de catre fiecare nou salariat. Amenzile pe care le risca firmele care nu vor respecta noul termen se ridica la 1.500 de lei pentru fiecare contract neinregistrat. Cu toate acesta, valoarea cumulata a amenzii nu va fi mai mare de 20.000 de lei. In cazul in care angajatorii vor completa registrul cu date eronate, amenda va fi cuprinsa intre 3.500 si 5.000 de lei.

Regie proprie

Reflectarea T.V.A. în contabilitate pentru investiţiile în regie proprie În cazul în care se execută investiţii în regie proprie şi se scot mărfuri şi produse finite din magazie pe baza bonului de consum se colectează TVA. Justificarea colectării TVA - ului este faptul că pentru respectivele mărfuri şi produse finite s-a dedus TVA-ul în momentul achiziţionării. Cheltuielile cu investiţiile în regie proprie se înregistrează astfel: 601 ”Cheltuieli cu materiile prime”= 301 „Materii prime” sau 607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri” Scăderea din gestiune a produselor finite: 711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” La sfârşitul lunii decontarea lucrărilor efectuate se înregistrează astfel: 231 „Imobilizări în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” În momentul în care se finalizează investita pe baza procesului verbal de recepţie se trece la mijloace fixe: 212 „Mijloace fixe” = 231 „Imobilizări în curs” Şi concomitent TVA-ul aferent investiţiei: 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”

Participarea salariaţilor...la profit

Desi asa ceva nu prea se intampla,totusi redau cate ceva despre participarea salariaţilor la profit . Participarea salariaţilor la profit se reflectă în contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentând atât sumele brute cuvenite salariaţilor, cât şi contribuţiile aferente acestora în anul repartizării sumelor din profit. Repartizarea profitului poate fi făcută înainte sau după închiderea exerciţiului financiar pe mai multe direcţii: constituirea rezervei legale, dividende, acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare, alte rezerve. Participarea salariaţilor şi a managementului la profit se consideră ca o primă anuală, şi se înregistrează şi se impozitează ca atare. ___________________________ În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări: Constituirea provizionului aferent participării salariaţilor la profit: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”= 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Repartizarea din profit a sumelor aferente participării salariaţilor la profit: 121 „Profit şi pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” Obligaţiile faţă de salariaţi şi contribuţiile aferente participării salariaţilor la profit se vor evidenţia în contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contribuţiile în anul următor celui la care se referă situaţiile financiare şi, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit. Înregistrarea contabilă privind reluarea provizionului la venit care se va face în anul următor prin plata efectivă a sumelor către angajaţi: 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” De asemenea, repartizările pentru investiţii se consideră a fi sumele rămase la dispoziţia firmei, pentru creşterea capitalului propriu, în contul 1068 „Alte rezerve”, pentru ele datorându-se, din punct de vedere fiscal, numai impozit pe profit. Dacă nu cunoaşteţi direcţiile de repartizare a profitului in exerciţiul financiar N+1, în contabilitate se înregistrează: 121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” În exerciţiul N+1 suma putând fi distribuită conform hotărârii A.G.A.: 117 „Rezultatul reportat” = % 457 „Dividende de plată” 1068 „Alte rezerve”

Promoţii pentru stimularea vânzărilor

In cadrul promoţiilor organizate pentru stimularea vânzărilor se pot acorda bunuri ce reprezintă mostre (dacă fac parte din gama de produse comercializate de firmă) sau produse de protocol. În cazul mostrelor nu există limită pentru deductibilitatea cheltuielilor efectuate (numai în baza unui contract de comercializare care să prevadă în mod expres acest lucru), pe când pentru produsele de protocol se aplică limita de 2% asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit (art. 21, alin.(3), lit. a) din Codul fiscal). Un alt gen de promoţie este şi aceea bazată pe reduceri de preţ pentru vânzări peste o anumită cantitate care este nelimitată din punctul de vedere al deducerii fiscale, cu condiţia să se acorde numai pe criterii comerciale (pentru conformitate a se citi O.G. – nr. 99/2000). Documentul justificativ de scădere din gestiune este documentul de vânzare (factura fiscala, bonul fiscal) în care, alături de celelalte produse vândute, este menţionat produsul acordat gratuit (sau la preţ redus), cu preţul respectiv. Conturile utilizate la scăderea din gestiune sunt diferite, în funcţie de natura promoţiei: Produse de protocol – 6231 „Cheltuieli de protocol”; Mostre – 6232 „Cheltuieli de reclama şi publicitate”; Reduceri de preţ – micşorarea cuantumului veniturilor înregistrate în contul 707 – „Venituri din vânzarea mărfurilor”.

Dobânzi plătite la împrumuturi de la asociaţi

Consideratii: Condiţiile ca dobânda să fie deductibilă sunt: împrumutul să fie efectuat în baza unui contract scris, cuprinzând prevederi specifice pentru suma, termenul şi graficul de rambursare, dobândă şi semnat din partea firmei de o altă persoană decât asociatul-creditor. Unele firme chiar efectuează împrumutul în baza unei Decizii a Consiliului de Administraţie care împuterniceşte pe unul din directori să încheie acest contract. Dobânda maximă pentru un trimestru (pentru lei) este dobânda de referinţă a BNR comunicată în ultima lună a trimestrului – aşadar, retroactiv şi pentru celelalte două luni din acel trimestru. De asemenea nivelul ratei dobânzii anuale de X%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Cheltuiala este deductibilă fiscal, cu aceste condiţii, la care adăugăm o condiţie derivată din Codul fiscal – împrumutul să fie contractat cu scopul utilizării în activitatea pentru care firma este autorizată sau pentru investiţii în legătură cu activitatea pentru care firma este autorizată. (Aşadar, nu pentru construcţia de active destinate protocolului sau in folosul actionarilor sau asociatilor).

Perisabilitati

Consideratii: Limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare Prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică). Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijentă, sustrageri şi cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauza de forţă majoră. Pentru diferenţele stabilite în urma inventarierii, în cazul în care aceste diferenţe nu sunt imputabile unor persoane, se stabileşte cât din aceste diferenţe se încadrează în limitele maxime de perisabilitate specificate în tabelele din H.G. şi se înregistrează descărcarea de gestiune a stocurilor respective prin conturile de cheltuieli corespunzătoare (601, 602, 607 etc). Aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Diferenţele care depăşesc limitele maxime din tabele sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare. Perisabilităţile produse se aprobă de către managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime de perisabilitate cuprinse în tabele.

Livrări de marfă

Conform prevederilor legale, documentele fiscale(facturi, avize, chitanţe) sunt valabile numai daca au completate toate rubricile prevăzute în formular. În practică unii agenţi economici s-au confruntat cu situaţia în care semnătura clientului la rubrica „Semnătura de primire” a fost interpretată ca fiind confirmarea de primire a facturii respective, şi nu a mărfii. Daca vă aflaţi în situaţia de a protesta în justiţie pentru facturi neîncasate, va trebui să dovediţi ca posedaţi o creanţă reală (pentru o marfă efectiv livrată) şi exigibilă (pentru o plată scadentă). Pentru aceasta, semnătura pe factura nu este suficientă! Vă sfătuim să întocmiţi pentru fiecare factura un aviz de expediţie sau un proces-verbal de livrare, pe care clientul să confirme, cu semnătura şi ştampilă, primirea mărfii,sau sa solicitati clientului o copie dupa Nota de Intrare Receptie(NIR).

Clienţi incerţi – 4118

Consideratii. Operaţiunile contabile legate de clienţii incerţi sau în litigiu sunt determinate de necesitatea reflectării imaginii fidele a patrimoniului întreprinderii. În analiza şi evidenţierea clienţilor incerţi sau în litigiu, în contabilitate se parcurg mai multe etape: constatarea că un client a devenit incert după trecerea unui anumit interval de timp de la scadenţă şi neachitarea datoriilor restante, în condiţiile în care au fost luate toate măsurile necesare pentru recuperarea creanţei (respectiv somaţie de plată, punere în întârziere etc.); constituirea provizionului pentru clienţi incerţi în vederea imputării cheltuielii exerciţiului căruia îi aparţine; în acelaşi timp se trece la acţionarea pe cale legală pentru recuperarea creanţei; dacă un client refuză din diferite motive să achite o datorie; mărimea provizionului se stabileşte la dimensiunile creanţei nerecunoscute, şi nu la cele ale creanţei neachitate; dacă ponderea clienţilor incerţi sau în litigiu este mare în totalul clienţilor, este bine să fie înregistraţi separat în contul 4114 „Clienţi incerţi sau în litigiu” pentru a crea o imagine cât mai fidelă a patrimo- niului; şi aici se aplică precizarea de mai sus, în sensul că se transferă numai suma aflată în litigiu, şi nu întreaga sumă rămasă în sold; în momentul rezolvării litigiului se stinge creanţa recuperate şi se reia întregul provizion aferent litigiului respectiv la venituri; dacă litigiul s-a rezolvat, iar creanţa nu mai poate fi recuperată din diferite motive (suma este foarte mică sau clientul nu mai există etc.), în baza unei hotărâri a Consiliului de Administraţie (sau AGA), poate fi înregistrată drept cheltuială nedeductibilă fiscal, prin intermediul contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele pentru clienţi incerţi sau în litigiu erau nedeductibile, iar veniturile din reluarea lor erau neimpozabile. Potrivit art. 22 alin (1) lit. (c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal „provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), [g) a fost abrogata prin art. 1 din O.G. nr. 83/2004] şi i) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: -sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; -sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei; -nu sunt garantate de altă persoană; -sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului; -au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.” În concluzie, constituirea de provizioane pentru creanţe incerte şi trecerea acestora în conturi specifice de ordine şi evidenţă este mai mult o necesitate contabilă de a reflecta realitatea, decât un imperativ fiscal. Iar facilităţile introduse în Codul fiscal nu fac decât să vă stimuleze pentru îndeplinirea acestei necesităţi.

Contractul de factoring

Firma S.C. Novix S.R.L. (aderent) are contract de factoring cu o bancă (factor). ______________________________ La anumite perioade de timp, aderentul prezintă factorului creanţele ce urmează să fie aprobate pe baza unui borderou. Conform contractului banca finanţează 70% din valoarea creanţelor aprobate prin acceptarea borderoului, urmând să crediteze contul de factoring al aderentului. Din finanţarea de 70% se va reţine: -comisionul de factoring; -taxa de factoring; -1% reprezentând rezerva destinată acoperirii comisionului de finanţare aferent întregii perioade de finanţare. La încasarea creanţelor, banca pune la dispoziţia firmei diferenţa cuvenita acestuia. Diferenţa de 25% din valoarea creanţelor acceptate se plăteşte aderentului în maximum o zi lucrătoare bancară. Caracterul contractului de factoring este de împrumut pe termen scurt cu garanţie constituită din creanţe acceptate de creditor. Creditor care preia creanţe de 100% pentru un credit de 70% din valoarea lor. _____________________________ Exemplu de factoring: Aceasta fiind natura economică a operaţiunii vă recomandăm să înregistraţi contul de factoring deschis în bancă în corespondenţă cu un cont analitic al 5191 „Credite bancare pe termen scurt”. -înregistrare taxe şi comisioane de orice natură reţinute de bancă: 627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” = 5121 „Disponibil din contul de factoring” la momentul încasării finale a facturii se va înregistra concomitent stingerea creditului din contul de factoring şi încasarea celor 25% rămaşi şi stingerea clientului: % = 411 „Clienţi” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 5121 „Conturi curente la bănci” (25%)

Indemnizaţia de creştere copil până la doi ani

Recuperarea C.A.S.- ului pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi ani se înregistrează astfel: 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” 1.În momentul în care indemnizaţia va fi încasată de către societate, caz în care nu se poate face recuperarea sumei pe seama diferenţei rezultate de la ceilalţi angajaţi: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” Plata indemnizaţiei prin casierie: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5311 „Casa în lei” Plata indemnizaţiei prin card: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2.În situaţia în care societatea are mai mulţi salariaţi se plăteşte CAS - ul datorat mai puţin suma de recuperat, care astfel se anulează: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Discount financiar, discount comercial

Reducerile ,ca urmare a derulării operaţiunilor economico-financiare între parteneri pot fi de natură comercială sau financiară. Reducerile comerciale pot fi rabaturi, remize şi risturne. Tratamentul fiscal şi contabil specific reducerilor comerciale este diferit de cel pentru reducerea financiară astfel: Reducerile comerciale se acordă potrivit unor clauze comerciale specificate în toate contractele de acelaşi tip sau prin reclame – pe acelaşi segment de piaţa nu trebuie făcute diferenţieri anticoncurenţiale. Singurele diferenţe care trebuie să existe între partenerii firmei sunt cele comerciale:defecte de calitate a produselor, de valoare a comenzii, periodicitatea acesteia etc.
Reducerea comercială se scade din venitul obţinut ca urmare a vânzării produsului (respectiv se reduce costul de achiziţie al produsului în cazul cumpărătorului).  

Reducerea financiară reprezintă un scont determinat de aplicare a anumitor facilitati la plata facturilor (care, de asemenea, trebuie făcute cunoscute tuturor partenerilor). Din punct de vedere fiscal, ea reprezintă o creştere a cheltuielilor si o reducere a cifrei de afaceri
___________________________________
Atragem atenţia că, potrivit legislaţiei româneşti, „este interzisă acordarea unor facilitate de preţ clienţilor, persoane juridice, care efectuează plata în numerar” (art.5, din O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M.O. nr. 24/31.01.1996 şi modificată prin O.G. nr. 26/22.08.1997, publicată în M.O. nr. 208/26.08.1997). De asemenea „nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A…. rabaturile, remizele, riturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor” (potrivit art. 137 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

Înregistrare daună în cazul unui autoturism

Un autoturism asigurat suferă o dauna în sumă de 17.850. ron din care TVA – 2.850. ron. Societatea de asigurări suportă doar parţial dauna, şi anume 10.000. ron. Factura de reparaţii rămâne la dosarul de dauna, iar firma primeşte o copie ştampilată de la societatea de asigurări. Intrebare: Care sunt înregistrările contabile şi dacă firma poate deduce T.V.A.- ul de 2.850. ron? Raspuns: Înregistrarea daunei şi a despăgubirii trebuie tratate separate, conform naturii economice a fiecăreia: pe de o parte, reparaţia autovehiculului – mijloc fix aflat în proprietatea firmei, conform facturilor de reparaţie, fiind suficientă copia certificate de către societatea de asigurări: % = 401 „Furnizori” 17.850 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 15.000 4426 „TVA deductibilă” 2.850 Odată cu înregistrarea daunei se va înregistra: 5121 „Disponibil în cont bancar” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi,…”10.000. Dat fiind faptul că primele de asigurare plătite sunt fără TVA, similar daunele încasate sunt nepurtătoare de T.V.A. Face excepţie dauna totală a autovehiculului, când păgubaşul trebuie să cedeze epava maşinii cu factura către asigurator.

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale acordate de furnizor ajusteaza costul de achizitie. În cazul furnizorului, reducerile comerciale acordate clientilor nu se includ în cifra de afaceri. Reducerile financiare acordate beneficiarului se înregistreaza distinct în contabilitate, cu ajutorul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate, iar cele primite de la furnizor, în contul 767 Venituri din sconturi obtinute. Exemplu privind reducerea comerciala O entitate cumpara marfa în valoare de 50.000 lei. Având în vedere ca pentru furnizor aceasta reprezinta o vânzare semnificativa, el acorda clientului o reducere comerciala la livrare de 3% din valoarea de vânzare, fara TVA. Aceasta reducere este înscrisa pe factura de livrare a bunurilor. Urmare acordarii reducerii comerciale, pretul net de vânzare este de 48.500 lei (50.000 – 3% x 50.000). Înregistrarea facturii ce cuprinde reducerea comerciala acordata, atât în contabilitatea furnizorului, cât si a beneficiarului se face, astfel: 1. La furnizor 411 Clienti = 707 Venituri din vânzarea marfurilor 48.500 lei 2.La beneficiar 371 Marfuri = 401 Furnizori 48.500 lei ________________________________________ Exemplu privind reducerea financiara Entitatea ABC are de încasat creante de la entitatea XYZ în suma de 100.000 lei, având scadenta stabilita pentru data de 31 martie a anului urmator, cu posibilitatea de a plati anterior datei scadente, în schimbul obtinerii unei reduceri financiare de 7% din suma ramasa de încasat, prevazuta în contract. Urmare a întelegerilor contractuale, la 10 ianuarie entitatea XYZ anunta entitatea ABC ca vrea sa plateasca înainte de scadenta stabilita, dar solicita reducerea financiara cuvenita. Aceasta îi acorda o reducere de 7% din suma ramasa de încasat de 100.000 lei. Înregistrarea reducerii financiare atât la furnizor, cât si la beneficiar se efectueaza astfel: 1.La furnizor 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 411 Clienti 7.000 lei 2. La beneficiar 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obtinute 7.000 lei Nota: Tratamentul TVA este cel prevazut de legislatia în vigoare. _________________________________________ Accize si fonduri speciale (ct.635/447) În categoria impozitelor, taxelor si varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea în contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse în preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita conturile de venituri si cheltuieli. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse si furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite si taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor înscrie sumele reprezentând veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite. Întrucât acciza este un impozit indirect cu reguli speciale de calcul si de impunere, evidentierea în contabilitate se face la momentul la care este cerut de legislatia aplicabila în acest domeniu (ex.: la obtinerea productiei, la introducerea în tara, la vânzare etc.).