Modificare importanta

Guvernul a decis modificarea legislatiei muncii prin introducerea unor reguli potrivit carora firmele vor fi obligate sa inregistreze contractele de munca inainte de inceperea activitatii (cu o zi inainte) fata de termenul de 20 de zile de la angajare, prevazut in prezent. Decizia vine ca urmare a unei solicitari a Comisiei Europene si are drept scop combaterea evaziunii. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax ca, in urma hotararii luate de Guvern, firmele vor fi acum obligate sa includa in registrul general de evidenta al salariatilor elementele de identificare a salariatului cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii acestuia. In plus, angajatorii trebuie sa anunte incetarea contractului individual de munca chiar la data incetarii relatiilor de serviciu si sa transmita registrul in format electronic la ITM cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat si, ulterior, de catre fiecare nou salariat. Amenzile pe care le risca firmele care nu vor respecta noul termen se ridica la 1.500 de lei pentru fiecare contract neinregistrat. Cu toate acesta, valoarea cumulata a amenzii nu va fi mai mare de 20.000 de lei. In cazul in care angajatorii vor completa registrul cu date eronate, amenda va fi cuprinsa intre 3.500 si 5.000 de lei.

Regie proprie

Reflectarea T.V.A. în contabilitate pentru investiţiile în regie proprie În cazul în care se execută investiţii în regie proprie şi se scot mărfuri şi produse finite din magazie pe baza bonului de consum se colectează TVA. Justificarea colectării TVA - ului este faptul că pentru respectivele mărfuri şi produse finite s-a dedus TVA-ul în momentul achiziţionării. Cheltuielile cu investiţiile în regie proprie se înregistrează astfel: 601 ”Cheltuieli cu materiile prime”= 301 „Materii prime” sau 607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri” Scăderea din gestiune a produselor finite: 711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” La sfârşitul lunii decontarea lucrărilor efectuate se înregistrează astfel: 231 „Imobilizări în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” În momentul în care se finalizează investita pe baza procesului verbal de recepţie se trece la mijloace fixe: 212 „Mijloace fixe” = 231 „Imobilizări în curs” Şi concomitent TVA-ul aferent investiţiei: 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”

Participarea salariaţilor...la profit

Desi asa ceva nu prea se intampla,totusi redau cate ceva despre participarea salariaţilor la profit . Participarea salariaţilor la profit se reflectă în contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentând atât sumele brute cuvenite salariaţilor, cât şi contribuţiile aferente acestora în anul repartizării sumelor din profit. Repartizarea profitului poate fi făcută înainte sau după închiderea exerciţiului financiar pe mai multe direcţii: constituirea rezervei legale, dividende, acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare, alte rezerve. Participarea salariaţilor şi a managementului la profit se consideră ca o primă anuală, şi se înregistrează şi se impozitează ca atare. ___________________________ În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări: Constituirea provizionului aferent participării salariaţilor la profit: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”= 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Repartizarea din profit a sumelor aferente participării salariaţilor la profit: 121 „Profit şi pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” Obligaţiile faţă de salariaţi şi contribuţiile aferente participării salariaţilor la profit se vor evidenţia în contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contribuţiile în anul următor celui la care se referă situaţiile financiare şi, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit. Înregistrarea contabilă privind reluarea provizionului la venit care se va face în anul următor prin plata efectivă a sumelor către angajaţi: 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” De asemenea, repartizările pentru investiţii se consideră a fi sumele rămase la dispoziţia firmei, pentru creşterea capitalului propriu, în contul 1068 „Alte rezerve”, pentru ele datorându-se, din punct de vedere fiscal, numai impozit pe profit. Dacă nu cunoaşteţi direcţiile de repartizare a profitului in exerciţiul financiar N+1, în contabilitate se înregistrează: 121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” În exerciţiul N+1 suma putând fi distribuită conform hotărârii A.G.A.: 117 „Rezultatul reportat” = % 457 „Dividende de plată” 1068 „Alte rezerve”

Promoţii pentru stimularea vânzărilor

In cadrul promoţiilor organizate pentru stimularea vânzărilor se pot acorda bunuri ce reprezintă mostre (dacă fac parte din gama de produse comercializate de firmă) sau produse de protocol. În cazul mostrelor nu există limită pentru deductibilitatea cheltuielilor efectuate (numai în baza unui contract de comercializare care să prevadă în mod expres acest lucru), pe când pentru produsele de protocol se aplică limita de 2% asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit (art. 21, alin.(3), lit. a) din Codul fiscal). Un alt gen de promoţie este şi aceea bazată pe reduceri de preţ pentru vânzări peste o anumită cantitate care este nelimitată din punctul de vedere al deducerii fiscale, cu condiţia să se acorde numai pe criterii comerciale (pentru conformitate a se citi O.G. – nr. 99/2000). Documentul justificativ de scădere din gestiune este documentul de vânzare (factura fiscala, bonul fiscal) în care, alături de celelalte produse vândute, este menţionat produsul acordat gratuit (sau la preţ redus), cu preţul respectiv. Conturile utilizate la scăderea din gestiune sunt diferite, în funcţie de natura promoţiei: Produse de protocol – 6231 „Cheltuieli de protocol”; Mostre – 6232 „Cheltuieli de reclama şi publicitate”; Reduceri de preţ – micşorarea cuantumului veniturilor înregistrate în contul 707 – „Venituri din vânzarea mărfurilor”.

Dobânzi plătite la împrumuturi de la asociaţi

Consideratii: Condiţiile ca dobânda să fie deductibilă sunt: împrumutul să fie efectuat în baza unui contract scris, cuprinzând prevederi specifice pentru suma, termenul şi graficul de rambursare, dobândă şi semnat din partea firmei de o altă persoană decât asociatul-creditor. Unele firme chiar efectuează împrumutul în baza unei Decizii a Consiliului de Administraţie care împuterniceşte pe unul din directori să încheie acest contract. Dobânda maximă pentru un trimestru (pentru lei) este dobânda de referinţă a BNR comunicată în ultima lună a trimestrului – aşadar, retroactiv şi pentru celelalte două luni din acel trimestru. De asemenea nivelul ratei dobânzii anuale de X%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Cheltuiala este deductibilă fiscal, cu aceste condiţii, la care adăugăm o condiţie derivată din Codul fiscal – împrumutul să fie contractat cu scopul utilizării în activitatea pentru care firma este autorizată sau pentru investiţii în legătură cu activitatea pentru care firma este autorizată. (Aşadar, nu pentru construcţia de active destinate protocolului sau in folosul actionarilor sau asociatilor).

Perisabilitati

Consideratii: Limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare Prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică). Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijentă, sustrageri şi cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauza de forţă majoră. Pentru diferenţele stabilite în urma inventarierii, în cazul în care aceste diferenţe nu sunt imputabile unor persoane, se stabileşte cât din aceste diferenţe se încadrează în limitele maxime de perisabilitate specificate în tabelele din H.G. şi se înregistrează descărcarea de gestiune a stocurilor respective prin conturile de cheltuieli corespunzătoare (601, 602, 607 etc). Aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Diferenţele care depăşesc limitele maxime din tabele sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare. Perisabilităţile produse se aprobă de către managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime de perisabilitate cuprinse în tabele.

Livrări de marfă

Conform prevederilor legale, documentele fiscale(facturi, avize, chitanţe) sunt valabile numai daca au completate toate rubricile prevăzute în formular. În practică unii agenţi economici s-au confruntat cu situaţia în care semnătura clientului la rubrica „Semnătura de primire” a fost interpretată ca fiind confirmarea de primire a facturii respective, şi nu a mărfii. Daca vă aflaţi în situaţia de a protesta în justiţie pentru facturi neîncasate, va trebui să dovediţi ca posedaţi o creanţă reală (pentru o marfă efectiv livrată) şi exigibilă (pentru o plată scadentă). Pentru aceasta, semnătura pe factura nu este suficientă! Vă sfătuim să întocmiţi pentru fiecare factura un aviz de expediţie sau un proces-verbal de livrare, pe care clientul să confirme, cu semnătura şi ştampilă, primirea mărfii,sau sa solicitati clientului o copie dupa Nota de Intrare Receptie(NIR).

Clienţi incerţi – 4118

Consideratii. Operaţiunile contabile legate de clienţii incerţi sau în litigiu sunt determinate de necesitatea reflectării imaginii fidele a patrimoniului întreprinderii. În analiza şi evidenţierea clienţilor incerţi sau în litigiu, în contabilitate se parcurg mai multe etape: constatarea că un client a devenit incert după trecerea unui anumit interval de timp de la scadenţă şi neachitarea datoriilor restante, în condiţiile în care au fost luate toate măsurile necesare pentru recuperarea creanţei (respectiv somaţie de plată, punere în întârziere etc.); constituirea provizionului pentru clienţi incerţi în vederea imputării cheltuielii exerciţiului căruia îi aparţine; în acelaşi timp se trece la acţionarea pe cale legală pentru recuperarea creanţei; dacă un client refuză din diferite motive să achite o datorie; mărimea provizionului se stabileşte la dimensiunile creanţei nerecunoscute, şi nu la cele ale creanţei neachitate; dacă ponderea clienţilor incerţi sau în litigiu este mare în totalul clienţilor, este bine să fie înregistraţi separat în contul 4114 „Clienţi incerţi sau în litigiu” pentru a crea o imagine cât mai fidelă a patrimo- niului; şi aici se aplică precizarea de mai sus, în sensul că se transferă numai suma aflată în litigiu, şi nu întreaga sumă rămasă în sold; în momentul rezolvării litigiului se stinge creanţa recuperate şi se reia întregul provizion aferent litigiului respectiv la venituri; dacă litigiul s-a rezolvat, iar creanţa nu mai poate fi recuperată din diferite motive (suma este foarte mică sau clientul nu mai există etc.), în baza unei hotărâri a Consiliului de Administraţie (sau AGA), poate fi înregistrată drept cheltuială nedeductibilă fiscal, prin intermediul contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele pentru clienţi incerţi sau în litigiu erau nedeductibile, iar veniturile din reluarea lor erau neimpozabile. Potrivit art. 22 alin (1) lit. (c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal „provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), [g) a fost abrogata prin art. 1 din O.G. nr. 83/2004] şi i) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: -sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; -sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei; -nu sunt garantate de altă persoană; -sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului; -au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.” În concluzie, constituirea de provizioane pentru creanţe incerte şi trecerea acestora în conturi specifice de ordine şi evidenţă este mai mult o necesitate contabilă de a reflecta realitatea, decât un imperativ fiscal. Iar facilităţile introduse în Codul fiscal nu fac decât să vă stimuleze pentru îndeplinirea acestei necesităţi.

Contractul de factoring

Firma S.C. Novix S.R.L. (aderent) are contract de factoring cu o bancă (factor). ______________________________ La anumite perioade de timp, aderentul prezintă factorului creanţele ce urmează să fie aprobate pe baza unui borderou. Conform contractului banca finanţează 70% din valoarea creanţelor aprobate prin acceptarea borderoului, urmând să crediteze contul de factoring al aderentului. Din finanţarea de 70% se va reţine: -comisionul de factoring; -taxa de factoring; -1% reprezentând rezerva destinată acoperirii comisionului de finanţare aferent întregii perioade de finanţare. La încasarea creanţelor, banca pune la dispoziţia firmei diferenţa cuvenita acestuia. Diferenţa de 25% din valoarea creanţelor acceptate se plăteşte aderentului în maximum o zi lucrătoare bancară. Caracterul contractului de factoring este de împrumut pe termen scurt cu garanţie constituită din creanţe acceptate de creditor. Creditor care preia creanţe de 100% pentru un credit de 70% din valoarea lor. _____________________________ Exemplu de factoring: Aceasta fiind natura economică a operaţiunii vă recomandăm să înregistraţi contul de factoring deschis în bancă în corespondenţă cu un cont analitic al 5191 „Credite bancare pe termen scurt”. -înregistrare taxe şi comisioane de orice natură reţinute de bancă: 627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” = 5121 „Disponibil din contul de factoring” la momentul încasării finale a facturii se va înregistra concomitent stingerea creditului din contul de factoring şi încasarea celor 25% rămaşi şi stingerea clientului: % = 411 „Clienţi” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 5121 „Conturi curente la bănci” (25%)

Indemnizaţia de creştere copil până la doi ani

Recuperarea C.A.S.- ului pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi ani se înregistrează astfel: 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” 1.În momentul în care indemnizaţia va fi încasată de către societate, caz în care nu se poate face recuperarea sumei pe seama diferenţei rezultate de la ceilalţi angajaţi: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” Plata indemnizaţiei prin casierie: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5311 „Casa în lei” Plata indemnizaţiei prin card: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2.În situaţia în care societatea are mai mulţi salariaţi se plăteşte CAS - ul datorat mai puţin suma de recuperat, care astfel se anulează: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Discount financiar, discount comercial

Reducerile ,ca urmare a derulării operaţiunilor economico-financiare între parteneri pot fi de natură comercială sau financiară. Reducerile comerciale pot fi rabaturi, remize şi risturne. Tratamentul fiscal şi contabil specific reducerilor comerciale este diferit de cel pentru reducerea financiară astfel: Reducerile comerciale se acordă potrivit unor clauze comerciale specificate în toate contractele de acelaşi tip sau prin reclame – pe acelaşi segment de piaţa nu trebuie făcute diferenţieri anticoncurenţiale. Singurele diferenţe care trebuie să existe între partenerii firmei sunt cele comerciale:defecte de calitate a produselor, de valoare a comenzii, periodicitatea acesteia etc.
Reducerea comercială se scade din venitul obţinut ca urmare a vânzării produsului (respectiv se reduce costul de achiziţie al produsului în cazul cumpărătorului).  

Reducerea financiară reprezintă un scont determinat de aplicare a anumitor facilitati la plata facturilor (care, de asemenea, trebuie făcute cunoscute tuturor partenerilor). Din punct de vedere fiscal, ea reprezintă o creştere a cheltuielilor si o reducere a cifrei de afaceri
___________________________________
Atragem atenţia că, potrivit legislaţiei româneşti, „este interzisă acordarea unor facilitate de preţ clienţilor, persoane juridice, care efectuează plata în numerar” (art.5, din O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M.O. nr. 24/31.01.1996 şi modificată prin O.G. nr. 26/22.08.1997, publicată în M.O. nr. 208/26.08.1997). De asemenea „nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A…. rabaturile, remizele, riturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor” (potrivit art. 137 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

Înregistrare daună în cazul unui autoturism

Un autoturism asigurat suferă o dauna în sumă de 17.850. ron din care TVA – 2.850. ron. Societatea de asigurări suportă doar parţial dauna, şi anume 10.000. ron. Factura de reparaţii rămâne la dosarul de dauna, iar firma primeşte o copie ştampilată de la societatea de asigurări. Intrebare: Care sunt înregistrările contabile şi dacă firma poate deduce T.V.A.- ul de 2.850. ron? Raspuns: Înregistrarea daunei şi a despăgubirii trebuie tratate separate, conform naturii economice a fiecăreia: pe de o parte, reparaţia autovehiculului – mijloc fix aflat în proprietatea firmei, conform facturilor de reparaţie, fiind suficientă copia certificate de către societatea de asigurări: % = 401 „Furnizori” 17.850 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 15.000 4426 „TVA deductibilă” 2.850 Odată cu înregistrarea daunei se va înregistra: 5121 „Disponibil în cont bancar” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi,…”10.000. Dat fiind faptul că primele de asigurare plătite sunt fără TVA, similar daunele încasate sunt nepurtătoare de T.V.A. Face excepţie dauna totală a autovehiculului, când păgubaşul trebuie să cedeze epava maşinii cu factura către asigurator.

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale acordate de furnizor ajusteaza costul de achizitie. În cazul furnizorului, reducerile comerciale acordate clientilor nu se includ în cifra de afaceri. Reducerile financiare acordate beneficiarului se înregistreaza distinct în contabilitate, cu ajutorul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate, iar cele primite de la furnizor, în contul 767 Venituri din sconturi obtinute. Exemplu privind reducerea comerciala O entitate cumpara marfa în valoare de 50.000 lei. Având în vedere ca pentru furnizor aceasta reprezinta o vânzare semnificativa, el acorda clientului o reducere comerciala la livrare de 3% din valoarea de vânzare, fara TVA. Aceasta reducere este înscrisa pe factura de livrare a bunurilor. Urmare acordarii reducerii comerciale, pretul net de vânzare este de 48.500 lei (50.000 – 3% x 50.000). Înregistrarea facturii ce cuprinde reducerea comerciala acordata, atât în contabilitatea furnizorului, cât si a beneficiarului se face, astfel: 1. La furnizor 411 Clienti = 707 Venituri din vânzarea marfurilor 48.500 lei 2.La beneficiar 371 Marfuri = 401 Furnizori 48.500 lei ________________________________________ Exemplu privind reducerea financiara Entitatea ABC are de încasat creante de la entitatea XYZ în suma de 100.000 lei, având scadenta stabilita pentru data de 31 martie a anului urmator, cu posibilitatea de a plati anterior datei scadente, în schimbul obtinerii unei reduceri financiare de 7% din suma ramasa de încasat, prevazuta în contract. Urmare a întelegerilor contractuale, la 10 ianuarie entitatea XYZ anunta entitatea ABC ca vrea sa plateasca înainte de scadenta stabilita, dar solicita reducerea financiara cuvenita. Aceasta îi acorda o reducere de 7% din suma ramasa de încasat de 100.000 lei. Înregistrarea reducerii financiare atât la furnizor, cât si la beneficiar se efectueaza astfel: 1.La furnizor 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 411 Clienti 7.000 lei 2. La beneficiar 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obtinute 7.000 lei Nota: Tratamentul TVA este cel prevazut de legislatia în vigoare. _________________________________________ Accize si fonduri speciale (ct.635/447) În categoria impozitelor, taxelor si varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea în contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse în preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita conturile de venituri si cheltuieli. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse si furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite si taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor înscrie sumele reprezentând veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite. Întrucât acciza este un impozit indirect cu reguli speciale de calcul si de impunere, evidentierea în contabilitate se face la momentul la care este cerut de legislatia aplicabila în acest domeniu (ex.: la obtinerea productiei, la introducerea în tara, la vânzare etc.).

Corectarea erorilor contabile

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse în situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care: - erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; - ar fi putut fi obtinute în mod rezonabil si luate în considerare la întocmirea si prezentarea acelor situatii financiare. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor sau fraudelor. Înregistrarea în contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit, potrivit prevederilor pct. 63 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. a)În cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate în situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate în notele explicative. Exemplu -privind venituri omise la înregistrare La S.C. ABC SA, în anul 2006, în urma controlului intern desfasurat, se constata ca entitatea a încasat contravaloarea unei facturi, în suma de 5.000 lei, fara ca factura respectiva sa fie înregistrata în contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2004). La data constatarii în anul 2006, corectarea acestei erori se face prin înregistrarea facturii, pe seama rezultatului reportat. Se presupune ca toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. Potrivit Codului fiscal, pentru corectarea erorii se întocmeste o declaratie rectificativa(100), pe baza careia se stabileste diferenta de impozit pe profit. De asemenea, atunci când rezulta diferente de impozit de plata se calculeaza si înregistreaza penalitatile prevazute de lege. Principalii indicatori ai anului 2004 sunt: Venituri raportate 25.000 lei Cheltuieli raportate 15.000 lei Profit brut 10.000 lei Impozit pe profit 2.500 lei Profit net 7.500 lei Principalele informatii din declaratia rectificativa privind impozitul pe profit pentru anul 2004 sunt urmatoarele: Venituri inclusiv factura neînregistrata (25.000 + 5.000) 30.000 lei Cheltuieli 15.000 lei Profit impozabil 15.000 lei Impozit pe profit 3.750 lei Rezulta: Diferenta de impozit pe profit 3.750 – 2.500 = 1.250 lei Pentru aceasta diferenta de impozit pe profit au fost stabilite majorari de întârziere la plata dupa cum urmeaza: Aferente anului 2004 100 lei ____________________________________ 1.Înregistrarea facturii omise: 4111 Clienti = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 5.000 lei 2. Înregistrarea diferentei de impozit pe profit: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe profit 1.250 lei 3. Înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere: %= 4481 Alte datorii fata de bugetul statului 235 lei 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 210 lei 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 25 lei __________________________________ Exemplu privind cheltuieli omise la înregistrare În decembrie 2006, cu ocazia efectuarii unor punctaje pentru creantele si datoriile existente la data respectiva, o entitate constata, ca a omis sa înregistreze în anul 2005, cheltuieli facturate în baza unui contract de prestari servicii, în suma de 100.000 lei. 1. Înregistrarea în anul 2006 a cheltuielilor cu prestarile de servicii aferente anului 2005: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 401 Furnizori 100.000 lei Influenta fiscala a acestor cheltuieli este stabilita conform legislatiei fiscale, procedându-se ca în cazul veniturilor omise, prezentate la exemplul precedent. - Din corectarea erorilor aferente anului 2005 a rezultat o pierdere contabila reportata de 100.000 lei. - La sfârsitul anului 2006, societatea a realizat un profit net de 25.000 lei. Astfel, conform reglementarilor contabile, la repartizarea profitului net obtinut la finele anului 2006, în suma de 25.000 lei, entitatea va avea în vedere acoperirea, cu prioritate, a pierderii obtinute din corectarea erorilor. Dupa aprobarea de catre AGA a situatiilor financiare anuale, repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectarii erorilor se înregistreaza astfel: 1174 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita/profit 2006 = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 25.000 lei __________________________________

Al Capone redivivus

Angajatii ANAF vor avea norma de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finantelor. Portareii vor primi in continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii straini- pana de curand considerati motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspectii de evaziune numarul unu. Strategia Finantelor Publice in perioada 2010-2013 arata ca Fiscul va face si mai grea viata contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la inceputul mandatului lui Sebastian Vladescu a fost publicat pe site-ul institutiei. Pentru cresterea veniturilor bugetare- in absenta unor majorari de taxe si in conditiile unor cheltuieli sociale si cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanta- se prevede intetirea controalelor. Indicator de performanta pe cap de portarel: 23 de firme controlate La capitolul administrarea finantelor publice, documentul prevede indicatori de “performanta” pentru inspectorii din ANAF si Garda Financiara. Fiecare are norma: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice in 2009. Numarul de controale trebuie sa creasca de la an la an, pentru a se ajunge, in 2013, la 26 de firme si 44 de persoane fizice. Angajatii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor Cresterea numarului de taxe “coexista” cu alta prevedere, care nu a fost eliminata: plata stimulentelor pentru amenzi. O cota de pana la 25% din amenzile aplicate, dar si din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispozitia institutiilor de control, de unde este impartita angajatilor. Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite in mod netrasparent, de sefi. Introducerea stimulentelor a fost justificata de faptul ca acestea constituie o forma de reducere a tentatiilor de a lua spaga, insa reprezentantii din mediul privat se plang de efectele inverse: controale si amenzi abuzive, pentru ca “organul” sa incaseze venituri suplimentare. Portarelul a gresit, nu-l sanctioneaza nimeni ! In plus, angajatii statului nu sunt responsabili pentru masurile gresite pe care le dispun. Pentru a fi sanctionati, este nevoie de o decizie a instantei in acest sens, insa, majoritatea contestatiilor sunt formulate de contribuabili impotriva institutiilor, nu a agentilor.

Activele imobilizate

Prezentarea activelor în situatiile financiare anuale ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul si durata detinerii acestora. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, în scopul desfasurarii activitatilor entitatii.

Imobilizari necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau furnizare de bunuri sau prestari de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat în mod credibil. În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizari necorporale; si -avansurile si imobilizarile necorporale în curs de executie.

Cheltuielile de constituire Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de înscriere si înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vânzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiintarea si extinderea activitatii entitatii).

O entitate poate include cheltuielile de constituire la ”Active”, caz în care aceste cheltuieli se pot imobiliza. În aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. În situatia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma profitului reportat si a rezervelor disponibile pentru distribuire, potrivit legii, este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate, potrivit legii. _________________________________

Exemplul 1 La sfârsitul primului an de la înfiintare, o entitate prezinta în bilant cheltuieli de constituire neamortizate în suma de 1.000 lei, iar capitalul propriu este în suma de 2.100 lei, format din: - capital social: 500 lei, - profitul net al exercitiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale): 1.600 lei, - rezerva legala constituita din profitul curent, potrivit prevederilor legale: 100 lei.

În aceasta situatie, din profitul net al exercitiului de 1.600 lei se poate distribui o suma maxima de 500 lei (1.600 profit net al exercitiului – 100 rezerva legala – 1.000 cheltuieli de constituire neamortizate). __________________________________

Exemplul 2 O entitate decide sa-si extinda activitatea si, ca urmare, deschide o filiala. Cheltuielile ocazionate de înfiintarea filialei sunt în suma de 10.000 lei. Conform politicilor societatii, acest gen de cheltuieli se recupereaza, liniar, într-o perioada de maxim 4 ani. În contabilitate, noua entitate va recunoaste cheltuielile de constituire ca activ necorporal. 201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari 10.000 lei

Amortizarea calculata pentru primul an este în suma de 2.500 lei (10.000/4 ani), articol contabil: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2.500 lei

La finele perioadei de 4 ani, dupa ce se amortizeaza integral cheltuielile de constituire, se va reflecta scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire

= 201 Cheltuieli de constituire 10.000 lei _________________________________

Cheltuielile de dezvoltare

Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.

Exemple de activitati de dezvoltare sunt: a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor; b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua; c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga; d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. În situatia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate,potrivit legii. ______________________

Exemplu 1 S.C. M S.A. îsi desfasoara activitatea în industria farmaceutica si are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizata prin: - laboratorul propriu de cercetare; - colaborare cu un centru de cercetari pentru medicamente.

Faza de cercetare În luna ianuarie 2006, entitatea a înregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare: - materii prime: 2.000 lei, - materiale auxiliare: 5.000 lei, - manopera: 500 lei, - amortizare imobilizari corporale: 300 lei.

Întrucât cercetarea este investigarea originala si planificata întreprinsa în scopul câstigarii unor cunostinte sau întelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea desfasurata în laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. În acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei. Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se efectueaza înregistrarile:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei

602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 500 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 300 lei

Faza de dezvoltare În domeniul cercetarii si dezvoltarii, activitatea desfasurata la S.C. M S.A. are ca scop obtinerea unui nou vaccin antigripal si a altor trei medicamente noi.

S.C. M S.A. a încheiat cu un centru de cercetari pentru medicamente un contract pentru achizitionarea studiului ”Tehnologia de obtinere a vaccinului Antigripyx” în valoare de 60.000 lei. Se apreciaza ca sunt îndeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ.

Înregistrarea în contabilitate:

203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari 60.000 lei

Entitatea M SA înregistreaza în aceeasi luna produsul astfel obtinut la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Taxele platite pentru brevetarea acestei inventii se ridica la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioada de trei ani.

Entitatea obtine dreptul de a vinde licenta asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.

Înregistrarea licentei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 60.000 lei la care se adauga cheltuielile aferente brevetarii în suma de 5.000 lei) 205 Concesiuni, brevete, licente marci comerciale, drepturi si active similare = % 65.000 lei 203 Cheltuieli de dezvoltare 60.000 lei 404 Furnizori de imobilizari 5.000 lei Entitatea decide ca licenta respectiva sa se amortizeze pe perioada celor trei ani, cât este înregistrat la OSIM, dreptul de exploatare. _______________________________

Exemplu 2

O entitate achizitioneaza un program de contabilitate în suma de 30.000 lei care urmeaza a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economica este de trei ani. Odata cu achizitia programului pentru necesitati proprii, entitatea achizitioneaza si licenta în valoare de 38.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica si vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara între cele doua componente, în contabilitate ele vor fi urmarite separat: % = 404 Furnizori de imobilizari 68.000 lei

205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 38.000 lei 208 Alte imobilizari necorporale 30.000 lei În aceste conditii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani. _____________________________________

Recunoasterea drepturilor din contractele de concesiuni

Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi înregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, în contabilitatea entitatii care primeste concesiunea se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale. Pentru exemplificarea înregistrarii în contabilitate a operatiunilor ce decurg din preluarea în concesiune a unor bunuri, se considera o entitate care preia un bun în concesiune, pentru o perioada de 40 de ani.

Se va exemplifica atât situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ, cât si situatia în care aceasta poate fi înscrisa în activul bilantului. În cazul celor doua situatii prezentate în continuare, se utilizeaza aceleasi date cu privire la obiectul concesiunii, durata concesiunii, valoarea redeventei (în acest caz, trimestriala), termenele scadente. Operatiunile ce decurg din derularea contractului de concesiune se vor înregistra în contabilitate, în functie de prevederile contractuale.

Astfel, în prima situatie, în care contractul nu prevede o valoare amortizabila a concesiunii, ci doar plata unor redevente lunare, concesiunea nu se poate recunoaste ca activ. În cea de-a doua situatie, contractul prevede o durata si o valoare totala a concesiunii, ceea ce permite recunoasterea acesteia ca activ în bilant. ____________________________________

Exemplu 1

A. Situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 de ani începând de la data de 01.01.2006. În contractul încheiat între cele doua parti nu se stabileste valoarea totala a concesiunii, ci doar valoarea redeventei trimestriale datorate, care este în suma de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventei se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a trimestrului. Pentru înregistrarea operatiunilor, se vor efectua urmatoarele articole contabile: Data: 01.01.2006 a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redeventele datorate pe toata perioada concesionarii în valoare totala de 16.000.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 40 ani): Debit cont 8036, 16.000.000 lei ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”

Data: 15.01.2006 b) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I - anul 2006: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

c) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2006 Soldul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” la data de 31.12.2006 este de 15.600.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 39 ani) si reprezinta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la încheierea contractului de concesiune. Data: 15.01.2007 a) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I al anului 2007: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

b) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2007 Soldul debitor al contului 8036 în suma de 15.200.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 38 ani) reflecta contravaloarea concesiunilor ramase de achitat la data de 31 decembrie 2007.

Înregistrarile se efectueaza similar pâna la încheierea contractului.

La încheierea perioadei de concesionare, o data cu plata ultimei redevente, contul 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” se soldeaza. __________________________________________

B. Situatia în care concesiunea se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 ani începând de la data de 01.01.2006. Prin contractul de concesiune s-a stabilit ca valoarea totala a concesiunii primite este de 16.000.000 lei, iar valoarea redeventei trimestriale datorate este de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventelor se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a fiecarui trimestru. Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata de folosire a acesteia, prevazuta în contractul de concesionare, prin utilizarea metodei liniare. Amortizarea anuala este 16.000.000 lei /40 ani = 400.000 lei/an Amortizarea lunara este 400.000 lei /12 luni = 33.333,33 lei/luna

Anul 2006: Concesiunea este recunoscuta ca activ.

a) Se înregistreaza în contabilitate valoarea totala a concesiunii primite: 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare = 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate 16.000.000 lei si concomitent se înregistreaza în afara bilantului activul primit în concesiune, în debitul contului 8038 ”Alte valori în afara bilantului”.

b) Înregistrarea amortizarii lunare a concesiunii: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

Aceasta înregistrare contabila se repeta în fiecare luna, pe durata concesionarii:

c) Achitarea redeventei datorate pentru trimestrul I al anului 2006, conform contractului:

167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Redeventele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune se înregistreazs prin articolul contabil :

167 = 404 si 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adaugata are regimul stabilit de Codul fiscal.

Soldul contului 167 ”Alte împrumuturi si datorii asimilate” la 31.12.2006 este 15.600.000 lei (16.000.000 – 400.000), si reflecta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2006, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, la valoarea de 15.600.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea (în cazul nostru 400.000 lei reprezentând amortizarea aferenta primului an de concesionare).

Anul 2007 a) Se calculeaza si înregistreaza amortizarea corespunzatoare fiecarei luni pe parcursul întregului an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

b) Achitarea redeventelor aferente trimestrului I al anului 2007: 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei

Înregistrarile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru, pâna la expirarea perioadei de concesionare. Soldul contului 167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" la data de 31.12.2007 este 15.200.000 lei, reprezentând contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2007, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, cu o valoare de 15.200.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea aferenta celor doi ani de concesionare, în cazul nostru 800.000 lei (33.333,33 lei/luna x 24 luni).

Nota: Înregistrsrile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru,pâna la expirarea perioadei de concesionare.

La expirarea duratei contractului, dupa amortizarea integrala, se înregistreaza restituirea imobilului si a terenului aferent si, implicit, scoaterea din evidenta a concesiunii primite: 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare = 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 16.000.000 lei

si concomitent Credit cont 8038 ”Alte valori în afara bilantului” ________________________

Imobilizari corporale

În functie de politicile contabile stabilite la nivel de entitate, un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil în categoria imobilizarilor corporale sau în categoria stocurilor în functie de scopul detinerii/utilizarii acestuia si durata detinerii, respectiv pe termen lung sau pe termen scurt.

Aspecte generale privind imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale reprezinta active care: - sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate în productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; si - sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative daca are o durata de viata mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilita prin Hotarâre a Guvernului.

În prezent, limita este în suma de 1.800 lei, stabilita conform Hotarârii Guvernului. nr. 105/20074 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Prin urmare, exista posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporale care sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii (de a fi utilizate în productie proprie de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative si de a avea o durata de viata mai mare de un an), dar sa aiba o valoare diferita de plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

Pentru încadrarea imobilizarilor corporale în grupele si clasele corespunzatoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 2.139/2005.

Astfel, potrivit catalogului, acestea sunt grupate dupa cum urmeaza: Grupa > subgrupa > clasa > subclasa > familia ________________________________

Exemplu - grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje ...); - clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza...; - subclasa 2.1.17.2 Masini pentru prelucrarea mecanica a ..., mori; - familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului. _________________________________________

Aceasta grupare faciliteaza si aplicarea prevederilor referitoare la reevaluarea imobilizarilor corporale, având în vedere caracteristicile tehnice similare ale grupelor de imobilizari. Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan, pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Exemplu de înregistrare în contabilitate a unei imobilizari corporale a carei valoare initiala este sub limita de 1.800 lei. Entitatea ”G” are ca obiect de activitate gradinaritul peisagistic pentru construirea si întretinerea peisajelor. Pentru realizarea obiectului de activitate, entitatea achizitioneaza masini de tuns gazonul de la un producator. Entitatea ”G” achizitioneaza în luna iulie 2006 o masina de tuns gazonul în valoare de 1.200 lei fara TVA.

Conform politicilor stabilite, entitatea va recunoaste în contabilitate o imobilizare corporala,amortizabila pe parcursul duratei de utilizare economica estimate, de trei ani, astfel:

a) Înregistrarea activului: 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,animale si plantatii = 404 Furnizori de imobilizari 1.200 lei

b) Plata furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 1.200 lei

c) Amortizarea lunara înregistrata în contabilitate este de 33,33 lei rezultata din urmatoarele

calcule: Amortizarea anuala: 1.200 lei / 3 ani = 400 lei / an Amortizarea lunara: 400 lei / 12 luni = 33,33 lei / luna

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 33,33 lei _____________________________________

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

Cheltuieli ulterioare

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din reglementarile contabile, în functie de modalitatea de intrare în entitate. Exemple de costuri care se efectueaza în legatura cu constructia unei imobilizari corporale,direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentând salariile angajatilor, contributiile legale ai alte cheltuieli legate de acestea; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile initiale de livrare ai manipulare; e) costurile de instalare ai asamblare; f) cheltuieli de proiectare ai pentru obtinerea autorizatiilor; g) onorariile profesionale plstite avocatilor ai expertilor etc.

În costul unei imobilizari corporale pot fi incluse ai costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum ai cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.

Costurile estimate cu demontarea ai mutarea imobilizarii corporale, precum ai cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizsri corporale ai alte actiuni similare legate de acestea").

Cheltuieli ulterioare

Ulterior recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale, pe parcursul duratei de utilizare economica sunt efectuate cheltuieli cu scopul repararii, reabilitarii, modernizarii etc. respectivelor imobilizari.

Astfel de cheltuieli sunt denumite cheltuieli ulterioare.

De regula, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Cheltuielile efectuate în legatura cu imobilizarile corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza în contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate,în functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legatura cu imobilizarile corporale proprii.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este suportat.

Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare. ___________________________________

Exemple de cheltuieli ulterioare efectuate la imobilizari corporale existente, care duc la cresterea de beneficii economice viitoare: - efectuarea unor lucrari la imobilizarile corporale care au ca scop sporirea capacitatii de exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice si a consumurilor specifice; - modernizarea unor componente ale imobilizarilor corporale, cu scopul obtinerii de cresteri substantiale ale calitatii productiei sau activitatii; - efectuarea unor lucrari de modernizare la cladiri si constructii existente care au ca scop sporirea gradului de confort si ambient. __________________________________

Exemplu O entitate cu capital privat are ca obiect de activitate - activitatea hoteliera, prestând în general servicii de cazare si masa. Conducerea hotelului are ca obiectiv pe urmatorii doi ani, obtinerea unui nivel mai mare de venituri viitoare din activitatea de exploatare. Acesta este principalul motiv pentru care se doreste trecerea activitatii hoteliere de la categoria de doua stele la cea de trei stele.

Conform planului de investitii si a bugetului de venituri si cheltuieli, societatea va efectua doua categorii de lucrari: - de reparatii - efectuate în scopul de a pastra parametrii tehnici initiali ai cladirii (recunoscute în conturile de cheltuieli corespunzatoare, la momentul efectuarii lor); - de modernizare - efectuate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare (recunoscute fie în valoarea activului existent, fie ca active separate, dupa caz).

Conform procedurilor de recunoastere a activelor adoptate de entitate, pe toata perioada investitiei, cheltuielile ulterioare au fost separate pe cele doua categorii de lucrari si înregistrate în contabilitate astfel: a) lucrarile de reparatii în valoare de 200.000 lei, reprezentând reparatii tencuieli, zugraveli, înlocuit tapet:

611 Cheltuieli cu întretinerea si reparatiile = 401 Furnizori 200.000 lei

b) lucrarile de modernizare în valoare de 1.500.000 lei, reprezentând montarea unui sistem de aer conditionat si de ventilatie specifica în caz de incendii, lucrari instalatii, lucrari de extindere cladire, tavane false, alte instalatii si lucrari care au determinat un plus de performanta.

În functie de modalitatea de recunoastere, contravaloarea acestor lucrari se regaseste: - fie în conturi de active separate, daca au durate de utilizare economica diferita de cea a activului existent si pot fi exploatate separat de acesta; - fie în conturi de imobilizari în curs (cont 231), daca lucrarile respective sunt încorporate în valoarea activului existent.

La încadrarea acestor lucrari în valoarea activului sau în cheltuieli curente entitatea va avea în vedere si respectarea principiului prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu trebuie sa fie mai mare decât valoarea sa recuperabila.

-Continuare:Amortizarea pe baza duratelor de utilizare economica

Reguli de evaluare inainte de Bilant

În bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate. Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene: a) un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat în mod credibil; b) o datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii economice; c) capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

În întelesul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) veniturile constituie - cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contributii ale actionarilor; b) cheltuielile constituie - diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor,care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. Pentru evaluarea elementelor din situatiile financiare anuale sunt utilizate reguli de baza si reguli alternative în conformitate cu prevederile reglementarilor contabile.

Reguli de baza

Elementele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza

principiului costului de achizitie sau al costului de productie.

Exista patru momente când are loc evaluarea elementelor de activ si datorii din bilant, si

anume:

1. Evaluarea la data intrarii în entitate

La data intrarii în entitate, bunurile se evalueaza si se înregistreaza în contabilitate la

valoarea de intrare, determinata astfel:

a) la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de productie – pentru bunurile produse în entitate;

c) la valoarea de aport, stabilita în urma evaluarii – pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social;

d) la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.

2. Evaluarea cu ocazia inventarierii

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor

Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv,a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

3. Evaluarea la încheierea exercitiului financiar

La încheierea exercitiului financiar, elementele de natura activelor si datoriilor se evalueaza

si se reflecta în situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele

inventarierii.

În acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii,

denumita valoare de inventar.

Pentru elementele de activ, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si

valoarea contabila neta a elementelor de activ se înregistreaza în contabilitate:

- pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care

deprecierea este ireversibila; sau

- se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când

deprecierea este reversibila.

Elementele de activ se mentin la valoarea lor de intrare.

Conform regulilor de evaluare aplicabile la încheierea exercitiului financiar, în bilant

principalele elemente se prezinta astfel:

- Imobilizarile necorporale

Imobilizarile necorporale trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare, mai putin

ajustarile cumulate de valoare. Prin ajustari cumulate de valoare se înteleg amortismentele

calculate si ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, determinate ca diferenta între valoarea de inventar si valoarea contabila neta.

- Imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile

cumulate de valoare.

- Imobilizarile financiare

Imobilizarile financiare se prezinta în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile

cumulate pentru pierdere de valoare.

- Stocuri

Activele de natura stocurilor trebuie reflectate în bilant la o valoare care sa nu fie mai mare

decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor, denumita valoare realizabila

neta. În acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta, prin

reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

Creante

-Exprimate în lei

Creantele se evidentiaza în contabilitate la valoarea lor probabila de încasare.

Exprimate în lei cu decontare în functie de cursul unei valute

Pentru creantele exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute,

eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora, se

înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, la data bilantului, dupa caz.

-Exprimate în valuta

Creantele în valuta trebuie evaluate ai raportate utilizând cursul de schimb comunicat de

Banca Nationala a României ai valabil la data încheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs

valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrarii creantelor în valuta sau

cursul la care au fost raportate în situatiile financiare anterioare ai cursul de schimb de la data

încheierii exercitiului financiar, se înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Pentru sumele incerte se evidentiaza ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor fata

de clienti/debitori.

-Disponibilitati în valuta ai asimilate

Disponibilitatile în valuta ai alte valori de trezorerie, acreditivele ai depozitele pe termen scurt

în valuta trebuie evaluate ai raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a

României, valabil la data bilantului.

La încheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea

disponibilitatilor în valuta, acreditivelor ai depozitelor la cursul de schimb comunicat de Banca

Nationala a României, valabil la data bilantului, se înregistreaza în conturile de venituri sau

cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

- Investitii financiare pe termen scurt

Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se

evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare. Cele netranzactionate se

evalueaza la cost istoric, mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

- Datorii

Diferentele constatate în plus între valoarea de inventar ai valoarea de intrare a elementelor de

natura datoriilor se înregistreaza în contabilitate pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.

Exprimate în lei cu decontare în functie de cursul unei valute

Pentru datoriile exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute,

eventualele diferente favorabile sau nefavorabile care rezulta din evaluarea acestora se

înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Exprimate în valuta

La închiderea exercitiului financiar, datoriile se evalueaza ai raporteaza utilizând cursul de

schimb comunicat de Banca Nationala a României valabil la data încheierii exercitiului financiar.

Diferentele de curs valutar se determina ai se înregistreaza similar creantelor în valuta.

- Provizioane

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data

bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente, generata de evenimente anterioare.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant ai ajustate pentru a reflecta cea mai

buna estimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o

ieaire de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.

4. Evaluarea la data iesirii din entitate

La data ieairii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueaza ai se scad din

gestiune la valoarea lor de intrare.

B. Reguli alternative

Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea

imobilizarilor corporale ai cele referitoare la evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.

1.Reevaluarea imobilizarilor corporale

Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfâraitul exercitiului

financiar, astfel încât acestea sa fie prezentate în contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea

rezultatelor acestei reevaluari în situatiile financiare întocmite pentru acel exercitiu.

Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se înregistreaza în

contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat

reevaluarea.

Evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de întreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie

reevaluare în sensul reglementari contabile, aceste evaluari efectuându-se în scopul stabilirii

raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant.

În cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele

explicative, împreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile

prezentate, precum ai elementul afectat din contul de profit ai pierdere.

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea

justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesioniati calificati în

evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut national ai international.

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este

tratata în unul din urmatoarele moduri:

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât

valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta

metoda este folosita, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului ai valoarea neta, determinata în urma

corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta

metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu

difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.

Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa

pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.

În cazul în care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea

rezultata în urma reevaluarii ai valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare,

ca un subelement distinct în ”Capital ai rezerve”.

Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare

Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare se poate efectua în situatiile

financiare consolidate.

Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar

pentru o entitate ai o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.

a Un activ financiar este orice activ care reprezinta:

a) trezorerie;

b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;

c) un drept contractual:

- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau

- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential

favorabile entitatii; sau

d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ai este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa

primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul

unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital propriu ale entitatii. În acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

- O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:

a) o obligatie contractuala:

- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau

- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential

nefavorabile pentru entitate;

b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale

entitatii ai este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze

un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul

unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui numar fix din propriile

instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri

proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

Valoarea justa se determina prin referire la:

a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu

uaurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu uaurinta pentru un

instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar,

valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau

b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele ai tehnici de evaluare general acceptate,

pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uaurinta o piata credibila. Astfel de

modele ai tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata.

Atunci când un instrument financiar se evalueaza la valoarea justa, modificarea valorii se

include în contul de profit ai pierdere. Totuai, o astfel de modificare se include direct în capitalul

propriu, într-o rezerva de valoare justa, daca:

a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui

sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie înregistrate în contul de profit ai pierdere; sau

b) modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element

monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii într-o entitate straina.

Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument

financiar derivat, poate fi inclusa direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa.

Daca, în situatiile financiare consolidate a fost efectuata evaluarea la valoarea justa a

instrumentelor financiare, notele explicative prezinta:

a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor ai tehnicilor de evaluare;

b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare

incluse direct în contul de profit ai pierdere, precum ai modificarile incluse în rezerva de valoare justa;

c) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria ai natura

instrumentelor, inclusiv termenii ai conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul ai

certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie;

d) un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa în cursul exercitiului financiar.

Cerinte de prezentare a valorii juste în situatii financiare anuale individuale

-evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare nu se înregistreaza în

contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse în bilant ai în contul de profit ai pierdere, în

notele explicative la situatiile financiare anuale individuale trebuie prezentate urmatoarele

informatii:

a) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate:

- valoarea justa a instrumentelor, daca o astfel de valoare poate fi determinata;

- informatii privind aria ai natura instrumentelor financiare; ai

b) pentru imobilizarile financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justa ai

fara a se fi utilizat optiunea de a face o ajustare de valoare:

- valoarea contabila ai valoarea justa ale fiecaruia dintre activele individuale sau ale gruparilor

corespunzatoare ale acelor active individuale;

- motivele pentru care nu a fost redusa valoarea contabila, inclusiv natura dovezilor pe care

se întemeiaza opinia ca valoarea contabila va fi recuperata.

Transferul intre gestiuni

Transferul intre gestiuni nedispersate teritorial,aflate in in comun NU se efectueaza in baza Avizului de insotire a marfii, transferul se efectueaza pe baza Notei de transfer intre gestiuni.Daca insa gestiunile sunt dispersate teritorial,despartite de drumuri publice, este necesar a fi transferate in baza Avizului de insotire a marfii si a Notei de transfer intre gestiuni. Gestiunea primitoare(NIR): 371(analitic gestiunea X )- % 378 4428 sau Gestiunea predatoare: % - 371(analitic gestiunea Y) 378 4428 sau se pot face note contabile astfel: 371.1=378.1 in rosu 371.2=378.2 in negru, similar la TVA neexigibil. Adaosul comercial de transferat se determina prin adaosul mediu,cota la valoarea marfii transferate. materii prime,materiale Gestiunea primitoare(NIR): 301,302=482 Gestiunea predatoare: 482=301,302

Un magazin en detail care foloseste casa de marcat poate emite, alaturi de bonul fiscal, facturi, daca acestea sunt solicitate de cumparatori. Daca nu sunt solicitate, bonul fiscal este suficient (Art. 155, alin. (7) Cod fiscal:... prin derogare de la alin.(1) si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura: ... b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul... ). Firmele care cumpara pentru a revinde marfa le este interzis sa cumpere de la magazine en detail, de aceea nu au nevoie de bon fiscal, ci de factura pe care o achita cu numerar primind chitanta sau cu ordin de plata.

(Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite - actualizata pana la 22 iulie 2007: Art. 1 Constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte: g) cumpararea de marfuri sau produse in scop de revanzare de la unitatile de desfacere cu amanuntul...;)

Gros si detail

Legea 650/2002 care aplica ordonanta 99/2000 (modificata cu Legea 211/2008) stabileste diferenta dintre comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul astfel: a) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi; b) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

Pentru a iesi de sub incidenta Ordonantei 99/2000, trebuie sa existe gestiuni separate pentru comertul cu amanuntul si pentru cel cu ridicata si trebuie un cod CAEN care sa permita si practicarea comertului en gros.

Fisele de magazie si metoda cantitativ-valorica

Metoda cantitativ-valorică ... constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei cantitativ-valorice.

Conturile sintetice care reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare comune pe economie: Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz); Fişă de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10); Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22); Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7); Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic, de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor. După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou.

În contabilitate, documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor. De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrare în contabilitatea sintetică. Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se asigură cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar să se efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale. ______________________________________________

REGISTRUL STOCURILOR (Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a)

1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat.

___________________________________________

Nota: Organele de control solicita fisele de magazie contabilitatii in mod eronat,acestea NU sunt de competenta contabilitatii ci strict de competenta gestionarului !

Numai prin compararea si punerea de acord a fiselor de magazie cu evidenta cantitativ-valorica se poate determina exactitatea datelor din contabilitate si gestiuna respectiva.

Este interzis contabilului ce opereaza gestiunea in contabilitate sa intocmeasca fisele de magazie si sa participe la inventarierea faptica a gestiunii respective(conflict de interese)!

REZULTATUL CONTABIL si REZULTATUL FISCAL

Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua pcv ,ale rezultatului contabil si al rezultatului fiscal.

Un DEFICIT contabil reprezinta o contra-performanta pe care intreprinderea trebuie sa o corecteze pentru a nu influenta in mod negativ activitatea viitoare a intreprinderii.

Nu la fel stau lucrurile in cazul unui deficit fiscal care datorita posibilitatilor de raportare constituie de fapt un AVANTAJ care va fi folosit de intreprindere in functie de posibilitatile oferite de legislatie.

Conform normelor legale PROFITUL IMPOZABIL se determina ca diferenta intre venituri totale ( inclusiv castiguri din orice sursa) si cheltuielile efective(inclusiv cele nedeductibile fiscal) care au contribuit la realizarea veniturilor,(se obtine profitul contabil )la care se adauga cheltuielile nedeductibile fiscal. Rezultatul contabil in acceptiunea etimologica este " rezultatul BRUT" sau " rezultatul inainte de impozitare" si se calculeaza avand in vedere cerintele contabilitatii de AMGAJAMENT si respectand principiul independentei exercitiului.

rezultatul contabil (rezultatul brut) = venituri totale minus cheltuieli totale.

veniturile venituri din exploatare (de la grupa 70 la 75 inclusiv) veniturile financiare ( grupa 76) veniturile exceptionale (grupa 77) veniturile financiare sunt din participatii din imobilizari financiare din creante imobilizate din diferente de curs valutar din dobanzi (la imprumuturi acordate) din sconturi (primite),etc veniturile exceptionale sunt din despagubiri ,etc

cheltuielile cheltuielile de exploatare (de la grupa 61 la grupa 65 inclusiv) cu materiile prime materiale marfuri lucrari executate cu personalul impozite,taxe,varsaminte asimilate cu amortizarile capitalului imobilizat prime,alte ch.de exploatare din cedarea activelor cheltuielile financiare titlurile de plasament cedate diferente de curs valutar dobanzi pierderi din creante legate de participare alte ch.financiare cheltuieli extraordinare calamitati exproprieri categoriile de cheltuieli admise spre a fi DEDUSE la calculul impozitului impozabil 1.chelt.efectuate ptr.reabilitatrea bunurilor livrate si a bunurilor imobile,vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in RATE sunt deductibile la acelasi termene scadente prevazute in contract,proportional cu valoarea ratei de inregistrare la valoarea totala a livrarii 2.In cazul contractelor de leasing ,utilizatorul va deduce chiria pentru contractul de leasing operational sau amortizarera si dobanzile pentru contractul de leasing financiar. 3.cheltuielile efectuatepentru popularizarea numelui unei persoane juridice sau serviciu utilizand mijloace de informare in masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare,daca au la baza un CONTRACT SCRIS 4.cheltuielile aferente lucrarilor de consolidare pentru reducerea gradului de risc sismic al cladirilor care prezinta clasa 1 de risc 5.cheltuieli privind transportul ,cazarea salalriatilor ocazionate de delagare,detasare sau deplasare acestora in tara si strainatate,constatate prin documente justificative. 6.cheltuieli reprezentatnd tichete de masa acordate de angajatori in limita valorii lor nominale ,conform Legii 142/1998 Sunt cheltuieli NEDEDUCTIBILE 1.cheltuieli cu impozitul pe profit,reprezentand diferente din anii precedenti sau in anul curent,impozitele platite in strainatate sunt nedeductibile si impozitele retinute la SURSA platite in numele persoanelor juridice si fizice NEREZIDENTE pentru veniturile realizate in Romania 2.amenzile,confiscarile,majorile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritaile romane 3.cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor aferente inclusiv accizele minus cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului. 4.cheltuieli cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice 5.sumele utilizate pentru constituirea de rezerve peste limetele legale de 20 % raportat la capitalul social varsat ,cu exceptia celor create de banci,in limita a 2% din soldul creditelor acordate,a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurari in limita a 5% di profitul contabil anual (pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social) 6.sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita stabilita de lege 7.cheltuieli de sponsorizare peste limita legala (2% raportat la cifra de afaceri) 8.orice alte cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica. 9.cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile ,activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare 10.provizioane ptr.cheltuieli care privesc o cheltuiala nedeductibila 11.alte cheltuieli nedeductibile fiscal In categoria VENITURILOR NEIMPOZABILE( care se scad din baza de impozitare) sunt inscrise,cf.legii: 1.Dividendele primite de la o alta persoana juridica romana 2.diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare ca urmare a incorporarii rezervelor ,a beneficiilor sau a primelor de emisiune sau prin compensarea unor creante la societatea care detine participatiile. 3.veniturile respectiv rezulatatele din anularea datoriilor sau incasarea creantelor,dupa caz,ca urmare a trensferului de actiuni sau de parti sociale de la fondul proprietatii de sata conform conventiilor. 4.rambursarile de cheltuieli nedeductibile fiscal precum si veniturile realizate din anularea provizioanelor pentru care NU s-au acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile

Fiscalitate

Principiile fiscale Impozitul in sine se justifica prin functionarea oricarei societati care implica costuri necesare acoperirii nevoilor sale. Dreptul de a introduce impozite il are statul prin organele puterii centrale sau parlamentul si uneori administratiile de stat locale. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat de importanta nationala ,iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatii administrativ teritoriale . Intreaga activitate de IMPUNERE,URMARIRE,si PERCEPERE a impozitelor si taxelor si perceperea acestora consta in aplicarea si respectarea prevederilor legale si orice abatere in acest sens inseamna incalcarea legii cu consecinte ce atrag raspunderea celor in cauza.

PRINCIPII

1.JUSTIFICAREA IMPOZITULUI este o problema de cultura a fiecarui individ sa inteleaga ca niciun stat din lume nu poate functiona daca NU are RESURSE financiare. Sanatatea,securitatea,arta si cultura,invatamantul sunt probleme de importanta nationala. Functionarea lor eficicenta necesita resurse financiare ,statul nu are posibilitatea sa le acopere din resurse proprii. In masura in care resursele financiare prevenite de la intreprinderi si persoane juridice sau fizice sunt suficiente ,acestea se vor intoarce in beneficiul contribuabililor( se justifica)

2.PRINCIPIUL NEUTRALITATII si EFICACITATII impozitului. NEUTRALITATEA impozitului presupune de a nu fi investit in alta functie decat cea FISCALA adica finantarea cheltuielilor publice FARA sa influenteze conditiile de functionare a economiei,repartitia avutiilor sau structurilor sociale.

NEUTRALITATEA impozitului poate fi privita sub doua aspecte: a)din pcv al cercetarii unei EFICACITATI MAXIME a intreprinderii ,pentru resurse si tehnici date un impozit general sau o taxa uniforma pe consumatii provenite de la terti NU afecteaza rezultatele intreprinderii exemplu : impozitul pe veniturile din salarii (se retine din salariu salariatului),TVA ( taxa ce nu afecteaza cheltuielile si veniturile)sau Contributiile la sistemul asigurarilor sociale (suportate de salariati) b) din pcv al DINAMICII,progresului tehnic si economic ,impozitul NU trebuie sa INTIMIDEZE beneficiile atunci cand acestea provin dintr-o punere in practica a tehnicilor moderne,eficiente ,a reducerii costurilor si o mai buna orientare a productiei,in caz contrar descurajeaza aplicarea lor ducand la franarea progresului tehnologic.

Beneficiile constituie premisa dezvoltarii intreprinderii si implicit a economiei nationale .

3.PRINCIPIUL TRANSPARENTEI impozitului . Impozitul trebuie PRELEVAT urmarind principii simple si clare care sa NU dea loc interpretarilor arbitrare,iar aplicarea lor sa fie cat mai putin costisitoare.

(de cele mai multe ori aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini in Monitorul Oficial iar conducatorul economic ocupa o mare parte din timp studiind aplicarea corecta in punerea in practica nemaifiind preocupat de evidenta contabila in sine. -aparitia unei LEGI sau ORDONANTE este urmata de regula de NORME de punere in aplicare ce apar cu o mare intarziere,INSTRUCTIUNI(de multe ori INTERNE) care nasc confuzii si sunt lasate intarpretarilor aparatului fiscal care trebuie sa apere interesele statului fata de agenti economici.Agentii economici sunt preocupati in permanenta de a gasi calea legala pentru impunerea cea mai mica.)

4.PRINCIPIUL IMPOZITULUI IMPERSONAL acest principiu semnifica faptul ca prelevarea impozitului NU trebuie sa implice cercetarea de tip INCHIZITORIAL la viata persoanelor fizice sau juridice. Personalul din aparatul fiscal selectionat pe principiul competentei profesionale si morale conduce cu siguranta la eficienta activitatii fiscale dar si a diminuarii riscului fiscal al contribuabililor atat timp cat personalul care se afla in slujba statului reprezinta si un organ de indrumare(?) si control.

5. OBIECTIVUL FINAL si preocuparea esentiala este asigurarea dezvoltarii depline a personalitatii fiecarui cetatean dupa propriile sale aspiratii.

6.PRINCIPIUL NEDISCRIMINATORIU impozitele trebuie sa fie satabilite urmand reguli care sunt ACELASI pentru toti. Trebuie subliniat faptul ca orice masura fiscala directa sau indirecta discriminatorie fata de un grup social oarecare este incompatibila cu principiile generale ale unei societati democratice. DREPTUL CONTABIL AUTONOM

Contabilitatea reprezinta un instrument de cunoastere si gestiune a PATRIMONIULUI ,a SITUATIEI NETE si a REZULTATULUI obtinut.(PATRIMONIU,SITUATIE NETA,REZULTAT) Contabilitatea trebuie sa asigure informatii pentru: -Investitorii de capital -Organele fiscale (ca reprezentanti ai statului) -Bancheri -Parteneri de afaceri a intreprinderii

Pentru a fi NEUTRA dar si COMPATIBILA ca sistem de comunicare,contabilitatea are la baza Norme si Principii Generale de EVALUARE si calcul economic ,o TERMINOLOGIE precisa si identica pentru toti utilizatorii de informatii.

Raporturile contabilitatii cu exteriorul implicit cu FISCALIATEA pot fi rezumate in urmatoarele reguli si principii: a) delimitarea cheltuielilor si veniturilor la exercitiul curent in conditiile in care CONTINUITATEA activitatii de exploatare este valida. b)evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi certificata prin documente. c)evaluarea ANUALA a tuturor elementelor patrimoniale prin inventariere la valoarea de UTILITATE a tuturor activelor si datoriilor. d)contabilitatea PIERDERILOR si a DATORIILOR probabile si a deprecierilor de valoare datorate UZURII morale si fizice,DEGRADARII,NEANCASARII CREANTELOR,CLIENTI DUBIOSI si RAU PLATNICI,la inchiderea fiecarui exercitiu financiar fara a se tine cont de eventualele PLUS VALORI si ACTIVE PROBABILE.

d)DISTINCTIA dintre costurile PERIOADEI si costurile PRODUSULUI cum sunt cheltuielile generale de administratie si desfacere care NU fac obiectul costului de productie conform IAS 2 STOCURI. PRINCIPIILE CONTABILE. 1.Continuitatea activitatii 2.Corelarea cu fiscaliatea 3.Permanenta metodelor 4.Principiul Prudentei

1.Continuarea activitatii este foarte important de a tine cont de acest principiu deoarece la intocmirea si prezentarea situatiei financiare se va aplica una sau mai multe baze de evaluare combinate din cele patru si anume: -costul istoric -costul curent -valoarea actualizata -valoarea realizabila daca si numai daca intreprinderea estimeaza ca in viitorul previzibil( 12 luni)activitatea continua cel putin un an.

2.corelarea cu fiscalitatea. Ce trebuie sa faca o intreprindere pentru a evolua daca isi contiunua activitatea? raspuns:

a) o analiza a ACTIVELOR CURENTE si a DATORIILOR CURENTE b) soldul CREANTELOR cu o lichiditate mai MICA de un an trebuie corelat cu viitoarele contracte pe anul urmator. c) datoriile curente si perioada lor de EXIGIBILITATE sa fie mai MARE decat perioada de LICHIDITATE d)durata medie in zile a SOLDULUI(debitul) CLIENTI trebuie sa fie mai MICA decat durata medie in zile a creditului FURNIZORI e)datoriile salariale ,fiscale si asimilate sa detina un grad de exigibilitate pana la 30 de zile. 3.Principiul Permanentei Metodelor pentru a asigura COMPATIBILITATEA in timp a informatiei contabile ,intreprinderea trebuie sa aplice acelasi norme de evaluare (la iesire) Modificarile politicii contabile sunt PERMISE numai daca legea le prevede sau daca acestea au rezultat informatii mai relevante si mai credibile. Nota :intr-o economie inflationista (de tip galopanta) trecerea de la tratamentul contabil de baza prevazut de IAS 2 Stocuri ,privind evaluarea stocurilor de materii prime si materiale auxiliare la iesire(derecunoasterea) de la metoda initiala FIFO la metoda alternativa LIFO ,are implicatii majore asupra activului curent,stocurile prezentate in bilant vor avea o valoare mai mica dar si asupra REZULTAULUI contabil,cheltuielile cu materiile prime si materiale auxiliare fiind MAJORATE(implicit baza de impozitare se diminueaza) 4.Principiul Prudentei orice element al structurilor situatiilor financiare (bilant) trebuie prezentate pe baza principiului prudentei. Intrebare : cum aplicam in practica acest principiu odata cu INVENTARIEREA tuturor elementelor de activ si pasiv (patrimoniale)?

Raspuns:

Cazul 1. In contabilitate vor fi RECUNOSCUTE numai profiturile REALE la data inchiderii exercitiului financiar ,aceasta presupune sa se tina seama de orice depreciere de valoare a unui activ conform IAS 36 Deprecierea Activelor. Vor fi ajustate toate acele active considerate a fi depreciate intre perioada lor de intrare si valoarea contabila neta pentru stocuri la 31.12 N la fel se procedeaza pentru toate activele in urma inventarierii comparandu-se valoarea contabila de intrare cu valoarea de PIATA Aici se vor aplica prevederile IAS 16 Imobilizari Corporale privind evaluarea la BILANT si IAS 36 Deprecierea Activelor,la IFRS 5 ,activele pe termen lung detinute pentru vanzarea activitatii INTRERUPTE ,IAS 37 Provizioane,datorii si active contigente formula contabila 6813 = 291 sau 6814 = % 39x 49x 59x In schimb daca au fost deprecieri ale activelor inregistrate in anul precedent iar in anul curent prin inventariere se constata ca valoarea realizabila este mai MARE decat valoarea contabila ,prudenta solicita ajustarea stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta ( la fel ca si la compensarea lipsurilor cu plusurile constatate prin inventariere) se procedeaza la anularea provizionului constituit: 291 = 7841

Cazul 2. in contabilitate se va tine seama de toate obligatiile PREVIZIBILE si de pierderile POTENTIALE care vor lua nastere in cursul exercitiului financiar incheiat pe parcursul celui anterior chiar daca obligatiile sau pierderile apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului formula contabila 6813= 151 aceste PROVIZIOANE sunt tratate ca si obligatii pe tremen lung sau mediu fiind plasate intre DATORII pe termen scurt si Veniturile Amanate (ct.471) __________________