Registrul de evidenta fiscala

1. HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 2. OMFP nr. 870 / 2005 - privind Registrul de evidenta fiscala Registrul de evidenta fiscala (a se vedea si Registre. )se foloseste de catre contribuabili pentru determinarea profitului impozabil conform HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Normele fiscale nu prevad ca acest registru sa se completeze intr-un anumit mod, acest lucru ramanand la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. In acest registru se completeaza in general urmatoarele informatii: 1. Modul de calcul al gradului de indatorare conform art. 23 din Codul fiscal .

Gradul de indatoare se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat reprezinta totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat. Din aceasta structura nu fac parte rezervele din reevaluare si subventiile pentru investitii, chiar daca din punctul de vedere al planului de conturi general ele fac parte din clasa numarul unu - conturi de capitaluri. Din punct de vedere teoretic, toate elementele de capital propriu se pot incorpora in capitalul social, dar, din punctul de vedere al cadrului conceptual si legislativ, rezultatul exercitiului nu se poate incorpora in mod direct, ci mai intai trebuie sa fie transferat in rezultatul reportat sau alte elemente de capital propriu.

2. Deductibilitatea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar conform art. 23 din Codul fiscal, in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat cele obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Dobanzile sunt supuse la doua limitari:

a)prima se refera la limitarea acestora la: - nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; - nivelul ratei dobanzii publicate de Guvern, pentru imprumuturile in valuta. In prezent aceasta este de 8% / an. (vezi si Rata dobanzii BNR) b)Cea de a doua limitare se refera la cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3.

In acest caz cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile pentru respectiva perioada. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala (deductibilitate amanata) 3. Amortizarea fiscala si amortizarea contabila Conform Codului fiscal amortizarea contabila este nedeductibila fiscal.(vezi si Amortizari)

Pentru deducerea cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se foloseste amortizarea fiscala care se calculeaza conform art. 24 din Codul fiscal. 4. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitata confomr art. 21 alin. (3) din Codul fiscal:

- cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuieli sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

- perisabilitati, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

- cheltuieli cu tichetele de masa;

- cheltuieli cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22 din Codul fiscal;

- cheltuieli efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

- cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. 5. Cheltuieli nedeductibile prevazute la art. 21 alin. (4) din codul fiscal precum si orice alte cheltuieli nedeductibile

6. Reduceri si scutiri de impozit pe profit

7. Evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate

8. Valoarea fiscala a reorganizarilor, lichidarilor si altor transferuri de active si titluri de participare prevazute la art. 27 din Codul fiscal

9. Pierderi fiscale de recuperat din anii precedenti

10. Venituri neimpozabile

11. Elemente similare veniturilor si cheltuielilor

12. Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil

Modul efectiv de calcul al impozitului pe profit datorat la fiecare termen Registrul se completeaza in ordine cronologica iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile 100 si 101. Registrul de evidenta fiscala se achizitioneaza de la organul fiscal de la domiciliul fiscal al contribuabilului astfel:

- contribuabilii nou-infiintati, declarati platitori de impozit pe profit, au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data inregistrarii;

- contribuabilii care nu mai indeplinesc conditiile de platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit.

Conform OMFP 870 / 2005 contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit pot tine registrul de evidenta fiscala in forma electronica daca se respecta conditiile prevazute la lit. G si H din anexa nr. 1 la OMFP nr. 1.850 / 2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.(Anexele la OMFP 1850/2004 au fost abrogate prin OMFP 3512/2008.)

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Incadrarea unei cheltuieli in deductibile si nedeductibile tine de cunostiintele fiscale ,experienta si de natura acestor cheltuieli. Considerarea unei cheltuieli nedeductibile ca fiind deductibila rezulta, in cazul unui control de la ANAF, in recalcularea impozitului pe profit datorat si plata majorarilor de intarziere pe perioada scursa intre data la care impozitul recalculat trebuia achitat si pana la data controlului ,cu 0.1%/zi inmultita cu suma(36%/an). Conform Codului Fiscal cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Modul in care se considera o cheltuiala ca fiind deductibila sau nedeductibila are importanta in relatia de calcul a profitului impozabil, adica a bazei la care se aplica cota de impozit pe profit de 16%. Conform art 19 alin (1) C.fiscal ,profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. De asemenea la calculul bazei de impozitare se va tine cont si de elementele similare veniturilor si cheltuielilor, adica a acelor sume care nu sunt inregistrate in conturile de venituri sau cheltuieli dar care din punct de vedere fiscal sunt considerate venituri sau cheltuieli. Dpv fiscal,exista trei tipuri de cheltuieli: 1.-deductibile(integral) 2.-deductibile partial 3.-nedeductibile(integral) 1.-deductibile(integral) -cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor -cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale -cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale -cheltuielile de reclama si publicitate -cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori -cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat -cheltuielile pentru marketing -cheltuielile pentru perfectionare -cheltuielile pentru protejarea mediului -taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale -pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate. 2.-deductibile partial Cheltuielile care depasesc aceste cote sunt considerate nedeductibile chiar daca ele sunt inregistrate in contul de profit si pierdere. -cheltuielile de protocol -indemnizatia de deplasare acordata salariatilor -diverse cheltuieli sociale -perisabilitatile -tichetele de masa -provizioane si rezerve -cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar -amortizarea contabila(peste limita prevazuta de lege) -cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative -cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate -cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu -cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice. 3.-nedeductibile(integral) Aceste cheltuieli din punct de vedere fiscal nici nu exista: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat -dobânzile/majorarile de intârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intârziere datorate catre autoritatile române -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura -cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor -cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ -cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile c-heltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative -cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului -cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte -cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate -cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private -cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv. (Nota:atentie,verificati furnizorii de servicii sau marfuri,ANAF exclude aceste cheltuieli) -cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual. ____________________________________ Venituri neimpozabile(se scad din baza de impozitare) Articolul 20 al Codului Fiscal specifica veniturile care nu sunt impozabile la calculul profitului impozabil. - dividendele primite de la o persoana juridica romana; - diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; - veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. ____________________________________ Elemente SIMILARE veniturilor si cheltuielilor. a)Elemente similare cheltuielilor pot fi: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale. -Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil b)Elemente similare veniturilor pot fi: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal. ______________________________________ 1.Verificati daca total cheltuieli=Debit cont 121 2.Verificati daca total venituri=Credit cont 121 3.Verificati daca diferenta cheltuieli-venituri=Sold cont 121 4.Sold cont 121 este un sold contabil,pentru a fi luat ca baza de impozitare acesta trebuie rectificat cu cheltuielile nedeductibile si veniturile neimpozabile. Sold Cont 121=profit Formula: (Sold cont 121+cheltuieli nedeductibile-venituri neimpozabile)*16/100 Exemplu: Sold creditor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=700 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300+700-200=15.800 15.800*16/100=2.528 Cum baza de impozitare se calculeaza intotdeauna de la 01.01.N,suma de 2.528 este impozitul datorat pana la data calcului din care se scad sumele calculate anterior(exemplu 31.12.N). Trim.I=600 =>Declarat 600 Trim.II=800 =>Declarat 700 Trim III=500 =>Declarat 650 Trim IV=628 se raporteaza Trim III=650 Calcul:2.528-600-800-500-628=0 Impozit datorat: 0(zero) Recalculare pe baza Declaratiei 101(in care se scad sumele declarate). 2.528-600-700-650-650=72 suma declarata in plus! _________________________________ Daca Soldul contului 121 prezinta pierdere,scadeti din pierdere(luata pozitiv) cheltuielile nedeductibile,daca suma este negativa(ch.nedeductibile mai mari)diferenta se impoziteaza cu 16% in caz contrar nu se impoziteaza.Daca aveti si venituri neimpozabile,din diferenta negativa(luata pozitiv)scadeti aceste venituri.Daca diferenta este negativa(venituri neimpozabile mai mari) aceasta nu se impoziteaza. Exemplu: Sold debitor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=17.000 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300-17.000= -1.700=>1.700-200=1.500 1.500*16/100=240 __________________________________ Nu uitati: aceste calcule sunt efectuate numai pentru evidenta contabila,pentru ANAF trebuie sa comparati sumele declarate cu cele calculate si evidentiate in contabilitate si numai in urma diferentelor rezulta suma datorata!

Rata dobanzii BNR

Prevederi referitoare la calculul impozitului pe profit La calculul impozitului pe profit, potrivit art. 23 alin. (5) din Codul fiscal in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati dobanzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei. Astfel, valoarea cheltuielilor cu dobanzile in cazul imprumuturilor in lei obtinute de la alte entitati care excede nivelului de deductibilitate de 8,00% pe an este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. In cadrul imprumuturilor obtinute de la alte entitati nu intra imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. In Monitorul oficial nr. 829 / 2009 a fost publicata Circulara BNR nr. 45 / 2009 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna decembrie 2009.Prin aceasta circulara, Banca Nationala a Romaniei (BNR) stabileste nivelul ratei dobanzii de referinta (RDR) la 8,00% pe an pentru luna decembrie 2009. Nivelul pe ultimele 12 luni se prezinta astfel: - decembrie 2009: 8,00% pe an; - noiembrie 2009: 8,00% pe an; - octombrie 2009: 8,50% pe an; - septembrie 2009: 8,53% pe an; - august 2009: 9,00 % pe an; - iulie 2009: 9,50 % pe an; - iunie 2009: 9,71 % pe an; - mai 2009: 10,02 % pe an; - aprilie 2009: 10,07 % pe an; - martie 2009: 10,14 % pe an; - februarie 2009: 10,25 % pe an; - ianuarie 2009: 10,25 % pe an

Codul Civil-2009

Extras din codul civil 2009, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr. 511 din 24 iulie 2009 . (nota: Codul civil NU inlocuieste Codul comercial,acolo unde Codul Comercial nu dispune, se aplica Codul civil.Codul Comercial se aplica numai comerciantilor(a se vedea definitia art.3, Cod Comercial) Art. 12. - (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil. Art. 13. - Renuntarea la un drept nu se prezumă. Art.14(2) Buna-credintă se prezumă până la proba contrară. Referitor la radierea din Registrul Comertului Art. 18. (2) Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, denumită în continuare arhivă, registrul comertului, precum si prin alte forme de publicitate prevăzute de lege. Art. 21. -2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există. Consultarea registrelor publice Art. 24. - Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în conditiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situatie juridică si să obtină extrase sau copii certificate de pe acestea. Subiectele de drept civil Art. 25 (3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind conditiile cerute de lege, este titulară de drepturi si de obligatii civile. Patrimonul. Art. 31. - (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu. Interventiile medicale asupra unei persoane Art. 67. - Nicio persoană nu poate fi supusă experientelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor interventii în scop terapeutic ori în scop de cercetare stiintifică decât în cazurile si în conditiile expres si limitativ prevăzute de lege. Dreptul la libera exprimare Art. 70. - (1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. Dreptul la viata privată (3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzutela art. 75 (ps.sunt nenumarate cazuri cand Garda Financiara confisca notite, agende personale,chiar banii din geanta casierului, cica in interesul legii) Atingeri aduse vietii private Art. 74. - Sub rezerva aplicării dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii private: a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuintă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârsită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunostintă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spatiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spatiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale continând imagini privind o persoană aflată la tratament în unitătile de asistentă medicală, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante în legătură cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptătite; h) utilizarea, cu rea-credintă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi apartin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele. Si...Limitari a acestor drepturi: Celebrul Art. 75. - (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care România este parte. Prezumtia de consimtământ(atentie bloggeri) Art. 76. - Când însusi cel la care se referă o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostintă că îsi desfăsoară activitatea în domeniul informării publicului, consimtământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. Domiciliul profesional Art. 96. - Cel care exploatează o întreprindere are domiciliul si la locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au născut sau urmează a se executa în acel loc. Domiciliul ales Art. 97. - (1) Părtile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu în vederea exercitării drepturilor sau a executării obligatiilor născute din acel act. (2) Alegerea domiciliului nu se prezumă, ci trebuie făcută în scris. ____________________________________ TITLUL IV .Persoana juridică Elementele constitutive Art. 187. - Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare si un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit si moral, în acord cu interesul general. Calitatea de persoană juridică Art. 188. - Sunt persoane juridice entitătile prevăzute de lege, precum si orice alte organizatii legal înfiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate conditiile prevăzute la art. 187 Categorii de persoane juridice Art. 189. - Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat. Persoana juridică de drept privat Art. 190. - Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de lege. Persoana juridică de drept public Art. 191. - (1) Persoanele juridice de drept public se înfiintează prin lege. (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege,persoanele juridice de drept public se pot înfiinta prin acte ale autoritătilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. (nota:daca nu corespunde acestor conditii persoana juridica este de drept privat) Modurile de înfiintare Art. 194. - (1) Persoana juridică se înfiintează: a) prin actul de înfiintare al organului competent, în cazul autoritătilor si al institutiilor publice, al unitătilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către unitătile administrativ-teritoriale. În toate cazurile, actul de înfiintare trebuie să prevadă în mod expres dacă autoritatea publică sau institutia publică este persoană juridică; b) prin actul de înfiintare al celor care o constituie, autorizat, în conditiile legii; c) în orice alt mod prevăzut de lege. (2) Dacă prin lege nu se dispune altfel, prin act de înfiintare se întelege actul de constituire a persoanei juridice si, după caz, statutul acesteia. Durata persoanei juridice Art. 195. - Persoana juridică se înfiintează pe durată nedeterminată, dacă prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel. Capacitatea de folosintă a persoanei juridice Data dobândirii capacitătii de folosintă Art. 205. - (1) Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data înregistrării lor. ...(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevăzute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de înfiintare, să dobândească drepturi si să îsi asume obligatii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia fiintă în mod valabil. (nota: aici intra cheltuielile de constituire facute inaintea inregistrarii) Desfăsurarea activitătilor autorizate Art. 207. - (1) În cazul activitătilor care trebuie autorizate de organele competente,dreptul de a desfăsura asemenea activităti se naste numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Actele si operatiunile săvârsite fără autorizatiile prevăzute de lege sunt lovite de nulitate absolută, iar persoanele care le-au făcut răspund nelimitat si solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevăzute de lege. Separarea patrimoniilor Art. 214. - (1) Membrii organelor de administrare au obligatia să asigure si să mentină separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu. (nota: aviz persoanelor juridice de"apartament", cele ce au sediul la domiciliul persoanelor fizice) (2) Ei nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al unor terti, după caz, bunurile persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin în virtutea functiei lor, afară de cazul în care ar fi autorizati în acest scop de către cei care i-au numit. (nota: dupa mine,cei ce folosesc autoturimul firmei in scopul de a calatorii cu familia intr-o excursie,de exemplu,fara autorizare,incalca legea) Răspunderea pentru fapte juridice Art. 219. - (1) Faptele licite sau ilicite săvârsite de organele persoanei juridice obligă însăsi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atributiile sau cu scopul functiilor încredintate. (nota:atentie la fisa postului,in caz contrar,lipsa fisei postului,raspunderea persoanei juridice este totala,sigur coroborat si cu alin(2)) (2) Faptele ilicite atrag si răspunderea personală si solidară a celor care le-au săvârsit, atât fată de persoana juridică, cât si fată de terti. Identificarea persoanei juridice Denumirea persoanei juridice

Art. 226. - (1) Persoana juridică poartă denumirea stabilită, în conditiile

legii, prin actul de constituire sau prin statut.

Sediul persoanei juridice Art. 227. - (1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului. (2) În functie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru. (nota:persoana fizica are domiciliu,persoana juridica are sediu, atentie ca persoana fizica poate avea domiciliul la sediul persoanei juridice si invers) Mentiunile obligatorii Art. 231. - Toate documentele, indiferent de formă, care emană de la persoana juridică trebuie să cuprindă denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, în cazurile prevăzute de lege, sub sanctiunea plătii de daune-interese persoanei prejudiciate. Transformarea persoanei juridice (nota: de ex.SRL in SA sau schimbarea denumirii) Art. 241. - (1) Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevăzute de lege, atunci când o persoană juridică îsi încetează existenta, concomitent cu înfiintarea, în locul ei, a unei alte persoane juridice. (2) În cazul transformării, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a încetat existenta se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiintate, cu exceptia cazului în care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. Încetarea persoanei juridice Art. 244. - Persoana juridică încetează, după caz, prin constatarea ori declararea nulitătii, prin fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desfiintare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege. Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat Art. 245. - Persoanele juridice de drept privat se dizolvă: a) dacă termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit; b) dacă scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit; c) dacă scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dacă ele urmăresc un alt scop decât cel declarat; d) prin hotărârea organelor competente ale acestora; e) prin orice alt mod prevăzut de lege, actul de constituire sau statut. Opozitiile (nota: aici intervine ANAF,a se vedea si Radieri la ONRC si Art.21) Art. 247. - În cazul în care persoana juridică se dizolvă prin hotărârea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art. 243 aplicându-se în mod corespunzător. (Art. 243. - (1) Actele prin care s-a hotărât reorganizarea pot fi atacate, dacă prin lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de către creditori si orice alte persoane interesate, în termen de 30 de zile de la data când au luat cunostintă de aprobarea reorganizării, dar nu mai târziu de un an de la data publicării acesteia, sau, după caz,de la data aprobării acesteia de către organul competent, potrivit legii. (2) Opozitia suspendă executarea fată de oponenti până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti, în afară de cazul în care persoana juridică debitoare face dovada executării obligatiilor sau oferă garantii acceptate de creditori ori încheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.) (3) Opozitia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor, de către instanta competentă. (4) Hotărârea pronuntată asupra opozitiei este supusă numai apelului. Lichidarea Art. 248. - (1) Prin efectul dizolvării persoana juridică intră în lichidare în vederea valorificării activului si a plătii pasivului. (2) Persoana juridică îsi păstrează capacitatea civilă pentru operatiunile necesare lichidării până la finalizarea acesteia. (3) Dacă încetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare totală, nu se declansează procedura lichidării. Destinatia bunurilor rămase după lichidare Art. 249. - (1) Oricare ar fi cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi destinatia stabilită în actul de constituire sau statut ori destinatia stabilită în hotărârea organului competent luată înainte de dizolvare. Data încetării personalitătii juridice. Art. 251. - (1) Persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise.

Un subiect ...fierbinte

Daca o societate a ajuns in stare de insolventa, sunt situatii in care membrii organelor de conducere, si nu numai ei, pot fi obligati sa suporte personal o parte din datoriile societatii. Este bine ca orice administrator, precum si alti angajati care au luat decizii de drept sau chiar si numai "de fapt" sa stie care pot fi consecintele acestor hotarari in cazul in care firma da faliment, pentru ce ar putea fi obligati sa raspunda cu averea personala si cat ar putea fi obligati sa plateasca. Legea spune că datoriile societăţii pot fi suportate de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Practica judecătorească a reţinut că aceste persoane pot fi conducătorii din umbră ai societăţii, numiţi si „administratori de fapt”. Dacă sunt mai multe persoane care au cauzat starea de insolvenţă, în principiu acestea răspund „solidar”, ceea ce înseamnă că oricare dintre ele poate fi obligată la întreaga datorie a societăţii, urmând ca aceasta să se socotească ulterior cu ceilalţi debitori. Persoanele în cauză se pot apăra de „solidaritate” dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa si au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. Fapte care atrag răspunderea personală Legea insolvenţei nr. 85/2006 enumeră limitativ faptele pentru care aceste persoane pot fi obligate să suporte personal datoriile societăţii: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; acestea sunt cele mai frecvente situaţii când administratorii îsi acordă avansuri din firmă, când fac credite pe firmă pentru bunuri personale, când iau bani pentru serviciile firmei si uită să-i evidenţieze în contabilitate etc. b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juri-dică la încetarea de plăţi; d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori. Această enumerare făcută de lege este limitativă, ceea ce înseamnă că persoanele în cauză nu pot fi urmărite si pentru alte fapte, cum ar fi greseli de management, faptul că nu au întreprins nicio acţiune pentru recuperarea unor datorii ale firmei sau faptul că firma nu si-a plătit unele datorii. Evident, pentru a putea fi antrenată răspunderea acestor persoane în cazul insolvenţei, cei care solicită acest lucru trebuie să poată proba existenţa culpei si faptei ilicite a acestora, precum si existenţa unui prejudiciu. De asemenea, ei trebuie să probeze că prejudiciul a fost determinat de fapta ilicită. Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, administratorii mai pot fi trasi la răspundere si pentru faptele săvârsite de angajaţi, însă în mod subsidiar, adică acoperă doar prejudiciul care nu s-a putut recupera de la vinovaţi. Totodată, administratorii răspund si pentru faptele predecesorilor lor, cu excepţia cazului în care, odată ce au luat cunostinţă despre aceste fapte, le-au comunicat cenzorilor sau auditorilor, după caz. Cat pot fi obligaţi să plătească? Legea insolvenţei spune că judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Această „parte” din pasiv nu poate fi decât valoarea prejudiciului adus societăţii care a fost produs prin faptele enunţate mai sus. Aceste persoane nu pot fi urmărite pentru tot pasivul firmei, adică toate datoriile societăţii, decât dacă valoarea prejudiciului este egală sau mai mare decât pasivul. Întinderea prejudiciului este hotărâtă de judecătorul sindic.

Răspunderea penală Răspunderea civilă pentru aceste fapte nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni. Infracţiunile prevăzute în Legea insolvenţei sunt: bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii companiei, înregistrarea creanţelor inexistente, refuzul de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului unele documente. Constituie infracţiune de bancrută simplă si se pedepseste cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăseste cu mai mult de sase luni termenul de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. Constituie infracţiune de bancrută frauduloasă si se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) înfăţisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în frauda creditorilor; c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Inclusiv tentativa de gestiune frauduloasă se pedepseste. Însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condiţiile prevăzute la art. 35, documentele si informaţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) - f) ori împiedicarea a-cestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă. Procedura La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Judecătorul sindic poate da curs unei asemenea cereri în cazul în care în raportul administratorului judiciar sau al lichidatorului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a firmei. Acestia sunt obligaţi ca, în termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea lor, să întocmească un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. Comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acţiunea de tragere la răspundere a persoanelor arătate mai sus dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţă a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acţiunea si răspunderea persoanelor ameninţă să se prescrie. Acţiunea pentru faptele care atrag răspunderea administratorilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii. Odată ce s-a formulat acţiunea, administratorul judiciar sau lichidatorul ori, după caz, comitetul creditorilor va putea cere judecătorului sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite. Executarea silită împotriva persoanelor urmărite se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului de procedură civilă. După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile legii, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanţe pus la dispoziţia sa de către lichidator.

Operatiuni contabile principale la un "boutique"

Intrare marfa: 371-% 401 378 4428 4426-401

-Vanzare marfa: a)client-Factura 411-% 707 4427 b)-Vanzare cu numerar: 5311-% 707 4427 -scaderea gestiunii: %-371 607 378 4428 -Adaos comercial realizat: k=(SIC378+RC378)/[(SID371+RD371)-(SID371+RD371)*19/119] -calcul: k*707=378 607=707-378 4428=4427 371=707+4427 -Depunere banca incasari 581-5311 -Extras cont 5121-581 -Retragere numerar banca 5311-581 -Extras cont 581-5121 -alte cheltuieli efectuate,plata cu numerar a)prin casa %-5311 401-pl.furnizori 6XX-diverse cheltuieli(chirii,servicii,curent electric,apa,etc) 421-pl.salarii 4551-restituiere imprumut 542-avans acordat 425-avans salarii b)justificare avans %-542 6XXX-diverse cheltuieli 401-pl.furnizori 5311-avans nedecontat -Imprumut firma asociat 5311-4551 -restituire imprumut 4551-5311 -Obligatii impozite locale 635-446 (teren,cladiri,auto) -plata 446-5311 -Amortizari MF 681x-281x -Vanzari MF 461-% 7583 4427 -Scaderea din gestiune MF 28x-% 21x 6583 (daca e cazul) Decontare TVA(colectat mai mare) 4427-% 4426 4423 Decontare TVA(colectat mai mic) % - 4426 4427 4424 -Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 -Cheltuieli cu salariile 641 = 421 - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salarii Achitarea salariilor 421 = 5311 / 5121 Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 Inchidere Venituri si Cheltuieli 121-6xx 7xx-121 -Impozit pe profit 691-441 -Plata impozitului pe profit 441-5311,5121 ________________________ Declaratii: -Impozit pe profit= Declaratia 100 -Obligatii salariale=Declaratia 102 -TVA=Declaratia 300 ________________________ -Declaratii somaj -Declaratii CAS -Declaratii sanatate -ITM-Statul de salarii ________________________ Declaratie anuala -Impozit pe profit=Declaratia 101 -Fisele Fiscale salarii Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor. Impozitul pe dividende care trebuie reţinut, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor. ____________ -Bilant _____________ nota: Contribuabilii platitori de impozit pe profit plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la 15.04.2010 (Declaratia 101) Contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit(Declaratia 101) şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.

Contabilitatea,2 cuvinte...

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu “măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice”,si care “trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori” (Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1). Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, ştiinţifice şi practice sunt fără sfârşit atât în ceea ce priveşte cuprinderea fenomenelor economice cât şi al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate şi prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poţi să pretinzi că ştii totul. Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică – iar aceasta este contabilitatea. Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reţinute. În lucrarea “Contabilitate generală” din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate: a) obiectul – contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate; b) scopul – contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control; c) mijloacele – contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale. Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi juridice […] trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea este procesul prin care informaţiile financiare a unei entităţi sunt înregistrate, clasificate, sumarizate, interpretate şi comunicate. Auditarea, o disciplină înrudită, este procesul de analiză independentă a raportărilor financiare cu scopul exprimării unei opinii referitoare la corectitudine şi respectarea principiilor contabile general acceptate. Practicanţii contabilităţii se numesc contabili. Înregistrările care se efectuează zilnic constituie Contabilitatea primară. Contabilitatea este o componentă a sistemului informaţional economic. Evidenţa cronologică şi sistematică a informaţiilor economice se face pe baza documentelor justificative, având ca modalitate de exprimare şi evaluare etalonul bănesc. Contabilitatea modernă se bazează principiul dublei înregistrări. Această formă este cunoscută şi sub numele de contabilitate în partidă dublă. Acest sistem presupune efectuarea a cel puţin două înregistrări pentru fiecare tranzacţie: debitarea unui cont contabil şi creditarea altuia. Suma tuturor debitărilor trebuie să fie întotdeauna egală cu suma tuturor creditărilor, putând astfel verifica uşor existenţa erorilor. În anumite cazuri se foloseşte şi contabilitatea în partidă simplă. Înregistrerea cronologică a informaţiilor economice se realizează cu ajutorul conturilor contabile, întocmindu-se Registrul-jurnal, iar înregistrarea sistematică se realizează prin întocmirea Registrului de Inventar şi a Registrului Cartea Mare. Lucrările de sinteză care se întocmesc periodic sunt Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere. Verificarea corelaţiilor se realizează cu ajutorul Balanţei de verificare.

Despre Factura

Ordinul nr. 2.226/27.12.2006 privind utilizarea unor formulare financiar contabile de catre persoanele prevazute la Art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, publicat în Monitorul Oficial nr. 1056/30.12.2006. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 persoanele impozabile vor emite facturi în temeiul art. 155 din Codul fiscal . Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Potrivit Art. 155 alin. 5 din Codul Fiscal, factura cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele informatii: • numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura în mod unic; • data emiterii facturii; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz; • numele si adresa cumparatorului, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumparatorul este înregistrat în România, precum si adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrarilor intracomunitare de bunuri; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealalta parte contractanta nu este stabilita în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazul în care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei; • codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)- f), lit. h) pct. 2 si lit. i); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul în celalalt stat membru, în cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 1531, al cumparatorului, în cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b); • denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; • data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasarii unui avans, cu exceptia cazului în care factura este emisa înainte de data livrarii/prestarii sau încasarii avansului; • baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; • indicarea, în functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei, sau a urmatoarelor mentiuni: - în cazul în care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile “scutit cu drept de deducere”, “scutit fara drept de deducere”, “neimpozabila în România” sau, dupa caz, “neinclus în baza de impozitare”; - în cazul în care taxa se datoreaza de beneficiar în conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea “taxare inversa”; • o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune; orice alta mentiune ceruta de acest titlu. Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare, societatile cu raspundere limitata trebuie sa înscrie pe factura si capitalul social, iar societatile pe actiuni - atât capitalul social subscris, cât si cel varsat Art. 74 din Legea 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prevede: • in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, în conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea “societate administrata în sistem dualist”. În documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau în comandita pe actiuni, se vor mentiona atât capitalul social subscris, cât si cel varsat. În situatia în care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost înregistrata sucursala si numarul ei de înregistrare. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. Alte informatii despre facturare Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii (art. 155, alin. 6) Fiecare persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau prestare de servicii trebuie sa emita o factura catre beneficiar, pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator de TVA (art. 155, alin. 1) Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Facturile electronice. Facturile şi chitanţele în formă electronică emise fără îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege nu au calitatea de document justificativ în contabilitate. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a emis un nou ordin prin care stabileşte procedura de verificare şi omologare de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică. (Ordinul nr. 488 din 15 iunie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 487 din 14 iulie 2009). Persoana fizică sau juridică poate să opteze pentru emiterea facturilor în formă electronică, cu condiţia garantării autenticităţii, originii şi integrităţii conţinutului acesteia, conform condiţiilor prevăzute de lege. „Factura în formă electronică este documentul în formă electronică ce caracterizează în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor”. A se vedea si Clientii _______________________

Registrul-jurnal de incasari si plati

Registrul-jurnal de incasari si plati Persoanele fizice care au calitatea de contribuabil si isi tin evidenta contabila in partida simpla sunt obligate sa isi procure si sa foloseasca in mod curent o serie de documente justificative ale activitatii, conform Normei metodologice din 08/07/2004 a Ministerului Finantelor Publice. Unul din cele mai importante documente, care dealtfel are si regim de inregistrare la organele fiscale competente, este registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Se poate procura de la majoritatea librariilor, in special de la cele care ofera si tipizate fiscale, este un caiet de 100 de file. Cele mai importante functii ale registrului jurnal de incasari si plati sunt: - serveste ca document de inregistrare a tuturor incasarilor si platilor efectuate de contribuabilul persoana fizica; - poate fi folosit drept proba in litigii. - este un document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabila in partida simpla; Registrul-jurnal de incasari si plati se intocmeste intr-un singur exemplar de catre contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fara a se lasa randuri libere, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial. Operatiunile inregistrate se totalizeaza anual. Registrul se intocmeste atat de catre persoanele fizice cat si de catre fiecare asociatie fara personalitate juridica. In acest document se inregistreaza operatiunile in numerar si cele efectuate prin contul curent de la banca, registrul avand cate o rubrica separata pentru fiecare dintre acestea. Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Sumele care se trec la incasari lunare sunt cele efectiv incasate, nu cele facturate. Registrul-jurnal de incasari si plati se numeroteaza si se snuruieste. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, iar dupa completarea integrala se deschide un nou registru inregistrat si parafat, care va fi numerotat in ordine crescatoare. Registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea si la incetarea activitatii. Daca evidenta contabila este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra in ordine cronologica, in functie de data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie, registrul se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal de incasari si plati parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din registrul obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Registrul-jurnal de incasari si plati nu poate avea valoare deplina de dovedire a rulajelor contribuabilului decat impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui (bonuri, chitante, facturi), fiind arhivat alaturi de acestea. _______________________________________________ Evidenta contabila persoane fizice,persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale sunt organizate conform legii cuprinzand urmatoarele documente: Intocmirea NIR (note intrare receptie) Intocmirea bonurilor de consum si a descarcarii de gestiune Intocmirea Jurnalului de Cumparari Intocmirea Jurnalului de vanzari Intocmirea Fiselor de operatiuni diverse Intocmirea Fisei de amortizare Intocmirea Registrul-Jurnal de incasari si plati Intocmirea Jurnalului Inventar. Intocmirea si depunerea declaratiilor pentru angajati – state de plata, declaratii la pensii, somaj, itmb, sanatate si cele de la administratia financiara Depunerea declaratiilor privitoare la taxe si impozite, intocmirea op-urilor sau foilor de varsamant aferente Depunerea declaratiei persoanei fizice autorizate la Casa de Sanatate Printre clientii tip PFA se numara: CABINETE MEDICALE CABINETE NOTARIALE SOCIETATI CIVILE DE AVOCATURA SI CABINETE DE AVOCATURA CABINETE STOMATOLOGICE TRADUCATORI TEHNICIENI DENTARI INGINERI ARHITECTI COMERCIANTI WEB DESIGNERI AUTORIZATI CADASTRU si nu numai … Vezi si Inregistrare PFA si Profesiuni liberale-entitati profesionale _______________________

Registrul de casa

Registrul de casa (Cod 14-4-7A şi Cod 14-4-7bA) Sunt urmarite extrasele de cont in detaliu. Incasarile si platile se repartizeaza pe facturile sau cecurile restante. Daca incasarea este primita de la punctul central al clientului, ea se poate repartiza pe orice factura restanta din orice punct de lucru valid. Sunt valabile toate regulile de generare automata (registru de banca, note contabile etc. ) 1. Se utilizeaza ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. 2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. 3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la casier. 4. Se arhivează: - la casierie (exemplarul 1); - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2). 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea unităţii; - denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; - numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicaţii; încasări; plăţi; - report/sold ziua precedentă; - semnături: casier şi compartiment financiar-contabil. Regulament casa 1. Operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se efectueaza numai prin instrumente de plata fara numerar, cu exceptiile prevazute la art. 5 alin. 2 lit. a), b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 131/1996, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta. 2. Prin plafon zilnic maxim de plati, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta, se intelege totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv 10.000 lei. 3. De la prevederile art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta sunt exceptate urmatoarele operatiuni: a) depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite; b) cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens de catre salariatii aflati in deplasare; c) cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare. Platile enumerate la lit. a)-c) nu intra in plafonul zilnic maxim de plati. 4. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5000lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 5000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care functioneaza pe baza legislatiei in vigoare, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 10.000 lei catre acest tip de magazine astfel: 10.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 10.000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Facturile cu valori mai mari de 5000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul magazinelor de tipul Cash&Carry, care nu au fost achitate integral pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, se achita numai prin instrumente de plata fara numerar. 5. Pentru facturile stornate, aferente produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul retelelor de magazine de tipul Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata astfel: 5.000/10.000 lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar. 6. Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate. Incasarile zilnice in numerar nu pot depasi plafonul de 5000 lei de la o singura persoana juridica. 7. Sumele acordate de persoanele juridice angajatilor proprii cu titlu de avansuri pentru aprovizionari diverse vor avea regimul platilor catre persoane juridice si se vor incadra in limita plafonului de 10.000 lei, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta. La data platii avansurilor spre decontare, sumele aferente intra in calculul plafonului zilnic maxim. 8. Este interzisa acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza plata in numerar. Este permisa acordarea unor disconturi si/sau reduceri de pret in diverse perioade ale anului sau cu ocazia lansarii unor promotii de produse, daca aceste facilitati vizeaza toti agentii economici, in calitate de clienti, si se acorda fara discriminare in ceea ce priveste modalitatea de plata. 9. Subunitatile economice ale persoanelor juridice, respectiv sucursale, filiale, agentii, puncte de lucru, prevazute in actul constitutiv al persoanelor juridice, care au deschis cont intr-o societate comerciala bancara si casierie proprie, aplica individual prevederile art. 5 din ordonanta. 10. Asociatiile de proprietari constituite ca entitati cu personalitate juridica, in relatiile cu alte persoane juridice, vor aplica prevederile ordonantei. 11. Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate sau persoanele care exercita profesii libere, producatorii agricoli, persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei. 12. Platile efectuate cu card nu sunt considerate plati in numerar si nu sunt luate in calculul plafonului zilnic maxim de plati. 13. Operatiunile de incasari si plati in valuta nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei.

Microintreprinderi...adio

Atentie,din 01.01.2010,microintreprinderile (firmele care au intre 1 si 9 angajati) trec,dpv fiscal ca societati cu impozit pe profit . Posibilitatea pe care acestea o au in prezent, de a opta intre plata unui impozit pe venit de 3% sau a celui pe profit de 16%, nu va mai exista, urmand sa se plateasca impozit pe profit ca si celelalte firme. Atentie si la Declaratia 010, pentru a nu fi amendati chiar daca trecerea se face prin efectul legii...totusi poate nu e nevoie!

Modificari importante.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 807 din 26 noiembrie 2009 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1387/2009 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. In aplicarea dispozitiilor Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordului-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, prin prezenta hotarare de guvern se desfiinteaza directiile de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti, atributiile acestora fiind preluate de Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale, care isi va mari structura de personal de la 1.041 de posturi la 1.376 de posturi. ________________________________________ Trec in subordinea directa a ministrului muncii, familiei si protectiei sociale: 1. Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (80 de posturi) 2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Familiei (82 de posturi) 3. Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (41 de posturi) 4. Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale (1.376 de posturi) 5. Inspectia Muncii (3.571 de posturi).

Atentie la Programele de Contabilitate.

Criteriile minimale privind programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităţi trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele: a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţii de actualizare a acestor proceduri, în funcţie de modificările intervenite în legislaţie; b) cunoaşterea adecvată a funcţiilor sistemului de prelucrare automată a datelor de către personalul implicat şi respectarea acestora; c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecţiei lor împotriva accesului neautorizat, realizarea confidenţialităţii datelor din sistemul informatic; d) stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire; e) soluţionarea eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului informatic; f) verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul informatic; g) verificarea totală sau prin sondaj a operaţiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează; h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat. Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la următoarele criterii considerate minimale: a) să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează; b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiţii de siguranţă; c) fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conţinutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât şi organele de control; d) să asigure listele operaţiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau adăugări ulterioare; e) să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obţinute anterior; f) să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicată; g) să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor introduse, a situaţiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate; h) să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă; i) să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile: - data efectuării înregistrării contabile a operaţiunii; - jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile; - numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent); j) să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii; k) să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conţină următoarele elemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz: - tipul documentului sau al situaţiei; - denumirea unităţii; - perioada la care se referă informaţia; - datarea listărilor; - paginarea cronologică; - precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate; l) să asigure listarea ansamblului de situaţii financiare şi documente de sinteză necesare conducerii operative a unităţii; m) să asigure respectarea conţinutului de informaţii prevăzut pentru formulare; n) să permită, în orice moment, reconstituirea conţinutului conturilor, listelor şi informaţiilor supuse verificării; toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi al unui sold anterior al acelui cont; fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării; o) să nu permită: - deschiderea a două conturi cu acelaşi simbol; - modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont; - suprimarea unui cont în cursul exerciţiului financiar curent sau aferent exerciţiului financiar precedent, dacă acesta conţine înregistrări sau sold; - editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conţinut diferit de informaţii; p) să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin 2 ani (exerciţii financiare), în mod automat sau manual; r) să prevadă în documentaţia produsului informatic modul de organizare şi tipul sistemului de prelucrare: - monopost sau multipost; - monosocietate sau multisocietate; - reţea de calculatoare; - portabilitatea fişierelor de date; s) să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor: - preluări pe loturi cu control ulterior; - preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat; - combinarea celor două tipuri; t) să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiunile contabile; u) să posede documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a acestora; v) să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor. Elaboratorii de programe informatice au obligaţia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze privind eliminarea posibilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare automată a datelor de către utilizatori. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Utilizatorul trebuie: - să se asigure de perenitatea documentaţiei, a diferitelor versiuni ale produsului-program; - să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informaţiile să poată fi reprocesate; - să deţină la sediul său, pe perioadă neprescrisă, manualul de utilizare complet şi actualizat al fiecărui produs-program utilizat. Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor şi schimbărilor de sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul. Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate şi versiunile noi ale produselor-program şi ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor. Responsabilităţile ce revin personalului unităţii cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Text extras din Ordinul MEF nr. 3512 / 2008 - privind documentele financiar - contabile.

Documente sustrase,pierdute sau distruse.

Reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operaţiunile economico-financiare trebuie să fie justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice. Pentru acele situaţii în care prin alte reglementări speciale se prevede că formularul original trebuie să fie păstrat la altă unitate, atunci la înregistrarea în contabilitate este folosită copia documentului respectiv. Orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să aducă la cunoştinţă, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului unităţii (administratorului unităţii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective). În termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării, conducătorul unităţii trebuie să încheie un proces-verbal, care să cuprindă: - datele de identificare a documentului dispărut; - numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului; - data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Procesul-verbal se semnează de către: - conducătorul unităţii; - conducătorul compartimentului financiar-contabil al unităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această funcţie; - persoana responsabilă cu păstrarea documentului; şi - şeful ierarhic al persoanei responsabile cu păstrarea documentului, după caz. Când dispariţia documentelor se datorează însuşi conducătorului unităţii, măsurile prevăzute de prezentele norme metodologice se iau de către ceilalţi membri ai consiliului de administraţie, după caz. În condiţiile în care documentul pierdut a fost întocmit de către unitate într-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmând aceleaşi proceduri prin care a fost întocmit documentul original, menţionându-se în antetul documentului că este reconstituit, şi stă la baza înregistrărilor în contabilitate. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune, se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire", întocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume: - sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; - dispoziţia scrisă a conducătorului unităţii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. În cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitentă. În acest caz, unitatea emitentă va trimite unităţii solicitante, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "DUPLICAT", cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. În acest caz, vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba adusă unităţii, salariaţilor sau altor unităţi, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul trebuie să emită un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse. Duplicatul poate fi: - o factură nouă, care să cuprindă aceleaşi date ca şi factura iniţială, şi pe care să se menţioneze că este duplicat şi că înlocuieşte factura iniţială; sau - o fotocopie a facturii iniţiale, pe care să se aplice ştampila societăţii şi să se menţioneze că este duplicat şi că înlocuieşte factura iniţială. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sancţiunilor aplicate, în condiţiile legii. În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal, şi se păstrează împreună cu procesul-verbal în dosarul de reconstituire. Conducătorii unităţilor vor lua măsuri pentru asigurarea înregistrării şi evidenţei curente a tuturor lucrărilor întocmite, primite sau expediate, stabilirea şi evidenţa responsabililor de păstrarea acestora, evidenţa tuturor reconstituirilor de documente, precum şi pentru păstrarea dosarelor de reconstituire, pe toată durata de păstrare a documentului reconstituit. Text extras din Ordinul MEF nr. 3512 / 2008 - privind documentele financiar - contabile.