ARTICOLE CONTABILE PRODUCTIE

1.intrare investitii in curs din dotare proprie 2311=722 2.iesire investitii (punere in functiune) 212=2311 3.raportare productie neterminata 331=711 4.terminare productie 711=331 5.raportare reparatii 332=711 711=332 6.raportare manipulari 332=711 7.facturare manipulari terti 711=% 332 348 348=711 411=% 701 4427 8.raportare semifabricate 341=711 9.consum 711=341 10.iesire transfer intre sectii 341=482 cu suma in rosu 11.intrare transfer de la alte sectii 341=482 cu suma in negru (sau invers) 12.iesire vanzare (rar) 711=% 341 348 348=711 411=% 702 4427 13.intrare de la furnizor %=401 341 4426 14. raportare produse finite 345=711 15.intrare transfer 345=482 16.iesire transfer 345=482 cu suma in rosu ( sau 482 = 345 in negru) 17.consum protocol (nedeductibil) 6718=345 635=4427 18.vanzare 711=% 345 348 348=711 411=% 701 4427 19.raportare deseuri 346=711 20.vanzare 711=% 346 348 348=711 411=% 703 4427 La sfarsitul lunii contul 482 - "transfer intre gestiuni" trebuie sa se inchida. Deoarece se lucreaza doar pe debit, el nu mai apare in balanta. 21.Inchidere 711 la sfarsitul lunii 121=711 cu soldul creditor 711=121 cu soldul debitor A se vedea si: Monografie contabila privind animalele si tichete de masa

Chetuieli de Protocol

OPERATIUNI SPECIFICE CHELTUIELILOR DE PROTOCOL Interpretare fiscala 1. din punct de vedere al impozitului pe profit Conform prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile "in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit." Potrivit punctului 33 din normele de aplicare a Codului fiscal, "baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile". Mentionam ca nu orice fel de cheltuiala poate fi asimilata unei cheltuieli de protocol ci, in conformitate cu punctul 39 din Normele de aplicare al art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt "cheltuielile ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii". Formula de determinare a bazei de calcul protocol poate fi: A Baza de calcul = (Total venituri - Venituri neimpozabile) - (Total cheltuieli - cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat - cheltuieli de protocol - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) sau B Baza de calcul = Total venituri - Venituri neimpozabile - Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat + cheltuieli de protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 2. Cheltuielile de protocol din punctul de vedere al TVA Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) [este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar], "acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme ". Totusi, conform punctului 6. alin. (11) lit. a) din Norme de aplicare a art. 128 alin. 8 lit. f) din Codul fiscal, "bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare nu sunt considerate livrari de bunuri, daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II al Codului fiscal". Asa cum se prevede la punctul 6 alin. (12) incadrarea in limitele prevazute mai sus (adica de 2%) "se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. [...]. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele". La intocmirea bilantului, pe baza acestuia, se verifica daca suma reprezentand protocolul a depasit 2% din baza mentionata. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, potrivit caruia "persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1) , fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine". Termenul prevazut la art. 155. alin. (1) din Codul fiscal este "[...] cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia in care facture a fost deja emisa". De asemenea, daca tinem cont de aspectele mentionate la pct. 6 alin (12) din Normele metodologice referitoare la art.128 alin. (8) lit. f), si anume "taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale", rezulta ca autofactura se intocmeste in luna in care se depun situatiile financiare, dar nu mai tarziu de data la care entitatea este obligata sa depuna situatiile financiare anuale. Din coroborarea prevederilor punctului 70. alin. (1) si alin. (3) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, in situatia depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (11) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f), respectiv acordarea de bunuri, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de protocol, in mod gratuit si art. 129 alin. (5) lit. a), respectiv utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol, auto-factura pentru livrari de bunuri sau prestari servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei cu respectarea elementelor minimale de facturare. De asemenea, potrivit punctului 70. alin. (2) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, precizam ca "informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate ca taxa colectata in decontul de taxa prevazut la art. 156², din Codul fiscal, ca taxa colectata". Mentionam ca, in conformitate cu prevederile art 145 alin. 7 lit b) din Codul fiscal, nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun destinate actiunilor de protocol. La intocmirea bilantului presupunem urmatoarele situatii: a) Cheltuiala de protocol se incadreaza in totalitate in limita de 2%. In acest caz, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial va fi in totalitate deductibila si nu se va mai efectua nicio regularizare. b) Cheltuiala de protocol depaseste limita de 2%, prin urmare se va intocmi autofactura pentru depasire plafon protocol, in baza careia se va inregistra: 635 = 4427 Taxa din autofactura " Cheltuieli cu alte "TVA colectata" impozite si taxe" Potrivit art.21 alin. (1) din Codul Fiscal, coroborat cu prevederile punctului 23 lit. (b) din Normele Metodologice, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta a fost generata de TVA aferenta unor bunuri/servicii acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, peste plafonul in care cheltuielile de protocol sunt deductibile, deci nu sunt in scopul realizarii de venituri impozabile. Interpretarea contabila S.C. ABC S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2008, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2008, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 = 5311 "Cheltuieli privind "Casa in lei" protocolul" b) inregistrarea protocol facturi: % = 401 623 "Furnizori" "Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice, TVA 19%: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata" impozite si taxe" Daca prin aplicarea unei variate de calcul descrise anterior constatam ca a fost depasit plafonul admis, acestea se inregistreaza ca atare. Modul de determinare a TVA aferenta depasirii: Conform reglementarilor legale, depasirea plafoanelor deductibile fiscal constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Trebuie sa determinam care este baza impozabila retinuta pentru autofactura de intocmit. Baza nu este egala deoarece a inregistrat in contabilitate cheltuieli de protocol avand la baza atat bonul fiscal, dar, mai ales, factura. Acesta este si motivul pentru care, mai intai, va trebui sa determinam ponderea cheltuielilor de protocol pentru care compania a inregistrat si taxa aferenta. In final, baza de impozitare se determina prin deducerea cheltuielilor de protocol pentru care s-a autofacturat in cursul exercitiului reprezentand c/val bauturilor alcoolice din cheltuielile nedeductibile taxabile. In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 = 4427 "Cheltuieli privind alte "TVA colectata" impozitesi taxe" In concluzie, entitatea va emite autofactura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: 1) in cursul exercitiului 2008 a efectuat activitati de protocol, pentru care a dedus TVA; 2) are loc depasirea plafoanelor de protocol deductibile fiscal, pentru care compania a dedus TVA si nu l-a colectat in cursul exercitiului. Pentru o corecta aplicare a reglementarilor legale in materie, va recomandam intocmirea unor situatii din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor de protocol pentru care compania a dedus, respectiv colectat TVA, in cursul exercitiului financiar 2008.

Contabilitatea asocierilor in participatie

Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti. Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont, procentual in functie de cota de participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Evidenta asocierii, se organizeaza atat la nivelul asocierii cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul contului 458 “Decontari din operatii in participatii”, analitic distinct pe fiecare coparticipant. Avand in vedere ca in prezent, prin legislatia contabila nationala, nu este obligatorie prezentarea si raportarea activitatilor de grup, inclusiv cele de asociere, elementele rezultate din astfel de activitati se raporteaza in situatiile financiare astfel: - veniturile si cheltuielile asocierii in participatie, in cote proportionale la nivelul fiecarui asociat; - activele si datoriile asocierii, incorporate in situatiile financiare ale asociatului care are obligatia contabilizarii activitatilor din asociere. In ceea ce priveste imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii sa fie evidentiate doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare. Actul normativ care reglementeaza Asocierea in Participatie este Codul Fiscal. La Art. 28 sunt precizari referitoare la impozit pe profit, iar la Art. 154 si Art. 156 sunt precizari referitoare la TVA. Decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii. In decont se inscriu operatiunile din desfasurarea activitatii proprii si operatiunile din asociere. Facurile se emit pe numele societatii care are calitatea de responsabil al asocierii. Jurnalul de vanzari si de cumparari se tine separat pentru operatiunile asocierii de catre societatea responsabila. Monografie contabila: Societatile A si B participa la o asociere in participatie, in vederea obtinerii de bunuri, conform contractului de asociere, astfel: Societatea A - 70% structurat astfel: aport in natura – mijloc fix in valoare de 24.000 u.m. , durata de amortizare 5 ani. aport in numerar - 67.000 u.m. Societatea B – 30%. aport in natura – mijloc fix 36.000 u.m., durata de amortizare 4 ani aport in numerar – 3.000 u.m. In cursul lunii A, au fost inregistrate urmatoarele venituri si cheltuieli din activitatea de asociere: Veniturile totale obtinute de catre asociere 60.000 u.m, din care: - venituri din vanzarea marfurilor obtinute - 40.000 u.m Cheltuielile totale obtinute de catre asociere 50.000 u.m. din care: - cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare aferente obtinerii bunurilor – 15.000 u.m. - cheltuieli cu energia si apa 3.000 u.m. - cheltuieli cu salariile 10.000 u.m. In cursul lunii A, societatile A si B obtin urmatoarele veniruri si cheltuieli: Societatea A: - venituri – 70.000 u.m. - cheltuieli – 50.000 u.m. Societatea B: - venituri – 50.000 u.m - cheltuieli – 30.000 u.m. Conform contractului de asociere, contabilitatea este tinuta de catre asociatul A . 1. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea A Contabilitatea se organizeaza si se conduce pana la nivel de balanta, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru contabilitatea asocierii. Toate obligatiile catre bugetul de stat se inregistreaza si se platesc de catre asociatul care are obligatia organizarii si conducerii contabilitatii asocierii. 1.1. Inregistrarea operatiunilor rezultate din activitatea de asociere in participatie Inregistrarea aportului in natura: 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” 24.000 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 36.000 Inregistrarea aportului in numerar: 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/A ” 67.000 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/B ” 3.000 Evidentierea veniturilor aferente asocierii: Inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor 4111 “Clienti” = % 47.600 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 40.000 4427 “TVA colectata” 7.600 Inregistrarea altor venituri 4111 “Clienti” = % 23.800 708 “Venituri din activitati diverse" 20.000 4427 “TVA colectat” 3.800 Evidentierea cheltuielilor aferente asocierii: Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile % = 401 “Furnizori” 17.850 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000 4426 “TVA deductibila” 2.850 Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica: % = 401 “Furnizori” 3.570 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 3.000 4426 “TVA deductibila” 570 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului 641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal remuneratii” 10.000 remuneratiile personalului” datorate Inregistarea contributiei la asigurarile sociale 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 2.050 asigurarile sociale” la asigurarile sociale” Inregistarea contributiei unitatii la fondul de somaj 6452 “Contributia unitatii la = 4371 “Contributia unitatii 250 fondul de somaj” la fondul de somaj” Inregistrarea comisionului la Camera de Munca 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” = 447 “Fonduri speciale - taxe” 75 taxe si varsaminte asimilate si varsaminte asimilate Inregistrarea contributiei la fondul de accidente: 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 50 asigurarile sociale- la asigurarile sociale- fond de accidente” fond de accidente” Inregistrarea platii obligatiilor catre bugetul de stat % = 5121 12.425 421 “Personal remuneratii datorate” 10.000 4311 “Contributia unitatii 2.100 la asigurarile sociale” 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” 250 447 “ Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” 75 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea A 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe " 400 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea B 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe" 750 Inregistrarea altor cheltuieli % = 5311 "Casa in lei" 21.926 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" 18.425 4426 “TVA deductibila” 3.501 Inregistrarea repartizarii, pe baza de decont, a veniturilor si cheltuielilor din asociere, catre cei doi asociati A si B : Repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor: a) Repartizarea veniturilor: % = 458 “Decontari din operatii in participatie” 42.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 b) Repartizarea cheltuielilor: 458 “Decontari din operatii = % 35.000 in participati/A ” 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 12.898 Repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor a) Repartizarea veniturilor : % = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 18.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) Repartizarea cheltuielilor 458 “Decontari din operatii = % 15.000 in participati/B " 602“Cheltuieli cu materialele” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 5.528 1.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din activitatea proprie a) Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 2133 “Mijloace fixe” 24.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 5121”Conturi la banci in lei” 67.000 Inregistarea colectarii cheltuielilor si veniturilor societatii A Inregistrarea colectarii cheltuielilor : % = 5311 "Casa in lei" 59.500 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” 4426 “TVA colectat” 9.500 Inregistrarea colectarii veniturilor 5311 "Casa in lei" = % 83.300 708 “Venituri din activitati diverse” 70.000 4427 “TVA colectat” 13.300 Inregistrarea preluarii cheltuielilor si veniturilor din asocierea in participatie Preluarea veniturilor 458 “Decontari din operatii in = % 42.000 participatie/A ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 Preluarea cheltuielilor % = 458 ”Decontari din asociatii in particip./B ” 35.000 602 “Cheltuieli cu materialele” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri: % = 121 “Profit si pierdere” 112.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 "Venituri din activitati diverse" 14.000 708 "Venituri din activitati diverse" 70.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 85.000 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea A Venituri totale 112.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 70.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 42.000 u.m Cheltuieli totale 85.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 35.000 u.m Profit brut: 27.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit datorat: 4.320 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320 2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea B 2.1. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din asocierea in participatie Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 2133 “Mijloace fixe” 36.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 5121”Conturi la banci in lei” 3.000 Reflectarea in contabilitate a preluarii veniturilor s cheltuielilor din asocierea in participatie: a) inregistrarea preluarii veniturilor 458 “Decontari din operatii = % 18.000 in participatie/B ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) inregistrarea preluarii cheltuielilor % = 458”Decontari din asociatii in particip./B ” 15.000 602 "Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” 630 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 681 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 5.528 2.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii proprii Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor din activitatea proprie a) I nregistrarea veniturilor : 5311 "Casa in lei" = % 59.500 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 4427 “TVA colectat” 9.500 b) Inregistrarea cheltuielilor % = 5311 "Casa in lei" 35.700 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 30.000 executate de terti” 4426 “TVA deductibila" 5.700 Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri % = 121 “Profit si pierdere” 68.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 45.000 602 “Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 5.528 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 30.000 Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea B Venituri totale 68.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 50.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 18.000 u.m Cheltuieli totale 45.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 15.000 u.m Profit brut: 23.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit : 3.680 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.680

Modificarea Codului Fiscal

A fost publicata OUG 109 privind modificarea Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2010, Ordonanta de urgenta nr. 109/2009, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 689 din 13/10/2009

Steven Pinker

In cadrul unei prezentari preliminare in exclusivitate a ultimei sale carti Din ce e facuta gandirea?, Steven Pinker arunca o privire limbii si modului in care ea exprima ceea ce se petrece in mintea noastra -- si cum cuvintele pe care le alegem transmit mult mai mult decat ne dam seama. Subtitrat in limba romana (multumim echipei de traducatori romani).

Agentie de turism

A. Definitii: 1.Agenţie de turism = orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent, intermediază, oferă informaţii sau se angajează să furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup, servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeţi, cămine, locuinţe de vacanţă şi alte spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatorii; 2.Serviciu unic prestat= toate operaţiunile realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria; 3.Regimul TVA este regimul special aplicat conform art. 152/1 din Codul Fiscal al Romaniei I. Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxă pentru operaţiunile prevăzute ,cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea în regim special: a) când călătorul este o persoană fizică; b) în situaţia în care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se consideră ca fiind în afara României. II.Regimul special nu se aplică pentru serviciile prestate de agenţia de turism exclusiv cu mijloace proprii. III.Baza de impozitare a serviciului unic= marja de profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferenţă între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxă, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile. IV.Servicii scutite de taxa= livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afara Comunităţii servicii cu taxa= servicii efectuate în beneficiul direct al clientului ce sunt realizate în interiorul Comunitatii; V.Atunci când agenţia de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxare, cât şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidenţe contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte. B.Operatiuni contabile: 1.Inregistrarea cheltuielilor de transport (aerian, naval sau terestru): a)in cazul in care transportul este efectuat pe linii externe, in factura clientului se inscrie la TVA „Scutit cu drept de deducere” (SDD). a1)inregistrarea facturii clientului: 411 = 704 a2))inregistrarea incasarii acesteia : 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 b)in cazul in care transportul se efectueaza pe linii interne se inscrie la rubrica TVA pe factura clientului„TVA inclusa”: b1) inregistrarea facturii clientului: 411 = % 704 4427 b2)inregistrarea incasarii acesteia: 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 Mentionam ca in cheltuielile de transport poate fi inclusa si taxa de aeroport pe linile interne care este scutita de TVA. 2. Inregistrarea cheltuielilor cu servicii de transport se inregistreaza: a1)daca acestea sunt pe curse externe: 628 = 401 a2)daca acestea sunt pe curse interne se inregistreaza : % = 401 628 4426 3)Inregistrarea facturii de la furnizorul de pachete de servicii turistice : 462 sau 473= 401 4) emiterea facturii catre client: 411 = % 704 – valoare comisionului 4427 – valoare TVA calculata la comision (valoare 704) 462 sau 473 – valoarea veniturilor care apartin furnizorului de pachete turistice Daca in la momentul intocmirii facturii clientului nu se poate calcula comisionul se face inregistrarea: 411=462.analitic sau 473.analitic si ulterior la momentul inregistrarii facturii de la furnizor pentru pachetul de servicii turistice facturat clientului : 462.analitic sau 473.analitic = 401, si apoi se determina comisionul ca fiind echivalent cu soldurile conturilor 462 sau 473

Operatiuni in curs de clarificare

Inregistrarea operatiunilor contabile care in momentul efectuarii nu au la baza un document justificativ Operatiunea contabila care nu are la baza un document justificativ se inregistreaza in contul 473, pana la clarificarea naturii acesteia si intocmirea documentului justificativ. Contul 473 ''Decontări din operaţii în curs de clarificare'' Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor în curs de clarificare, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli/venituri, sau în alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare. Contul 473 ''Decontări din operaţii în curs de clarificare'' este un cont bifuncţional. Operatiuni contabile: 1.Inregistrarea platilor efectuate: 473 = 512 2.Restituirea unor sume incasate si necuvenite societatii: 473 = 512, 531 3.Incasarea unor sume necuvenite: 512, 531 = 473 4.Clarificarea operatiunilor si trecerea acestora pe cheltuieli: 601 la 658 = 473 Mentionam ca in conformitate cu prevederile art. 21 alin 4 lit. f din Codul Fiscal nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ. Cod Fiscal Art. 21. (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice: 44. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.

Activitatea minieră

Actele normative ce reglementează activitatea minieră sunt : Legea minelor nr.85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi normele metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate prin H.G. nr.1208 /2003.. Potrivit definiţiilor cuprinse în Legea minelor nr.85/2003, activitatea minieră constă într-un ansamblu de lucrări privind prospecţiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere şi reabilitare a mediului. În actele normative mai sus-mentionate sunt definiţi urmatorii termeni care ajută la respectarea legislaţiei contabile si fiscale a acestei activitati: - exploatare: ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea şi livrarea acestora în forme specifice; - explorare: ansamblul de studii şi activitaţi pentru identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă si calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare; - produs minier: produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zăcământ, livrat ca atare sau sub forma de sorturi rezultate în urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie primă la fabricarea unui alt produs; - produs rezidual minier: produsul remanent depus în halde şi iazuri de decantare, rezultat din activităţi miniere; Activitatea desfăşurată în cadrul unei balastiere este activitate de producţie, iar înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiilor se efectuează potrivit O.M. F. P nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale O.M.F.P. nr.1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. Activitatea specifică desfăşurată în cadrul unei balastiere presupune anumite operaţiuni precum extragerea balastului, sortare, concasare, în urma cărora rezultă produsele finite destinate vânzării către diverşi beneficiar. Având în vedere faptul că anumite componente pot constitui atât produse finite destinate vânzării, cât şi materii prime înglobate în alte produse finite, considerăm că înregistrările contabile specifice acestei activităţi pot fi următoarele: - Evidenţa produselor obţinute se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 34 “Produse”: % = 711 “Variaţia stocurilor” 341 “Semifabricate” 345 “Produse finite” 346 “Produse reziduale” - Produsele care se folosesc ca materie primă în obţinerea altor produse finite se înregistrează astfel: 301 = 341/345/346 - Aceleaşi conturi se creditează pe măsura ieşirii stocurilor din gestiune: 711 = 341/345/346 • contabilizarea cheltuielilor cu materiile prime: 601 = 301 • vânzarea produselor finite: 411 = % 701 4427 711 = 345 Înregistrarea corespunzătoare în contabilitate a activităţii de producţie desfăşurată de dumneavoastră se va realiza în baza contabilităţii de gestiune, pe care aveţi obligaţia de a organiza, potrivit O.M.F.P. nr.1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune Aceasta asigură determinarea costurilor unitare ale produselor obţinute, precum şi ale lucrărilor şi serviciilor efectuate, bazându-se pe următoarele principii: - principiul separării cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor, lucrărilor, serviciilor, de cheltuielile care nu sunt legate de achiziţia, producţia sau prelucrarea acestora şi care nu se includ în costul acestora, respectiv: • cheltuielile de administraţie; • cheltuielile de desfacere; • regia fixă nealocată costului; • cheltuielile financiare; • cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ în costul acestora. - principiul delimitării cheltuielilor în timp care impune includerea cheltuielilor în costuri în perioada de gestiune careia îi aparţin cheltuielile în cauză; - principiul delimitării cheltuielilor în spaţiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate într-o anumită perioadă de gestiune pe principalele procese (în cadrul sectorului producţie pe secţii, ateliere, linii de fabricaţie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, producţie, administraţie, desfacere) ; - principiul delimitării cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv; -delimitarea cheltuielilor privind producţia finită de cheltuielile aferente producţiei în curs de execuţie; Potrivit prevederilor art.127 alin.1 din O.M. F. P nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare,costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a adduce stocurile în forma şi locul în care se găsesc. De asemenea, la alin.2 al aceluiaşi articol se menţionează următoarele: costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricatia acestora. Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obţinut cuprinde costul de producţie la care se adaugă cheltuielile generale de administraţie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firmă în parte. Costurile aferente obtinerii producţiei reflectate în contabilitatea de gestiune au la bază următoarele cheltuieli înregistrate în contabilitatea financiară şi repartizate raţional: a) cheltuieli directe: b) cheltuieli indirecte:. c) cheltuieli de desfacere: d) cheltuieli generale de administraţie: Indiferent de natura activităţii desfăşurate, în contabilitatea de gestiune se utilizează conturi de gestiune din clasa 9, desfăşurate pe conturi analitice, în funcţie de necesităţi. Aşa cum se menţionează la art.44 din Legea minelor nr.85/2003, titularii licenţelor/permiselor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, precum şi a unei redevenţe miniere. Taxele mai sus-menţionate se datorează anual şi se plătesc anticipat pentru anul viitor, până la data de 31 decembrie a anului în curs. Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere aşa cum se precizează la art.45 din acelaşi act normativ,fiind datorată din ziua începerii realizării producţiei şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţă până la data de 20 a primei luni a trimestrului următor. Evidenţerea în contabilitate a taxelor mai sus-menţionate, precum şi a redevenţei miniere se va efectua prin formula contabilă: 635 = 446 analitic distinct Întrucât taxele şi redevenţa minieră sunt venituri ale bugetului de stat, acestea se vor evidenţia la termenele de declarare corespunzătoare în formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat”.

Povestea lui "711" -Variatia stocurilor.

Intr-un limbaj "neacademic", dar pe intelesul tuturor.
 Povestea lui "711" -Variatia stocurilor.
 Acest cont a aparut ca o necesitate logica de a anula cheltuiala cu consumul necesar pentru si pe masura realizarii de produse finite.Atat timp cat produsele finite nu au fost vandute,in gestiunea firmei s-a realizat doar o transformare a materiilor (prime,auxiliare) in altceva (finite).

exemplu: 1.Pentru producerea a 1.000 kg ....... avem nevoie de 740 kg de ....,7.4 kg de ....,9.6 kg de.... si 1.2 l de..... -anterior,societatea s-a aprovizionat cu aceste materii prime:
 301/302=401
 4426=401
 -lansarea in productie:
 601/602 =301/302
 Daca am inchide acum cheltuielile si veniturile am constata o pierdere(diminuare a profitului) care nu exista (s-ar transforma consumul in pierdere)
 -pentru a contrabalansa o asemenea aberatie,normatorii contabilitatii au gandit un cont numit 711 Variatia stocurilor.
 - Concomitent cu trecerea pe consum (in productie) se "echilibreaza" cheltuiala aferenta prin: 345=711

 Acum se evidentiaza produsele finite(ct345) si se "contrabalanseaza" cheltuiala cu consumul materiilor prime si auxiliare. Daca se inchide acum contul de profit si pierdere am constata activitatea de productie nu a influentat cu nimic soldul contului 121 Profit si pierdere.
 121=601/602
 711=121
Pana aici societatea a "transformat" materiile prime/auxiliare in produse finite. Normal ca produsele finite au in componenta costului lor de fabricatie mai multe feluri de cheltuieli:
 a)directe-materii prime,materiale auxiliare,ch.cu energia,apa,salarii direct productive
 b)indirecte-ch.de administratie,chirii,amortizari,alte ch.generale.
 Ch.indirecte se impart in totalitate dupa o anumita "cheie" de repartizare pe unitatea de produs finit. In final nimic din toate acestea nu au influentat contul de profit si pierdere(ct121).

 Pentru operativitate si pentru ca unele ch.indirecte nu se cunosc la momentul productiei se foloseste costul standard (antecalculat la o aproximare de 90-95%) urmand ca diferentele sa fie regularizate la stabilirea ch.indirecte.

 ( Unii contabili omit sa repartizeze ch.indirecte prin costul standard,modificand rezultatul financiar si denaturand (temporar) baza de impozitare !!!)
 _____________________________
Exemplu (simplificat)-Atelier mic,laborator patiserie,cofetarie si transfer in magazin de vanzare cu amanuntul. ______________________________
 O varianta (fara rulaj cont 607 Ch.cu marfurile, deoarece "marfurile" sunt in fapt produse finite)cu repartizarea ch.indirecte pe unitatea de produs:
 1.anterior,societatea s-a aprovizionat cu materii prime in valoare de 10.000 lei ,TVA 19%
 301/302 - 401 =10.000 lei
4426 - 401 = 1.900 lei
 2.lansarea in productie: 601/602 - 301/302 = 10.000 lei
 3.Productia: 345 - 711 =10.000 lei (pret de cost/unit.de produs =5 lei; Produs=2.000 buc)
 4.Intrarea in gestiunea de marfuri a productiei in totalitate.
371 - % = 15.470 lei
345 =10.000 lei (2.000 buc*5 lei/buc)
378=3.000 lei
4428 =2.470lei (1900 lei +570 lei)
 (nota: se poate folosi si contul 345 in loc de 371)
 5.Vanzarea(intregii productii):
4111/5131 - % =15.470lei
701=13.000 lei
4427 =2.470lei
 6.descarcarea de gestiune(marfuri vandute): K=(SiC 378+RC 378)/[(SiD371+RD371)- (RD371*19/119) K=( 0+3.000)/[(0+15.470)-2.470]= 3.000/13.000=0.23 D378= K*701 D378=0.23* 13.000 =3.000
 Nota contabila:
 % - 371 = 15.470 lei ( cu valoarea vanzarilor de marfuri)
 378 ( K*701)=3.000 lei
4428 (19% aferenta adaosului comercial+RD 4426 aferenta intrarilor de materii)= 2.470 lei
 711 = 10.000 lei (2000 buc* 5 lei/buc)
 7.Inchidere TVA: 4427- % = 2.470lei
 4426 = 1.900 lei
4423=570lei
 9.Inchiderea veniturilor si cheltuielilor 121- 601 = 10.000 lei
 701 - 121=13.000lei
________________________

Profit brut: 3.000lei (sursa: adaosul comercial)

  Contul 711- “Variatia stocurilor ” Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei. Contul se :
 • crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;
 • debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;
• rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;
• rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;
• soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de inceputul perioadei;
• soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de inceputul perioade


Exemplu : O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: - materii prime : 3.000 lei; - materiale auxiliare : 1.500 lei; - colaboratori : 600 lei; -energia electrica facturata : 400 lei plus TVA , achitata in numerar; Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.

 a) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :
 • cheltuieli cu materii prime: 601 = 301 3.000 lei
 • cheltuieli cu materialele auxiliare : 6021 = 3021 1.500 lei
 • cheltuieli cu colaboratorii : 621 = 401 600 lei
 • cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :
 % = 5311 476 lei
605 400 lei
4426 76 lei
 • obtinerea produselor finite:
 345 = 711 5.500 lei

Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 lei/buc.

 • livrarea produselor produselor finite:
 411 = % 10.710 lei
701 9.000 lei
4426 1.710 lei
 • scoaterea din evidenta a produselor finite:
 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;
 711 = 345 6.400 lei
 • incasarea contravalorii produselor vandute :
 5121 = 4111 10.710 lei

 In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 lei si un rulaj creditor de 5.500 lei, deci un sold final debitor de 900 lei.

Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel: 121 = 711 900 lei

b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :
 • scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;
 711 = 345 2.000 lei
 • vanzarea produselor:
 411 = % 10.710 lei
701 9.000 lei
4427 1.710 lei
 • incasarea contravalorii produselor vandute:
 5121 = 411 10.710 lei
 • stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite :
100 *11 lei/buc =1.100 lei
 345 = 711 1.100 lei

Contabilitatea la restaurante si catering

FIRMA DE CATERING achizitia marfii % = 401 301 302 4426 achizitia mafii care nu se prelucreaza % = 401 381 371 4426 vanzare ( facturare 411 = % 701 - prod finite 704 deplasare / transport 707 - marfuri neprelucrarte 4427 tva obtinerea de produse finte 9 mancarurilor ) 345=711 descarcarea gestiunii 711=345 descarcarea gestiuni de materii prime 601=301 descarcarea gestiunii de materii consumabile 602=302 descarcarea gestiunii de marfuri neprelucrate 607=371 ATENTIE RESTAURANTUL / FIRMA DE CATERING NU ARE PRODUCTIE NETERMINATA La sfirsitul lunii contul 345 trebuie sa aiba soldul O Descarcarea gestiunii de materii prime se face pe baza proceselor verbale intocmite la receptionarea produselor finite NU uita SA INTOCMITI NIR in momentul in care incarcati restaurantul cu produsele obtinute si sa intocmiti nota de transfer intre bucatarie si linia de servire ( restaurant ) , acelasi lucru pentru magazie RESTAURANTUL Evidenta contabila la restaurante implica doua abordari. Contabilitatea vinzarilor cu amanuntul in restaurante Este o contabilitate simpla ca pentru orice marfa vinduta cu amanuntul.Nota contabila este clasica. Aici intra produsele vindute asa cum sunt cumparate (bauturile la sticla, tigarile, etc) Intrarea de marfa 371=% 378 4428 401 4426=401 Iesirea de marfa (vinzarea) 411=% 707 4427 5311=411 sau 5311=% 707 4427 Descarcarea de gestiune %=371 378 4428 607 Contabilitate bucatarie / bar Aici intra alte elemente produse in bucatarie si bar (mincaruri, coctailuri, etc) Achizitia de materii prime si materiale. In situatia de mai jos evidenta gestiunii de materii prime si produse finite este tinuta la pret de achizitie. %=401 301 4426 Productia in sine 601=301 345=711 Vinzarea de produse finite: 411=% 701 4427 sau 5311=% 707 4427 Descarcarea gestiunii de produse finite 711 =345

CONTABILITATEA FRANCIZEI

Romania este a doua tara din lume,dupa Statele Unite ,care a adoptat un act normativ privind regimul juridic al francizei ,domeniu care a deschis noi oportunitati investitorilor straini si autohtoni ,prin Ordonanta nr.52/ 28 august 1997 , completata de Legea79/1998 . Conform Codului fiscal , franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar(francizat), dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Contractul de franciza este un contract sinalagmatic (bilateral) ,cu titlu oneros ,ce implica colaborare stransa intre parti ,independente ,din punct de vedere financiar ;reprezinta temelia unui parteneriat solid intre cele doua parti contractante : francizorul si francizatul(beneficiarul) . Francizorul este agentul economic care indeplineste cel putin 3 conditii: - are o marca inregistrata la OSIM; - o afacere francizabila in derulare; - experienta necesara (set de cunostinte elementare) , pe care o va pune la dispozitia viitorilor francizati ,pentru derularea afacerii (know-how) Francizatul este ,conform Legii 79/1998 , persoana fizica sau juridica , care indeplineste conditiile impuse de francizor : - sa dezvolte si sa mentina reteaua de franciza ; - sa furnizeze francizorului informatiile necesare, pentru analiza situatiei reale financiare si performantei utilizarii francizei; - sa nu divulge altor persoane know-how-ul furnizat de francizor,atat pe durata contractului ,cat si ulterior . O afacere in sistem franciza ,implica din partea francizatului achitarea a 3 categorii principale de taxe : - taxa de franciza(franchise fee ) –taxa de intrare in sistem ,in suma fixa,achitata o singura data,la intrarea in sistem ; - taxe de redeventa(royalty fee )- taxe anuale platite pentru folosirea metodei si experientei francizorului ; - alte taxe asimilate francizei ca taxa de publiciate,taxa de rezervare,taxa de asistenta tehnica si service etc…; Inregistrari in contabilitatea francizatului 1. Achizitionare marfuri de la francizor : % = 401 Furnizori (analitic francizori) 371 Marfuri 4426 TVA deductibila 2. Plata marfuri achizitionate : 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizori) 3. Inregistrarea unui ajutor financiar primit de la francizor : 5121 Conturi la banci in lei = 462 Creditori diversi (analitic francizori) 4. Restituirea ajutorului financiar primit : 462 Creditori diversi = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizori) 5. Achizitionarea francizei : % = 404 Furnizori de imobilizari (analitic francizori) 205 Concesiuni,brevete 4426 TVA deductibila 6. Achitarea francizei : 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizori) 7. Amortizarea francizei : 6811 Ch expl .priv.amort imob = 2805 Amortizarea conc,brevetelor 8. Scoaterea din evidenta contabila a francizei amortizate : 2805 Am.conces.,brevetelor = 205 Concesiuni,brevete ,licente... 9. Inregistrarea redeventelor (Royalty fee ) ,in contabilitate : % = 404 Furnizori de imobilizari (analitic francizori) 205 Concesiuni ,brevete ,licente... 4426 TVA deductibila 10. Achitarea efectiva a redeventelor : 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizori) 11. Inregistrarea taxelor catre francizor : 612 Cheltuieli cu redeventele.. = 401 Furnizori (analitic francizori) 12. Achitarea taxelor : 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizori) Inregistrari in contabilitatea francizorului 1. Vanzarea de bunuri si servicii catre francizat : 411 Clienti = % (analitic francizati) 701 Venituri din vanzarea prod. finite …. 705 Venituri din studii si cercetari 707 Venituri din vz marfurilor 708 Venituri din activitati diverse 4427 TVA colectata 2. Incasarea bunurilor si serviciilor vandute : 5121 Conturi la banci in lei = 411 Clienti (analitic francizati) 3. Acordare ajutor francizatului : 461 Debitori = 5121 Conturi la banci in lei (analitic francizati) 4. Restituirea ajutorului financiar acordat : 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi (analitic francizati) 5. Vanzare drepturilor de franciza : 461 Debitori diversi = % (analitic francizati) 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectata 6. Incasarea valorii francizei : 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi (analitic francizati) 7. Inregistrarea operatiunilor privind redeventele : 461 Debitori diversi = % (analitic francizati) 706 Venituri din redevente…. 4427 TVA colectata 8. Incasarea valorii redeventei : 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori (analitic francizati)

Surpriza blogului

O surpriza placuta,sper,din partea mea...clik aici: http://www.youtube.com/watch?v=LYhrYHmUPn0 si sa nu-mi spuneti ca nu v-a placut...

Cumparari de mijloace fixe in rate.

Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: %, = 404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii 2xx - valoarea mijlocului fix 4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor 4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: 404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: 404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: 666 „Cheltuieli privind = 471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans” Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1.partile contractului; 2.descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata în rate; 3.valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4.valoarea dobânzilor; 5.perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale.

A se vedea si: Imobilizarile corporale in curs de executie , Imobilizari necorporale si corporale efectuate in regie proprie ,Terenurile şi Amenajările de terenuri , Înregistrarea garanţiilor de bună execuţie

.

Achizitia de imobilizari din subventii (fonduri nerambursabile)

O scurta introducere. Activele unei societati se impart,in linii mari,in doua: 1.Active imobilizate 2.Active circulante -Activele imobilizate sunt: a)Active-imobilizari corporale si necorporale; (imoblizarile corporale sunt de doua feluri: a.1)in curs (investitii) si a.2)mijloace fixe) -imobilizarile in curs->investitii ,devin odata cu finalizarea lor mijloace fixe. Nota: -Imobilizarile corporale si necorporale isi transmit parti din valoarea lor pe seama cheltuielilor de exploatare,pana la valoarea lor intergrala,adica amortizarea lor.Se mai numeste si valoare de inlocuire. -In bilant apar numai ca diferenta intre valoarea lor si amortizarea aferenta,valoare ramasa. -In balanta de verificare apar distinct cu valoarea lor de intrare si amortizarea aferenta. b)Active-imobilizari financiare(actiuni,obligatiuni,credite bancare termen lung,subventii) (pe cale de exceptie,datorita termenului lung -cca 5-10 ani,creditele bancare cu aceste termene si subventiile pentru active sunt asimilate activelor financiare) -Activele circulante sunt:stocuri,creante,trezorerie(casa,banca,imprumuturi termen scurt) ___________________ Activele necesita pentru a exista, surse de finantare (provenienta banilor necesari procurarii de active). Sursele de finantare se impart si ele in doua: 1.Surse interne(capital,rezerve,rezultat curent,bani in cont sau casierie,impozite si taxe neachitate,salarii neplatite) 2.Surse externe(furnizori,banci,societati de investitii,statul -prin subventii,etc) De regula ,sursele externe au un cost (dobanda)-exceptie:funizorii neachitati si subventiile. ______________________________________________________________ Subventiile se impart in: (a se vedea si Reglementarea din 09.11.2007 ce a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 846bis din 10.12.2007 si se aplica de la 1 ianuarie 2008.) * subventiile aferente activelor; (ptr.active imobilizate) * subventiile aferente veniturilor;(ptr.active circulante-Stocuri) a) Subventiile aferente activelor Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Subventiile pentru active se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat. (orice subventie pentru active imobilizate este privita ca un avantaj economic in viitor(VENIT) si este "amanat" pentru ca apare numai in urma amortizarilor,casarilor sau cedarilor de imobilizari) Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. Restituirea acestor subventii se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala. Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active. _____________________________ Subventiile pentru active pot fi primite de la guvern, agentii guvernamentale sau de la alte institutii similare nationale si internationale. Entitatile trebuie sa reflecte distinct: 1.subventiile guvernamentale; 2.imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii; 3.alte sume primite cu caracter de subventii. O subventie pentru active guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar (ex:utilaje,cladiri,etc) caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa(de piata). In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile pentru active nu trebuie sa fie inregistrate direct in conturile de capitaluri proprii. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat, la pozitia „Venituri in avans”. Venitul amanat urmeaza a fi inregistrat in contul de profit si pierdere: a)pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea; b)la casarea activelor; c)la cedarea activelor. Exemplul 1 Entitatea ABC incaseaza suma de 495.000 lei (echivalentul a 150.000 euro) reprezentand contributie financiara nerambursabila destinata constructiei si dotarii unei hale de productie. Conform proiectului, valoarea obiectivului de investitii este structurata astfel: a)330.000 lei reprezentand contravaloarea halei de productie (echivalentul a 100.000 euro); b)165.000 lei reprezentand contravaloarea echipamentelor necesare dotarii halei de productie, echipa mente care nu necesita montaj (echivalentul a 50.000 euro). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.incasarea sumei reprezentand contributie financiara nerambursabila in contul de disponibil: 5124 "Conturi la banci in devize"=131„Subventii pentru investitii”495.000 lei 2.participarea la licitatie pentru conversia in lei a valutei primite: 581"Decontari interne"= 5124 "Conturi la banci in devize" 495.000 lei (licitare) 5121„Conturi la banci in lei” = 581 "Decontari interne" 495.000 lei(cumparare) 3.achizitia echipamentelor de productie necesare dotarii halei: 2131 „Echipamente tehnologice”= 404„Furnizori de imobilizari”165.000 lei 4426 „TVA deductibila”= 404„Furnizori de imobilizari”31.350 lei 4.receptia lucrarilor executate de antreprenorul general: 212 „Constructii”= 404 „Furnizori de imobilizari” 330.000 lei 4426„TVA deductibila ”= 4427 „TVA colectata” 62.700 lei 5.plata furnizorilor de imobilizari (196.350 lei + 330.000 lei): 404„Furnizori de imobilizari”=5121„Conturi la banci in lei”526.350 lei Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere. Exemplul 2 La data de 28 iunie 20xx entitatea ABC a achizitionat un utilaj la costul de 80.000 lei, TVA 19%. Pentru achizitia utilajului, entitatea a primit o subventie guvernamentala de 50.000 lei. Durata de utilizare economica este de 4 ani. Ca urmare a nerespectarii unor conditii impuse de guvern, la data de 01 octombrie 20XXX entitatea trebuie sa ramburseze 95% din valoarea subventiei primite. Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.inregistrarea achizitiei utilajului, pe baza facturii primite de la furnizor: 2131„Echipamente tehnologice”=404„Furnizori de imobilizari”80.000 lei 4426„TVA deductibila”=404„Furnizori de imobilizari”15.200 lei 2.incasarea sumei reprezentand subventia guvernamentala: 5121„Conturi la banci in lei”= 131 „Subventii pentru investitii” 50.000 lei 3.inregistrarea amortizarii aferente lunii iulie: 6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”= 2813„Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 1.666,6 lei 4.trecerea subventiei in categoria veniturilor din exploatare: Ponderea subventiei cu costul activului = Subventie inregistrata la venituri. Costul= amortizare Ponderea = (Amortizare lunara activ imob. subv./Total amortizari lunare active imob) *100 Suma= Ponderea * Total amortizari lunare active imob (in cazul nostru =1.041.60 lei) 131„Subventii pentru investitii”= 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” 1.041,6 lei nota:contul 121 Profit si Pierdere NU este afectat deoarece se contabilizeaza o cheltuiala cu amortizarea activului subventionat(cota parte) si un venit din subventii ptr.investitii, insa conteaza momentul deoarece, in caz contrar, se diminueaza baza de impozitare a profitului cu cheltuiala aferenta cotei parti cu amortizarea activului. 5.rambursarea a 95% din subventia obtinuta, la data de 1 octombrie 20xx: ( urmare a nerespectarii unor conditii impuse de guvern) Subventia rambursata Soldul contului 131 „Subventii pentru investitii” 131„Subventii pentru investitii”=5121„Conturi la banci in lei” 46.875.20 lei 6588„Alte cheltuieli de exploatare”= 5121„Conturi la banci in lei” 624.80 lei _________________________________ In categoria subventiilor sunt cuprinse atat subventiile aferente activelor, cat si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la guvern (de la stat), agentii guvernamentale sau alte institutii similare nationale si internationale. Subventiile aferente veniturilor vor fi recunoscute ca si venituri in momentul primirii lor, deoarece si cheltuielile pe care le acopera sunt cheltuieli ale perioadei. Specific subventiilor este faptul ca, datorita caracterului lor nerambursabil, trebuie recunoscute ca si venituri. Atasarea acestor venituri diverselor perioade de gestiune depinde de natura subventiilor. Subventiile aferente activelor. Atat subventiile propriu-zise, cat si fondurile cu caracter nerambursabil, donatiile si plusurile de imobilizari constatate la inventar se inregistreaza la intrarea lor in patrimoniul entitatii ca si componente de capital propriu prin creditare contului corespunzator din grupa 13 „SUBVENTII PENTRU INVESTITII”. In cadrul acestei grupe s-au introdus, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, conturi sintetice de gradul I pentru fiecare categorie in parte. Astfel: * Contul 131 „Subventii guvernamentale pentru investitii” * Contul 132 „Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii” * Contul 133 „Donatii pentru investitii” * Contul 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” * Contul 138 „Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii” Astfel, in cazul subventiilor destinate imobilizarilor, deoarece cheltuielile cu imobilizarile apar sub forma amortizarilor, acestea se trec pe venituri o data cu inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile. Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Exemplul 3 Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de 51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de amortizare este de 12 ani. 1) Achizitionare analizator: 2131 = 404 42.857 RON „Echipament = „Furnizori de imobilizari” tehnologic” 4426 = 404 8.143 RON „TVA deductibila” = „Furnizori de imobilizari” 2) Contabilizarea subventiei de primit: 445 = 131 30.000 RON „Subventii” = „Subventii guvernamentale pentru investitii” 3) Incasarea efectiva a subventiei: 512 = 445 30.000 RON „Conturi la banci” = „Subventii” 4) Amortizarea lunara a aparatului medical: (51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON) 6811 = 2813 354,17 RON „Cheltuieli de exploatare = „Amortizarea instalatiilor, privind amortizarile” echipamentelor” 5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile: (30.000/12/12 luni = 208,33 RON) 131 = 7584 208.33 RON „Subventii guvernamentale = „Venituri din subventii pentru investitii” pentru investitii” Exemplul 4 (subventii aferente veniturilor) Se organizeaza realizarea unui studiu legat de necesitatea, gradul de utilizare si beneficiile utilizarii unui analizator medical. Acest studiu va fi finantat integral printr-o subventie guvernamentala. 1) Se realizeaza un studiu privind gradul optim de utilizare a analizatorului. % = 401 5.950 RON „Furnizori” 614 5.000 RON „Cheltuieli cu studiile si cercetarile” 4426 950 RON „TVA deductibila” 2) Contabilizarea subventiei de primit: 445 = 741 5.000 RON „Subventii” = „Venituri din subventii de exploatare” Daca nu s-a efectuat cheltuiala inainte de primirea subventiei se inregistreaza initial: 445 = 472 5.000 RON „Subventii” = „Venituri inregistrate in avans” Ulterior se recunoaste ca venit, cota aferenta cheltuielilor efectuate: 472 = 741 „Venituri inregistrate in avans” = „Venituri din subventii de exploatare” 3) Incasarea efectiva a subventiei: 512 = 445 5.000 RON „Conturi la banci” = „Subventii" ____________________ In cazul fondurilor cu caracter nerambursabil(pentru active) la aprobarea proiectului se recunoaste intreaga suma ca si element de capital propriu prin creditarea contului 132 „Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii”. In contrapartida se recunoaste o creanta fata de buget (de obicei) inregistrata in debitul contului 4452 „Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii”. Pe masura incasarii sumelor aferente finantarii, se stinge creanta, cu mentiunea ca majoritatea proiectelor au finantarea in transe. 1.Aprobarea proiectului: 4452 = 132 2.Transa primita 5121= 4452 (in continuare pana la primirea intregii sume) Incidenta Fiscala: In cadrul art. 24 lit. r), in legatura cu veniturile neimpozabile, se precizeaza ca in aceasta categorie se includ si „ subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare”. Art. 108 lit. c) precizeaza ca din baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor se scad: „ veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor”. O alta referire la subventii se face in cadrul art. 137, care mentioneaza ca in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii se cuprind „ inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni”. In cazul societatilor platitoare de impozit pe profit, veniturile din subventiile pentru investitii sunt impozabile, iar cheltuielile reprezentand amortizarea activelor sunt deductibile. De asemenea, si subventiile aferente veniturilor sunt impozabile la calculul profitului impozabil. In cazul microintreprinderilor nici veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si nici subventiile primite pentru finantarea investitiilor nu sunt cuprinse in baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor. In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, deductibilitatea acesteia in momentul achizitiei unui bun nu are legatura cu sursa de finantare. De asemenea, in baza de impozitare a TVA din momentul livrarii unui bun sunt incluse si subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. Concluzie In momentul in care ati primit subventii, deosebit de important este momentul includerii acestora in venituri. Fiscul urmareste modul de inregistrare in contabilitate a acestor sume, de acesta depinzand si modul de plata al impozitului pe profit aferent acestor sume. Acte normative aplicabile: Pct. 193 alin. (1) si (2), pct. 194 alin. (1), pct. 195-198 din Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 Art. 108 alin. (1) litera c) si art. 137 alin. (1) litera a) din Codul fiscal Statul,prin sistemul sau de control,verifica existenta activelor pe perioada impusa de lege.In acest caz,societatea trebuie sa tina o evidenta extracontabila distincta(registrul "special"al Mij.Fixe,nr.de inventar "speciale",dosarul MF,etc) sa dea acces la activele imobilizate subventionate aflate pe teren (sa le mentina in functiune si sa le asigure capacitatea de productie) pentru a fi inventariate de inspectori.In caz contrar,societatea risca sa ramburseze suma subventiei neconditionat.

Benjamin Zander

Muzica clasica...o noua speranta? Benjamin Zander are două pasiuni fervente: muzica clasică şi plăcerea de a ne face să realizăm cât de mult ne place muzica clasică, chiar dacă nu ne dăm seama de asta încă -- şi prin extensie, afinităţile pentru posibilităţi, experienţe şi conexiuni noi, de care încă nu suntem conştienţi. Merita vazut... Tradus si in romaneste.

Compensarea facturilor intre doua societati

Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil. De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii. 2. In contabilitate ● se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila: 401 ”Furnizori” = 4111 ”Clienti” 3. RaportariCompensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial. Compensarea intre 2 persoane juridice romane. Compensarea poate avea loc la nivelul cel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce. Persoana juridica initiatoare este persoana juridica care solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul actului de compensare, iar persoana juridica destinatara este cea care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. In lantul de compensare, trebuie emise si primite ordine de compensare, astfel incat persoana juridica initiatoare devine si persoana juridica destinatara. In cadrul Institutului de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriei si Comertului, functioneaza serviciul de compensare care, prin compartimente specializate si pe pe baza informatiilor ce trebuie transmise de persoanele juridice, analizeaza, identifica si prezinta circuitele de compensare, organizeaza sedintele de compensare, emite ordinele de compensare, tine evidenta lor si solutioneaza litigiile Compensarea facturilor cu valori mai mari de 10.000 lei se poate efectua numai cu aprobarea Institutului de Management si Informatica, potrivit procedurii stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice.

Definitii

Vezi o tipa superba la o petrecere. Te duci la ea si ii spui: "Sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Asta e MARKETING. Vezi o tipa superba la o petrecere. Un prieten se duce la ea si, aratand spre tine, ii spune: "E un tip TARE si vrea sa te cunosca".Asta e ADVERTISING. Vezi un tipa superba la o petrecere. Te duci la ea si ii ceri numarul de telefon. A doua zi o suni si ii spui: "Sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Asta e TELEMARKETING. Vezi o tipa superba la o petrecere. Te ridici si iti aranjezi cravata. Te indrepti spre ea si ii torni o bautura. Spui: "Imi dai voie?" si te apleci usor spre ea, lipindu-ti bratul de bratul ei. Apoi o privesti dulce si spui: "Apropos,sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Astea e PUBLIC RELATIONS. Vezi o tipa superba la o petrecere.Se ridica, vine la tine si iti spune: "Am auzit ca esti un tip TARE ,as vrea sa te cunosc". Asta e BRAND RECOGNITION. Vezi o tipa superba la o petrecere.O convingi sa mearga acasa cu unul dintre cei mai buni prieteni ai tai. Asta e SALES REPRESENTATIVE. Tipa a ramas singura, si te suna sa mergi la ea acasa. Asta este TECHNICAL SUPPORT. Te indrepti spre o petrecere unde stii ca vor fi niste tipe superbe. Totusi, gandul ca in casele pe langa care treci sunt o multime de alte tipe superbe pe care ai vrea sa le cunosti te innebuneste, asa ca te urci pe cel mai apropiat acoperis si strigi: "-Sunt un tip TARE !". Asta e SPAM.

Reflectarea în contabilitate a unor operaţiuni referitoare la acoperirea pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. 2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz. 3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale. I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare 4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 1171 = 121 5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129=1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 129=1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 129=1173"Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile" 129=1174"Rezultatul reportat provenit din corectare a erorilor fundamentale" b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 1068 =1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 1068 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 1068 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile" 1068 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale" c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 1012 = 1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 1012 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 1012 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile" 1012 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale" 6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat". 7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont Exemplu: 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"). Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei. 8. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. 9. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 117 "Rezultatul reportat"= 121"Profit şi pierdere" 10. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = 117 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 106 = 117 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 1012 = 117 11. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate.Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz. 12. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

Taxa radio

Cine s-a grabit sa plateasca asa-zisa "taxa radio" ...Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 2012, care anulează art. 3, alin 1 din HG 977/2003 a apărut în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare de la data publicării. Articolul anulat prevedea că persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au obligaţia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune. Hotărârile Guvernului sunt acte administrative care pot fi anulate de cetăţeni, la instanţa de contencios administrativ, în cazul în care le sunt vătămate interese legitime. ICCJ a invocat dispoziţiile Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, care este un act superior şi cu prioritate faţă de o hotărâre de Guvern. Potrivit art 40 alin. (3) din această lege, ,,Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele,agenţiile şi reprezentanţele acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine, au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii." Pentru aceste considerente, Înalta Curte a considerat că trebuie făcută distincţie între persoanele juridice beneficiare şi cele care nu au calitatea de beneficiar al acestor servicii. Acum ca juristii care au initiat HG-ul cu pricina nu stiau acest fapt...Da,stiau dar au mizat tocmai pe diferenta de timp intre intrarea in vigoare a HG-ului si anularea ei prin contencios administrativ...in acest interval de timp banii se tot adunau in contul lor...ce au facut cu ei....nimeni nu o sa spuna...!!!.Un fel de "haiducie" de stat !!! Începând de astăzi, 15 octombrie 2009, persoanele juridice care nu deţin la sediu aparate sau echipamente care să permită accesarea serviciilor publice de radio şi televiziune nu mai sunt obligate să plătească taxa radio TV.

ELINOR OSTROM – PREMIUL NOBEL 2009

Până la ora actuală, premiul Nobel pentru economie nu fusese niciodată decernat unei femei. Cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru economie de anul acesta sunt americani. Premiul Nobel pentru economie din 2009 a fost acordat, pentru prima dată în 40 de ani, lui Elinor Ostrom, care va împărţi suma cu Oliver Williamson. În 1999, Ostrom a fost prima femeie care a primit premiul Johan Skytte Prize în domeniul Ştiinţelor Politice. Elinor Ostrom este profesor la Indiana University,Bloomington din Statele Unite, iar Oliver E. Williamson predă la University of California. Elinor Ostrom este născută în 1933, în timp ce Williamson este născut în 1932. Exista un postulat ce bantuie lumea economica inca din secolul 20 si care afirma ca atunci cand piata nu functioneaza, STATUL trebuie sa intervina si sa regleze sistemul. Statul o solutie miracol? Un panaceu universal? “A demonstra ca un anumit aranjament institutional conduce la o performanta suboptimala, scrie Ostrom, nu este echivalent, totusi, cu a demonstra ca un alt aranjament institutional va conduce la un rezultat mai bun”. Ideea ca avem aceasta institutie, statul, functionand la cheie si populata cu niste oameni de o competenta minunata – politicieni si birocrati, care nu se gandesc decat la binele public si se comporta ca atare, fara a fi tentati deloc sa foloseasca parghiile si influenta in interes propriu – este un mit. Esecul statului este chiar mai sistematic si pervers decat cel al pietei. Aveam, pana acum, o teorie a esecului pietei care ar justifica prin implicatie interventia statului. Acum, avem o teorie a esecului statului. Interventia statului nu mai poate fi invocata din oficiu. Se cere argumentata punctual, si nu impusa prin definitie. Eficienta ei trebuie dovedita, nu postulata. Elinor Ostrom face un pas inainte. Ea priveste parte pozitiva a lucrurilor. Astfel dovedeste cum, chiar si atunci cand vorbim despre bunuri si servicii publice, pe care piata nu le poate oferi si pe care statul pretinde ca le ofera eficient, oamenii pot dezvolta aranjamente institutionale complexe prin care sa isi produca si distribuie bunurile si serviciile respective. Ca pot rezolva probleme complexe de cooperare si coordonare sociala si ca nu au nevoie de sfaturile sau forta statului ca sa o faca. De pilda, abordarea conventionala merge pe ideea ca problemele resurselor naturale si ale mediului trebuie rezolvate centralizat, de stat. Sau si mai mult, de catre un „supra-stat mondial” cum este ONU. " Lasati liberi, indivizii distrug resurele naturale, deci... statul trebuie sa intervina. " Ostrom a aratat prin analize ingenioase, prin experimente de laborator si prin argumente teoretice ca exista solutii la probleme precum cea a exploatarii abuzive a resurselor aflate in proprietate comuna, solutii pe care oamenii le inventeaza singuri, fara sa faca apel la forta statului. Mai mult, ca aceste solutii nu sunt ipotetice sau teoretice. Ca sunt practicate si au fost practicate de comunitatile umane de pe tot globul de cand lumea. Implicit, Elinor Ostrom ne dezvaluie un fapt de o mare importanta: cum prejudecata statista ce a facut ravagii in secolul 20 ne face sa consideram nesemnificative solutii si aranjamente institutionale functionale. Uitam ca oamenii se pot auto-guverna fara guvernele statelor. Opera lui Elinor Ostrom este astfel, in ultima instanta, un profund argument in favoarea auto-guvernarii si libertatii umane. Pe scurt, o provocare la adresa statismului. Criza economica recenta a dus la exacerbarea feroce a retoricii statiste. Doctrine tipice pentru logica “piata esueaza, prin urmare statul este solutia” precum keynesismul, fac ravagii la scara globala in mintile oricum afectate de patologia intelectuala ce vede un rol pentru stat in tot si in toate.