duminică, 23 august 2009

Clientii

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708

sâmbătă, 22 august 2009

Banii-partea a II-a

Partea a II-a Aurarii. La 1000 de ani dupa moartea lui Christos, schimbatorii de bani,cei care împrumutau si manipulau cantitatea de bani erau activi în Anglia medievala.Ei erau asa de puternici, ca actionand împreuna puteau canaliza in folosul lor întreaga economie engleza din acea vreme. Totusi acestia nu erau bancheri în sine.Inginerii financiari erau,în general, aurarii.Ei au fost primii bancheri deoarece ei au inceput sa tina aurul altor oameni, pentru siguranta, in tanitele lor. Primii bani de hartie erau doar o chitanta de depozit pentru aurul lasat la aurar(bancher).Aceste chitante(BancNote)au inceput sa circule odata cu marfurile ca instrumente de plata. Banii de hartie (chitantele de depozit)au prins la comercianti deoarece era mult mai convenabil sa se faca plata prin simpla inmanare decat sa care de colo-colo o multime de aur greu si monede de argint. Acum apare ideea fundamentala a modului cum functioneaza o banca pana in zilele noastre. La un moment dat, aurarii(bancherii) au observat ca numai o mica parte a depunatorilor de aur s-au întors si au cerut aurul lor macar o data.Aurarii au inteles ca sunt "bogati" pe seama altora si au început sa insele sistemul.Ei au descoperit ca pot "tiparii " mai multi bani(chitante de depozit) decât aur aveau. Daca pentru moneda de aur sau argint aveau nevoie de un etalon ce se emitea numai de catre anumiti aurari(bancheri) ai autoritatii,ei nu puteau sa procedeze la emiterea lor, sub pedeapsa chiar cu moartea. Acum insa aveau in mana o posibilitate cu mult mai "eleganta" de a emite bani- chitante de depunere aur nenominala.Cum depunatorii nu procedau toti deodata la retragerea aurului lor si timpul de pastrare era in ani sau zeci de ani,nimeni nu putea descoperii inselaciunea ! Pentru o mai buna intelegere sa exemplificam: 1."X" depune 1000 de monezi aur pe termen de 5 ani si primeste o chitanta de depozit care certifica depunerea. 2.Bancherul emite o alta chitanta tot de 1000 de monezi aur pe care o da cu imprumut(credit bancar) lui "Y "pe termen de 5 ani cu dobanda,chitanta ce este un instrument de plata asa cum am aratat mai sus. 3.La data scadentei cel care a fost "imprumutat" cu chitanta a 2-a ,"Y "o da inapoi bancherului plus dobanda aferenta.Acesta distruge acea chitanta. 4."X" revine la banca la termenul de 5 ani pentru a-si ridica 1000 de monezi aur prezentand chitanta prima.Bancherul procedeaza in a inapoia aurul lui"X" si distruge chitanta prima. Cu ce a ramas bancherul? Cu dobanda...pe seama cui? Mai mult el a emis pentru 2000 de monezi de aur chitante de depozit,1000 de monezi din "nimic",chitante care au fost folosite in plati fara ca si comerciantii sa banuiasca ceva ,luand ca garantie semnatura bancherului. (Iata "mecanismul" prin care bancile creeaza moneda din nimic !De aceea ei au inventat riscurile,metode de apreciere a bonitatii debitorului,calcule speciale matematice, numai cu grija de a nu fi "prinsi".Ei insa sunt dornici de a emite bani de cont din nimic si de a-i plasa pe piata.Ba mai mult exista si o competitie intre ei...cine emite mai mult...ala castiga) Si, de obicei, nimeni nu remarca asta.Bancherii pot împrumuta acesti extrabani si sa colecteze dobanda pe ei.Sistemul s-a perfectioant.(Ce-ati zice daca in prezent exista banci de prestigiu care au "emis" de 60 de ori peste ceea ce aveau?Cum...?,e o nebunie? Nu...totul e legal si "normal" Si care este izvorul,sursa de unde bancherii se fac bogati? Va mai aduceti aminte ce am scris in prima parte:Statul este"nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe si impozite(tip "Pogea") pentru cetateni) de la bancheri.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de bancheri prin reprezentanti, care au impus "reguli " in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustin proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmeaza sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la bancheri.Bani? Nici o problema...ii creeam din nimic de zeci de ori! Bancherilor le raman bani buni,reali-dobanda,noua cetatenilor de rand? Obligatia legala de a plati taxe si impozite ! Avem de aface si cu "nebunia" statului,o armata de functionari (unii foarte bine platiti) scosi din economia reala, folositi pe post de "sclavi" moderni si/sau pe post de "nucleu dur" in alegerile politice.Cu ce bani sunt rasplatiti? Acum, ca sa nu va las sa ghiciti...de la ...Banca! Va arat si "mecanismul", mai tarziu,pregatiti-va sa cititi despre "Obligatiuni".Cine plateste? (rasfoiti Codul Fiscal) -Continuare partea a III-a-"Rezerva fractionara"

Banii- Inceputul

Cuvinte cheie:Schimbatorii de bani, Inginerii financiare Finantistii, Bisnitarii, Camatarii,Bancherii,Banci. O sa caut sa nu folosesc cuvinte alambicate,mari,academice,etc ,tocmai in vederea unei mai bune intelegeri. Ce este o "inginerie" financiara si cum a aparut ea? Pentru inceput mica poveste... In Biblie, cu 2000 de ani in urma, Iisus a gonit bisnitarii din Templu,a fost singura data cand Iisus a folosit violenta in timpul vietii sale.Ce faceau bisnitarii in Templu? Evreii de rand erau datori sa platesca o "taxa" lui Dumnezeu prin intermediul preotilor din Templu, insa obligatoriu doar cu o moneda speciala "jumatatea de shekel a sanctuarului".Aceasta era aproximativ o jumatate de uncie de argint pur. Jumatatea de shekel era singura moneda din zona la acea vreme,care era argint pur, de o greutate stabilita,fara imaginea împaratului pagan. Asadar pentru evrei, jumatatea de shekel era singura moneda "acceptata" de Dumnezeu.Acestea insa nu erau suficiente pentru toti cei ce doreau sa-si achite datoria.Stiind aceasta, bisnitarii au acaparat mari cantitati din aceasta moneda si le-au vandut evreilor de rand ,pe scarile Templului,la un alt pret, cu mult mai mare ,speculand astfel un ritual religios.Ei,bisnitarii au format cum se mai zice astazi un monopol virtual.Evreii au platit la preturile duse pana la pragul de suportabilitate,bisnitarii obtinand profituri uriase, din nimic, pentru acea vreme. Sa ne intarcem putin in istorie.La aproximativ 48 de ani inainte de acea intamplare, imparatul roman Iulius Caesar a luat puterea de a bate moneda de la schimbatorii de bani.El a "fabricat" moneda in beneficiul tuturor suficienta pentru toti.Cu acesta imbelsugata rezerva s-a construit la Roma marete proiecte publice.Se pare ca schimbatorii de bani au fost un factor determinant in asasinarea sa.Un lucru e sigur constatat,dupa moartea imparatului Iulius Caesar a venit si decesul monetar la Roma.Taxele au crescut la fel si coruptia. Statul roman a fost "nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe pentru cetatenii sai) de la schimbatorii de bani.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de schimbatorii de bani prin reprezentanti, care au impus reguli in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustineau proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmau sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la ei. Camataria si deprecierea monezii au devenit lege.În final, rezerva statului roman de bani a fost redusa cu 90%.Ca rezultat, oamenii obisnuiti si-au pierdut pamanturile si casele.Roma a plonjat într-o bezna epocilor întunecate.
Exista o intreaga teorie despre dreptul statului de a percepe taxe si impozite(obligatia cetateanului de a plati taxe si impozite) si obligatia generala a statului de a cheltui acestea in folosul public.Insa …cum? Suna cunoscut in zilele noastre? Evul mediu insa a aruncat societatea umana inapoi cu sute de ani comparativ cu civilizatia romana. Din evul mediu s-a simtit nevoia punerii la adapost a averii in special al aurului de vicisitudinile vremurilor. Aurarul a fost acel individ care si-a asumat acest rol de pazitor urmand a fi rasplatit pentru acest fapt. Cu timpul prin dezvoltarea si specializarea ocupatiilor oamenilor,descoperirea de noi pamanturi , nevoia de PLATI in aur s-a facut din ce in ce mai resimtita.Aurarii au dezvoltat o idee geniala.De ce sa transporte aur pe distante mari cu un enorm efort in oameni de incredere care sa pazeasca aurul transportat? Oare nu era suficient ca in locul aurului sa fie trimisa o scrisoare speciala pentru ca un alt depozitar de aur din alte tinuturi sa execute plata? Pana aici nimic rau…dimpotriva,ideea este ca genialitate echivalenta cu descoperirea focului sau a rotii. -Contiunuare in partea a II-a- "Aurarii"

Alex Tabarrok

Economia (ştiinţa deprimantă si oprimată de bancheri) străluceşte într-adevăr în acest discurs optimist, în care economistul Alex Tabarrok argumentează că, comerţul liber şi globalizarea formează lumea noastră odată divizată într-o comunitate de partajare de idei, mai sănătoasă, fericită şi prosperă decît predicţiile oricui. Subtitrare in limba romana...

Baruri, restaurante, firme de catering

Aici se pot identifica 2 situatii. 1.prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si 2.cea a bunurilor vandute care se considera produse finite. Exemple de: - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering. 1. Pentru produse finite a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale % = 401 301 302 4426 b. Productia (pe baza notei de predare) si consumului specific din retetare(pe baza bonului de consum) 345 = 711 601 = 301 602 = 302 c. Vanzarea produselor finite realizate - vanzare en-gros: 4111 = % 701 4427 5311/5121 = 4111 4427=% 4426 4423 - magazinul propriu:Transfer intern de la produse finite la marfuri (nota de transfer,NIR) 371 = 345 371 = 378 371 = 4428 (include 4426 de la furnizori si TVA de la ad.comercial C378*19%) - vanzare cu amanuntul prin magazinul propriu: 5311/5121 = % 707 4427 -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 607 = 371 378 = 371 4428 = 371 d. Descarcarea gestiunii produselor finite (nu pt. vanzarea cu amanuntul prin magazinul propriu) 711 = 345 -Tva 4427=% 4426 4423 2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul) a. Achizitia marfii % = 401 371 4426 si concomitent 371 = % 378 4428 b. Vanzare marfa si incasare 5311/5121 = % 707 4427 c. Descarcarea de gestiune -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 % = 371 378 4428 607 -Tva 4427=% 4426 4423

Imobilizarile corporale in curs de executie

Imobilizarile sunt de trei feluri: imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizari financiare. In cazurile de mai jos este vorba de imobilizari corporale care insa nu au aceasta calitate deoarece sunt in "curs de executie"(investitii) In exemplele de mai jos simbolul 21_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 211, 212, 213 si 214. I. Intrarea in patrimoniu 1. Achizitionarea si intrarea in patrimoniu 231 = 404 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de furnizori] 231 = 451, 453 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare] 2. Realizarea in regie proprie a imobilizarilor in curs 231 = 722 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate] 3. Imobilizarile corporale in curs aportate la capitalul social 231 = 456 II. Inregistrari contabile privind constructia unei cladiri. 1. Se acorda un avans constructorului 409 = 404 404 = 512 2. Primirea facturilor pentru lucrari partiale 231 = 404 [facturi lucrari partiale] 404 = 409 [factura storno avans] 3. Receptionarea si punerea in functiune a cladirii 212 = 231 III. Alte inregistrari 1. Receptia imobilizarilor in curs 21_ = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune] IV. Iesirea din patrimoniu 1. Vanzarea imobilizarilor in curs 461 = 758 [valoarea de vanzare a imobilizarilor in curs] 658 = 231 [valoarea de inregistrare a imobilizarilor in curs vandute] 2. Iesirea din patrimoniu a imobilizarilor in curs calamitate 671 = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie distruse de calamitati]

Registrele contabile.

Suna anacronic "registre" in conditiile date de implementarea IT-ului in tehnica de evidenta contabila contemporana.Legea contabilitatii prevede insa ca obligatorii trei registre ,potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2) si Cartea mare (cod 14-1-3). Se mai adauga si Registrul de Corespondenta prin legea comerciala. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.Leguitorul nu lasa sa se foloseasca altfel aceste registre aratand si modul de tinere si completare: ordonata si pertinenta standardizandu-le astfel. Desi poarta denumirea de "registre" ,registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Pentru securizarea datelor, paginile din registre se numeroteaza iar numerotarea se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Clasic orice document ce sta la baza inregistrarii in contabilitate se conteaza (chiar pe acel document,ex: 604 - 401;4426-401)iar contarea se trece direct in registrul jurnal sau in registre jurnal auxiliare,intermediare iar totalurile acestora se trece in registrul jurnal. 1.Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Nota:prin exceptie persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu . Orice contabilitate trebuie ajustata la realitate prin inventariere faptica.Daca am face o analogie intre un film si contabilitate as spune ca inregistrarea contabila este un cadru luat la un moment dat iar registrul jurnal este "filmul" activitatii.Ultimul cadru este inventarul.Ne arata de unde s-a plecat si unde s-a ajuns.Ultimul cadru este si primul cadru intr-un nou film (exercitiu financiar) N+1.Bilantul este recenzia ultimului cadru si implicit primului cadru. 2.Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar. Bilantul: pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 3.Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Cartea mare este tot un registu jurnal insa structurat nu dupa factorul timp (si structura organizatorica a firmei) ci dupa conturile folosite.Acest jurnal este foarte important pentru contabil deoarece sistematizeaza evenimentele dupa felul conturilor folosite, rulajele si soldurile conturilor fiind trecute intr-un tabel special numit Balanta de Verificare .Sensul si rostul registrului Cartea mare este de a furniza date pentru balanta de verificare. Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabila care cuprinde toate conturile sintetice si reflecta existenta si miscarea tuturor elementelor de activ si de pasiv la un moment dat. Cartea mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor si sta la baza intocmirii balantei de verificare. Pentru stabilirea rulajelor se preia in Cartea mare rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor se stabileste prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor. Soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului, care se inscrie pe randul destinat in acest scop. Pastrarea registrelor: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Forme de inregistrare in contabilitate Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt: "pe jurnale", "maestru-sah" si forma combinata "maestru-sah cu jurnale". In cadrul formei de inregistrare in contabilitate "pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verificare. Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Notele de contabilitate se intocmesc pe baza de note justificative sau note de calcul si se inregistreaza in mod cronologic in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operatiuni, cum sunt: 1. Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5); 2. Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); 3. Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7); 4. Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8); 5. Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10); 6. Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-17). Lunar sau la alta perioada prevazuta de lege, in fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare inregistrate in cursul lunii (perioadei), totaluri care se inscriu in Registrul-jurnal. Contabilitatea analitica se poate tine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul altor formulare tipizate comune (fisa de cont analitic pentru valori materiale, fisa de cont pentru operatiuni diverse etc.) sau specifice, folosite in acest scop. In cadrul formei de inregistrare "maestru-sah", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verificare. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele justificative, la fel ca in cazul formei de inregistrare "pe jurnale". In vederea inregistrarii in Registrul-jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile (sortare pe feluri de operatiuni, verificare, evaluare, contare). Daca pentru acelasi fel de operatiuni exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza cu ajutorul documentelor cumulative intocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatiuni. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2A). In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata "maestru-sah cu jurnale", pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare "maestru-sah" se utilizeaza jurnalele auxiliare specifice formei de inregistrare "pe jurnale".

Clauze abuzive in contractele dintre comercianti si consumatori

Legea nr. 193/2000 (r1) din 06/11/2000 ,modificata si completata,stabileste clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: - comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); - comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane - agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

Recuperari date

Din seria programelor utile si gratuite va recomand "Recuva" (pronunţat "recuperare") este un utilitar freeware pentru Windows, folosit pentru a restaura fişierele care au fost şterse accidental de pe computerul dv-stra. Aceasta include imagini,fisere golite de la "coşul de gunoi"(recycle bin), precum şi de imagini şi alte fişiere care au fost şterse de către utilizator din eroare de pe cardurile de memorie ale aparatelor foto digitale sau MP3 playere. Aceasta va aduce înapoi chiar şi fişiere care au fost şterse din iPod sau telefoane celulare. Programul este simplu si intuitiv cu rezultate excelente.
Se poate downloada de aici:
Download Recuva from FileHippo.com Click ,dreapta sus.

Majorarile de intraziere.

Avand in vedere ca majorarile de intarziere se stabilesc de catre organele fiscale pe baza deciziei de calcul al accesoriilor, consider ca in prezent,majorarile de intarziere , nu trebuie achitate din proprie initiativa de catre societate. (Se poate calcula statistic o suma medie care v-a fi consemnata in BVC si de care se v-a tine cont extracontabil la repartizarea dividendelor - in sensul deducerii lor din profitul de repartizat la dividende pentru anul N-1, urmand a fi preluat in BVC-ul anului urmator.In acest sens este utila inregistrarea obligatiei fiscale accesorie pe ct 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal) In cazul in care se doreste achitarea oricaror obligatii ce ar putea fi datorate de societate, puteti solicita organului fiscal emiterea unei Decizii de impunere care sa consemneze cuantumul si modul de calcul. Atentie: numai pe baza Deciziei de impunere majorarile de intarziere vor fi inregistrate in evidenta proprie a societatii ca obligatii fiscale (avand si rolul de document justificativ), in timp ce, pe baza aceluiasi document, majorarile considerate nedatorate pot fi contestate. Majorarile de intarziere sunt un accesoriu la obligtia fiscala data. Accesoriile obligatiilor fiscale au suferit transformari importante in timp atat din punctul de vedere al structurii, cat si al nivelului. Conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Avand in vedere obiectivul majorarilor de intarziere de a descuraja neplata obligatiilor fiscale in raport cu alte obligatii de plata ale contribuabilului, nu sunt de anticipat cresteri ale nivelului majorarii de intarziere. De altfel, luand in considerare faptul ca unei cote de 0,1% pe zi ii corespunde un nivel de 36,5% pe an, se poate constata ca majorarile de intarziere sunt cu mult mai mari decat cele mai penalizatoare dobanzi practicate pe piata. Modul de calcul al majorarilor de intarziere este, de regula, liniar, pe zile calendaristice, incepand cu ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care expira termenul de plata si pana la data indeplinirii conditiilor de incetare a calculului. Determinarea cuantumului dobanzilor se realizeaza utilizand urmatoarea formula: Majorari de intarziere la data t = Suma datorata x Nr. de zile intarziere (de la scadenta pana la data t) x cota majorarilor de intarziere (0,1%) Exemplu: La data de 10 martie, la SC "G" SRL, organele fiscale stabilesc in urma inspectiei ca obligatia fiscala reprezentand impozit pe profit este de 2.000 lei, si nu de 1.700 lei cat a fost achitat la 25 ianuarie 2008. In consecinta, societatea va datora pentru diferenta de 300 lei majorari de intarziere incepand cu 26 ianuarie. Majorarea de intarziere datorata la 10 martie 2008 este in valoare de 13,5 lei, aceasta fiind calculata astfel: 300 lei diferenta de plata x 45 zile calendaristice x 0,1% cota majorarii de intarziere. Nota: majorarile de intarziere Nu sunt deductibile dpv fiscal. Se poate folosii formula:(numai in cazul impunerii definitive) 698.xx = 4481.xx -plata 4481.xx = 5121 -sau in numerar, direct la Adm.Fin. 542.xx = 5311 4481.xx = 542.xx

vineri, 21 august 2009

Fisa Postului

Orice model de fisa postului trebuie structurat astfel:Identificarea postului;Descrierea postului;Specificatiile postului . Luati modelul cadru de mai jos si adaptati-l situatiei dumneavoastra. Mult succes! Model-cadru pentru fisa postului. Fisa postului [Denumirea postului] I.Identificarea postului 1. Numele si prenumele titularului: 2. Denumirea postului: 3. Pozitia in COR/Cod: 4. Departamentul/locatia: 5. Nivelul postului: [Conducere/coordonare sau executiet] 6. Relatiile organizatorice a. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate): b. Functionale (colaborare, pe orizontala): c. Reprezentare (colaborare, consultanta): II.Descrierea postului 1. Scopul general al postului: [O fraza, maximum doua] 2. Obiectivele postului: [Descrieti principalele obiective si mentionati-le in ordinea importantei lor.] 3. Descrierea sarcinilor/atributiilor/activitatilor postului: [Intre 8 si 15 sarcini-cheie, mentionate in ordinea importantei lor, sunt in general suficiente pentru a descrie ce trebuie sa faca ocupantul postului.] 4. Descrierea responsabilitatilor postului a. Privind relatiile interpersonale/comunicarea: b. Fata de echipamentul din dotare: c. In raport cu obiectivele postului: d. Privind securitatea si sanatatea muncii: e. Privind regulamentele/procedurile de lucru: 5. Conditiile de lucru ale postului a. Programul de lucru: b. Conditiile materiale: [Acolo unde este cazul, precizati aspectele specifice postului cu privire la:ambient, pozitie de lucru, deplasari, spatiu de lucru, beneficii ale angajatului.] c. Conditii de formare profesionala: 6. Gradul de autonomie a. Autoritate asupra altor posturi: b. Delegare (inlocuitori, sarcini delegate): [Mentionati numele persoanei inlocuitoare, cu precizarea limitelor de competenta si a sarcinilor pe perioada delegarii.] 7. Indicatori de performanta: [Precizati performantele financiare sau non-financiare pe care trebuie sa le atinga ocupantul postului si indicatorii care evalueaza gradul in care s-au atins aceste performante.] 8. Perioada de evaluare a performantelor: [In general, evaluarea performantelor se face cel putin anual.] 9. Evolutii posibile: [Numiti postul pe care ar putea sa avanseze titularul dupa obtinerea unor performante constant superioare.] III.Specificatia postului 1. Nivelul de studii: 2. Calificarile/specializarile necesare: 3. Competentele postului: 4. Experienta de lucru necesara (vechimea in specialitatea ceruta de post): Data, Numele si semnatura Numele si semnatura titularului postului, sefului ierarhic, APROBAT Director general,

Diurna-cazare

Justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentind drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare; in cazul cheltuielilor medicale este necesar si avizul policlinicii de specialitate. Conform Codului fiscal persoanele juridice private (societati comerciale, fundatii, etc) si persoane fizice autorizate pot acorda de 2,5 ori suma prevazuta pentru institutii publice. Pentru institutii publice pentru deplasarile in strainatate aceasta diurna este prevazuta de HG nr. 518 / 1995 - privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In situatia in care in unele tari, potrivit practicii existente pe plan local, nu se elibereaza documente sau acestea sint retinute de catre autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie data pe propria raspundere.(atentie,NU sunt deductibile fiscal daca nu sunt confirmate de catre reprezentanta Romaniei in tara respectiva) In tarile in care Romania are reprezentante, declaratia se confirma de catre aceste reprezentante, daca pentru obtinerea acestei confirmari nu sint necesare cheltuieli de deplasare. Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avindu-se in vedere: a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei; b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a Romaniei, atit la plecarea in strainatate, cit si la inapoierea in tara. Cazarea. Conform Codului fiscal cheltuielile de transport si de cazare in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin normele la Codul fiscal, sunt deductibile fiscal.

Pentru cazare se poate deconta o suma de 0.75*plafonul pentru tara in care s-a facut deplasarea.

Administratorul da o declaratie pe proprie raspundere ca s-a cazat in perioada.... Nota: deplasari cu mijloace auto-pentru diurna e un pic mai complicat sa dovediti data plecarii si a sosirii. Pe ordinul stampilat de firma externa (se mai pun stampile in afara tarii?) sau semnat de reprezentantul acesteia se trec datele de sosire/plecare, repectiv orele. Ce-i drept acestea nu coincid cu ora de plecare/ sosire in tara. Cred ca de folos ar fi un bon de benzina de pe traseu(plecare/sosire). Daca are ora de emitere se poate face un calcul al zilelor de diurna in baza ordinului si al bonurilor de benzina. Se poate stampila/ semna ordinul de deplasare cu trecerea orei si la statia de benzina unde alimentati cand plecati/ sau va intoarceti din tara. Ideea este sa convingeti inspectorul fiscal prin documentele pe care le aveti ca ati calculat corect numarul de zile de diurna acordata. Neexistand niste bilete nu sunt date/ore certe ,trebuie sa va pregatiti ..... convingator.

Repartizarea profitului

Repartizarea profitului la inchiderea exercitiului financiar.
Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita.
La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117 analitic distinct (de ex. 09).
Repartizarea profitului se face dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv:
117.09=117.xx; 457, 129.
In soldul creditor al contului 117.09 poate ramane profit nerepartizat. Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2008 aduce noi reglementari in domeniului impozitului pe profit, prin majorarea perioadei de recuperare a pierderii fiscale de la 5 la 7 ani pentru pierderea fiscala realizata incepand cu anul 2009. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 91/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Guvernul a stabilit ca pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. Executivul a a luat aceasta masura avand in vedere ca exista domenii de activitate in care infiintarea si dezvoltarea unei afaceri necesita o perioada mai lunga de timp pana la inregistrarea veniturilor din exploatare. In prezent, Codul fiscal prevede ca pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. In cazul persoanelor juridice straine, se iau in considerare numai veniturile si cheltuielile care pot fi atribuite sediului permanent in Romania. De asemenea, Codul fiscal mai stabileste ca pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.

Cheltuielile

O scurta trecere in revista a cheltuielilor cred ca e binevenita.Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in: a) activitate de exploatare, b)activitatea financiara, c) activitatea extraordinara. Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia poate varia de la o intreprindere la alta. "Recuperarea" acestor cheltuieli se realizeaza in principal pe seama veniturilor din exploatare(in sensul includerii cheltuielilor in costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare). In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala). Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activitatilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi: A. Cheltuieli de exploatare, din care: 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri"; 61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi; 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi"; 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate"; 64 "Cheltuieli cu personalul"; 65 "Alte cheltuieli de exploatare". B. Cheltuieli financiare: 66 "Cheltuieli financiare". C. Cheltuieli excepţionale: 67 "Cheltuieli excepţionale". (conturi de evidenta) D. Cheltuieli cu amortizările si provizioane: 68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioane". E. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit". (nota: conturile ce contin cifra "8" sunt conturi de ajustari sau rectificari) In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfarşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului (ct 121). Relaţiile contabile de principiu pentru inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele: a)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 1 capitaluri:- dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate,amortizarea primei de rambursare a obligaţiunilor; b)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 2 Imobilizari:- amortizările si provizioanele aferente imobilizărilor,conturi de rente , valoarea neta contabila a imobilizărilor ieşite din intreprindere; c)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 3 Stocuri - materii prime si materiale consumabile, mărfuri vandute, uzură stocuri şi obiectelor de inventar,deprecierea stocurilor pentru... d)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 4 Terti - salariile si contribuţiile datorate, lucrări si servicii facturate de terţi, impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea creanţelor etc.; e)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 5 Trezorerie - sumele achitate pentru lucrări si servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind cesiunea titlurilor de plasament. Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra in următoarele situaţii: a) inregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului; b) inregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin intocmirea unei facturi in roşu, in contabilitatea clientului; c) inregistrarea la inchiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent; d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc.

Libertatea de a alege

Psihologul Barry Schwartz are în vizor principiul de bază al societăților occidentale: libertatea de a alege. După părerea lui Schwartz, posibilitatea de a alege nu ne-a făcut mai liberi ci mai încremeniți de spaimă, nu mai fericiți, ci mai nesatisfăcuți. Subtitrare in limba romana...

Garantii gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Echipament de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate % = 401 303 4426 2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora % = 303 603 4282 3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati 4282 = 4427 4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati 421 = 4282

Leasingul financiar

A. La locator - finantator Achizitionarea bunului de la furnizor % = 404 21_ 4426 Predarea bunului catre utilizator 2675 = 21_ - predarea efectiva a bunului Facturarea ratelor de leasing 4111 = % 706 - cota parte din valoarea bunului 766 - cota parte din dobanda 4427 - TVA aferent operatiunii Cota parte din valoarea de intrare a bunului ca o cheltuiala de exploatare si diminuarea creantei 6583 = 2675 - cu valoarea din contul 706 B. La locatar - utilizator Primirea bunului 21_ = 167 - cu valoarea integrala a bunului = 401 - cu valoarea comisionului de administrare platit = 446 - cu valoarea taxei de inmatriculare achitata 8036 = 891 - valoarea ratelor de platit egala cu ce s-a inregistrat in contul 167 8051 = 891 - valoarea dobanzii de plata din contractul de leasing Reducerea valorii datorate societatii de leasing prin inregistrarea platii avansului 167 = 404 Inregistrarea amortizarii bunului achizitionat 6811 = 281_ Factura ce contine rata lunara % = 404 167 in anumite situatii in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea 1687 numai daca optati pentru inregistrarea 666 = 1687 666 daca nu faceti optiunea de mai sus 613 daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167 4426 TVA aferent operatiunii Daca optati pentru varianta 666 = 1687 la sosirea facturii 666 = 1687 - preluarea dobanzii pe cheltuieli 891 = 8036 valoarea ratei egala cu ce se inregistreaza in debit cont 167 891 = 8051 valoarea dobanzii egala cu ce se inregistreaza in contul 666 Inregistrarea politei RCA 471 = 401 cu valoarea ratei de asigurare platite 613 = 471 trecerea pe cheltuieli conform politei La sfirsitul contractului de leasing % = 404 167 transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 4426

joi, 20 august 2009

Constructii - montaj

I. In contabilitatea societatii de constructii - montaj 1. Evaluarea la sfarsitul lunii a lucrarilor neterminate: 332 = 711 2. Emiterea facturii catre client pe baza situatiei de lucrari: 4111 = % 704 4427 si concomitent 711 = 332 - descarcarea lucrarilor facturate II. In contabilitatea beneficiarului 1. Inregistrea avansurilor facturate beneficiarului de catre societatea de constructii: % = 404 232 4426 2. Receptia de catre beneficiar a lucrarilor executate pe baza devizelor si situatiilor de lucrari % = 404 231 4426 3. Receptia lucrarii de constructii pe baza procesului de receptie finala 212 = 231

Tipografie

1. Inregistrea tipariturilor (carti, reviste, etc.) primite de la tipografii pe baza avizului de insotire al marfii: 345 = 711 (la cost de productie) 2. Inregistrarea cheltuielilor legate de tiparirea lucrarilor (carti, reviste, etc.) pe baza facturii primite de la tipografii: % = 401 628 4426 3. Vanzarea tipariturilor catre clienti pe baza de factura: 4111 = % 701 4427 Concomitent se inregistreaza si descarcarea gestiunii de tiparituri vandute: 711 = 345 (la cost de productie) 4. Darea in custodie de tiparituri la terti, pe baza avizului de expeditie: 354 = 345 5. Vanzarea tipariturilor aflate in custodie, pentru care se intocmeste factura in baza situatiei de vanzari transmisa de client: - tiparituri aflate in custodie vandute: 345 = 354 - descarcarea gestiunii de tiparituri din custodie vandute: 711 = 345 - inregistrea creantei fata de client pentru tipariturile vandute: 4111 = % 701 4427 6. Retururi de tiparituri aflate in custodie: 345 = 354 7. Gratuitati acordate tertilor: - descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu gratuit: 658 = 345 - inregistrea TVA - ului colectat aferent bunurilor acordate cu titlu gratuit: 635 = 4427 8. Sponsorizari acordate in baza contractelor de sponsorizare incheiate: - descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu de sponsorizare: 658 = 345 9. Distrugerea tipariturilor expirate: - descarcarea de gestiune pentru tipariturile distruse: 658 = 345 - inregistrea TVA - ului colectat aferent tipariturilor distruse: 635 = 4427 - inregistrarea produselor reziduale rezultate: 346 = 711 - vanzarea produselor reziduale rezultate: 4111 = % 703 4427 711 = 346

miercuri, 19 august 2009

TRATAMENTUL SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE

Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii in toate domeniile de activitate.Prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; intretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate in administrarea lor; intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, in care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Hotararile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor prevazute mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane interesate. Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; in cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiilor. Persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii. In cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile. Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt: a) avertismentul; b) amenda contraventionala; c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Sanctiunile contraventionale complementare sunt: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati; c) inchiderea unitatii; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activitatii agentului economic; f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala. Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridica. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale si se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa. Amenda contraventionala are caracter administrativ.Limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi: a) 1 miliard lei, in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; b) 500 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale Guvernului; c) 50 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; d) 25 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetele locale. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul legal, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie.Cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit in prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii. In cazul in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat. Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei. Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. Constatarea contraventiei Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale. Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului. Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea. In cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu domiciliul in strainatate, in procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele solicitate In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal. Aplicarea sanctiunilor contraventionale In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal. In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal. In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o incaseze, potrivit legislatiei in vigoare si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita. Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii. Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte.Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. In acest caz:a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificand data si ora efectuarii platii;b) se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face parte. Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii.Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii curge de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea. Caile de atac Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii. Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru. Executarea sanctiunilor contraventionale Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege;b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.In vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plangere in termenul legal, in termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea, in termen de 30 de zile de la data la care hotararea a devenit irevocabila, astfel:a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica;b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in a caror raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in circumscriptia careia s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama, dupa caz, si de partea din amenda care a fost achitata.In cazul in care contravenientul, citat de instanta, nu a achitat amenda, instanta procedeaza, daca exista acordul expres al acestuia, la inlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 de ore, iar pentru minori incepand cu varsta de 16 ani, de 25 de ore.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Urmarirea punerii in executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de executari civile de pe langa judecatoria in a carei raza s-a savarsit contraventia, in colaborare cu serviciile specializate din primarii.Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile legii.In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.Daca bunurile au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

Documentele folosite de o PFA

Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. Contabilitatea in partida simpla nu presupune utilizarea planului de conturi general folosit de persoanele juridice care au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Ordinul nr. 1040/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16/07/2004 aproba Normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Potrivit acestora, contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in aceste norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate. In functie de necesitati, contribuabilii pot utiliza si alte formulare, stabilite prin norme metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila. In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de normele legale. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate: denumirea documentului, numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completa, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul), continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii, alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documente justificative. Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitii de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4). In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norma de venit, pentru a fi inregistrate in evidenta contabila, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, si dispozitie de plata-incasare catre casierie. Evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel: venituri din activitati care constituie fapte de comert, venituri din profesii libere, alte venituri. Pentru inregistrarea veniturilor din activitati independente, contribuabilii vor utiliza, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii, formularele inseriate si numerotate, prevazute in prezentele norme metodologice, dupa caz:- Chitanta (cod 14-4-1); - Factura (cod 14-4-10/aA) sau Factura (cod 14-4-10/A); - Bon de comanda-chitanta (cod 14-4-11/a si cod 14-4-11); - Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Monetar (cod 14-50-61); - Extras din borderoul de plati din data de............. (cod 14-4-20). Pentru fiecare tip de activitate desfasurata, se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22/b) in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica. Contribuabilii care desfasoara activitati de comert angro vor intocmi, pentru livrarile efectuate, formularele Factura ; cei care desfasoara activitate de comert cu amanuntul vor intocmi zilnic formularul Monetar, si in conditiile in care se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale, iar cei care desfasoara activitate de productie vor intocmi pentru livrarea productiei formularele Factura, respectiv Factura fiscala si/sau Chitanta, dupa caz. Contribuabilii care desfasoara urmatoarele activitati: organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.), activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial), activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea, transport de bunuri si de persoane, alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pot intocmi, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, formularele Factura, Chitanta sau alte formulare, inseriate si numerotate. In relatiile cu persoanele juridice, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca factura pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca. In relatiile cu persoanele fizice, contribuabilii sunt obligati ca, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata vor intocmi factura in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse, pe randul “Total”, nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse. Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse, si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii care nu efectueaza cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot sa evidentieze aceste cheltuieli numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse. In Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii (imobilizari, obiecte de inventar, stocuri etc. - valori materiale aflate in gestiune). Registrul-inventar se intocmeste la contribuabili intr-un singur exemplar si serveste ca document de inregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative. Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere. Se arhiveaza impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Orice suma platita, respectiv incasata, in numerar sau prin banca se va inregistra in mod obligatoriu, cronologic, in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunerea lor la organele fiscale pentru inregistrare. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, evidenta taxei pe valoarea adaugata colectate se tine cu ajutorul Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a). In acest jurnal, se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta etc.) valoarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumparari (cod 14-6-17/b). In acest jurnal se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare etc.) valoarea cumpararilor de bunuri si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Conform Ordonantei de urgenta nr. 28/ 1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale, precum si activitatile economice desfasurate in mod independent de persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu exceptia activitatilor de taximetrie auto pentru marfuri si persoane, nu necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.