TRATAMENTUL SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE

Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii in toate domeniile de activitate.Prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; intretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate in administrarea lor; intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, in care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Hotararile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor prevazute mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane interesate. Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; in cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiilor. Persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii. In cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile. Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt: a) avertismentul; b) amenda contraventionala; c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Sanctiunile contraventionale complementare sunt: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati; c) inchiderea unitatii; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activitatii agentului economic; f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala. Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridica. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale si se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa. Amenda contraventionala are caracter administrativ.Limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi: a) 1 miliard lei, in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; b) 500 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale Guvernului; c) 50 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; d) 25 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetele locale. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul legal, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie.Cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit in prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii. In cazul in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat. Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei. Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. Constatarea contraventiei Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale. Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului. Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea. In cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu domiciliul in strainatate, in procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele solicitate In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal. Aplicarea sanctiunilor contraventionale In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal. In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal. In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o incaseze, potrivit legislatiei in vigoare si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita. Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii. Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte.Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. In acest caz:a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificand data si ora efectuarii platii;b) se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face parte. Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii.Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii curge de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea. Caile de atac Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii. Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru. Executarea sanctiunilor contraventionale Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege;b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.In vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plangere in termenul legal, in termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea, in termen de 30 de zile de la data la care hotararea a devenit irevocabila, astfel:a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica;b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in a caror raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in circumscriptia careia s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama, dupa caz, si de partea din amenda care a fost achitata.In cazul in care contravenientul, citat de instanta, nu a achitat amenda, instanta procedeaza, daca exista acordul expres al acestuia, la inlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 de ore, iar pentru minori incepand cu varsta de 16 ani, de 25 de ore.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Urmarirea punerii in executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de executari civile de pe langa judecatoria in a carei raza s-a savarsit contraventia, in colaborare cu serviciile specializate din primarii.Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile legii.In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.Daca bunurile au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

Documentele folosite de o PFA

Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. Contabilitatea in partida simpla nu presupune utilizarea planului de conturi general folosit de persoanele juridice care au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Ordinul nr. 1040/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16/07/2004 aproba Normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Potrivit acestora, contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in aceste norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate. In functie de necesitati, contribuabilii pot utiliza si alte formulare, stabilite prin norme metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila. In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de normele legale. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate: denumirea documentului, numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completa, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul), continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii, alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documente justificative. Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitii de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4). In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norma de venit, pentru a fi inregistrate in evidenta contabila, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, si dispozitie de plata-incasare catre casierie. Evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel: venituri din activitati care constituie fapte de comert, venituri din profesii libere, alte venituri. Pentru inregistrarea veniturilor din activitati independente, contribuabilii vor utiliza, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii, formularele inseriate si numerotate, prevazute in prezentele norme metodologice, dupa caz:- Chitanta (cod 14-4-1); - Factura (cod 14-4-10/aA) sau Factura (cod 14-4-10/A); - Bon de comanda-chitanta (cod 14-4-11/a si cod 14-4-11); - Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Monetar (cod 14-50-61); - Extras din borderoul de plati din data de............. (cod 14-4-20). Pentru fiecare tip de activitate desfasurata, se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22/b) in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica. Contribuabilii care desfasoara activitati de comert angro vor intocmi, pentru livrarile efectuate, formularele Factura ; cei care desfasoara activitate de comert cu amanuntul vor intocmi zilnic formularul Monetar, si in conditiile in care se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale, iar cei care desfasoara activitate de productie vor intocmi pentru livrarea productiei formularele Factura, respectiv Factura fiscala si/sau Chitanta, dupa caz. Contribuabilii care desfasoara urmatoarele activitati: organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.), activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial), activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea, transport de bunuri si de persoane, alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pot intocmi, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, formularele Factura, Chitanta sau alte formulare, inseriate si numerotate. In relatiile cu persoanele juridice, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca factura pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca. In relatiile cu persoanele fizice, contribuabilii sunt obligati ca, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata vor intocmi factura in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse, pe randul “Total”, nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse. Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse, si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii care nu efectueaza cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot sa evidentieze aceste cheltuieli numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse. In Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii (imobilizari, obiecte de inventar, stocuri etc. - valori materiale aflate in gestiune). Registrul-inventar se intocmeste la contribuabili intr-un singur exemplar si serveste ca document de inregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative. Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere. Se arhiveaza impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Orice suma platita, respectiv incasata, in numerar sau prin banca se va inregistra in mod obligatoriu, cronologic, in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunerea lor la organele fiscale pentru inregistrare. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, evidenta taxei pe valoarea adaugata colectate se tine cu ajutorul Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a). In acest jurnal, se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta etc.) valoarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumparari (cod 14-6-17/b). In acest jurnal se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare etc.) valoarea cumpararilor de bunuri si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Conform Ordonantei de urgenta nr. 28/ 1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale, precum si activitatile economice desfasurate in mod independent de persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu exceptia activitatilor de taximetrie auto pentru marfuri si persoane, nu necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

IAS 10-Evenimente ulterioare datei bilanţului

Evenimente ulterioare datei bilanţului

Obiectivul acestui standard este de a stabili următoarele:

a) Momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaţiile financiare pentru evenimente ulterioare datei bilanţului;

b) Informaţiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare, precum şi la evenimentele ulterioare datei bilanţului.

De asemenea, acest standard solicită ca o entitate să nu îşi pregătească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului indică faptul că acest principiu nu mai este valabil în cazul entităţii respective.

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare.

Sunt identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului, după cum urmează:

· care fac dovada unor condiţii / circumstanţe existente la data bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare); · care indică circumstanţe ce au apărut ulterior datei bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare).

Exemplu:

O societate pregăteşte situaţii financiare anuale pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2009

Consiliul de Administraţie al societăţii aprobă aceste situaţii financiare pe data de 22 februarie 2010.

Pe 23 februarie sunt făcute publice anumite informaţii din aceste situaţii financiare (inclusiv profitul obţinut în 2009).

Situaţiile financiare sunt apoi distribuite acţionarilor începând cu 3 martie 2010 şi sunt aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din data de 28 martie 2010. Situaţiile financiare aprobate de AGA, însoţite de decizia de aprobare, sunt depuse la Administraţia Financiară pe 15 mai 2010

În acest caz, data autorizării pentru publicare este 22 februarie 2010.

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente survenite între 31 decembrie 2009 şi 22 februarie 2010.

Evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare

Entitatea va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare.

Exemple de evenimente care necesită ajustare: - soluţionarea la un moment ulterior datei bilanţului a unui litigiu, care confirmă că entitatea avea o obligaţie la data bilanţului; - obţinerea ulterior datei bilanţului a unor informaţii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau depreciate la data bilanţului;

- descoperirea de fraude sau erori ce arată ca situaţiile financiare sunt incorecte; - determinarea, ulterioară datei bilanţului, a costului unor active achiziţionate înainte de data bilanţului, pentru care costul de achiziţie nu a putut fi determinat cu suficientă exactitate până la data bilanţului.

Evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare

Entitatea NU va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare care reflectă evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare. Exemplu de evenimente ce nu necesită ajustarea: -declinul în valoarea de piaţă a participaţiilor în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare. Entitatea nu va ajusta valoarea investiţiilor prezentate în bilanţ deoarece scăderea valorii de piaţă nu se referă la condiţiile în care s-au făcut investiţiile la data bilanţului, ci reflectă circumstanţe ce au apărut în perioada următoare.

-Dacă dividendele deţinătorilor de instrumente de capital sunt declarate după data bilanţului, o entitate nu trebuie să recunoască acele dividende ca datorie la data bilanţului.

Valoarea dividendelor ce au fost declarate după data bilanţului contabil, dar înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru depunere, trebuie prezentate în conformitate cu IAS 1 (în notele la situaţiile financiare).

O entitate NU trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii dacă managementul determină după data bilanţului: · fie că intenţionează din proprie iniţiativă să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, · fie că este forţat să recurgă la una din aceste două soluţii pentru că nu are nici o altă variantă realistă în afara acestora. În acest caz, prezentarea în situaţiile financiare se va face conform prevederilor IAS 1.

Entitatea trebuie să prezinte data la care situaţiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum şi cine a dat această autorizare. Comunicarea acestei date este foarte importantă pentru utilizatorii situaţiilor financiare, pentru că ea indică şi faptul că evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate în respectivele situaţii financiare. În cazul în care entitatea primeşte după data bilanţului informaţii despre circumstanţe care existau la data bilanţului, va trebui sa actualizeze prezentarea acestor circumstanţe în situaţiile financiare conform noilor informaţii. În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare au o importanţă semnificativă, neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte pe baza acestor situaţii.

O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare: · natura evenimentului; şi · o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare, ce pot avea o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situaţii financiare de a face evaluări sau de a lua decizii: - modificări neobişnuit de mari în preţurile activelor sau în cursurile de schimb valutar; - modificări ale ratelor de impozitare sau ale legislaţiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creanţelor sau datoriilor privind impozitul amânat sau pe cel curent (IAS 12); - emiterea de garanţii semnificative; - combinarea de societăţi (fuziuni/achiziţii) sau înstrăinarea unei filiale importante; - anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi; - achiziţionări sau cedări majore de active sau exproprierea de către guvern a unor active importante; - distrugerea unei secţii de producţie în urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilanţului; - anunţarea sau începerea implementării unei restructurări majore (IAS 37); - tranzacţii importante sau potenţiale cu acţiunile entităţii; - începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilanţului.

Debitori diversi

Exemple : 1.dif. de curs favorabile la finalul anului pt. debitele in devize 461 debitori diversi = 765 venituri din dif de curs

2.titluri mobiliare de plasament cedate 461 debitori diversi = 109 actiuni proprii

3.debite reactivate 461 debitori diversi = 754 venituri din creante reactivate

4.creante din imprumuturi pentru obligatiuni emise 461 debitori diversi = 161 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

5.dividende de incasat pt. titluri de plasament 461 debitori diversi = 761 venituri din imobilizari financiare

6.vanzarea elementelor de activ imobilizari 461 debitori diversi = 7583 venituri din vanzarea activelor 461 debitori diversi = 4427 TVA colectata

7.creantele societatii din chirii 461 debitori diversi = 706 venituri din chirii 461 debitori diversi = 4427 TVA colectata

8.achitarea sumelor coparticipantilor 4581 decontari din operatii de participatie-pasiv = 5121 banci lei

9.imputatii fata de terti 461 debitori diversi = 7588 alte venituri din exploatare 461 debitori diversi = 4427 TVA colectata

10.impozit in sarcina debitorilor 461 debitori diversi = 446 alte impozite si taxe

11.diferente nefavorabile de curs aferente debitelor in devize 665 chelt. privind dif. de curs = 461 debitori diversi

12.sconturi acordate debitorilor la incasarea cu anticipatie 667 chelt. cu sconturile acordate = 461 debitori diversi

13.debite incasate prin banca lei 5121 banci lei = 461 debitori diversi

14.debite scazute din evidenta datorita insolvabilitatii debitorilor 654 pierderi din creante = 461 debitori diversi

15. evidenţierea cotei de garanţie reţinută de clienţii externi;

461 debitori diverşi = 4111 Clienti

Cheltuieli fara documente justificative.

Cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ( Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare).

Nota:

Legea ,deci, RECUNOASTE existenta acestor cheltuieli inregistrate in contabilitate...e penibil sa-i ceri patronatului sa prezinte toate documentele in justificarea avansului pentru plecarile in strainatate in scopul afacerilor sale.Scopul deplasarii e clar...afacerea sa sa prospere.Se aduce un plus, de multe ori ,cu valoare economica mult mai mare decat sumele "fara documente"...insa asa e Fiscul...la venituri "inainte" ,la cheltuieli..."inapoi"...bine totusi ca nu le interzice...poate intelege si GF

Ceva despre Evaluare

Evaluarea este obligatorie in anumite momente cheie din ciclul de viata al intreprinderilor: cand intreprinderea planuieste o dezvoltare majora, sau o reorganizare radicala, cand face obiectul unei achizitii sau fuziuni, in cazul dizolvarii, lichidarii sau falimentului. Evaluarea mai este necesara investitorilor (patroni, parteneri, asociati sau actionari) si administratorilor pentru a cunoaste adevarata valoare a intreprinderilor si care este evolutia acestora. Prin evaluarea intreprinderilor se intelege aplicarea unui set de metode si tehnici - in conditiile respectarii unor proceduri conventionale – avand ca scop determinarea pretului echitabil rezultat din negocierea ipotetica a vanzarii intreprinderii in conditii de piata cunoscute , daca atat vanzatorul cat si cumparatorul ar actiona liberi de orice constrangere , ambii pregatiti, dornici si capabili sa efectueze tranzactia respectiva si fiecare avand o informatie completa pentru fundamentarea deciziei de vanzare si, respectiv, de cumparare.

In general intalnim doua tipuri de abordari: evaluarea activelor si evaluarea afacerii.

I.Evaluarea activelor este considerata mai mult o tehnica contabila decat o tehnica economica de evaluare.

- valoarea activului net contabil Se determina pe baza bilantului contabil prin scaderea valorii datoriilor din valoarea curenta de inventar a activelor.Valoarea activului net contabil este influentata de conventiile contabile folosite, de efectele inflatiei, de masura diferita in care uzura contabila aproximeaza uzura fizica si morala a activelor fizice. Valoarea activului net contabil constituie o componenta a studiului de evaluaresi deseori este considerata cea mai importanta referinta pentru valoarea intreprinderii. - valoarea activului la pretul de inlocuire nou Este utilizat in situatia in care un cumparator potential, poate alege intre a investi in constructia de la zero a unei capacitati noi, sau achizitia unei capacitati existente. Astfel, activele existente sunt evaluate in echivalentul cheltuielilor pe care le-ar presupune replicarea, din nou, respectivei capacitati. - valoarea activului la pret de lichidare Se stabileste prin estimarea valorii care s-ar putea obtine prin vanzarea fara negociere, catre cumparatori care si-ar putea manifesta interesul intr-un interval scurt de timp, la cel mai bun pret oferit de acestia, a activelor intreprinderii. Valoarea de lichidare este cea mai mica evaluare care se poate face unei intreprinderi. Valoarea de lichidare se foloseste si pentru estimarea valorii reziduale, ca parte in procesul de evaluare prin metoda fluxului de numerar.

II.Evaluarea Afacerii.

Scoala anglo-saxona de evaluare a promovat predilect abordarea valorii intreprinderii ca afacere in curs de derulare. In cazul ipoteticei tranzactii are importanta capacitatea intreprinderii de a produce venituri. Vanzatorul renunta la beneficiile sale viitoare din exploatarea intreprinderii in favoarea cumparatorului, care se presupune ca va exploata intreprinderea pe aceleasi linii ale afacerii ca in prezent , fara a opera schimbari fundamentale in obiectul de activitate, dimensiunile activitatii economice sau structura acesteia.

Aceasta abordare se refera la faptul ca valoarea unei intreprinderi este egala cu suma veniturilor nete care se estimeaza ca vor fi produse, prin exploatarea intreprinderii respective, intr-un orizont de timp nedefinit, actualizate la data ipoteticei tranzactii.

Determinarea valorii actuale se face cu ajutorul relatiei: Valoarea actuala = beneficiul actual x 1/ rata de actualizare a)Rata de actualizare estimeaza costul capitalului (rata dobanzii) corectat cu riscul asociat afacerii de a nu produce beneficii prevazute, iar (b)inversul acesteia (1 / rata de actualizare) este cunoscut sub denumirea de factor de capitalizare.Altfel spus, rata de actualizare este egala cu randamentul minim al capitalului pe care investitorul este dispus sa-l accepte. Estimarea veniturilor viitoare, cat si alegerea unei rate de actualizare ridica probleme deosebite si presupune o anumita abilitate bazata pe o buna cunoastere a mediului economic general in care evolueaza intreprinderea in cauza, o buna cunoastere a sectorului de activitate si experienta in evaluare. Factorii care determina rata de actualizare sunt urmatorii:

1.- nivelul randamentului la plasamente lipsite de risc (Rf), cu precadere titluri de tezaur emise de stat; 2.- riscul de piata (Rm - Rf), determinat ca diferenta intre randamentul mediu al tuturor titlurilor de valoare cotate pe pietele de capital si randamentul fara risc; 3.- riscul specific asociat investitiei intr-o anumita intreprindere (β).

E(ROE) = Rf + β x (Rm - Rf)

- β este singurul parametru propriu unei anumite intreprinderi, el indica masura in care riscul de a nu produce beneficiile prevazute este mai mare sau mai mic decat riscul asociat unui portofoliu larg diversificat de actiuni.

In timpul tranzactiilor apar uneori discrepante intre evaluarile cumparatorului si cele ale vanzatorului. Astfel partile pot negocia un acord prin care cumparatorul se obliga sa plateasca ulterior o suma aditionala vanzatorului , daca veniturile sale din exploatarea intreprinderii depasesc intr-o anumita proportie veniturile initial prevazute.

De multe ori utilizarea informatiilor de pe piata in evaluarea intreprinderilor trebuie facuta cu multa prudenta, deoarece acestea pot fi inselatoare.

Valoarea unor tranzactii poate da indicatii derutante pentru evaluator si datorita influentei exercitate de accesul la administrarea intreprinderii.Astfel , valoarea intreprinderii in ansamblu nu poate fi determinata pe baza unor informatii despre tranzactii partiale, decat prin corectarea acestor informatii. Este datoria evaluatorului sa opereze distinctiile si corectiile necesare pe baza analizei atente si intelegerii corecte a situatiei.

Lucrare de cercetare executată în regie şi concretizată într-un brevet, care se valorifică prin vânzare - se înregistrează recepţionarea brevetului efectuat cu mijloace proprii, în unitate 205 = 721 30.000

Documente: proces verbal de recepţie, factură fiscală, notă de contabilitate.

Imprumut bancar

Primirea şi rambursarea unui împrumut pe termen scurt şi a unui împrumut pe termen mediu sau lung, inclusiv dobânzile aferente - se înregistrează contractarea unui credit bancar pe termen scurt, care se primeşte în contul curent 5121.001 = 5191 50.000 Documente: extras de cont, notă de contabilitate. - evidenţierea dobânzii datorate la creditul bancar pe termen scurt 666 = 5198 2.000 Documente: notă de calcul, notă de contabilitate. - rambursarea unei rate la creditul bancar şi a dobânzii % = 5121.001 52.000 5198 2.000 5191 50.000 Documente: extras de cont, notă de contabilitate. - se înregistrează contractarea unui credit bancar pe termen lung şi primirea sumei în contul curent 5121.001 = 1621 100.000 Documente: extras de cont, contract bancar, notă de contabilitate. - evidenţierea dobânzii datorate la creditul bancar 471 = 1682 20.000 Documente: notă de calcul, notă de contabilitate. - rambursarea la scadenţă a dobânzii datorate şi a unei rate la creditul bancar – 5.000.000 lei % = 5121.001 40.000 1621 20.000 1682 20.000 666 = 471 20.000 Documente: extras de cont, notă de contabilitate.

Diverse

Încasări în numerar de la persoane fizice. Ridicările de numerar de la bancă. Depuneri de numerar la bancă - se înregistrează încasarea în numerar de la o persoană fizică, aferentă unei facturi fiscale, suma reprezentând contravaloarea mărfii livrate 5311 = 461.001 3.000 Documente: chitanţă, chitanţă fiscală, registru de casă, notă de contabilitate. - se înregistrează ridicarea sumei din contul curent pentru efectuarea unor plăţi în cadrul intreprinderii 5311 = 5121.001 80.000 Documente: cec în numerar, registru de casă, extras de cont, notă de contabilitate. - se înregistrează depuneri de numerar la bancă, suma ridicându-se din casierie 5121.001 = 5311 10.000 Documente: chitanţă-foaie de vărsământ, registru de casă, extras de cont, notă de contabilitate. Acordarea şi justificarea unui avans de trezorerie - se înregistrează ridicarea de la bancă a necesarului în valută – 1.000 $* curs lei/$ 5314 = 5124 20.000 Documente: avans spre decontare, dispoziţie valutară externă, registru de casă, notă de contabilitate. - evidenţierea plăţii avansului în valoare de 20.000 lei 542 = 5314 20.000 Document: registru de casă, dispoziţie de plată către casierie, notă de contabilitate. - justificarea avansului % = 542 24.400 6012 4.000 624 8.400 625 12.000 Documente: ordin de deplasare, registru de casă, chitanţă, factură, notă de contabilitate. - se înregistrează obligaţia unităţii faţă de salariat pentru sumele cheltuite în plus 625 = 462 4.000 Documente: declaraţie pe proprie răspundere a salariatului, chitanţă, factură, notă de contabilitate

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor

Generalităţi Cu ocazia inventarierii stocurilor, în baza listelor de inventariere întocmite de comisiile de inventariere trebuie să stabilească, alături de plusurile şi/sau minusurile de valoare generate de diferenţe cantitative, şi pe cele generate de factori conjuncturali, cum ar fi: inflaţie, modă, deprecieri calitative imputabile etc.

Acestea se stabilesc prin compararea valorii contabile (valoarea de intrare în patrimoniu sau costul istoric) a fiecărui element stocabil inventariat cu valoarea lui de utilitate (valoarea actuală sau de piaţă) din momentul inventarierii, putând rezulta: - Plusuri de valoare, dacă valoarea de utilitate este mai mare decât contabilă. În virtutea principiului prudenţei aceste plus valori nu se contabilizează;

- Minusuri de valoare, dacă valoarea de utilitate este mai mică decât valoarea contabilă. în virtutea principiului prudenţei, aceste diferenţe se contabilizează sub forma ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Conturi utilizate Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizează cu ajutorul grupei 39 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE”, care cuprinde următoarele conturi operaţionale: 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

Conturile 391-398 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor” sunt, după conţinutul economic, conturi rectificative ale stocurilor, iar după funcţia contabilă conturi de pasiv. Se creditează cu ocazia constituirii şi suplimentării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi se debitează cu ocazia anulării şi diminuării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Soldul creditor reprezintă valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea stocurilor.

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor sunt: 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” şi 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”

Anticipated tax for businesses

"...I did not work, I am allowed to work but are forced to pay a tax charge that the privilege of having commercial activity..."

"...nu am activitate, nu am voie sa am activitate, dar sunt obligat sa platesc un impozit care taxeaza privilegiul de a avea activitate comerciala..."

Iata un articol "mortal"...insa nu-mi vine sa rad...

"Legea are scapari. Impozitul forfetar nu. Pe unde Codul Fiscal are fisuri, Administratia Financiara completeaza cu acceptiunea proprie. Asa stau lucrurile intr-o situatie care pare a fi de exceptie, dar care de fapt caracterizeaza situatia multor firme. Sa zicem ca am o firma. Nu a avut activitate de cativa ani, iar anul trecut, prin bunavointa statului, si ca efect al bilanturilor nedepuse la Registrul Comertului, a intrat in dizolvare, sentinta definitiva de dizolvare aparand in ianuarie anul acesta. Ca firma, din momentul in care am intrat in dizolvare (adica noiembrie anul trecut) nu mai dreptul sa am activitate. Cu atat mai mult cu cat exista deja si sentinta definitiva de dizolvare. Aici incep scaparile legale. Pentru ca firma mea este ca fata pescarului din poveste: nici in caruta, nici pe drum, nici imbracata, nici dezbracata. Adica, nu este dizolvata, pentru ca pentru asta e nevoie sa-si faca treaba un lichidator alocat din oficiu. Iar asta dureaza, ca n-are nimeni de ce sa se grabeasca. Nu are nici activitate ca nu mai are voie, ca e in dizolvare. Operatiuni asupra starii ei nu mai am voie sa fac din punctul de vedere al Registrului Comertului, pentru ca nu mai am nici o calitate oficiala in relatie cu firma. O astfel de operatiune imposibila ar fi suspendarea. Pentru ca, ghiciti ce zic cei de la Administratia Financiara: pana firma nu e dizolvata, sunt dator sa platesc impozit forfetar! Care va sa zica asa: nu am activitate, nu am voie sa am activitate, dar sunt obligat sa platesc un impozit care taxeaza privilegiul de a avea activitate comerciala. Iar culmea este ca obligatia nu vine nici macar dintr-o prevedere legala. Ea vine din lipsa unei prevederi legale specifice situatiei descrise mai sus si din preocuparea Administratiei Financiare pentru propriile venituri. Asa cum ziceam la inceputul articolului, nu e o situatie de exceptie. Avand in vedere incetineala cu care se misca serviciile asigurate de stat (cum ar fi cel al lichidatorului din oficiu), sunt multe firme care acum incearca sa induplece Finantele pentru iertarea oricaror pacate trecute si pentru absolvirea de la plata forfetarului.Tuturor acestor firme prinse in ploaie fara umbrela, mult noroc si rabdare! Poate ca nu trebuie totusi platit decat pe anul acesta. Si, dupa cum zicea si ministrul Pogea, "daca nu sunt in stare sa plateasca 500 de euro, atunci sa inchida" (daca pot!)." Articol de : Oana Damian - http://www.conta.ro/ No comment !!!

Ce aduce nou 01.10.2009?

1.Incepand cu 1 octombrie 2009, impozitul forfetar urmeaza sa fie restrans la anumite tipuri de activitati.

Acum nu-mi ramane decat sa astept cu "infrigurare" care sunt acele "anumite" tipuri de activitati.

2.Masura neimpozitarii profitului reinvestit va fi introdusa incepand cu 1 octombrie 2009.Insfarsit...avem acceptul de la FMI.Sa nu ne bucuram anticipat...urmeaza procedura de aplicare cu normele sale...acolo o sa avem mari surprize dupa bancul cu "...nu i s-a dat ci i s-a luat!"

3.Cota unica si valoarea actuala a TVA vor fi mentinute...deocamdata pana la 01.01.2010,asta ca sa nu schimbam "macazul" fiscal la T4 si nu de dragul contribuabilului.

Tichete de masa

Valoarea nominala a tichetelor de masa va creste (cu 2.83%) la 8,72 lei, fata de 8,48 lei cat este in prezent. Noua valoare nominala, care va fi valabila incepand din luna septembrie 2009, a fost stabilita si anuntata prin Ordinul nr. 1444 al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, publicat in Monitorul Oficial nr. 547 / 7.08.2009. Valoarea nominala a tichetelor de masa este indexata semestrial cu indicele preturilor de consum la marfurile alimentare. Tichetele de masa pot fi acordate salariatilor de catre orice tip de companie angajatoare, ele fiind deductibile fiscal si exonerate de taxe si impozite social-salariale si social-patronale. In consecinta, acordarea tichetelor de masa este mult mai putin costisitoare decat varianta acordarii unei sume echivalente in numerar. Folosind tichete de masa, angajatorii au posibilitatea de a oferi salariatilor o crestere a puterii de cumparare, reusind in acelasi timp o reducere a costurilor pentru companie.

Contabilitatea altor venituri de exploatare

Conturile folosite pentru evidentierea acestor venituri se află în grupa 75 “Alte venituri de exploatare”. Cu ajutorul lor se tine evidenta veniturilor provenite din creantele reactivate cum sunt clientii si debitorii precum si a altor venituri decât cele nominalizate la grupa 71 si 74 cum sunt : · sporuri ; · avansuri sau adaosuri necuvenite datorate de salariati ; · contravaloarea unor pagube produse în gestiune de către salariatii firmei ; · contravaloarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii identificate la închiderea exercitiului ca apartinând exercitului următor ; · si alte venituri încasate din exploatarea curentă. Aceste operatii pot fi evidentiate astfel : 1. formula contabilă prin care sunt debitate pentru creantele reactivate conturile 411 “Clienti” sau 461 “Debitori diversi” în corespondentă cu creditul contului 754 “Venituri din reactivarea creantelor”: 2. formula contabilă prin care sunt debitate conturile 428 “Alte datorii si creante în legatură cu personalul”, 461, 512, 531 si 472 “Venituri înregistrate în avans” în corespondentă cu creditarea contului 758 “Alte venituri din exploatare”. Veniturile din operatii de gestiune cuprind bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit, drepturi de personal neridicate prescrise, valoarea imputatilor privind lipsurile constatate cu ocazia inventarierii, sumele cuvenite din amenzi, penalităti si despăgubiri. Unele inregistrari efectuate în legatură cu aceste operatii sunt : - sumele de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati 461“Debitori diversi” = 7581 “Venituri din despagubiri, am. penalitati” 2000lei 461“Debitori diversi” = 4427 “ TVA colectata” 380lei 5121 "Banca" = 461“Debitori diversi” - sumele cuvenite unitatii de la bugetul statului, altele decat impozitele si taxele 461“Debitori diversi” = 7583 “Venituri din vanz. activelor”2.500lei 461“Debitori diversi” = 4427 “ TVA colectata”475.000lei 5121 "Banca" = 461“Debitori diversi” Veniturile din subventii pentru investitii reprezintă resursele obtinute de la buget sau alte întreprinderi interesate în scopul creării de active imobilizate. În contabiltatea din tara noastră subventiile se înregistrează ca un rezultat amânat. Subventia este o componentă a capitalului propriu fiind înregistrată în creditul contului 131 ”Subventii pentru investitii” si este repartizată în cote rationale asupra veniturilor pe măsura amortizării imobilizarilor finantate.

Contabilizare "neortodoxa" a unui butic (nu se recomanda)

O propunere de contabilizare a unui butic dotat cu casa de marcat. Metoda inventarului intermitent. La inceputul lunii 01.xx.2009 stoc initial marfa = D371 100.000 (fara adaos comercial si tva neexigibila) 607 - 371 100.000 Intrari marfa in cursul lunii: 607 - 401 50.000 4426 - 401 9.500 Plata furnizorului: 401 - 5311,5121 59.500 vanzari cf.bon fiscal (pret "de raft") 4111 - 707 74.500 4111 - 4427 14.155 Incasare numerar conf monetar si bon fiscal totalizator zilnic. 5311 - 4111 88.655 Nota: se observa ca detinem iesirile care au in componenta lor adaosul comercial "realizat".In acest fel se lasa "libertate de miscare" pretului "de raft" rapid si eficace care sa raspunda concurentei conform cererii si ofertei. Se intocmeste INVENTAR la sf.lunii (30,31.xx.2009)la marfa,pret furnizor ,val inventar = 100.000 Nota,(separat pentru : marfa iesita din termenul de garantie;degradata;improprie vanzarii pentru care se fac propuneri de imputare gestionarului daca se constata vinovatia sa sau trecere pe cheltuieli nedeductibile fiscal daca depasesc limita legala de perisabilitati.La valoarea marfii constatate se calculeaza tva colectata !) Valoare inventar marfa: 371 - 607 100.000 calcul: ct.607 (100.000 +50.000) -100.000 = 50.000 121 - 607 50.000 707 - 121 74.500 Profit (brut) 24.500 (adaos comercial) - alte cheltuieli (ct.628,625...) 4.000 121 - alte cheltuieli 4.000 Profit (brut) 20.500 * 16/100 Impozit pe profit 3.280 691 - 4411 3.280 Profit net 17.220 Regularizare TVA 4427 - 4426 9.500 4427 - 4423 4.655 (nu am dedus si tva-ul de la "alte cheltuieli" pentru simplificarea expunerii) Cu ocazia inventarierii marfii lunar se pot verifica strict gestiunile pe raioane si vanzatori(gestionari) Avantaje: 1.Preturile de vanzare afisate pot fi schimbate oricand. 2.Se "curata" stocul de marfuri de marfurile nevandabile. 3.Se verifica strict gestiunile pe raioane si vanzatori responsabili de gestiune (diferenta de timp este de maxim 30 de zile!). 4.Se mareste "deverul" de vanzari prin flexibilitatea pretului "de raft" 5.Se atrag noi clienti marind valoarea "comerciala" a afacerii(fondul de comert) 6.Se simplifica unele lucrari contabile. 7.Se intrunesc conditiile legale de acordare a perisabilitatilor normate(prin inventar) 8.Se poate acorda cu usurinta "promo"-uri la marfa in limita pretului de livrare si a sumei acordata de Codul Fiscal la ch.de protocol.

Active Circulante

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. În categoria activelor circulante se cuprind: a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; b) creanţe; c) investiţii pe termen scurt; d) casa şi conturi la bănci. „Stocurile şi producţia în curs de execuţie cuprind acele categorii de bunuri economice aflate la dispoziţia întreprinderii pentru a fi utilizate în procesul de producţie sau de desfacere al acesteia”. Conform dicţionarului economic, noţiunea de stoc este definită atât în sens restrâns cât şi în sens general, astfel stocul în sens restrâns reprezentând un ansamblu de materii prime, materiale, etc., destinate producţiei, respectiv de semifabricate, produse finite, mărfuri, etc., destinate vânzării, iar în sens general, stocul reprezintă cantitatea de active materiale şi financiare existente la un moment dat într-o unitate patrimonială. Stocurile sunt active circulante care conform reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 1752/2005, se caracterizează prin faptul că: a) sunt obţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) sunt în curs de producţie în vederea vânzării în acelaşi condiţii ca la punctul a); c) sau sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor aflate în întreprindere, destinate a fi consumate la prima lor utilizare în procesul de producţie, trebuind înlocuite cu exemplare noi de acelaşi fel, şi destinate a fi vândute după prelucrarea lor în procesul de producţie şi a fi vândute în starea în care s-au cumpărat. Rezultă astfel că stocurile intră şi ies în şi din patrimoniu în mod continuu, în cadrul fiecărui ciclu de exploatare, care nu poate fi mai mare decât un an. Stocurile includ toate bunurile aflate în proprietatea întreprinderii, intervenind în ciclul de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere, realizare) fie pentru a fi consemnate la prima lor utilizare (materii prime, materiale consumabile), fie în vederea revinderii în aceeaşi stare sau după o prelucrare (mărfuri). Din punct de vedere al naturii acestora în cadrul stocurilor se cuprind: a) materiile prime – reprezintă substanţa principală a produselor finite, fiind bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi care se regăsesc integral sau parţial în produsul finit, fie în forma lor iniţială, fie transformate; b) materialele consumabile - sunt bunurile care participă ori ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (materialele auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile); c) materialele de natura obiectelor de inventar – fiind bunurile a căror valoare este mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată de folosinţă mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru şi îmbrăcămintea specială impuse salariaţilor de normele de protecţie şi securitate a muncii sau de regulamente speciale, instrumentele, mecanismele, dispozitivele şi verificatoarele (SDV-uri) cu destinaţie specială, modelele, ştanţele, matriţele şi alte obiecte similare, precum şi baracamentele şi amenajările provizorii de şantier reprezentate de bunurile achiziţionate sau construite prin efort propriu (în regie) de către unităţile patrimoniale pentru executarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţii); d) produsele – sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrărilor şi serviciilor realizate în urma procesului de exploatare, având ca principală destinaţie livrarea către terţi, asemenea active circulante materiale, fiind reprezentate de semifabricate, produse finite şi produsele reziduale. Prin semifabricate se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec apoi în procesul tehnologic al altei secţii sau se va livra terţilor ca atare. Produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii patrimoniale trecând toate probele de calitate, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor sunt considerate produse finite. Spre deosebire de celelalte, produsele reziduale sunt acele bunuri rezultate din procesul de producţie, care nu pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite, cum ar fi de exemplu: rebuturile, materialele recuperabile sau deşeurile. e) producţia în curs de execuţie – reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie prevăzute în procesul tehnologic, produsele care deşi sunt terminate nu au trecut probele de calitate sau nu au fost recepţionate din punct de vedere tehnic ori nu au fost completate în întregime, precum şi lucrările, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. f) animalele şi păsările – reprezentate de animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie (lână, lapte, blană) g) mărfurile – sunt bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea vinderii în aceeaşi stare sau după prelucrări neesenţiale, precum şi acele produse care sunt predate spre vânzare magazinelor proprii h) ambalajele – sunt stocurile folosite pentru asigurarea protecţiei bunurilor pe timpul transportului şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială. Se au în vedere ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar, pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte. Se includ în cadrul stocurilor şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, care în contabilitate se va înregistra distinct pe categorii de stocuri. În calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscute numai atunci când este posibil ca ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor fi evaluat în mod credibil. Organizarea fluxului informaţional al stocurilor Documente primare utilizate pentru evidenţa stocurile Pentru intrările de stocuri se pot utiliza următoarele documente: - Avizul de însoţire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor şi serveşte ca document pentru eliberarea şi scăderea din depozit a stocurilor, ca document de însoţire a bunurilor pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii şi document de încărcare a gestiunii primitorului. - Factura , care se întocmeşte în momentul livrării bunurilor, cu sau fără aviz de însoţire a mărfii. Factura reprezintă, actul justificativ pentru decontarea livrărilor care sunt efectuate. - Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, care se întocmeşte la primirea şi recepţia bunurilor, în cazurile când există diferenţe la recepţie, când sunt depozitate îa mai multe locuri şi când sunt refuzate la plată, fiind ţinute doar în păstrare. - Bon de predare-transfer-restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării unor bunuri provenite din producţie proprie, cât şi pentru transferul lor între magazii ca restituiri la locurile de depozitare iniţiale. Intrarea bunurilor în gestiune se realizează prin procesul de recepţie a stocurilor, proces care presupune parcurgerea anumitor etape: - recepţia transportului pe baza documentului denumit „Proces verbal de constatare”; - recepţia cantitativă, urmând ca pe baza constatărilor gestionarul să întocmească „Notă de recepţie şi constatare de diferenţe”; - recepţia calitativă, realizată de către specialişti, tehnologi. În cazul decalajelor între etapa de aprovizionare şi etapa de recepţie a stocurilor se procedează astfel: - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, atât la locul de depozitare cât şi la contabilitate pe baza recepţiei şi a celorlalte documente însoţitoare, - bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune. Pentru ieşirile de stocuri se pot folosi următoarele documente: - Avizul de însoţire a mărfii şi Factura fiscală, pentru ieşirile în afara unităţii patrimoniale. - Bonul de consum, pentru materii prime şi materiale date în consumul productiv. Acesta poate fi bon de consum individual sau bon de consum colectiv. - Fişa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvenţă mare a ieşirilor din magazie. - Bon de vânzare, utilizat pentru vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntul. Evidenţa operativă a stocurilor se realizează acolo unde se produc faptele. Documentul de evidenţă operativă la depozit este „Fişa de magazie”. Fişa de magazie se conduce la locurile de depozitare a stocurilor şi se deschide pentru fiecare sortiment care este depozitat. Operaţiile economice se consemnează în „Fişa de magazie” numai cantitativ. Livrarea mărfurilor şi a produselor se face pe baza „Dispoziţiei de livrare”, „Avizului de însoţire a mărfii” şi a „Facturii fiscale”. În situaţia decalajelor între procesul de vânzare şi momentul livrării bunurilor acestea se înregistrează ca ieşiri din unitate astfel: - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate se înregistrează în conturi extrabilanţiere, - bunurile livrate şi nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza documentelor aferente. In funcţie de specificul activităţilor, mai pot fi întocmite şi alte documente de evidenţă operativă cum sunt: Raportul de gestiune; Registrul stocurilor; Bonul de primire în consignaţie; Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie; Borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie; Borderou de predare a documentelor.

Operatiuni de regularizare

Exemple de operatiuni de regularizare :

1.cheltuieli inregistrate in avans 471cheltuieli inregistrate in avans = 401furnizori 4428 TVA neexigibila=401furnizori

in luna urmatoare se achita cheltuiala avansata 612cheltuieli cu chiriile = 471chelt inregistrate in avans 4426TVA deductibila = 4428TVA neexigibila 2.facturarea in avans de servicii catre clienti, pe un an de zile : x lei+TVA/an , deci y+TVA/luna 4111clienti = 472 venituri inregistrate in avans 4111clienti = 4428TVA neexigibila 3.incasarea facturii de la client, in avans 5121banci lei = 4111clienti

4.lunar se conteaza 472venituri inregistrate in avans = 704venituri din servicii 4428TVA neexigibila = 4427TVA colectata 5.inregistrarea minusurilor la inventar neclare, apoi atribuite gestionarului 473decontari din operatii in curs de clarificare = 371 marfuri 607cheltuieli cu marfurile = 473decontari din operatii in curs de clarificare imputarea gestionarului 4282alte creante in legatura cu personalul = 7588 alte venituri din exploatare 4282alte creante in legatura cu personalul = 4427TVA colectata

Taximetrie

Pentru activitatea de TAXIMETRIE o firma trebuie sa fie structurata astfel: (In plus fata de un model general al oricarei intreprinderi :Aprovizonare,Desfacere,Productie,etc) (model orientativ) 1.Compartimentul operativ(Coloana); -Verificarea tehnica a masinii (zilnic ,inainte de intrarea in exploatare). - Intocmirea si urmarirea Foilor de Parcurs. -Urmarirea rulajului si a consumului de combustibil cu ajutorul Foii de Activitate Zilnica (FAZ) ,pe baza datelor din Foaia de Parcurs aprobata si calculata la nr de Km echivalenti parcursi si nr de ore efectuate de conducatorul auto. -Intocmirea si urmarirea Pontajului conducatorilor auto. -Emiterea de Bon de Consum pentru anvelopele uzate. -Emiterea Dispozitiei de intrare in reparatii curente (RC-uri) sau reparatii capitale(RK-uri) -Are in gestiune "Parcul Rece"-locul de stationare a masinilor ce nu indeplinesc conditiile de utilizare si/sau sunt in asteparea reparatiilor capitale efectuate la terti, sau casare. -Preda Pontajul conducatorilor auto la compartimentul Salarii. -Are in gestiune Parcul Auto. -Preda/primeste pe baza PV masina, conducatorului auto. 2.Compartimentul Reparatii Auto"Reparatii Curente" (Atelier) -Intocmeste Devizul de Lucrari si necesarul de piese de schimb. -Emite Bon de Consum pentru piesele de schimb,uleiuri,vopsele,etc; -Intocmeste Pontajul de lucru pentru mecanicii auto. -Preda la "cheie" masina in prezenta conducatorului auto responsabilului compartimentului operativ pe baza procesului verbal de Predare-Receptie. -Se descarca de consumurile ordonate pe baza Procesului Verbal de Predare -Primire. -Preda Pontajul mecanicilor auto la compartimentul Salarii. 3.Gestiunea"Magazia de piese de schimb" -Receptioneaza si detine piesele de schimb,uleiuri,vopsele,etc in baza NIR de la delegatii insarcinati cu aprovizionarea. -Preda piesele de schimb,uleiuri,vopsele,etc in baza Bon de Consum. -Intocmeste Fisa de Magazie. 4.Gestiunea "Operativa" -Receptioneaza (pe baza de NIR) si detine necesarul sculelor,obiectele de inventar, echipament de protectie,medicamente de stricta necesitate,anvelope,camere,prelate - Toate Neuzate si Neutilizate. -Detine anvelopele utilizate pentru a fi resapate,camere pentru vulcanizare date la schimb odata cu echiparea masinilor cu altele noi (pe baza aprobarii date de la FAZ). -Preda pe baza Fisei Individuale Nominale -sculele necesare mecanicilor auto. -Procedeaza la casare. Compartimentul "Administrativ". -Urmarirea si aprobarea platilor pentru utilitati.(apa,gaze,chirii,telefon,etc) -Urmarirea Contractelor de Prestari servicii executate de terti. -Urmarirea impozitelor pentru cladiri ,terenuri , masini auto. -Urmarirea Asigurarilor Auto(CASCO,RCA) -Preda Pontajul general la compartimentul Salarii-Personal -Intocmeste si urmareste Bugetul General de Venituri si Cheltuieli. Compartimentul Contabilitate. a)Salarii-Personal. b)Gestiuni. c)Generala(finaciar,decontari,amortizari,ch.generale,mij.fixe) -Primeste documentele de la compartimentele intreprinderii in vederea contarii lor -Intocmeste Balanta de verificare. -Tine evidenta stocurilor pe compartimente cu ajutorul fisei cantitativ-valorice. -Procedeaza la inventarierea generala. - Alte operatiuni specifice contabilitatii (evidenta Mij.Fixe,ob.inventar). Compartimentul "Casa -Operativa"

-Primeste incasarile zilnice de la conducatorii auto.

-Tine evidenta incasarilor zilnice si preda Raportul General de incasari la

compartimentul Contabilitate-Financiar pentru "Registrul de Casa".

-Anunta Conducerea despre nivelul incasarilor vs Planificare a lor pe fiecare auto si conducator auto.

-Preda incasarile pe baza "Monetar"-ului la casieria generala a intreprinderii.

Compartimentul Control Intern. -Verifica prin Dispozitie sau din propria initiativa ,gestiunile. -Verifica pana la nivel de Sef Contabil,contabilitatea (financiara si de gestiune) -Verifica compartimentul "Administrativ". -Verifica si urmareste BVC-ul Intreprinderii. -Intocmeste Raport de verificare si-l preda cu propuneri Conducerii. -Valorifica Inventarierile gestiunilor si le preda la compartimentul Contabilitate. Contabilitatea NU are nimic special comparativ cu alte intreprinderi in general, cu exceptia amortizarii masinilor auto care se calculeaza si in functie de KM parcursi. In general se urmaresc "circuitele" materiale si financiare dupa: a)externe:Factura furnizor=> NIR-gestiune primitoare;Banca-Extras de Cont b)interne: bon de consum ->gestiune predatoare; Nota de predare-receptie(PV de predare-receptie)->gestiune primitoare. c)descarcarile de gestiune (Compartimentul Reparatii Auto"Reparatii Curente" (Atelier) ) si fisele de magazie (la fiecare gestiune/gestionar).

Salarii

1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salarii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante

CONTABILTATEA CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrărilor si serviciilor. De asemenea, sunt incluse si operatiile privind investitiile prin care se realizează productia si constructia proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiază în functie de natura resurselor utilizate. Cheltuielile privind consumurile stocate si nestocate Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energia si apa precum si mărfurile.

În toate cazurile când se foloseste metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în cursul exercitiului se înregistreaza prin articolul contabil :

60 “Cheltuieli privind stocurile”= 3xx “Conturi de stocuri”

Cheltuielile privind stocurile.Conturile de stocuri si productie în curs.

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent la conturile de cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri, iar consumurile stocate se determină pe baza relatiei: Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri initiale - Stocuri finale constatate consumate de la furnizori la inventariere

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale mărfurilor vândute, folosind relatia: Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri initiale - Stocuri finale cumpărate de la furnizori constatate la inventar

Tipurile de înregistrări care intervin în aceste conditii :

a) preluarea la cheltuieli, la deschiderea exercitiului, a stocurilor initiale de materii prime, materiale si mărfuri : 60 “Cheltuieli privind stocurile” = 3xx “Conturi de stocuri si prod in curs de executie” b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exercitiului : 60“Cheltuieli privind stocurile” = 40 "Furnizori si conturi asimilate” 4426“TVA deductibila” = 40 "Furnizori si conturi asimilate”

c) preluarea ca stocuri, la închiderea exercitiului, a stocurilor determinate si evaluate pe bază de inventar:

3xx“Conturi de stocuri si prod. in curs de exec.” = 60 “Cheltuieli privind stocurile” La contul 604 “Cheltuieli privind materialele stocate”, se înregistrează toate materialele consumabile nestocate de întreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune.

Exemplu: 1. Cu ocazia deschiderii exercitiului financiar, intreprinderea integistreaza pe baza documentului “Fisa de cont” stoc initial de materii prime preluat la cheltuieli in valoare de 1.200lei. 1.200lei 601 “Chelt. cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 1.200lei 2. In cursul exercitiului firma se aprovizioneaza cu materii prime fara a le stoca, in valoare de 30.000lei cost de achizitie, TVA 19% conf. documentului factura : 35.700lei % = 401 “Furnizori” 35.700lei 30.000lei 601 “Chelt. cu materiile prime” 5.700lei 4426 “TVA deductibila” 3. La inchiderea exercitiului financiar firma efectueaza pe baza de inventar preluarea stocului de materii prime in valoare de 8.000lei. 8.000lei 301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime” 8.000lei 4.In cursul lunii, intreprinderea inregistreaza consumul de materiale nestocate procurate de la furnizori pe baza documentului factura in valoare de 10.000lei.

Intreprinderea practica metoda inventarului permanent : 10.000lei % = 401 “Furnizori” 10.000lei 8.403,36lei 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 1.596,64lei 4426 “TVA deductibila” 5. Aceasta intreprindere a inregistrat in cursul exercitiului, pe baza documentului “Aviz de insotire” a materialelor nestocate care au fost consumate, dar nefacturate pana la sfarsitul lunii. Avizul de insotire este in valoare de 10.000lei.

- inregistrare contabila 11.900lei % = 408 “Furnizori-facturi nesosite” 11.900lei 10.000lei 604 “Cheltuieli privind mat. nestocate” 1.900lei 4428 “TVA neexigibila” (in cazul Av.Exp. cu tva)

- in luna urmatoare cand se primeste factura se face transferul 11.900lei 408 “Furnizori-facturi nesosite” = % 11.900lei 604 “Chelt. privind materialele nestocate” 10.000lei 4428“TVA neexigibila” 1.900lei

- se inregistreaza factura primita de la furnizor 11.900lei % = 401 “Furnizori” 11.900lei 10.000lei 604 “Chelt. privind mat. nestocate” 1.900lei 4426 “TVA deductibila” 6. La sfarsitul exercitiului, intreprinderea identifica materialele nestocate ramase neconsumate in valoare de 5.000lei. 5.000lei 471 “Chelt. inregistrate in avans” = 604 “Chelt. privind mat. nestocate” 5.000lei

In urmatorul exercitiu se face inregistrarea contabila 5.000Lei 604 “Chelt. privind mat. nestocate” = 471 “Chelt. inregistrate in avans” 5.000lei