luni, 3 august 2009
Rascumpararea actiunilor proprii.
Reducerile de Pret
duminică, 2 august 2009
Export in comision cu incasare la vedere
sâmbătă, 1 august 2009
PFA la ONRC
Actualizarea obiectului de activitate - CAEN Rev. 2
Modele de management
CAPITALISM TRADITIONAL
Ai doua vaci.
Vinzi una si cumperi un taur.
Cireada se inmulteste iar economia prospera.
Le vinzi si iesi la pensie cu castigul.
COMPANIE AMERICANA
Ai doua vaci.
Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit pentru patru.Vinzi optiuni la Bursa din NY.
Esti surprins cand vaca moare.Onoruri militare.Importi din China 2 vaci...cu un credit subprime.
COMPANIE FRANCEZA
Ai doua vaci.
Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci.
Mai arzi 1000 de masini la periferia Parisului asa ca protest pentru drepturile minoritatilor,ca e la moda.Revendici o vaca de la Stat.
COMPANIE JAPONEZA
Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece ori mai mici decat o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte.
Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, si le promovezi la scara globala sub forma de guma de mestecat.
COMPANIE GERMANA
Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100 de ani, sa manance o data pe luna si sa se mulga singure.Le numesti Obervach BMW.
COMPANIE BRITANICA
Ai doua vaci.
Amandoua sunt declarate nebune.
Declari Criza Financiara in US.
COMPANIE ITALIANA
Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt si nici nu te intereseaza.
Pleci in pauza de pranz la Milano.
COMPANIE RUSEASCA
Ai doua vaci.
Le numeri si afli ca ai 5 vaci.
Le numeri din nou si afli ca ai 4,2 de vaci.
Le numeri din nou si afli ca ai 7 vaci.
Te opresti din numarat vaci (temporar) si deschizi o alta sticla de vodca.
COMPANIE ELVETIANA
Ai 5000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine. Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.Cumperi cacao din Bolivia si lapte din Rusia si vopsesti in mov o vaca.
COMPANIE INDIANA
Ai doua vaci.
Te inchini la ele, iti faci freza si te apuci de cantat.
COMPANIE CHINEZA
Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg.
Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si arestezi reporterul care a publicat cifrele.Urmarea:executie publica pe un mare stadion din Pekin.
COMPANIE ROMANEASCA
Ai 6 vaci, costuri cat de 10 plus unul forfetar la nivelul a 10 vaci, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal(nepoti ,nepoate,cumnati,veri,etc) pentru alte 5,ai 17 controale de la diferite entitati ale statului,amenda ca nu ai casa de marcat,dai faliment(?) si dai vina pe boul de sus.
vineri, 31 iulie 2009
Decontari-Bon de casa
Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte :
Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare.
In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.
Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.
In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.
Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:
- cumpararea de marfuri se justifica cu factura
- deplasarile se justifica cu ordin de deplasare.
Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.
Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.
Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:
1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura:
% = 542"Avansuri de trezorie"
371"Marfuri"
4426"TVA deductibil"
3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta:
628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie"
4.-restituirea avansului neutilizat:
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta:
625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie"
7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei)
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
Cheltuielile si Veniturile
David Pogue-Simplitatea vinde
Stocuri
Operatiuni cu Clientii(Customer Operations)
Contul 411 este un cont de activ.
Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.
(Account 411 "Clients" keep settlements with internal and external customers for products, semi, materials etc. goods sold, work performed and services provided on the basis of invoices. It is an asset. Is debited with the price of sale of goods and services and value added tax related. Shall be credited with amounts received from customers. Debtor account balance is and represents amounts due from customers.)
Monografie:
a) la livrarea produselor, cu facturi
411 = %
701
4427
b) la livrarea produselor fãrã facturi
418 = %
701
4428
Şi ulterior la întocmirea facturii
411 = 418
4428 = 4427
c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului
411 = 477
d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului
411 = 476
e) valoarea creanţelor reactive
411 = 754
f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor
411 = 419
2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor
a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã
5121 = 411
5311 = 411
b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului
476 = 411
c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize
665 = 411
d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate
5112 = 411
e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate
413 = 411
f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor
667 = 441
g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii
416 = 411
h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului
477 = 411
i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi
419 = 411
j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi
419 = 411
Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”:
1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã.
411 = %
707
4427
2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.
411 = 708
3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu.
411 = 766
4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.
411 = 704
5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.
411 = 401
6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar
-Facturarea bunurilor.
411 = %
704
4427
-La încasarea creanţei comision 10%
% = 411
5121
622
7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.
% = 411
704
4427
% = 411
702
4427
% = 411
707
4427
8. Sconturi acordate clienţilor.
667 = 411
9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).
% = 411
261
262
503
10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora
-când diferenţa este negativã
668 = 411
-când diferenţa este pozitivã
5121 = 768
11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute
668 = 411
Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ
Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.
Monografie:
a) Creşterea creanţelor
1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului.
418 = 476
2. Valoarea livrărilor de mărfuri
418 = %
707
4428
şi la întocmirea facturii
411 = 418
4428 4427
3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului
418 = 477
b) Micşorarea creanţelor
1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)
411 = 418
2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor
665 = 418
3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului
476 = 418
4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului
477 = 418
Contul 413 „efecte de primit”
Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
Monografie:
a) Creşterea creanţelor
1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã
413 = 411
2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
413 = 477
3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului
413 = 476
b) Micşorarea creanţelor
1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin.
5113 = 413
2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar
477 = 413
3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize
665 = 413
4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
476 = 413
5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.
5121 = 413
Contul 4118 „ Clienţi incerţi ”
Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.
Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.
Monografie:
a) Creşterea creanţelor
1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.
4118 = 411
2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului
4118 = 476
b) Micşorarea creanţelor
1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului
477 = 4118
2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi
665 = 4118
3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
476 = 4118
4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã
5121 = 4118
5311 = 4118
5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã
% = 4118
654
4427
Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv
Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor.
Monografie:
a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )
1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã
5121 = 419
5311 419
2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor
411 = 419
3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului
476 = 419
4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului
477 = 419
b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )
1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi
419 = 765
2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
419 = 477
3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi
419 = 411
4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar
419 = 476
5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.
419 = 708
Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare(The settlement costs of delegation and deployment)
Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare in alta localitate decat cea in care isi are sediul firmei dvs., se efectueaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006, publicata in M.Of. nr. 1046 din 29 decembrie 2006.
(Settlement costs and deployment of delegation to another location than where the company your will be done in accordance with H.G. no. 1860 of 21 December 2006, published in M.Of. no. 1046 of 29 December 2006.)
Conditii:
1.Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare.
2.In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat.
3.De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat nu este nelimitat: acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, dar fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice.
Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente numai daca indeplineste conditiile impuse prin articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ.
pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului.
- pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.
joi, 30 iulie 2009
Seth Godin, marketing guru
Decontari intre unitate si subunitati
Vanzarea-Cumpararea unui imobil (Selling and buying a building)
miercuri, 29 iulie 2009
Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori
Armonizarea contabila pe plan mondial.
Armonizarea contabilă pe plan regional
marți, 28 iulie 2009
Informatia contabila
Patrimoniul
Exemple de contabilizare imobilizari
Contabilitatea imobilizărilor-Noţiuni generale
Evaluarea imobilizărilor
Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor
Diferente de curs la produse finite
Marfuri nevandabile
luni, 27 iulie 2009
Riscul
Riscul se măsoară în funcţie de două variabile: probabilitate si frecvenţă de apariţie şi de un efect numit impact.
Pentru apreciere se imparte numarul de aparitii la total numar de aparitii posibile.
In primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă);
- riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil);
- riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele … afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice);
- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo);
- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor;
- riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate).
Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare.
Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc.
categorii de riscuri:
- la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente);
- la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat);
- la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului);
- la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare);
- la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul);
- la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente)
Riscul este un fenomen intalnit in viata de zi cu zi a oricarei institutii, el fiind asociat de cele mai multe ori cu termenul de „nesiguranta”. Potrivit dictionarului Webster, riscul este vazut ca o „posibilitate de a suferi o pierdere”. Iar acest lucru se intampla ori pentru ca in derularea proiectului a intervenit un lucru neplanificat, ori pentru ca un lucru care a fost planificat nu s-a intamplat tocmai asa cum a fost prevazut. Riscurile pot avea atat un caracter intern, referindu-ne aici la greselile manageriale, cat si un caracter extern reprezentat practic de orice eveniment din afara organizatiei care poate afecta in mod negativ derularea proiectului. Persoana responsabila de managementului riscului trebuie sa aiba in vedere acesti factori interni si externi si sa monitorizeze in permanenta situatiile de risc. Mai exact, ea trebuie sa elaboreze un plan de management al riscului, iar, atunci cand acesta apare, sa stie cum sa il diminueze si sa il controleze. Managementul riscului presupune parcurgerea a 6 etape esentiale: 1) Descrierea contextului 2) Identificarea riscurilor 3) Analiza si ierarhizarea riscurilor 4) Elaborarea planului de managementul riscurilor 5) Implementarea planului de managementul riscurilor 6) Monitorizarea si actualizarea planului initial de managementul riscurilor Pentru a sti ce trebuie sa previna, un manager de proiect trebuie saidentifice mai intai eventualele riscuri. De aceea, este absolut necesar ca fiecare manager de proiect sa raspunda pentru inceput la urmatoarele intrebari: Ce reprezinta riscul pentru acest proiect? Ce reprezinta riscul pentru o anumita activitate a proiectului? Ce riscuri exista? Ce probabilitate au acestea sa se produca? Care sunt pierderile ce pot rezulta din aceste riscuri? Care sunt alternativele de rezolvare a situatiei de criza? O metoda foarte des intalnita in identificarea si analizarea riscurilor estemetoda biletelelor Crawford, care presupune ca managerul de proiect sa raspunda cu cate un alt raspuns de 10 ori consecutiv la intrebarea: „Care credeti ca este cel mai mare risc pentru proiectul dvs?”. Este foarte important ca dupa ce identificam riscurile sa le analizam si sa le ierarhizam in functie de impactul lor si de probabilitatea de a se intampla, astfel: Riscuri cu impact mare si probabilitate mare Riscuri cu impact mare si probabilitate mica Riscuri cu impact mic si probabilitate mare Bineinteles, exista si cateva strategii generale pe care le are la dispozitie un manager atunci cand doreste sa reduca riscurile din cadrul proiectului sau: 1) Acceptarea riscurilor presupune ca managerul de proiect este perfect constient de dimensiunea mica a riscurilor aparute la un moment dat si ia decizia de a nu actiona in nici un fel pentru inlaturarea sau diminuarea acestora. 2) Evitarea riscurilor are loc atunci cand apar modificari semnificative in procesul de derulare a proiectului, moment in care managerul de proiect hotaraste sa inlature total aceste riscuri, mergand chiar pana la stoparea executarii proiectului. 3) Monitorizarea riscului si elaborarea unui plan pentru situatiile imprevizibile implica alegerea unor indicatori si monitorizarea acestora pe toata durata derularii proiectului. Se vor intocmi planuri de rezerva menite sa ofere alternative de recuperare a pierderilor. 4) Transferul riscurilor reprezinta modalitatea de transferare a riscurilor aparute catre un intermediar, de obicei o institutie specializata in domeniu sau un expert. 5) Reducerea sistematica a riscurilor presupune totalitatea metodelor si strategiilor care sunt destinate diminuarii riscurilor in mod sistematic, pana ce se ajunge la un grad optim pentru manageri. Desi managerii si natura umana in general au o anumita aversiune fata de ideea de risc, este extrem de important ca orice manager de proiect sa ia in considerare intotdeauna toate riscurile posibile, sa le analizeze, sa le ierahizeze, sa elaboreze planuri de diminuare a acestora si sa fie capabil sa tina toate aceste situatii de risc sub control
Avansurile spre decontare
Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre
decontare.
In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.
Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.
Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul
(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:
- cumpararea de marfuri se justifica cu chitanta fiscala
- deplasarile se justifica cu ordin de deplasare
Avansul neutilizat este restituit la casierie.
Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.
Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.
Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:
-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
-cumparare de marfuri pe baza de chitanta fiscala:
% = 542"Avansuri de trezorie"
371"Marfuri"
4426"TVA deductibil"
-plati pentru servicii executate de terti pe baza de chitanta:
628"Alte cheltuieli cu Serviciile executate de terti" = 542"Avansuri de trezorerie"
-restituirea avansului neutilizat:
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
-justificarea avansului pe baza de chitanta:
625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie"
detasari si transferari"
-restituirea diferentei ( daca exista acest caz ):
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie
"
