Sucursala(punctul de lucru) Nu detine Registrul de Casa.

Sucursala nu poate tine Registrul de Casa deoarece: 1. Registrul de Casa este tinut de un singur contribuabil iar sucursala nu este un contribuabil ci parte a unui contribuabil 2. Sucursala este un dezmembramant fara personalitate juridica a societatii si poate tine doar o contabilitate primara (incaseaza bani, emite facturi. etc) In ceea ce priveste depasirea plafonului de casa ptr plati in numerar (acel plafon valoric in limita caruia societatea poate face plati prin casa), eu n-as recomanda ca societatea sa faca plati prin sucursale pt a putea astfel sa justifice depasirea plafonului pentru ca obligatia de a nu depasi plafonul NU este stabilita doar pentru sediul principal ci pentru societate, INTREAGA SOCIETATE comerciala privita ca un singur contribuabil.

Cheltuielile nedeductibile la calculul impozitului pe profit

• lista cuprinde nu mai putin de 17 categorii de cheltuieli care nu pot fi deduse fiscal, dar care sint inevitabile si sint facute cu scopul evident de a obtine profit A obtine profit este scopul oricarui intreprinzator care s-a decis sa-si ia soarta in propriile miini. Dar pentru mai bine de jumatate din firmele romanesti care activeaza, acest scop ramine doar un ideal, ele mergind in pierdere, asa cum reiese din raportarile lor contabile. Iar o buna parte dintre cele care au trecut stacheta liniei rosii raporteaza profituri infime, demonstrind cit de dificil le este sa supravietuiasca in actualul climat economic. In principiu, profitul impozabil anual se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea si vinzarea de bunuri mobile sau imobile, din prestarea de servicii ori executarea de lucrari, inclusiv din cistigurile obtinute din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Dar lista cheltuielilor nedeductibile fiscal, adica a celor pe care statul nu le accepta ca ar fi aferente realizarii veniturilor, este imensa, demonstrind inca o data grija statului pentru ca propriul buget sa nu aiba de suferit. De partea cealalta, intreprinzatorii considera ca multe dintre aceste cheltuieli sint absolut necesare, ele contribuind indirect la obtinerea de profit, dar ca statul nu intelege acest lucru. • Cheltuielile mai mari cu protocolul, diurna sau sponsorizarile nu sint deductibile • In categoria cheltuielilor nedeductibile pot fi incluse cele de protocol, cele cu diurna, precum si cheltuielile de sponsorizare si mecenat ce depasesc cotele sau limitele impuse prin lege. • De exemplu, statul considera nedeductibile cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, atentii si tratatii efectuate in scopul afacerii si care depasesc limita de 1 la suta aplicata asupra diferentei rezultate dintre profit, mai putin impozitul pe profit, si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului,desi aceastea a fost facute pentru a putea stabili contacte cu alte firme, necesare incheierii unei afaceri. O situatie asemanatoare se constata si in cazul diurnei, sumele ce depasesc valorile stabilite de lege fiind considerate nedeductibile. * Sumele pentru plata politelor de asigurare de viata pentru angajati nu se deduc De asemenea, statul roman considera ca sint deductibile doar cheltuielile facute de firme pentru a asigura activele corporale si necorporale, dar nu si cele pentru asigurarea vietii oamenilor, intrucit politele de asigurare de acest tip, care au ca obiect economisirea pura, sint nedeductibile la nivelul contribuabilului. Or, incheierea unei astfel de asigurari de catre angajator are drept scop protejarea salariatilor si legarea acestora de firma, facilitate care ii poate impulsiona pe angajati sa munceasca mai bine si, in final, firma sa obtina un profit mai mare. * Atentie la cheltuielile facute cu asociatii sau actionarii! Sint nedeductibile si cheltuielile efectuate de o firma in favoarea actionarilor sau asociatilor, daca acestea nu sint impozitate la persoana fizica. In special firmele mici unde exista doar un actionar sau asociat unic, care nu are contract individual de munca, sint afectate de aceasta prevedere. In viziunea statului, urmatoarele cheltuieli sint nedeductibile: * cele cu amortizarea, intretinerea si cu repararea mijloacelor de transport utilizate de actionari sau asociati; * cele de transport, cazare si diurna efectuate de actionarul sau asociatul care nu are calitatea de angajat; * bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, lucrarile si cheltuielile cu chiria efectuate in favoarea acestora; * alte cheltuieli efectuate in favoarea actionarilor sau a asociatilor, care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil. * Amenzile, majorarile si cheltuielile cu marfurile degradate nu se deduc O alta categorie de cheltuieli nedeductibile sint amenzile, confiscarile, majorarile de intirziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane altele decit cele prevazute in contractele economice. Cum in rindul organelor de ordine romanesti a devenit o traditie ca o firma verificata de inspectorii fiscali, comisarii Garzii Financiare ori politisti sa fie neaparat si amendata, mergindu-se pe principiul ca "agentul economic intotdeauna greseste", la final, intreprinzatorului i se refuza dreptul de a trece aceste amenzi pe cheltuieli deductibile, ca nu cumva profitul impozabil (daca exista), si respectiv impozitul pe profit sa fie diminuate. De asemenea, sint nedeductibile cheltuielile cu marfurile sau stocurile constatate lipsa din gestiune, sau degradabile si neimputabile, precum si ale activelor necorporale pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, dar si pentru TVA aferenta acestora. Nu se deduce fiscal nici TVA calculata pentru bunurile cumparate de firme si acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura. * Contractul scris ii fereste de emotii pe agentii economici Nu se pot deduce fiscal nici cheltuielile cu serviciile, inclusiv cele de consultanta si management, pentru care firma nu a incheiat un contract scris, in baza caruia prestatorii acestor servicii sa poata fi verificati. Acest contract trebuie sa cuprinda date referitoare la prestatori, termenele de executie, precizarea serviciilor prestate, a tarifelor si valoarea totala a contractului. Nu intra sub incidenta acestor prevederi serviciile ocazionale prestate de persoane fizice sau firme care participa la repararea sau intretinerea activelor, ofera servicii postale si de copiere. Sint nedeductibile si serviciile facturate de persoane fizice si juridice nerezidente, in situatia in care plata acestora determina firmei pierderi anuale sau cind serviciile nu sint aferente activitatii firmei romanesti. * Nu toate documentele sint justificative Guvernantii au decis ca sint nedeductibile si cheltuielile inregistrate in contabilitate in baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii, conditiile de document justificativ. Aceste cuprind o serie de elemente obligatorii care trebuie sa se regaseasca pe fiecare document de acest fel. Un astfel de document este si bonul fiscal emis de casele de marcat cu memorie fiscala, pe baza caruia agentii economici pot deduce TVA aferenta achizitionarii de carburanti auto. * Alte cheltuieli nedeductibile Pe lunga lista a cheltuielilor nedeductibile se inscriu si pierderile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare la diverse societati. In schimb, statul este mai intelegator daca aceste titluri se vind, desi tot in pierdere, intrucit aceste diferente se pot deduce fiscal. Nedeductibile sint si sumele angajate la nivelul contractului de asociere in participatiune in favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decit cele rezultate pe baza decontului intocmit. Tot in aceasta categorie sint incluse si cheltuielile de administrare si inregistrare apartinind unui sediu permanent deschis in Romania de o persoana fizica sau juridica straina, care depasesc 10 la suta din salariile impozabile acordate celor care activeaza in acest sediu. De asemenea, sint nedeductibile la calculul impozitului pe profit si cheltuielile pentru constituirea provizioanelor si a rezervelor peste limitele impuse de lege. In aceeasi categorie intra si cheltuielile ce depasesc cuantumul cheltuielilor deductibile stabilite prin bugetul anual, cele cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentind diferente de recuperat din anii trecuti, si impozitele retinute la sursa in numele persoanelor fizice sau juridice nerezidente pentru veniturile obtinute de acestea in Romania. Nu au scapat nici societatile agricole, care nu pot deduce cheltuielile efectuate pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contract. De asemenea, agentii economici care contracteaza un imprumut de la o alta firma, nu de la banci sau persoane juridice autorizate in acest scop, si care trebuie sa achite pentru acesta o dobinda mai mare decit cea medie de pe piata bancara, nu vor putea deduce fiscal aceste dobinzi, chiar daca imprumutul a fost utilizat pentru obtinerea de profit. La o sumara contabilizare, se constata ca exista nu mai putin de 17 categorii de cheltuieli pe care agentul economic nu le poate include in rindul celor deductibile, chiar daca multe dintre ele sint inevitabile si sint efectuate cu scopul evident de a obtine profit.

2 cuvinte despre Evaluare

Intalnim doua tipuri de abordari: evaluarea activelor si evaluarea afacerii. Potrivit abordarii activelor, intreprinderii i se atribuie o valoare pornind de la suma valorii tuturor activelor pe care aceasta le detine, mobile sau imobile, bunuri fizice,titluri de valoare sau bani , bunuri tangibile sau intangibile.Astfel, obiectul ipoteticei tranzactii il constituie o anumita proprietate, fara a se lua in considerare utilizarea ce poate fi data ansamblului bunurilor respective. Valorile mai frecvent utilizate sunt urmatoarele: - valoarea activului net contabil Se determina pe baza bilantului contabil prin scaderea valorii datoriilor din valoarea curenta de inventar a activelor.Valoarea activului net contabil este influentata de conventiile contabile folosite, de efectele inflatiei, de masura diferita in care uzura contabila aproximeaza uzura fizica si morala a activelor fizice. Valoarea activului net contabil constituie o componenta a studiului de evaluaresi deseori este considerata cea mai importanta referinta pentru valoarea intreprinderii. - valoarea activului la pretul de inlocuire nou Este utilizat in situatia in care un cumparator potential, poate alege intre a investi in constructia de la zero a unei capacitati noi, sau achizitia unei capacitati existente. Astfel, activele existente sunt evaluate in echivalentul cheltuielilor pe care le-ar presupune replicarea, din nou, respectivei capacitati. - valoarea activului la pret de lichidare Se stabileste prin estimarea valorii care s-ar putea obtine prin vanzarea fara negociere, catre cumparatori care si-ar putea manifesta interesul intr-un interval scurt de timp, la cel mai bun pret oferit de acestia, a activelor intreprinderii. Valoarea de lichidare este cea mai mica evaluare care se poate face unei intreprinderi. Valoarea de lichidare se foloseste si pentru estimarea valorii reziduale, ca parte in procesul de evaluare prin metoda fluxului de numerar.

Capitalul social

Capitalul social reprezinta limita gajului general al creditorilor, care este fix pe toata durata societatii. In anumite situatii este necesar sa se reduca capitalul social al societatii. In cazul in care valoarea activului net al patrimoniului societatii se micsoreaza fata de capitalul social nominal al societatii, se impune reintregirea activului patrimoniului la nivelul capitalului social sau reducerea capitalului social la nivelul activului existent. In ceea ce priveste societatea pe actiuni, in cazul unei pierderi de jumatate din capitalul social, administratorii sunt obligati sa convoace Adunarea Generala Extraordinara in vederea reconstituirii capitalului social, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii. O alta situatie care determina reducerea capitalului social este aceea cand capitalul social avut in vedere la constituirea societatii este prea mare pentru nevoile societatii. De asemenea, reducerea capitalului social este necesara si atunci cand nu se efectueaza varsamintele pentru actiunile subscrise. Reducerea capitalului social se impune si in cazul retragerii sau excluderii unui asociat din societate. Atunci cand un asociat se retrage din societate, acesta are dreptul la contravaloarea actiunilor sau a partilor sociale, ceea ce determina micsorarea capitalului social. Reducerea capitalului social nu este necesara in situatia in care plata drepturilor asociatului retras sau exclus din societate se face din activul patrimoniului societatii fara afectarea capitalului social nominal, atunci cand activul patrimoniului este mai mare decat capitalul social.

Registrele contabile

a - Noţiunea şi clasificarea registrelor Registrele contabile sunt documente specifice cu ajutorul cărora se realizează înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în conturi şi furnizarea, pe această bază, de informaţii privind situaţia şi mişcarea patrimoniului. Ele se prezintă sub forma unor caiete, foi volante, fişe sau documente informatice cu conţinutul şi structura adecvate scopului pentru care s-au deschis. Teoria şi practica contabilă au generat o diversitate de forme privind conţinutul registrelor. Astfel, din punct de vedere al modului de înregistrare a operaţiilor economice şi financiare în cadrul sistemului de conturi, registrele pot fi pentru: - evidenţa cronologică; - evidenţa sistematică; - realizarea combinată a celor două feluri de evidenţe. Evidenţa cronologică, organizată cu ajutorul registrelor, se realizează prin intermediul unui jurnal, ce serveşte la înregistrarea operaţiilor în ordinea în care au fost efectuate în timp. În practică, în acest scop se utilizează documentul numit "Registrul jurnal", precum şi "Nota de contabilitate". Evidenţa sistematică, prin intermediul registrelor, înseamnă înregistrarea operaţiilor economico-financiare în funcţie de natura lor, pe elemente patrimoniale de activ, de pasiv sau procese economice sub formă de cheltuieli şi venituri. În asemenea registre se înscriu operaţiile care au fost deja înregistrate, cronologic, în registrul jurnal. În categoria acestor registre sunt incluse: - fişele de conturi fără dezvoltare pe conturi corespondente a rulajului debitor pe conturi creditoare şi, respectiv a rulajului creditor pe conturi corespondente debitoare. În activitatea practică sunt denumite "fişe de cont pentru operaţii diverse" (care sunt numai fişe valorice, pentru debit, credit, sold). În cazul evidenţei bunurilor de natura stocurilor, aceste fişe conţin în plus, pe lângă coloanele valorice, coloane pentru cantitate (intrată, ieşită, stoc) şi sunt denumite "fişe de cont pentru valori materiale". - jurnalele pentru creditul conturilor, în care documentele justificative, în care sunt consemnate operaţiile patrimoniale se înscriu în ordine cronologică. Registrele pentru evidenţa combinată se utilizează la unităţile mici, care nu folosesc multe conturi şi în care se efectuează înregistrările, atât în ordine cronologică, cât şi în mod sistematic (Exemplu: Jurnal - Cartea mare). După sfera de cuprindere a datelor, registrele de evidenţă contabilă se împart în: - registre pentru evidenţa sintetică, care se pot prezenta concret sub forma jurnalelor pentru creditul conturilor sau Cartea mare-şah, în funcţie de forma de înregistrare contabilă folosită de unitate; - registre pentru evidenţa analitică ce se pot concretiza sub formă de fişe valorice sau cantitativ valorice sau diferite situaţii al căror conţinut informaţional se stabileşte de unitatea patrimonială; - registre pentru realizarea combinată a celor două forme de evidenţă. b - Conţinutul, completarea şi gestionarea registrelor Normele legale din ţara noastră prevăd ca principale registre de contabilitate: Registrul - jurnal; Registrul inventar şi Registrul "cartea mare". Registrele de contabilitate reprezintă, alături de bilanţ şi contul de profit şi pierdere, principalele documente pe care le produce contabilitatea. Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unităţile patrimoniale înregistrează, periodic, cronologic şi sistematic, operaţiunile economico-financiare, consemnate în documente justificative, care produc modificări în patrimoniul acestora. Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, zilnic sau lunar, în mod cronologic, operaţiune cu operaţiune, fără spaţii libere, fără ştersături, toate operaţiile privind mişcările patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se întocmeşte într-un singur exemplar, de către regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice, după ce a fost numerotat, şnuruit, certificat şi parafat. Acest registru se parafează de către organele în drept, la începerea activităţii unităţii, precum şi ori de câte ori este cazul. Operaţiunile de aceeaşi natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie, etc.) şi în cursul aceleiaşi zile, pot fi înregistrate într-un document centralizator care, la rândul său, stă la baza înregistrării în registrul jurnal. Registrul jurnal se poate prezenta sub două forme: •registrul - jurnal general; •registrul - jurnal auxiliar, pentru operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării - achitării facturilor, situaţia avansurilor spre decontare; toate acestea sunt folosite de unităţile patrimoniale care au un volum mare de operaţiuni de înregistrat. Acest registru serveşte pentru înregistrarea cronologică a mişcării elementelor patrimoniale şi ca probă în soluţionarea litigiilor. De asemenea, prin intermediul lui se face o primă verificare cu balanţa sintetică, în sensul că totalul registrului jurnal trebuie să corespundă cu totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare, din balanţa conturilor sintetice, întocmită pentru luna curentă. În situaţia în care unitatea foloseşte registre auxiliare, totalul acestora se înscrie în registrul jurnal general, periodic, de regulă lunar. Fiind un document de înregistrare contabilă el nu circulă între compartimente, sau în afara unităţii. Se arhivează temporar, pe timp de un an, către serviciul, biroul sau compartimentul de contabilitate, după care se depune la arhiva unităţii patrimoniale împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui. Registrul - jurnal de încasări şi plăţi se întocmeşte de către agenţii economici, persoane fizice (meseriaşi, etc.) şi asociaţiile familiale. El serveşte ca document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor pe baza actelor justificative şi ca document de stabilire a situaţiei financiare a agentului economic respectiv. În registrul de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în numerar, ci şi cele efectuate prin contul de decontare de la bancă (indiferent dacă a avut loc încasarea sau plata efectivă). Acest registru se numerotează şi se şnuruieşte, se vizează de către organul fiscal la începerea activităţii, precum şi ori de câte ori este cazul. Registrul inventar se întocmeşte la sfârşitul anului, într-un singur exemplar, în vederea stabilirii rezultatelor inventarierii patrimoniului. În el se înregistrează toate elementele patrimoniale, de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate conform normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Se parafează de organul fiscal teritorial la începerea activităţii, în cazul epuizării filelor, când este necesară deschiderea unui registru nou, precum şi la încetarea activităţii. Registrul cartea - mare, în principal, serveşte la înregistrarea operaţiilor (în evidenţa sistematică), la stabilirea rulajelor lunare şi a soldului final (debitor sau creditor) pentru fiecare cont sintetic. Acest registru se întocmeşte la sfârşitul lunii în cadrul compartimentului financiar-contabil şi serveşte în următoarele scopuri: - stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice, la unităţile patrimoniale care aplică această formă de înregistrare contabilă; - verificarea înregistrărilor contabile efectuate; - furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economice şi financiare a unităţii patrimoniale; - întocmirea balanţei de verificare. Pentru întocmirea acestui registru, se procedează astfel: - suma rulajului creditor se preia din jurnalul de credit al contului respectiv, fără dezvoltarea acestui rulaj pe conturi corespondente debitoare; - rulajul debitor desfăşurat pe conturi corespondente creditoare, se preia din jurnalele de credit calculându-se (extracontabil) sumele cu care a fost debitat contul respectiv în diverse jurnale de credit; - soldul final debitor sau creditor al fiecărui cont se stabileşte în cadrul formularului cartea mare, ţinându-se seama de soldul iniţial de la începutul anului şi de rulajele debitoare, respectiv creditoare din cursul lunii curente; Fiind un document de înregistrare contabilă cronologică şi sistematică nu circulă între compartimente şi se arhivează la biroul contabilitate. - Cartea - mare (şah), cod 14-1-3/a, utilizată în cadrul formei de înregistrare contabilă maestru şah. Acest registru se întocmeşte într-un singur exemplar, este tipărit pe ambele feţe, format A4 şi serveşte la: - organizarea contabilităţii sintetice a operaţiunilor patrimoniale. În acest scop se deschid câte două fişe: una pentru debit şi alta pentru credit; - întocmirea balanţei de verificare a conturilor sintetice, scop în care la începutul anului, la deschiderea fişelor, pe primul rând al coloanei "suma", se înscrie soldul iniţial; în cursul lunii se înregistrează operaţiile la baza documentelor justificative; la sfârşitul lunii se stabilesc rulajele debitoare, respectiv creditoare, totalul sumelor de la începutul exerciţiului şi soldul final. - furnizarea de date pentru analiza economico-financiară. - Fişa de cont pentru operaţii diverse, care nu dezvoltă pe conturi corespondente rulajul debitor, respectiv creditor al contului. Acest formular (registru) se foloseşte pentru organizarea contabilităţii sintetice la unităţile mici, care aplică forma de înregistrare contabilă clasică sau jurnalul unic. La modul general, fişa de cont pentru operaţii diverse (codul din nomenclatorul formularelor tipizate 14 - 6 - 22), constituie, cu alte cuvinte, o formă a registrului cartea - mare anual, ce se deschide pe fişe volante pentru conturile sintetice, precum şi pentru conturile analitice (clienţi, furnizori, casa etc.). În cadrul acestui formular operaţiile se înregistrează zilnic, sau periodic, pe baza documentelor justificative, stabilindu-se operativ, după fiecare operaţie, soldul contului (debitor sau creditor), după caz. La sfârşitul lunii, trimestrului, semestrului, respectiv anului, în cadrul fişelor se stabilesc subtotaluri care servesc la întocmirea balanţei de verificare. Modelele registrelor de contabilitate sunt stabilite de Ministerul Finanţelor. Registrele de contabilitate se utilizează în strânsă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat completate, astfel încât să permită în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate. Registrele se completează zilnic, sau periodic, în funcţie de frecvenţa operaţiilor şi de necesităţile informaţionale ale compartimentelor interesate. Sunt gestionate de către compartimentele de profil, de exemplu: registrul jurnal de încasări şi plăţi se ţine la casieria subordonată compartimentului financiar şi a contabilului şef, registrul "cartea mare" se întocmeşte şi se gestionează de compartimentul contabilitate generală. Ele se păstrează în unitate timp de 10 ani, de la data închiderii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie să fie reconstituite în termen de maxim 30 zile de la constatare. Registrele de contabilitate numerotate, şnuruite, parafate,conduse regulat pot fi admise ca probe în cazul litigiilor patrimoniale, în caz de faliment, precum şi în alte situaţii.

Evenimente ulterioare datei bilanţului

1. Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 10 (IAS 10) - Evenimente ulterioare datei bilanţului A. Obiectiv Obiectivul acestui standard este de a stabili următoarele: a) Momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaţiile financiare pentru evenimente ulterioare datei bilanţului; b) Informaţiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare, precum şi la evenimentele ulterioare datei bilanţului. De asemenea, acest standard solicită ca o entitate să nu îşi pregătească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului indică faptul că acest principiu nu mai este valabil în cazul entităţii respective. B. Aria de aplicabilitate IAS 10 se aplică în contabilizarea şi prezentarea informaţiilor referitoare la evenimentele ulterioare datei bilanţului. C. Definiţii Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare. Sunt identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului, după cum urmează: • care fac dovada unor condiţii / circumstanţe existente la data bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare); • care indică circumstanţe ce au apărut ulterior datei bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare). Exemplu referitor la data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare: O societate pregăteşte situaţii financiare anuale pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2006. Consiliul de Administraţie al societăţii aprobă aceste situaţii financiare pe data de 22 februarie 2007. Pe 23 februarie sunt făcute publice anumite informaţii din aceste situaţii financiare (inclusiv profitul obţinut în 2006). Situaţiile financiare sunt apoi distribuite acţionarilor începând cu 3 martie 2007 şi sunt aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din data de 28 martie 2007. Situaţiile financiare aprobate de AGA, însoţite de decizia de aprobare, sunt depuse la Administraţia Financiară pe 15 aprilie 2007. În acest caz, data autorizării pentru publicare este 22 februarie 2007. Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente survenite între 31 decembrie 2006 şi 22 februarie 2007. D. Aspecte principale a. Evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare Entitatea va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare. Exemple de evenimente care necesită ajustare: - soluţionarea la un moment ulterior datei bilanţului a unui litigiu, care confirmă că entitatea avea o obligaţie la data bilanţului; - obţinerea ulterior datei bilanţului a unor informaţii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau depreciate la data bilanţului; Exemple: - falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanţului, dar care confirmă existenţa la data bilanţului a unei pierderi aferente creanţei faţă de clientul respectiv, şi care astfel necesită ajustare la data bilanţului, - vânzarea stocurilor ulterior datei bilanţului poate fi o probă a valorii realizabile nete de la data bilanţului. - descoperirea de fraude sau erori ce arată ca situaţiile financiare sunt incorecte; - determinarea, ulterioară datei bilanţului, a costului unor active achiziţionate înainte de data bilanţului, pentru care costul de achiziţie nu a putut fi determinat cu suficientă exactitate până la data bilanţului. b. Evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare Entitatea nu va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare care reflectă evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare. Exemplu de evenimente ce nu necesită ajustarea: declinul în valoarea de piaţă a participaţiilor în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare. Entitatea nu va ajusta valoarea investiţiilor prezentate în bilanţ deoarece scăderea valorii de piaţă nu se referă la condiţiile în care s-au făcut investiţiile la data bilanţului, ci reflectă circumstanţe ce au apărut în perioada următoare. c. Dividende Dacă dividendele deţinătorilor de instrumente de capital sunt declarate după data bilanţului, o entitate nu trebuie să recunoască acele dividende ca datorie la data bilanţului. Notă: Terminologia folosită anterior în legătură cu dividendele „propuse sau declarate” după data bilanţului ca evenimente non-ajustabile a fost revizuită în dividende „declarate”, în scopul alinierii acestui standard cu standardul revizuit IAS 37 – „Provizioane, angajamente şi obligaţii potenţiale”, care prevede că se vor ajusta numai obligaţiile prezente (legale sau implicite) la data sfârşitului perioadei de raportare. Valoarea dividendelor ce au fost declarate după data bilanţului contabil, dar înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru depunere, trebuie prezentate în conformitate cu IAS 1 (în notele la situaţiile financiare). d. Continuitatea activităţii O entitate nu trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii dacă managementul determină după data bilanţului: • fie că intenţionează din proprie iniţiativă să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, • fie că este forţat să recurgă la una din aceste două soluţii pentru că nu are nici o altă variantă realistă în afara acestora. În acest caz, prezentarea în situaţiile financiare se va face conform prevederilor IAS 1. Prezentarea informaţiilor Entitatea trebuie să prezinte data la care situaţiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum şi cine a dat această autorizare. Comunicarea acestei date este foarte importantă pentru utilizatorii situaţiilor financiare, pentru că ea indică şi faptul că evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate în respectivele situaţii financiare. În cazul în care entitatea primeşte după data bilanţului informaţii despre circumstanţe care existau la data bilanţului, va trebui sa actualizeze prezentarea acestor circumstanţe în situaţiile financiare conform noilor informaţii. În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare au o importanţă semnificativă, neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte pe baza acestor situaţii. O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare: • natura evenimentului; şi • o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare, ce pot avea o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situaţii financiare de a face evaluări sau de a lua decizii: - modificări neobişnuit de mari în preţurile activelor sau în cursurile de schimb valutar; - modificări ale ratelor de impozitare sau ale legislaţiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creanţelor sau datoriilor privind impozitul amânat sau pe cel curent (IAS 12); - emiterea de garanţii semnificative; - combinarea de societăţi (fuziuni/achiziţii) sau înstrăinarea unei filiale importante; - anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi; - achiziţionări sau cedări majore de active sau exproprierea de către guvern a unor active importante; - distrugerea unei secţii de producţie în urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilanţului; - anunţarea sau începerea implementării unei restructurări majore (IAS 37); - tranzacţii importante sau potenţiale cu acţiunile entităţii; - începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilanţului. E. Data aplicării Acest standard se aplică situaţiilor financiare care acoperă perioade începând cu 1 ianuarie 2005.

Compensarea facturilor intre doua societati

1. Reglementare Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil. De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii. 2. In contabilitate ● se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila: 401 ”Furnizori” = 4111 ”Clienti” 3. Raportari Compensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial. Balanta de plati reprezinta sinteza statistica a tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii, pe o perioada de timp determinata, tranzactii ce se refera la bunuri, servicii, venituri, transferuri fara contraprestatie (donatii, ajutoare, cadouri si altele asemenea), precum si la creante si obligatii financiare. Rezidentii care realizeaza operatiuni nemonetare cu nerezidentii direct si nu prin intermediul unei institutii financiare, au obligatia de a raporta aceste tranzactii la Banca Nationala a Romaniei - Directia Statistica. Operatiunile nemonetare se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial, cum ar fi bartere, compensari ( ), aranjamente de cliring etc. In situatia in care un rezident efectueaza in perioada de raportare operatiuni nemonetare atat ocazionale cat si sistematice, acesta va completa cate un formular pentru fiecare gen de operatiune. Sold initial: Soldul la inceputul lunii de raportare, al contului in care compania raportoare tine evidenta compensarilor. Incasari/plati: In formular se completeaza toate operatiunile nemonetare in aceeasi moneda, pe care le-a derulat raportorul cu nerezidentii, in luna calendaristica respectiva. Exemple de operatiuni nemonetare: - compensarea unui export de marfa cu un import de marfa sau invers; - achitarea unui credit cu marfuri; - compensarea unui export de marfa prin majorare de capital la o firma nerezidenta sau a unui import de marfa prin majorare de capital la o firma rezidenta; - conversia unui imprumut in actiuni; - conversia dividendelor in credite; - schimbul de actiuni sau alte valori mobiliare; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora etc.; - plati efectuate in natura pentru servicii: taxe de procesare compensate cu bunuri; - furnizarea unor servicii nerezidentilor ca plata pentru comisioane de procesare datorate acestora. Operatiuni nemonetare sistematice in cadrul unei compensari "netting": - vanzari de bilete, alimentari cu combustibil, catering, reparatii, in contul altor operatiuni. Tara nerezidentului: Pentru fiecare tranzactie se va inregistra tara de destinatie/provenienta a platii/incasarii ce se compenseaza. Transfer bancar pentru lichidare sold: In situatia in care, dupa realizarea compensarilor in perioada de raportare ramane un sold ce se lichideaza printr-o incasare sau plata in bani, suma respectiva se va completa la aceasta rubrica; in functie de natura transferului bancar - incasare sau plata - se va marca casuta corespunzatoare. Daca in luna respectiva nu s-au facut compensari sau in urma compensarilor mai ramane un sold ce va fi lichidat in viitor, rubrica se va completa cu valoarea acestuia. Sold final: Sold initial + Incasari - Plati ± Transfer bancar pentru lichidare sold = Sold final Soldul final al perioadei curente devine soldul initial al perioadei urmatoare de raportare.

TED- Sistemul Educational clasic vs creativitate

Sir Ken Robinson susţine într-un mod profund şi distractiv crearea unui sistem educaţional ce alimentează (în loc să distrugă) creativitatea. Ted va ofera oportunitatea (e tradus in limba romana) de a reflecta asupra unui alt sistem(mod) educational...

Cugetari

“Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ care te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.” Robert Kiyosaki

Infiintare PFA (ne)platitor de tva.

Procedura de infiintare dureaza in jur de 1-2 saptamani si costa 300 lei. Celor care vor sa-si intemeieze o structura juridica de tip PFA vreau sa le ofer cateva sfaturi. Pasul 1: Depunerea actelor la Registrul Comertului Totul incepe la Registrul Comertului.Exista niste tipizate ce le puteti ridica direct de acolo si o lista cu ceea ce trebuie sa aveti la dosar. La PFA actele necesare sunt: 1.speciment de semnatura 2.fisa tva 3.denumire firma 4.act inchiriere sediu/proprietate/comodat 5.extras de carte funciara – acest lucru nu apare pe fluturasul de acte necesare, dar cand ajungi acolo cu dosarul pregatit, ti se spune ca iti trebuie si extrasul de CF. Asa ca e bine sa il aveti deja pregatit mai ales pt ca dureaza vreo 2 zile pana cand il primiti. 6.copie dupa buletin (semnata “conform cu originalul”) 7.copie dupa diplomele care atesta certificarea profesionala (semnata “conform cu originalul”) 8.banutzi pt taxa (in cazul meu a fost ceva de ordinul 160 lei) 9.dosar plic – trebuie sa aduceti dosarul plic de acasa, si asta cam peste tot pe unde ai de-a face cu Statul. Apoi ar trebui sa mergeti cu actele completate, copii xerox facute, un dosar plic si niste banuti pt taxe, inapoi la Registru. Acolo veti fi ajutati sa completati ce nu ati reusit, dati cu subsemnatul in fata directorului (director sau presedinte era nu mai stiu sigur). Veti primi un bilet cu data la care sa reveniti pt a ridica actele finalizate (dureaza cam 5 zile). Pasul 2: Declararea inceperii activitatii la Finante Dupa ce aveti CUI-ul, trebuie sa mergeti la Finante pentru a va declara inceperea activitatii si a stabilii modul de impozitare.

Poante

Am citit pe un blog un fel de "dictionar explicativ" de cuvinte,cateva din cele pe care le consider mai bune le postez aici: 1.Ce este LIBERTATEA PRESEI? Este un privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare. 2.Ce este un TUN ? Pai este victoria finala in asediul unei banci.(tare nu?) 3.Ce reprezinta POLITIA CALARE? Este un echipaj al Politiei care se ocupa cu violurile. 4.SCUMPETE – Termen dragastos adresat femeii iubite pe timp de inflatie.(as adauga pe timp de Criza) 5.Ce este LEUCEMIA ? – Cancerul monedei nationale.

Plus Mijloace fixe

In timpul inventarierii generale de sfarsit de an (exercitiu financiar) se pot constata plusuri de mijloace fixe,fapt consemnat in listele de inventar. Cum contabilizam? Se înregistrează constatarea unui plus la inventar a unui mobilier, în valoare de 300lei. a)Se înregistrează plusul constatat la inventariere 214 „Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale” - 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” = 300 Se înregistrează amortizarea pe o perioadă de 4 ani a mobilierului şi includerea lunară la venituri a unei părţi din plusul la inventar constatat. b)Se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului (300: 48 luni = 6.25) 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” - 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” = 6.25 c) Se înregistrează includerea la venituri a cotei părţi din valoarea plusului la inventar (300: 48 luni = 6.25) 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” - 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” = 6.25

Activitatea de turism intern.

1. Se achiziţionează mărfuri şi se recepţionează la depozitul central, pe baza facturii şi a notei de recepţie şi constatare de diferenţe la preţ de achiziţie de 900 lei, TVA 19%. 2. Se distribuie mărfuri din depozitul central către restaurant şi bar pe baza notei de predare - transfer - restituire, la preţ de achiziţie de 330lei şi respectiv 228lei, în condiţia practicării unui adaos comercial de 90% de către ambele unităţi operative. 3. Din “Raportul de gestiune” al hotelului rezultă sume datorate de turiştii români pentru cazare în valoare de 97 lei, TVA 19%. 4. Se predau la casierie pe bază de monetar 35lei, iar restul se virează în contul curent pe baza foii de vărsământ. 5. Se achiziţionează materii prime şi materiale auxiliare specifice laboratorului pe bază de factură. Recepţia se efectuează direct la laboratorul de cofetărie. Preţul de achiziţie al materiilor prime este de 400lei, iar al materialelor consumabile 45lei, TVA 19%. 6. Se dau în consum materii prime în valoare de 80lei, pe baza bonului de consum. 7. Se vând în numerar mărfuri prin restaurant la preţul de alimentaţie publică de 450lei şi prin bar în valoare de 500lei pe baza notelor de plată. 8. Se vând prin restaurant mărfuri către clienţi în valoare de 300lei preţ de alimentaţie publică, pe bază de factură. 9. Se încasează prin virament contravaloarea facturii mărfurilor vândute prin restaurant. 10. Se achită furnizorul de materii prime şi materiale consumabile specifice laboratorului de cofetărie, prin virament bancar. 11. Se recepţionează în cursul lunii produse de laborator la preţ prestabilit de 445lei pe baza notei de recepţie şi constatare de diferenţe. 12. Se înregistrează conform “Raportului de gestiune” vânzarea de tichete de mic dejun în valoare de 120lei. 13. Se înregistrează darea în consum a materialelor consumabile în valoare de 40lei, pe baza bonului de consum. 14. Se achită furnizorul de mărfuri pe bază de ordin de plată. 15. Se livrează produse finite din laboratorul de cofetărie către cofetăria din cadrul complexului hotelier pe baza notei de predare - transfer. Preţul de alimentaţie publică la care se recepţionează este de 280lei. 16. Serviciul de schimb valutar din cadrul complexului hotelier cumpără 300 USD la cursul de schimb valutar de 3.1lei/USD, comision 10%. 17. Se înregistrează încasarea în numerar a prăjiturilor vândute prin cofetăria proprie la preţ de alimentaţie publică de 280lei. 18. Se livrează produse finite ale laboratorului de cofetărie către terţi, pe bază de factură, în valoare de 245lei şi se încasează prin virament contravaloarea lor. 19. Se descarcă gestiunea laboratorului de produsele finite livrate atât cofetăriei proprii cât şi terţilor. 20. Se descarcă gestiunea cofetăriei de mărfurile vândute. 21. Se descarcă gestiunea barului de mărfurile vândute. 22. Se descarcă gestiunea restaurantului de mărfurile vândute. PS.TVA-ul este calculat la nivel de 22% (dupa un exemplu mai vechi) Contabilizarea operatiunilor: 1.Achiziţionare de mărfuri la depozitul central(3711). 3711-401=900 4426-401=198 2.Transfer de mărfuri la restaurant(3712). 3712-3711=330 3712-378=297 3712-4428=137.94 3.Transfer de mărfuri la bar (3713) 3713-3711=228 3713-378=205.20 3713-4428=95.30 4.Cazare datorata de turistii romani. 4111-7041=97 4111-4427=21.34 5.Încasarea creanţei atat în numerar cat şi virament. 5311-4111=35 5121-4111=83.34 6.Achizitionare de materii prime şi materiale pentru cofetarie. 301-401=400 302-401=45 4426-401=97.90 7.Consum de materii prime. 601-301=80 8.Vânzare în numerar prin bar şi restaurant. 5311-7071(restaurant)=368.85 5311-7072(bar)=409.84 5311-4427=171.30 9.Vânzare prin restaurant cu decontare ulterioară. 4111-7071=245.90 4111-4427=54.10 10.Încasarea prin virament a facturii mărfurilor vândute prin restaurant. 5121-4111=300 11.Achitarea furnizorului de materii prime şi materiale consumabile. 401-5121=542.90 12.Recepţie produse de laborator. 345-711=345 13.Vânzare tichete de mic dejun. 4111-7041=120 4111-4427=26.40 14.Dare în consum de materiale consumabile. 602-302=40 15.Achitarea furnizorului de mărfuri 401 -5121 = 109.80 16.Livrare de produse finite laboratorului de cofetărie(3714). 3714-701=200 3714-378=80 3714-4428=61.60 17.Cumpărare de devize. 5314-5311=930 5314-7081=93 18.Încasare în numerar a vânzărilor prin cofetărie. 5311-7073=280 5311-4427=61.60 19.Vânzare de produse finite pe bază de factură. 4111-701=245 4111-4427=53.90 20.Încasarea creanţei. 5121-4111=298.90 21.Descărcarea gestiunii laboratorului de produsele finite livrate. 711-345=450 22.Descărcarea gestiunii cofetăriei de mărfurile vândute. 607-3714=200 378-3714=80 4428-3714=61.60 23.Descărcarea gestiunii barului de mărfurile vândute. 607-3713=215.74 378-3713=194.10 4428-3713=90.16 24.Descărcarea gestiunii restaurantului de mărfurile vândute 607-3712=323.61 378-3712=291.15 4428-3712=135.24

Stornarile

Stornare = sinonim - corectare In contabilitate, actiunea de a storna si rezultatul ei. Actiune de rectificare a unei inregistrari contabile efectuate gresit sau a unor valori care figureaza in contabilitate la un nivel ce nu corespunde realitatii. Stornarea este de doua feluri: Stornare in negru - anulare a unei inregistari contabile prin inversarea pozitiei conturilor in cadrul formulei contabile (cu aceeasi suma). Stornare in rosu - anulare a unei inregistrari contabile prin transcrierea marimii operatiunii in rosu sau chenar. inregistrare de stornare = reversing entry In cazul sistemelor de calcul,stornarile complica contabilizarea costurilor din urmatoarele motive principale: Unele stornari implica si retururi de produse, altele nu. FIFO devine imposibil de calculat, deoarece devine imposibil de calculat costul actual al produsului returnat. De exemplu, daca se cumpara cate 10 articole la preturile 100 lei, 200 lei si 300 lei si se vand doua loturi de cate 10, costul FIFO va fi 100 lei si respectiv 200 lei. Daca se returneaza unul sau mai multe articole de acest fel, sistemul nu mai stie la ce cost sa le introduca in stoc, singura valoare pe care o are la articolul respectiv fiind 300 lei ceea ce este evident incorect. Se observa ca desi pe factura de vanzare (pe care o copiati pentru a obtine factura de stornare) apare costul in momentul vanzarii, acesta nu este de mare folos sistemului deoarece acesta aplica consecvent algoritmul FIFO. Exemple de stornare-in rosu 401 - 707 = 100 lei (operatiune eronata) Se storneaza: 401-707 = = -100 lei stornare in rosu si se repune corect: 4111-707 = 100 lei Stornarea "in rosu" nu afecteaza rulajele conturilor sau soldurile lor. Este cea mai buna metoda de corectare a erorilor contabile. Stornarea - "in negru" 401-707 = 100 lei (operatiune eronata) 707-401 = 100 lei stornare in negru si se repune corect: 4111-707 = 100 lei Stornarea "in negru" NU este recomandata mai ales in cazul conturilor de cheltuieli,venituri,trezorerie ,deoarece afecteaza ruajele conturilor respective (exemplu, mareste cifra de afaceri),afecteaza rulajele contului 121 profit si pierderi,conduce la date eronate in analiza unor randamente ce au la baza comparatia cifra de afaceri. Conform Ordinul MEF nr. 3512 / 2008 privind documentele financiar-contabile publicat in Monitorul oficial nr. 870 / 2008,stornarile se pot face mentionandu-se pe documentul initial numarul si data notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operatiunii, iar in nota de contabilitate de stornare se mentioneaza documentul, data si numarul de ordine ale operatiunii care face obiectul stornarii.

Recomandari: Stornarile sau eventualele reglari de marfa sa fie trecute intr-un registru de stornari (reglari marfa);

Un moment de destindere (a crizei)

Pentru a va destinde propun sa ascultati Pink Floyd,momentul cand au facut o vizita in Italia la Pompei(1971),aici s-a realizat un film unic... deci "Echoes" "Ecouri" este compusa si interpretata de grupul britanic Pink Floyd, cu pasaje instrumentale lungi, efecte sonore inedite, precum şi improvizaţii muzicale geniale. Scrisa de către toti cei patru membri ai grupului (Roger Waters, Richard Wright, David Gilmour, şi Nick Mason),"Ecouri"face parte din genul de muzica denumita si rock psihedelic(imbinarea unor sunte din natura,nemuzicale, cu muzica partiturii aducand un sound inedit) I-am vazut pentru prima data,video, in 1975 pe soseaua Kiseleff pe dreapta in sensul spre Herastrau,undeva pe la mijloc pe o straduta adiacenta ,contra unei sume de bani(imense la acea vreme) pe un TV color si un player.Pe atunci Securitatea mai inchidea ochii iar "baietii destepti" faceau bani buni!

Contabilitatea mărfurilor vândute cu plata în rate

Vânzarea de mărfuri cu plata în rate presupune încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în rate între societatea vânzătoare şi client. În cazul vânzării către populaţie, clientul care este persoană fizică şi în vederea încheierii unui astfel de contract trebuie să facă dovada posibilităţii achitării ratelor eşalonate la termenele scadente prevăzute în contract. În cazul vânzării către o altă societate, clientul persoană juridică va pune la dispoziţia societăţii vânzătoare documentele care să conţină datele de identificare ale societăţii cumpărătoare. De obicei, la încheierea contractului se achită o cotă de 30 - 40 % din valoarea bunurilor, denumită avans, iar diferenţa se împarte în cote egale, denumite rate, care pot fi lunare, trimestriale sau pe alte perioade de timp, în funcţie de bunurile achiziţionate. Pentru vânzarea în rate la care intervine şi creditul comercial se percepe o dobândă ce are aceeaşi scadenţă cu ratele. Se poate practica dobânda aplicată la mărimea ratei, dobânda aplicată la restul de plată, dobânda aplicată la restul de plată în sumă fixă. Toate aceste elemente sunt stipulate în contract. De asemenea, contractul mai prevede obligaţiile părţilor, obiectul contractului, modalitatea de plată şi răspunderile părţilor contractante. Riscul. Uzanţa generală prevede transferarea proprietăţii şi a riscului asupra cumpărătorului la data achitării avansului, dată la care are loc şi livrarea bunului, cumpărătorul obligându-se să nu înstrăineze bunul până la data achitării integrale. Pretul. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2. dobânda ce se achită băncii; 3.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Nota: Societăţile comerciale cu amănuntul care nu apelează la credite bancare pentru vânzări cu plata în rate, ci folosesc numai fondurile proprii, pot stabili pentru cumpărători condiţii mai avantajoase. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate in acest caz cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Exemplu privind vânzarea de mărfuri cu plata în rate : 1. Se cumpără mărfuri de la furnizori în valoare de 1500 lei cost de achiziţie, TVA 19%, formându-se preţul cu amănuntul. Adaosul comercial practicat de societate este de 30%. 2. Se achită furnizorul de mărfuri prin virament bancar. 3. Se vând mărfuri cu decontare ulterioară în valoare de 1200 lei preţ cu amănuntul. 4. Se înregistrează încasarea creanţei clientului prin virament bancar. 5. Se vând mărfuri cu plata în rate în valoare de 850 lei preţ cu amănuntul. La livrarea mărfurilor se încasează în numerar un avans de 40%. Achitarea diferenţei se va face în 5 rate, iar dobânda percepută este de 10% aplicată la mărimea ratei. Se intocmeste un scadenţar : - valoarea mărfurilor la preţ cu amănuntul 850 lei - avans 40% 340 lei - rest de plată 510 lei - mărimea ratei 510 : 5 = 102 lei - TVA inclus în rate 91.96 lei - TVA aferent avansului 61.31 lei - TVA aferent unei rate 18.39 lei - dobânda totală 51 lei - dobânda aferentă unei rate 10.20 lei 6. Se încasează prima rată a mărfurilor vândute cu plata în rate, înregistrându-se veniturile curente. Achiziţionare de mărfuri cu formare de pret: 371 -401=1500 lei 371-378 = 450 lei 371-4428 = 429 lei Total db 371=2379 lei 4426 -401 = 330 lei Achitarea furnizorului : 401 - 5121 = 1830 lei 1.Vânzare de mărfuri cu decontare ulterioară : 4111- 707 = 983.62 lei 4111- 4427 = 216.38 lei Total db 4111=1200 lei Încasarea creanţei clientului : 5121 - 4111 = 1200 lei 2.Vânzare de mărfuri cu plata în rate : Facturare avans 340 lei 4111-707 = 278.69 lei 4111-4427 = 61.31 lei Trecerea la venituri in "asteptare" :(Dobanda 10.20 x 5=51 lei)+(rate 5 x 102= 510 lei) = 561 lei 4111-472 = 469.04 lei 4111- 4428 = 91.96 lei Încasarea avansului : - avans 40% 340 lei 5311-4111= 340 lei Încasarea primei rate : 5311-4111= 102 lei Formarea veniturilor curente : (prima rata) 472-707=73.41 lei 472-766= 10.20 lei 472-4427= 10.39 lei Înregistrare TVA exigibil : 472-4427= 10.39 lei Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute : k=[(Si378 + Rc378)/ (Si371 + Rd371)]x 100 = si cr 378 = 0 si db 371 = 0 k= (450/2379)x100= 18,91% Rulaj cr 707= 2050 lei C = 18,91% x 2050 = 387.65 lei 607 - 371 = 1292.69 lei 378 - 371 = 387.65 lei 4428-371= 369.66 lei Total cr 371= 2050 lei

Metoda Inventarul intermitent

In luma reala m-am "lovit" de imposibilitatea de a "tine" evidenta contabila a stocurilor la unele firme deoarece stocurile aveau o aparitie meteorica si in cantitati foarte mici, plus ca varietatea lor depaseau orice imaginatie.Ce e de facut? Solutia e data de metoda Inventarului intermitent. Sa definim: Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. In acest caz: in debitul conturilor de cheltuieli se reflecta atat valoarea stocurilor existente in gestiune la inceputul perioadei, cat si valoarea intrarilor inregistrate in cursul perioadei; iesirile se stabilesc la sfarsitul perioadei in functie de stocul initial, intrarile in gestiune si valoarea stocurilor finale (stabilite prin inventariere); valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei se reflecta in debitul conturilor din clasa a 3-a a planului de conturi, prin creditul conturilor corespunzatoare de cheltuieli. Studiu de caz: Intrare de marfa de la furnizorul X -Cantitate : 100 buc -pret de livrare 5 lei /buc -tva 19% 1.Intrarea marfii -NIR/Factura furnizor 607- 401 = 500 lei 4426 - 401 = 95 lei 2.Plata furnizorului-chitanta furnizorului 401-5311=595 lei 3.Vanzarea marfii-Factura 4111-707 = 520 lei 4111-4427=98.80 lei 4.Incasarea-chitanta 5311-4111=618.80 lei 5.Inventar 30/31 luna x-lista de inventar -marfa 10 buc x 5 lei = 50 lei 371 - 607 = 50 lei 6.-Operatiuni cu tva 4427 -4426 = 95 lei 4427 - 4423=3.80 lei in contul 607 avem: 500 lei - 50 lei = 450 lei in cont 707 avem 520 lei 121- 607 = 450 lei 707-121 = 520 lei sold 121 = profit 70 lei -Exemplul este dat la nivel simplist. Nu uitati de Registrul Stocurilor. Conform Ordinul MEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat. Despre : Metoda operativ - contabilă sau pe solduri

Această metodă de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de bunuri înlocuieşte "Fişa de cont analitic pentru valori materiale" de la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor cu "Fişa centralizatoarea mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri" în care înregistrările se fac numai valoric (intrări, ieşiri, sold) fie document cu document, fie pe baza unor centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor de stocuri.

Concordanţa dintre stocurile scriptice din "Fişele de magazie" şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul registrului de stocuri. Acest registru se deschide anual şi se conduce la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor, în care periodic, de regulă lunar, se centralizează pe grupele de elemente stocabile pentru care s-au deschis "Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri", toate stocurile scriptice din "Fişele de magazie". Aceste stocuri se evaluează potrivit procedeelor de evaluare adoptate de unitatea patrimonială în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea intrărilor şi ieşirilor astfel încât pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte, stocul valoric din "Registrul stocurilor" trebuie să fie egal cu soldul din "Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri".

Metoda operativ - contabilă sau pe solduri de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor se poate aplica cu bune rezultate în cazul aplicaţiilor computerizate în cadrul cărora existenţa şi mişcările cantitative a stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice periodic, cu ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunii stocurilor de mărfuri.

Se inscrie in acest Registrul continutul inventarului la sf. de luna. Aceasta nu impiedica pe gestionar sa-si intocmeasca fisa de magazie ( si cu preturile de intrare fara tva) iar la sf.lunii sa se calculeze val.stocului din fisele de magazie care insumate sa fie egale cu valoarea totala a inventarului.Problema la inventariere consta in a stabili ce preturi se folosesc la evaluarea stocurilor inventariate. O metoda simpla consta in a compara cantitatile inventariate cu ultima intrata cu pretul aferent si daca se depaseste se compara din nou cu penultima cantitate intrata cu pretul aferent pana la epuizarea stocului inventariat,metoda este sigura si usor de realizat.

Noul sistem de operare de la Google

Google a anuntat ca sistemul Chrome OS, bazat pe codul sursa-deschisa Linux, este proiectat pentru toate PC-urile, dar va debuta pe netbook-uri. Incercarea Google de a concura sistemul de operare Windows al Microsoft, prin lansarea Chrome, ar putea contribui la reducerea preturilor computerelor personale, in conditiile in care exista deja presiuni asupra acestora din partea netbook-urilor ieftine. Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul. "Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat oficiali ai Google. Tinta sunt laptopurile ieftine, cu un pret de 300-400 de dolari, folosite mai ales pentru navigarea pe Internet, reprezinta unul dintre putinele segmente de pe piata PC-urilor care inregistreaza crestere, astfel incat orientarea Google catre netbook-uri este justificata. A se face distinctie clara intre Chrome OS si "Android" ,acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri. În acest caz in viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.

Fondul de risc

Iata o idee foarte buna si fezabila... Fondul de risc, prin care statul va putea investi in capitalul social al firmelor mici si mijlocii, va avea un capital initial de 50 de milioane de euro si va fi operational de la inceputul anului 2010, a declarat Constantin Nita, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri. Constantin Nita sustine ca statul va detine 45% din Fondul de risc, iar pana in prezent unele banci s-au aratat interesate sa participe la actionariatul fondului. Fondul, care va fi denumit Romanian Equity and Development Finance, va fi institutie financiara nebancara si va acorda finantari, prin participarea la capitalul firmelor, in scopul dezvoltarii acestora, conform proiectului de ordonanta de urgenta. Potrivit lui Nita, strategia fondului vizeaza sprijinirea firmelor mici si mijlocii cu potential de dezvoltare din domenii importante pentru economie, in vederea stimularii investitiilor, transferului tehnologic si inovatiilor. sursa: http://www.romanialibera.ro/a158148/fondul-de-risc-operational-din-2010.html

Modul de intocmire al chitantei

Unele precizari din ordin 3512/2008 privind documentele financiar contabile , referitor la modul de intocmire al chitantei : Continutul minimal al formularului: a. denumirea unitãţii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., numãr); judeţul; b. denumirea, numãrul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; c. numele şi prenumele persoanei fizice care depune sume şi ce reprezintã acestea sau, dupã caz, denumirea unitãţii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., numãr); judeţul persoanei juridice; d. suma in cifre şi litere; e. semnãtura casierului.

Paradox economic

Un paradox economic: Materia prima tinde sa scada(a se vedea "graficul" de mai sus)in proportie aritmetica,profitul tinde sa creasca in proportie geometrica !

Consignatia

Astazi am fost intrebat de cea mai buna prietena a mea,Livia, despre contabilitatea in regim de consignatie. Contabilitatea mărfurilor vândute în regim de consignaţie Părţile ce intervin în cadrul acestei forme de vânzare sunt: - posesorul bunurilor depuse spre vânzare în consignaţie (consignant); - societatea comercială cu amănuntul care primeşte bunurile în consignaţie (consignator). Aceste bunuri sunt primite în consignaţie spre a fi vândute în schimbul unui comision. Obiectul vânzărilor prin consignaţie îl fac şi mărfurile sechestrate sau confiscate de organele în drept. Condiţiile în care se depun şi se primesc mărfuri în consignaţie decurg din relaţiile contractuale care se nasc între cele două părţi: consignatorul luând la cunoştinţă de ele prin intermediul bonului de primire. Dintre aceste drepturi şi obligaţii se impun a fi cunoscute următoarele: - Bunurile primite în consignaţie sunt şi rămân proprietatea consignantului până în momentul vânzării lor, când ele devin mărfuri şi se înregistrează în gestiunea magazinului. La cererea consignantului preţul de evaluare al bunurilor poate fi redus, operaţie ce are loc pe baza unei cereri scrise din partea posesorului sau a unei terţe persoane împuternicite de posesor; - Consignatorul are dreptul la un comision, aplicat asupra preţului de evaluare al bunurilor, comision ce se adaugă la acest preţ, determinând astfel preţul de vânzare care se încasează de la cumpărător; - Depunerea sau retragerea bunurilor, precum şi încasarea preţului de vânzare şi plata sumei ce se cuvine consignantului au la bază documente justificative legale (bonul de primire, chitanţa, etc.)

Dau aici un exemlu: Primirea produselor pentru vanzarea in consignatie: -pret deponent: 1000 lei -comision magazin: 200 lei -pret vanzare: 1200 lei -TVA la pret vanzare: 228 lei Contabilizare: Introducerea in gestiune spre vanzare: 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie - 1000 lei 1.Vanzarea produselor in consignatie: 5311 casa lei - 707 venituri din vanzarea marfurilor = 1000 lei 5311 casa lei - 708 venituri din activitati diverse = 200 lei 5311 casa lei - 4427 TVA colectata = 228 lei 2.Se face intrarea in gestiune 3713 marfuri in consignatie - 462 creditori diversi = 1000 lei 3713 marfuri in consignatie - 378 diferente de pret la marfuri = 200 lei 3713 marfuri in consignatie - 4428 TVA neexigibila = 228 lei Descarcarea de gestiune de la finalul lunii: 607 chelt. cu marfurile - 3713 marfuri in consignatie = 1000 lei 378 diferente de pret la marfuri - 3713 marfuri in consignatie = 200 lei 4428 TVA neexigibila - 3713 marfuri in consignatie = 228 lei 3.se crediteaza extrabilantier - 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie = 1000 lei 4.Se achita deponentul 462 creditori diversi -5311 casa lei = 1000 lei

Garantiile de buna executie

Garantiile de buna executie se incadreaza in categoria imobilizarilor financiare si reprezinta sume retinute de catre beneficiar din contravaloarea lucrarilor prestate de catre furnizor. Exemplu: O societate comerciala hotaraste sa-si deschida o agentie noua, pentru care incheie un contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza garantie de 10% din valoarea lucrarilor. Valoarea lucrarilor este stabilita de 200.000 ron. Inregistrarile contabile, la beneficiar sunt : 1. inregistrarea facturii de la furnizor in suma de 200.000 ron: 231 ” imobilizari corporale in curs de executie ” = 404 ” Furnizori de imobilizari ” 200.000 2. constituirea garantiei de buna executie : 404 ” Furnizori de imobilizari ” = 167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate ” 20.000 ron 3. plata facturii catre furnizor : 404 ” Furnizori de imobilizari ” = 5121 ” Conturi la banci ” 180.000 ron 4. la sfarsitul perioadei de garantie, daca nu s-au inregistrat situatii care sa solicite garantia, aceasta se restituie care furnizor. 167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate” = 5121 ” Conturi la banci ” 20.000 ron Inregistrarile contabile la furnizor : 1. emiterea facturii pentru lucrarile prestate in suma de 200.000 ron: 411 “Clienti ” = 704 ” Venituri din lucrari executate si servicii prestate ” 200.000 2. inregistrarea garantiei : 2678 ” Alte creante imobilizate” = 411 ” Clienti ” 20.000 3. incasarea partiala a facturii : 5121 ” Conturi la banci” = 411″ Clienti ” 180.000

Un scenariu de groaza

Eu unul ma asteptam inca din trimestul al II-lea 2009, odata cu acordul de imprumut de la FMI la acest scenariu de groază pe masa Finanţelor,TVA - 22%, cotă unică de 18-19%. Iata ca se "transpira" informatia...asa e scenariul.Prima data se "transpira" informatia ,apoi se neaga,dupa un timp se "bate apa in piua" pe la TV ,iar in final ne trezim cu o ordonanta de urgenta!

Adela Lupse!

Cine nu a auzit de isteriile in miz de noapte ale Adelei Lupse ,urland in direct "De ce nu suna telefonul? Vreau sa sune telefonul!". Am asistat la maltratarea unui telefon si la o femeie "distrusa" de deznadejde. Da,ati ghicit e vorba de "concursurile interactive" denumite si "Pacaleli TV", aceste concursuri au fost protejate ani la randul de CNA, insa in urma unei Ordonante de Urgenta acestea vor fi interzise la televizor. Concursurile vor disparea de la tv in cel mult trei luni de zile. Ministerul Finantelor a reusit sa rezolve ce nu a putut face CNA-ul: sa interzica concursurile interactive! Motivul principal pentru care Ministerul Finantelor interzice aceste concursuri este faptul ca sunt jocuri de noroc disimulate. Fiind inregistrate in afara Romaniei, firmele sunt greu de controlat.

Activitati Independente_Cheltuieli nedeductibile

Cheltuieli nedeductibile ale contribuabilor care desfasoara activitati independente Nu orice cheltuieli efectuate de catre liber-profesionisti pot fi deduse de catre acestia in vederea stabilirii si aplicarii impozitului pe venit. O parte din sumele cheltuite de catre acestia nu sunt luate in considerare, nefiind afectate profesiei; astfel, ele nu se vor scadea din totalul veniturilor. Cheltuieli deductibile limitate de catre contribuabilii ce desfasoara activitati independente. Dintre cheltuielile considerate de legea romana nedeductibile se pot enumera: a) diverse sume de bani sau bunuri pe care contribuabilul le utilizeaza pentru uzul sau personal sau pentru cel al familiei sale; b) cheltuieli corespunzatoare diferitelor categorii de venituri neimpozabile, indiferent daca acestea isi au sursele pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; c) impozitul pe venit nu poate fi considerat o cheltuiala in acest sens, astfel ca nu poate fi scazut inca o data (se include aici si impozitul pe venitul realizat in strainatate); d) cheltuieli cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute de legea fiscala ca facand parte fie din categoria cheltuielilor deductibile integral (vezi articol anterior, paragraful 3), fie a celor cu deducere limitata (vezi articol anterior, litera h din enumerare); e) donatii de orice fel; f) amenzi de orice tip, confiscari, dobanzi, penalitati de intarziere si penalitati datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; g) rate corespunzatoare creditelor contractate de catre contribuabil; h) dobanzi aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuieli de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; j) cheltuieli legate de bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile; Atentie! Aceste cheltuieli se deduc insa daca inventarul este acoperit de o polita de asigurare. k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare; l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit; m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

Criza IV- Daca....

Concluzii „Daca Herbert Hoover n-ar fi incercat sa echilibreze bugetul in fata unei depresiuni economice; daca Rezerva Federala n-ar fi aparat etalonul – aur, in detrimentul economiei interne; daca autoritatile ar fi sustinut de urgenta cu lichiditati bancile amenintate sa cada, calmand astfel panica instalata treptat in 1930 – 1931; atunci crahul pietei bursiere din 1929 n-ar fi condus decat la o recesiune „de gradina”, cu nimic iesita din comun, curand data uitarii.” - Paul Krugman in „Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008”. Cele doua crize pot fi comparate doar din punct de vedere al psihologiei la bursa si nimic mai mult, atat timp cat cauzele difera, cadrul este total schimbat, iar mecanismele de interventie au marcat modificari considerabile in eficienta si mentalitate. Pe scurt, Marea Depresiune a fost determinata de o politica monetara restrictiva si de masuri protectioniste gresite care au dus la scaderea comertului international. Criza actuala a fost precedata de o perioada lunga de stabilitate economica, de expansiunea puternica a creditului ipotecar determinat de o politica monetara expansionista (rata de dobanda mica) si de un sistem de reglementari permisibil (cresterea dimensiunii activitatii shadow banks). Un aspect pozitiv pentru perioada curenta este faptul ca institutiile bancare au beneficiat de ajutor din partea autoritatilor, iar colaborarea intre state a fost una benefica. Criza economica din prezent si-a pus amprenta in mod negativ asupra trendului la bursa pe o perioada de 20 de luni, pe cand in perioada Marii Depresiuni piata de capital a inregistrat un trend de scadere de 34 de luni. Investitorii la bursa au ajuns intr-o situatie de acceptare a situatiei actuale si se tranzactioneaza,pe estimari si pe un sentiment pozitiv privind efectul masurilor luate de autoritati pentru stabilizarea marilor economii. Acum se pot forma premise pentru o noua perioada de avant, insa probabil ca pana la concretizari va trebui sa mai asteptam chiar si o perioada mai lunga de timp. Falimentul unei banci reprezinta aproape intotdeauna o pierdere directa pentru cetatenii de rand, pierdere direct proportionala cu dimensiunea bancii. Cea mai mare parte a pasivelor negarantate ale bancilor comerciale se concretizeaza mai degraba in depozite decat in obligatiuni. Multe din aceste depozite sunt garantate la nivel guvernamental, ceea ce face ca falimentul unei banci sa reprezinte o pierdere masiva pentru contribuabili. Cetatenii de rand pierd si daca depozitele bancii nu sunt garantate de stat, in acest caz paguba constand in banii pe care acestia ii pastrau in depozite la banca falimentara si pe care nu ii mai pot recupera. Una dintre problemele majore cu care se confrunta o banca atunci cand intampina dificultati legate de lipsa lichiditatilor este ca nu poate transforma peste noapte activele sale in bani lichizi. Altfel spus, nu se poate ,,lichidiza” prin vanzarea de active in regim de urgenta. Probabil multe din instituţiile bancare autohtone nu şi-au înregistrat încă în scripte toate pierderile rezultate din creditele de nevoi personale negarantate, produs extrem de riscant, sperând probabil în recuperarea debitelor. Şi dacă nu au făcut-o încă, probabil nici nu o vor face până la sfârşitul anului, din dorinţa de a prezenta rezultate financiare frumoase. Într-adevăr, tentaţia e mare, dar pentru cei care preferă "rostogolirea găurii", tactica se va dovedi extrem de greşită anul viitor, când alte active toxic îşi va arăta colţii: creditele negarantate pentru microîntreprinderi şi IMM-uri si creditele pentru Prima Casa (garantate de stat in limitata a 60 mii euro).Problemele acestor tipuri de credite vor exploda în prima parte a anului viitor, pe fondul înrăutăţirii crizei mondiale. Pe fondul scăderii consumului, devalorizarii monedei naţionale şi înrăutăţirii climatului economic se vor constitui în piedici pentru toate firmele mici şi mijlocii si implicit si pentru cei ce au contactat un credit pentru locuinta. Nu trebuie să uităm că managementul acestor firme este deficitar, că eficienţa muncii este scăzută şi că, pe fondul greutăţilor şi a scumpirii finanţării, este posibil să asistăm la un faliment în masă a acestor firme. Într-un asemenea moment, toate finanţările negarantate acordate vor atârna ca o piatră de moară la gâtul băncilor care, de câţiva ani buni, şi-au făcut un slogan din creditele acordate pe genunchi. Şi, să nu uităm că la falimentul unei firme, nu numai banii acordaţi firmei devin problematici, ci şi banii acordaţi angajaţilor firmei sub formă de carduri de credit şi descoperiri de cont(de asemenea, fără garanţii). Ca o concluzie,bancile din Romania au preferat să dezvolte aici o piaţă extrem de toxică. Iar motivul pentru care au făcut-o este acecelaşi ca şi cel de peste ocean: lăcomia.

Externalizarea contabilităţii

Ce presupune externalizarea. Externalizarea contabilităţii are trei direcţii importante de aplicare: - transferul serviciilor în seama unei companii specializate, autorizate şi cu resurse suficiente pentru a administra portofolii mari de clienţi din domenii diferite de activitate; - angajarea unor servicii de asistenţă şi coordonare profesională în domeniul contabil, financiar şi al resurselor umane; aceasta înseamnă că departamentul financiar-contabil al oricărei companii este pus în relaţie directă şi activă cu unul sau cu mai mulţi consultanţi ai firmei de contabilitate, în scopul realizării unor optimizări importante; - consiliere activă, componentă a auditului intern, sau consultanţă organizată pentru a acoperi componente considerate insuficient abordate. Externalizarea serviciilor de contabilitate implica insa riscuri majore (precum si costuri pe masura): -Dezvaluirea unor secrete de seviciu,numai bune pentru concurenta si nu numai,nu stiu daca ati auzit de Direcţie de Informaţii fiscale (DIF)?.Activitatea DIF constă în analizarea informaţiilor fiscale deţinute de ANAF, indiferent de sursa de provenienţă, în vederea identificării contribuabililor cu risc ridicat, spre a fi supuşi inspecţiei fiscale.Si acum identificati " sursa de provenienta".Remarcăm că formularea „din diverse surse” (potrivit HG 495/2007) nu exclude crearea de reţele (plătite) de informatori, adica exact unele firmele de contabilitate (nu toate,Doamne fereste !). -Deplasarea cu un "munte" de documente la societatea prestatoare. -Aplicarea unor politici fiscale si contabile de catre firma prestatoare. -Netinerea la zi a evidentei primare contabile (NIR,Casa,Banca,Gestiuni,etc).

Corectarea unor erori dupa Bilant.

Cazul I. Presupunem cazul în care un element de venit nu a fost înregistrat în anul n-1, fapt constatat dupa depunerea situatiilor financiare în anul n+1. De ex. s-a depistat de catre controlul intern al unei societati, ca aceasta NU s-a înregistrat cu contravaloarea unei facturi pentru prestari de servicii furnizate, fara sa înregistreze în evidenta contabila venitul aferent inclusiv taxa pe valoarea adaugata. Corectarea acestei erori se face în anul n+1 prin afectarea rezultatului reportat. Înregistrarile contabile care au loc sunt: - înregistrarea facturii omise 4111 = 117 (pentru venit cont 704) Nota : contul 117 contine NUMAI rezultatele,nu si TVA !!! 4111 = 117 (pentru TVA colectata) 117 = 4427 (se corecteaza odata cu depunerea decontului de tva) Se calculeaza penalizari pentru TVA colectata aferenta si impozitul pe profit (sau venit)urmarind situatia deconturilor de la data facturii si momentul cand a devenit efectiv de plata (25 ale lunii urmatoare conform vectorului fiscal). Nota: Daca plata se face trimestrial, in anul n+1 se achita imediat ce se descopera eroarea pentru a nu mai risca penalizari pana la data exigibilitatii. - înregistrarea diferentei de impozit pe profit 117 = 4411 (eventual cu analitic distinct) - înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere 117 = 4481 (atentie la "compozitia" contului 117 care contine rezultatul contabil,deci si cheltuileile nedeductibile fiscal) Prescriptia: Dreptul la actiune, avînd un obiect patrimonial, asa cum este cazul prezentat în exemplul de mai sus, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva este Decretul nr. 167 din 10 aprilie 1958, privitor la prescriptia extinctiva, republicat, cu abrogarile operate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. Prescriptia începe sa curga de la data cînd se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita. Daca nu s-a exercitat acest drept, dupa 3 ani, perioada care reprezinta termenul de prescriptie, dreptul la actiune se stinge. Cazul II. Presupunem cazul în care un element de cheltuiala nu a fost înregistrat în anul n-1, fapt constatat dupa depunerea situatiilor financiare în anul n+1. De ex. s-a depistat de catre controlul intern al unei societati, ca aceasta NU s-a înregistrat cu contravaloarea unei facturi pentru prestari de servicii primite, fara sa înregistreze în evidenta contabila cheltuiala aferenta inclusiv taxa pe valoarea adaugata. Corectarea acestei erori se face în anul n+1 prin afectarea rezultatului reportat. Înregistrarile contabile care au loc sunt: - înregistrarea facturii omise: 117 = 401 (pentru cheltuiala cont 628) Nota : contul 117 contine NUMAI rezultatele,nu si TVA !!! 117 = 401 (pentru TVA deductibila) 4426 = 117 (se corecteaza odata cu depunerea decontului de tva) Se calculeaza pentru compensarea (daca exista)a eventualelor penalizari pentru TVA colectata aferenta si impozitul pe profit (sau venit)urmarind situatia deconturilor de la data facturii,din momentul cand a devenit efectiv de plata. - înregistrarea diferentei de impozit pe profit 117 = 4411 (eventual cu analitic distinct) - înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere: 117 = 4481 (atentie la "compozitia" contului 117 care contine rezultatul contabil,deci si cheltuileile nedeductibile fiscal) 4481= 117 (compensarea prin suma cheltuelilor omise) Pe baza acestei "scheme" de lucru se pot indrepta orice fel de eroare din anii anteriori daca evenimentul economic contine venituri sau cheltuieli. La stabilirea profitului impozabil n+1 se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. Schematic, formula de calcul este: Pi = (V - C) - Vn + Cn - RP - Af - Pf unde: Pi - profit impozabil V - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscal C - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor Vn- veniturile neimpozabile Cn - cheltuielile nedeductibile RP - rezerve, provizioane Af - amortizarea fiscala Pf - pierderea fiscala (atentie aici se repeta formula de mai sus pentru anii n-x) Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeaza la: - rezerve (legale, statutare), - poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile, - distribuirea de dividende, - surse proprii de finantare. - se poate lasa nerepartizat.

Import Extracomunitar.

I.Receptia bunurilor. Receptia bunurilor se efectueaza la data primirii efective a bunurilor in gestiunea firmei dvs. in baza datelor inscrise in declaratia vamala de import intocmita fara a tine cont de faptul ca obligatiile vamale de import au fost sa nu achitate anterior vamuirii marfurilor. Pretul de achizitie este format din: - valoarea inscrisa in factura furnizorului extern; - contravaloarea eventualelor cheltuieli efectuate pe parcurs extern: transport, incarcare, descarcare, manipulare, asigurare, etc.; - taxe vamale; - comisioane vamale. Inregistari in contabilitate: 1.Pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont bancar ca documente justificative, se inregistreaza efectuarea platii obligatiilor vamale prin contul 446 cu analitice distincte pentru fiecare tip de obligatie: 446.01 = 5121 (TVA achitata) 446.02 = 5121 (contravaloarea taxelor vamale achitate) 2.Pe baza notei de intrare-receptie intocmita in baza facturii furnizorului extern si a declaratiei vamale de import ca documente justificative, se efectueaza receptia bunurilor importate la cursul valutar inscris in declaratia vamala de import: 371 = 401(valoarea bunurilor facturate de furnizorul extern) 371=446.02 (cotravaloarea taxelor vamale achitate) Pe baza declaratiei vamale de import ca document justificativ se exercita dreptul de deducere achitata in vama: 4426 = 446.01(tva achitata) Referitor la TVA: Chiar daca s-a achitat in vama o suma mai mare, trebuie sa aveti in vedere doar suma de pe declaratia vamala pentru: 1. exercitarea dreptului de deducere, completarea evidentei fiscale (jurnalul de cumparari); 3. raportarea fiscala prin decontul de tva la randul 17; la fel si pentru taxele vamale, Referitor la taxele vamale: Chiar daca ati achitat in vama o suma mai mare trebuie sa aveti in vedere doar suma de declaratiei vamale pentru: 1. formarea pretului de vanzare cu ridicata a mafurilor prin nota de intrare-receptie; 2. determinarea bazei de impozitare a T. V. A.necesara pentru completarea: - jurnalului pentru cumparari; - decontului de tva