D'ale mele...

Economia in Romania creste sub asteptari si scade peste asteptari insa nu o "asteapta" nimeni....

Din tiparele filmelor americane...

-Apartamentele mari, etajate, din New York , au o chirie convenabilă pentru oricine, fie el şomer sau director. -Cel puţin unul din doi gemeni identici este diabolic. -Dacă trebuie să dezamorsezi o bombă nu ai de ce să-ţi faci griji, întotdeauna vei alege corect firul care trebuie tăiat. -Mai toate computerele laptop sunt suficient de puternice pentru a pătrunde în sistemul de comunicaţii al oricărei civilizaţii extraterestre invadatoare. -Nu contează daca într-o luptă marţială numărul adversarilor este foarte mare: inamicii tăi vor aştepta răbdători să te atace unul câte unul, dansând în jurul tău într-o manieră ameninţătoare, până când îi faci knock-out pe cei dinainte. -Când stingi lumina pentru a te duce la culcare, tot ce se află în dormitorul tău se vede perfect, numai că într-o uşoară penumbră. -Daca esti blondă şi draguţă, este foarte probabil să ajungi expert mondial în fisiune nucleară la vârsta de 22 de ani. -Poliţiştii care sunt cinstiţi şi muncitori sunt, în mod tradiţional împuşcati cu trei zile înainte de pensionare. -Decât să risipească gloanţele, megalomaniacii preferă să-şi ucidă adversarii pe care-i prind folosind maşinării complicate, care cuprind rachete, sisteme electronice, gaze mortale, lasere sau rechini mâncători de oameni, ce le oferă prizonierilor cam 20 de minute pentru a evada. -Toate paturile au cearceafuri speciale, probabil în formă de L, care ajung până la subraţul femeii care doarme, dar depăşesc numai cu puţin coapsele bărbatului de lângă ea. -Toate pungile cu cumpărături conţin, cel puţin, o paine-baghetă. -Este foarte uşor pentru oricine să piloteze un avion, până la aterizare, urmând instrucţiunile cuiva din turnul de control. -O dată pus pe buze, rujul nu mai dispare de acolo, orice ai face, inclusiv scufundări. -Cel mai probabil vei supravieţui unei batalii, dar numai dacă nu faci greşeala să arăţi inainte cuiva fotografia iubitei care te aşteapta acasă. -Iubita ,sexi,tanara si frumoasa asteapta ani de zile venirea lui si cand vine intotdeauna se cearta pentru a avea motiv de impacare. -Dacă vrei să te dai drept ofiţer german sau rus, nu-i nevoie să ştii limbi străine, este suficient un accent potrivit. -Turnul Eiffel se vede pe orice fereastră din Paris. -Un bărbat nu va arăta nici un semn de durere în cursul celor mai feroce lupte, dar se va crispa cu totul când o femeie încearcă să-i cureţe zgârieturile. -Dacă undeva se vede un panou de sticlă, mai devreme sau mai târziu cineva va trece prin el. -Dacă locuiesc într-o casa bântuită, femeile vor ieşi - dar numai în cele mai transparente desuuri - să vadă ce este cu sunetele ciudate pe care le aud. -Un computer pe care trebuie să deschizi un fisier text nu va avea cursor, dar va cere întotdeauna să introduci parola. -Când conduci pe un drum perfect drept este întotdeauna necesar să roteşti voiniceşte de volan în stânga şi în dreapta la fiecare câteva momente. -Toate bombele au un ceas electronic cu cifre mari şi roşii, pentru a şti exact cât mai este până la explozie. -Un detectiv poate rezolva un caz numai după ce a fost suspendat. -Dacă te hotărăşti să dansezi pe strada, toţi cei pe care îi vei întâlni vor cunoaşte perfect paşii. -În timpul tuturor investigaţiilor poliţiei, detectivii vizitează, obligatoriu, cel puţin o dată, un club de striptease. -Toate numerele de telefon din America încep cu 555. -Majoritatea câinilor sunt nemuritori. -Dacă eşti urmărit prin oraş, poţi să te ascunzi într-o paradă de ziua Sfântului Patrick indiferent de anotimpul în care se petrece acţiunea. -Sistemul de ventilaţie al unei clădiri este locul perfect în care să te ascunzi. -Nimeni, niciodată, nu se va gândi să caute în locul în care poţi să te deplasezi dintr-o parte a clădirii în cealalta fără nicio greutate. -Când plăteşti un taxi, nu te uita la portofel. Apucă o bancnota la întâmplare şi sigur va fi suma exactă ce trebuie achitată. -Orice rasă extraterestră poate să lase însărcinată o pământeancă. -Orice extraterestru cunoaşte la perfecţie engleza. -Bucătăriile nu sunt echipate cu întrerupatoare. Când foloseşti o bucătărie noaptea, trebuie să laşi frigiderul deschis pentru a avea lumină în încăpere. -Un singur băţ de chibrit aprins este suficient pentru a ilumina o cameră de mărimea unui stadion. -Toţi oamenii din vechime, indiferent de epocă, au dinţi perfecţi.C -Cu toate că în secolul XX este posibil să tragi cu o arma într-un obiect aflat în afara razei vizuale, oamenii secolului XXIII vor pierde această abilitate. -Nu este necesar să saluţi atunci când începi sau termini o convorbire telefonică. -Când sunt singuri, toţi străinii preferă să vorbească in engleză unul cu celalalt. -Orice încuietoare poate fi deschisă cu o carte de credit sau o agrafă în câteva secunde. Excepţie fac cazurile când dincolo de uşă este un copil ameninţat de un incediu (nu se deschide usa indiferent de mijloace si scule folosite). -Toate buletinele de ştiri conţin materiale care te afectează direct şi sunt difuzate în momentul în care tu deschizi televizorul. -Departamentele de poliţie dau ofiţerilor teste de personalitate pentru a fi sigure ca îi vor face parteneri pe cei care se potrivesc mai puţin. -O ţigare aprinsă va arunca în aer orice maşină, dacă este aruncată în balta de benzină formată în urma găuriri rezervorului. -În momentul când iese dintr-un râu învolburat, în care a fost nevoit să sară pentru a scăpa de urmăritori, eroul va găsi într-un buzunar un pachet uscat de ţigări. -Orice animal de casă, care nu a mai fost hrănit de trei zile, va dezlega problema cu care se confruntă stăpânul(detectiv de profesie), pentru a primi un bol cu mâncare. -Până şi cel mai performant telefon mobil nu are agendă telefonică, astfel că cel care îl foloseşte trebuie să introducă numărul de telefon din memorie. -Daca el este politist,ea intotdeauna pleaca la parintii ei...s-a saturat de primejdiile la care este supus el... -Orice extraterestru indiferent de origine v-a ateriza intotdeauna in USA, cu intentii rele,unde,ghinion,da peste un el ce e pregatit sa salveze Lumea indiferent de costuri.

Incredibila si minunata economie romaneasca.

Economia romaneasca a crescut cu peste 8% in 2008, intrecand multe asteptari. Incredibil, economia romaneasca, este cea care: 1.se desfasoara mai mult subteran decat oficial datorita fiscalitatii aberante si obisnuintei, 2.suporta in fiecare an variatii de +/- 10% la cursul monedei, are 7-9 miliarde de euro veniti din munca si lucarari in Spania si Italia, 3.e influentata de legi care se schimba de la o zi la alta, 4.are taxe si costuri pentru imobiliare si bunuri de baza mai mari ca in US si Germania, 5.are o bursa care e intr-o continua si catastrofala scadere, 6.e controlata autoritati mai corupte decat in multe tari africane, 7.e reglementata de politicieni care pot preda demagogia in tarile sudamericane, 8.descurajeaza prin orice forma posibila initiativa privata, enumerarea ar putea continua....

De ce muncim?

De ce muncim? Daca renuntam la raspunsurile formale, sunt cateva motive clare pentru care muncim: Muncim din inertie, pentru ca asta am fost invatati ca trebuie sa facem. Daca nu am munci am fi stigamatizati social. Eu nu cred in ce trebuie social, insa sunt putini cei care pot rezista fara aprobarea celor din jur. Muncim din frica deoarece ni se pare ca fara respectiva munca nu o sa ne mai putem acoperi nevoile primare (vom muri de foame, singuri, mizerabili, dispretuiti de cei din jur). Muncim pentru ca e alegerea usoara. Munca ne ofera scuza perfecta de a nu face ceea ce ne dorim. Muncim, deci pare ca facem fix ceea ce trebuie. Nu avem rezultate in directia dorita deoarece muncim cat sa ne mintim singuri, nu sa realizam ceea ce ne-am propus (pentru ca e mult mai greu sa afli si apoi sa faci ce-ti doresti decat sa muncesti 4-8-12 ore pe zi). Muncim pentru ca am facut asta mereu, iar daca nu am mai face-o ne-am pierde identitatea. Acesta este cel mai bun semn ca esti nimeni sau ca esti doar ceea ce faci (ambele ipostaze lasa mult loc de mai bine).

Interviul pentru job.

Participarea la un interviu fara a fi pregatit înseamna esec total. De aceea este necesara întocmirea unui CV si a unei scrisori de intentie care sa tinteasca acolo unde trebuie. Ce facem si cum? iata candidatul ideal: - aspect fizic atragator; - bine îmbracat; - CV întocmit dupa toate regulile artei; - familist; - studii relevante; - simt al umorului; - pasiuni interesante; - se exprima alert si concis; - raspunde la întrebari deschis si direct; - îsi identifica cu usurinta punctele tari si punctele slabe; - are bune cunostinte teoretice; - este o persoana dinamica si motivata; - munca în echipa este un principiu de baza; - poate accepta cu usurinta un program de lucru prelungit sau deplasari; - nu critica vechiul loc de munca; - poate creiona lejer evolutia carierei sale profesionale în urmatorii 5 ani.

Cum conversam...

Cum ne "aparam" de abuzurile de limbaj?Iata cateva "arme": Abuzul: Generalizarea cand le intalnim este clar ca se face o generalizare. Ele se identifica in cuvinte ca: “toti, nimeni, intotdeauna, niciodata”, chiar daca acestea sunt, uneori, doar subantelese. Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii au nevoie de oxigen”), dar de obicei sint doar suportul lenei mentale si limiteaza mult posibilitatile pe care le avem la dispozitie. “Tinerii de astazi nu au chef de munca” (se subintelege: toti, niciodata). “Pentru a incepe o activitate este nevoie de mult capital” (se subintelege- intotdeauna). “Toti x sunt y ” si s-ar putea continua la infinit. Cum ne "aparam"? Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva intrebari simple: “Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar nimeni?”, cu toate variantele posibile, astfel incat sa se defineasca cazul specific in care acea afirmatie este adevarata (admitand-o ca atare). Abuzul:Obligatiile Obligatiile, se exprima cu cuvintele: “trebuie, nu trebuie, nu se poate, necesita, este nevoie", incluzand toate expresiile echivalente. De fiecare data cind auzim aceste cuvinte, avem in fata o obligatie sau limitare care poate sa fie adevarata sau nu. Cum ne "aparam"? De obicei se reactioneaza cu “De ce?” care serveste numai la a produce justificari, rationalizari, exemple de cazuri precedente sau regulamente. intrebarile pot fi: “Ce s-ar intampla daca as face-o? Sau daca n-as face-o?” “Cine sau ce ma determina sau ma impiedica?” “Cine o zice?” Iar, de obicei, raspunsurile deschid o serie de posibilitati la care nu v-ati gindit. Abuzul: Verbe Obiectivul e acela de a verifica semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor sale. Cum ne "aparam"? simplu,cu o intrebare: “Cum?”. cazuri particulare: 1.“-Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine !”(nu se intelege daca i se poate accepta un sfat sau daca i se pot lasa portofelul si cheile casei). Ce trebuie sa facem? Intrebare: “Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?” 2.“Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marim cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc concurentei!) Ce trebuie sa facem? Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”. 3.“A incerca sa...” ;“am incercat tot posibilul, dar nu a funtionat”..." (care inseamna ca are deja un alibi in caz de ... ) Ce trebuie sa facem? sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel care vorbeste. Abuzul: Nume 1.substantivele nespecifice care te arunca in ceata: fraze ca “ei nu ma inteleg”, “statul nu ne ajuta” nu au nici o semnificatie daca nu definesc cine sunt “ei” sau cine este “statul”. 2.Abuz de tipul:“prosperitate”,“dezvoltare”, “libertate”, etc. Ce trebuie sa facem? Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nu va lipseste curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o realizati? Si cind?”. Abuzul:comparative In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca: “mai bun”, “mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc. “Este mai bine sa faci asa”. “Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”. “Acest obiect e prea scump”. “Inveti prea putin”. Ce trebuie sa facem? intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?” nu incercati sa reactionati din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand justificari !!!

Obedienta fata de Autoritati.

Ce-l face pe politist sa te impuste in strada? Puterea contextului poate face oamenii să asculte fără ezitare de autorităţi, chiar şi atunci când li se cere să săvârşească cele mai oribile crime. Gândiţi-va la toate crimele inimaginabile din istorie: în timp ce componenta genetică poate juca un rol, realitatea este că majoritatea soldaţilor implicaţi în conflicte au fost oameni ca şi noi. Ce mână invizibilă i-a împins de la spate? Psihicul uman ascunde multe mecanisme de care nu suntem conştienţi, deprinse în trecutul nostru ca specie. "Dacă m-aş fi născut în Germania presupun că aş fi fost nazist, ciomăgind evrei, ţigani şi polonezi, lăsând în urmă perechi de cizme ieşind din mormane de zăpadă, încălzindu-mă cu cuviincioşenia mea." - Kurt Vonnegut Jr. No comment !!!

Despre modele

De la date la teorii. Când analizează lumea în care trăiesc oamenii construiesc modele. Ideal se porneşte de la date reale (atunci când teoria ta chiar doreşte să rezolve o problemă). Pentru fiecare set de date există N (numar foarte mare) de explicaţii compatibile cu datele. Dintre acestea, foarte puţine (K, K < N) sunt ştiinţifice. N-K (N fără K) e o mulţime uriaşă de "explicaţii" care deşi sunt compatibile cu faptele, nu aduc informaţie în plus despre setul de date disponibil. Nu explică nimic şi nu fac nicio predicţie. Nici nu ne putem da seama dacă sunt false - fiind deci nonfalsifiabile. Acestea sunt pseudoteoriile. Nu sunt automat false (deşi e foarte probabil fiindcă sunt atât de multe), dar dacă sunt adevărate nu ne vom putea da seama niciodată. A studia ceva nestudiabil e nonsens. Uneori oamenii vor ţine atât de mult o anume viziune asupra lumii încât o vor apăra de testul falsificabilităţii încercând să îi raţionalizeze eşecurile şi s-o facă nonfalsifiabilă. Astrologia e ce mai clar exemplu: când funcţionează, e corectă, când nu, se invocă celebrul "astrele predispun, omul dispune". În loc s-o apere, îi închid sicriul. Alteori, chiar dacă cineva deţine o teorie care pare să funcţioneze, nu înseamnă că teoria chiar e ştiinţifică sau corectă. În cazul cu eschimoşilor de exemplu, teoria lor e nonfalsfiabilă. Cum îţi dai seama că nu spiritele încălzesc igluul dacă într-adevăr n-o fac? Puteau de exemplu să facă igluuri fără să se gândească la spirite, să vadă dacă funcţionează şi aşa. Adică să facă un experiment. Aşadar, are rost să ne batem capul doar cu explicaţiile folositoare şi pe care le putem cerceta, adică cu teoriile ştiinţifice. În mare, o teorie ştiinţifică trebuie să satisfacă cel puţin următoarele idei: să fie bazată pe date, să fie falsifiabilă şi să facă predicţii verificabile.

Fişa pe plătitor, mărul discordiei

Intrunire(Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR),IFA România (Asociaţia Internaţională de Fiscalitate România), Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), profesionişti contabili, reprezentanţi ai întreprinzătorilor mici şi mijlocii,) pentru a discuta despre impozitul forfetar,somaj,criza financiar-economica,societati cu activitate suspendata...iata ce-i preocupa: Fişa pe plătitor, mărul discordiei "...in plus, în cadrul mesei rotunde s-au ridicat numeroase probleme pe care un contabil este nevoit să le înfrunte, iar în mare parte acestea sunt cauzate de statul român. De asemenea, s-a criticat birocraţia excesivă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), mai exact în ceea ce priveşte fişa pe plătitor. Astfel, un fost angajat al ANAF a declarat că cei care lucrează pe aceste fişe pe plătitor sunt supuşi unui program defectuos şi critică lipsa de comunicare, dar şi lipsa de educaţie a celor din Agenţie. În plus, cei prezenţi la întâlnire au afirmat că aceste fişe pe plătitor sunt ca nişte oglinzi pentru Fisc. Pusă în faţa acestor afirmaţii, Mihaela Huţanu, reprezentantul ANAF, a declarat că ''există într-adevăr o problemă reală cu aceste fişe, mai exact pentru firme, dar nu este în totalitate vina Fiscului''. În legătură cu problemele ridicate de fostul angajat, Mihaela Huţanu nu a vrut să comenteze, spunând că au trecut ceva ani de atunci şi că există posibilitatea să se fi schimbat unele lucruri. Totodată, s-a discutat şi despre modificările Codului Fiscal, pentru că numărul mare de hotărâri de Guvern care apar peste noapte pun mari probleme contabililor, ei aflând prea târziu de modificările sau de completările Codului Fiscal". Cu alte cuvinte....fasss !!!

Police

Doi politisti gasesc trei grenade intr-o groapa. - Ce ne facem cu ele? - Le ducem la sectie. - Si daca explodeaza una pe drum? - Spunem ca am gasit doar doua...

Gluma zilei

O doamna intreaba ... - Ce au femeile şi barbaţii în mijlocul picioarelor? - Genunchi, doamnă!

5 metode pentru relaxare.

Oboseala îşi spune cuvântul după câteva ore bune de muncă, aşa că bine ar fi să ştiţi să vă si relaxaţi. Cinci metode pentru relaxare: 1. Muzica este o metodă foarte bună pentru relaxare. Ascultaţi muzică lentă şi gandiţi-vă la lucruri frumoase. 2. Faceţi o plimbare într-un parc şi relaxarea este garantată. 3. O baie caldă are efect calmant asupra organismului şi este una dintre cele mai bune metode de relaxare, mai ales înainte de culcare. 4. Râsul ne scapă de orice griji. O comedie bună, un banc sau o glumă poate face miracole. 5. Masajul relaxează muşchii şi ne scapă de unele dureri,(asta numai dacă are cine să vă facă).

Stiti ce este un "McJob"?

Slujbă slab plătită şi fără viitor. În multe ţări, McDonald’s nu plăteşte orele suplimentare. Presiunile făcute spre a menţine profiturile mari şi salariile mici rezultă în supraîncărcare şi oboseala a personalului, care poate duce la accidente. Majoritatea angajaţilor sunt oameni cu foarte puţine opţiuni de angajare, aşa ca sunt forţaţi să accepte exploatarea - şi pe deasupra să mai şi zâmbească! citat "daca nu te angajezi din anu' 1, atunci în anul 4 o să te aştepte un McJob!" Cuvinte cheie: McDonalds, slujba de rahat...

"Cocalaru' "

Definitie: In limba rromani, "cokalos" inseamna "os". Tiganii cocalari erau aceia care nu aveau niciun fel de ocupatie traditionala (asa cum aveau, de exemplu, spoitorii, argintarii, lingurarii etc.) si, nestiind sa faca nicio meserie pentru a-si castiga existenta, se tineau dupa satrele celorlalti, hranindu-se cu oasele si resturile ramase de la acestia. . Definitia moderna: 1." neam prost " cu tricou cu De Puta Madre, care isi pune poze sexoase-crede el- pe haifaiv, difuzeaza manele in autobuz si se comporta ca un cimpanzeu in calduri. 2.se recunoaşte, de obicei, după freza cu o tonă de gel, lanţuri groase la gât, tricou mulat, roz sau bleu sau inscripţionat cu "De puta madre" (pt tipi) şi buzele conturate strident, decolteu generos, sclipici pe sânii pe jumătate descoperiţi ( pt. tipe); Semnalment unisex - mobilul folosit pentru a difuza Guţă de maimuţă în locuri publice. a)cocalarii masculi umblă în haite şi la vedera unei tipe încep să se comporte ca nişte cimpanzei în călduri, strigând: "Fataaaa, fata, vezi ca lu' ăla îi place de tine". b)cocalarii femele umblă tot in haite; dacă te nimereşti în acelaşi autobuz cu ele, vei afla imediat de ce nu o satisface bărba-su pe Maricica şi ce operaţie tre' să-şi facă Tanti Veta: cocalarele vorbesc destul de tare încât să se auda în tot cartierul. 3.Cocalarul cu beemveu sau audi: il recunoasteti usor in trafic - se considera stapanul de drept al soselelor si in general considera ca nu trebuie sa tina cont de nici o regula de circulatie. ...genul care depaseste coloana ce sta la semafor, se infige in claxon pt. orice fractiune de secunda de intarziere a celui din fata. In general este total strain de bunul simt. Uneori acest cocalar se intalneste cu alt cocalar de genul respectiv sau cu un stalp, sau cu un zid - care nu se dau la timp in laturi din fata lui.

Scoala incotro?

MACOS a fost un curs comparativ de antropologie si evolutie, sustinut la sfarsitul anilor '60 de National Science Foundation, cu scopul principal de a creste nivelul elevilor din scolile elementare. Jerrold Zacharias, un fizician renumit de la MIT (implicat de altfel si in proiectul Manhattan), s-a aratat interesat de situatia educationala din Statele Unite si numarul relativ scazut de absolventi, motiv pentru care s-a dedicat activ in a sustine cercetari psihologice si sociale menite sa releve dar sa si ofere solutii pentru aceasta problema. Poate ca suna complicat dar in realitate programul era simplu structurat, astfel incat orice copil aflat in scoala elementara sa poate intelege facil si sa-si formuleze propriile intrebari si raspunsuri, stimulandu-si astfel capacitatea cognitiva, fiind obligat sa exploreze si sa experimenteze pentru a formula concluzii si nu doar sa le accepte intr-o forma pasiva. Curriculumul MACOS se baza pe patru contraste principale, oamenii vs primate, oamenii vs oamenii preistorici, societatile tehnologice contemporane versus societatile primitive si copii vs adulti. De fapt, acest contrast era unul aparent, fiind inteles la un alt nivel de abstractie drept o continuitate. Rolul antropologiei era unul critic in acest proces, modelul structuralist fiind adoptat de la Levi-Strauss si menit sa le ofere copiilor intelegerea ca fac parte dintr-un context social, politic si cultural mult mai complex, pregatindu-i in acest fel mai bine pentru procesul de extragere si manipulare a informatiei. Desi a inceput sa fie implementat in 1970, criticile masive ale suporterilor pro-crestini a facut ca in 1975, in urma unei dezbateri in Congres in ambele camere, sa fie taiat din programa scolara. N-ar strica un program similar si in Romania, care sa pregateasca generatiile urmatoare pentru un context cultural in care ratiunea si critica vor fi armele intelectuale la moda, nicidecum indoctrinarea politica si religioasa. O societate bazata pe cunoastere presupune o educatie care sa scoata in evidenta acest lucru, care sa pregateasca oamenii sa manipuleze, sa proceseze si sa valideze singuri informatia, nu doar sa o accepte tacit.

Riscul in activitate

Este necesar să se înţeleagă faptul că riscul este un eveniment probabilistic: este posibil ca el să apară, este posibil ca el să nu apară. Mai mult, se cunoaşte faptul că abilitatea omului de a estima probabilitatea de apariţie a unui eveniment este destul de săracă. Din acest motiv, există des întâlnită o tendinţa optimistă de a nu vedea riscurile. Astfel de atitudini pot duce la probleme mari în cazul în care riscurile se materializează. Se înţelege astfel de ce managementul riscului şi managerul de risc sunt absolut obligatorii pentru o activitate de succes în afaceri / proiecte. Riscul se măsoară în funcţie de variabilele: probabilitate / frecvenţă de apariţie şi impact. în primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă); - riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil); - riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele ,afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice); - riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo); - riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor; - riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate). Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare. Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc. categorii de riscuri: - la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente); - la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat); - la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului); - la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare); - la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul); - la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente) Metoda simulării Metoda simulării este o altă metodă de a realiza evaluarea riscurilor în cadrul unui proiect sau al unei activităţi. Simularea asistă procesul decizional prin faptul că face apel la modele care constituie reprezentări simplificate ale unor sisteme reale, iar rezultatul unei simulări poate fi folosit pentru a cuantifica riscul alternativelor în planificarea calendaristică, al diferitelor strategii ale proiectului, al activităţilor individuale etc. O formă de simulare este simularea Monte Carlo ce reprezintă un instrument puternic şi flexibil prin care se poate derula o analiza cantitativă a riscurilor folosindu-se de tehnici de descriere matematică a impactului unui risc sau incertitudini asupra unei probleme decizionale Există multe pachete software care folosesc simularea Monte Carlo în combinaţie cu programul de calcul tabelar Excel: @Risk, Alyuda Forecaster XL, Crystal Ball, DFSS Master, GoldSim, Insight, Joint Planning and Commissioning Easy Monte Carlo Tool, Lumenaut, ModelRisk, Premium Solver, RiskAMP, Risk Analyzer, Risk Solver, SimTools XLA, SimulAr, Solver, Trader’s Risk Management Guru, XL Sim, Yasai etc.

Simplu,ieftin si bun...

Complexitatea produselor, în cele mai multe cazuri, poate fi descrisă ca fiind inutilă. Fiecare dintre voi aveţi un calculator. Dar cu siguranţă nu ştiţi sau nu aveţi nevoie de toate funcţiile calculatorului şi folosiţi poate nici 10% din giumbuşlucurile pe care le poate face. Câte funcţii ale telefonului folosiţi? De care v-aţi putea lipsi? De multe, nu-i aşa? Românii îşi cumpără maşini foarte scumpe şi prin programul Rabla. Pentru români, contează statutul atât de mult încât se împrumută sau muncesc un an pe dincolo să-şi cumpere maşină scumpă, iar mai apoi o ţin în faţa blocului din lipsă de bani de benzină. Opiniile germanilor vizavi de Dacia. Dacia e descrisă în termeni obiectivi: bună, raport calitate-preţ excelent, simplă, ieftină. Chiar au criticat politica firmelor germane de automobile pentru faptul că le-au făcut complexe, luxoase, scumpe, cu funcţii de care nu are nevoie nimeni. “Nu avem nevoie de maşini de lux” sau “maşina trebuie doar să ne ducă din punctul A în punctul B” au spus ei. Au dreptate. Asta este ceea ce se cere la ora actuală şi e chiar o tendinţă normală, perfect normală, pentru un viitor apropiat sau poate chiar pe termen lung. Companiile aeriene low-cost care îşi majorează serios profiturile pe timp de criză. Oamenii călătoresc. De ce ai nevoie ca să călătoreşti? De un avion sigur şi de bilet ieftin. Nu e nevoie de masaj în avion, de băutură din partea casei, de stewardese în bikini, de televizor sau de alte servicii complexe.

"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative.

"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative:redactarea de texte cu exprimări insuficient de clare, de natură a crea dificultăţi în activitatea ulterioară de aplicare; folosirea unor abrevieri nerecunoscute sau nedefinite; formule introductive neexprimate în text;lipsă de armonie internă între soluţiile legislative exprimate în cuprinsul proiectului; lipsă de corelare cu legislaţia de interferenţă; nemenţionarea în text a intervenţiilor legislative ulterioare la care au fost supuse actele de referinţă invocate;alegerea inadecvată a nivelului actului normativ, prin neobservarea normelor de competenţă; proiectele care cuprind un singur articol nu folosesc exprimarea consacrată „Articol unic”; în actele ce realizează intervenţii legislative nu se folosesc formulările consacrate, specifice modificărilor şi completărilor de acte normative; realizarea de modificări şi completări asupra actului ce a realizat intervenţii legislative şi nu asupra actului normativ de bază în care s-au încorporat intervenţiile legislative respective; realizarea de modificări şi completări şi asupra unor acte ce nu sunt de acelaşi nivel cu actul ce a realizat intervenţiile legislative; unele domenii de reglementare din zona delegării legislative prin ordonanţă a Guvernului nu sunt suficient conturate, fiind exprimate în termeni prea generali; motivarea demersului legislativ prin ordonanţă de urgenţă nu este exprimată în preambulul proiectului, astfel cum este prevăzut la art.115 alin.(4) din Constituţie; proiectele de ordonanţă de urgenţă nu sunt însoţite de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul; si mai ales,neexprimarea în textul proiectului a menţiunii privind transpunerea textului actului corespondent din legislaţia Uniunii Europene.

Forme de distorsionare ale concurenţei - ajutoarele de stat

Tratatul de la Roma, art. 92 para. 1, declară ca fiind incompatibile cu piaţa comună orice ajutor acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma lui, care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa, favorizându-se unele întreprinderi sau producţia unor mărfuri, în măsura în care afectează comerţul dintre statele membre. Ajutoarele de stat se manifestă prin acordarea de: subsidii, inclusiv la export, scutiri sau reduceri de sarcini fiscale sau sociale, garanţii de credite sau sau acordarea de credite cu dobândă redusă sau amânarea restituirii lor, transformarea împrumutuirlor garantate în capital, practici incorecte privind preţurile interne la produse şi servicii, ajutoare regionale şi sectoriale, perceperea de taxe parafiscale, indiferent că se aplică produselor indigene sau importate, dacă destinaţia sumelor prelevate privilegiază pe cele indigene, cedarea de terenuri şi clădiri cu titlu gratuit sau în condiţii deosebit de avantajoase.

Criza globala si lichiditatea bancara

Lichiditatea - Cel mai mare risc al industriei bancare. Lichiditatea reprezinta riscul major cu care se confrunta industria bancara in prezent.Cel mai sever risc care ameninta piata bancara mondiala este lichiditatea sau, mai bine zis, lipsa acesteia. Bancile sunt imobilizate de penuria de fonduri si de incapacitatea de evaluare a activelor si de dispunere asupra acestora.Criza globala a ridicat numeroase semne de indoiala cu privire la eficacitatea sistemelor de gestionare a riscurilor din cadrul bancilor.Cu cat o banca este mai mare, cu atat sistemul de control este mai slab. Managementul riscului a fost devansat de dezvoltarea pietei, adica de instrumentele financiare sofisticate. De aceea, este necesar ca practicile de gestionare a riscurilor sa fie updatate pentru a putea depasi acest decalaj. Criza globala a demonstrat slabiciunea institutiilor financiare in administrarea informatiilor, in mod particular a celor legate de expunerile la risc. Complexitatea produselor financiare, interdependenta riscurilor si volatilitatea pietei solicita intelegerea si predictibilitatea indicatorilor de risc. Multe companii financiare nu au aceasta capacitate, ceea ce duce la injectarea in sistem a riscurilor de credit, de piata si de lichiditate. Increderea in exces in modelele de risc, care sunt inadecvate, insuficient de riguroare ori neadaptate realitatii reprezinta, de asemenea, un mare risc. Masuri: Fata de acordul precedent, Basel II aduce urmatoarele noutati: - Existenta unei structuri care se sprijina pe trei piloni. Primul dintre acestia se refera la reglementarile privind calculul capitalului necesar. Pilonul 2 se refera la rolul detinut de autoritatile de supraveghere, iar cel de-al treilea se refera la cerinte mai extinse privind transparenta modelelor utilizate in institutiile de credit pentru administrarea riscurilor. - Un mod de calcul al cerintelor de capital bazat pe o senzitivitate sporita la risc, care pune accentul intr-o mai mare masura pe propriul sistem de masurare a riscului al institutiilor de credit. - O recunoastere mai extinsa a instrumentelor de atenuare a riscului. - Introducerea unor cerinte de capital suplimentar pentru riscul operational. Elementele care nu se vor modifica, fata de Basel I, sunt nivelul minim al capitalului, care se mentine la 8%, modul de calcul al riscului de piata si definitia cerintelor de capital.

Acordarea si rambursarea de credite

Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.Creditele bancare pe termen lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" iar Creditele bancare pe termen scurt seinregistreaza separat in contul 519"Credite bancare pe termen scurt". Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii fata de furnizori se inregistreaza astfel: 401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 1621"Credite bancare pe termen 5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu" 5121"Conturi la banci in devize" iar rambursarea creditelor la scadenta: 1621"Credite bancare pe termen = % lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei" 5124"Conturi la banci in devize" Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator: 666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu" Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".

Acordarea si justificarea avansului spre decontare

Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare.In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul (deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu = 542"Avansuri de trezorerie" serviciile executate de terti" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie" detasari si transferari" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

Bonurile fiscale pâna la 100 lei

Bonurile fiscale pâna la 100 lei, în afara de cele combustibili NU trebuie sa fie incluse în jurnalul de TVA, având în vedere ca nu avem dreptul de deducere a TVA. Nu este obligatorie evidentierea în jurnalul de cumparari a bonurilor fiscale cu o valoare de pâna la 100 lei, altele decât cele aferente achizitiei de combustibili auto. Acest fapt rezulta si din O.M.F.P. nr. 94/2008 în care se precizeaza faptul ca ,,Nu este obligatorie înscrierea în decont a sumelor care nu sunt incluse în baza impozabila.,, conform instructiunilor date în aplicarea rândului 19(Decont TVA ). În situatia în care doriti totusi sa le înregistrati în evidenta fiscala astfel încât sa aveti o corelatie cu evidenta contabila, aveti posibilitatea sa le înscrieti în coloana 10 din jurnalul pentru cumparari reglementat prin O.M.E.F. nr. 1372 din 6 mai 2008 privind organizarea evidentei în scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (M.Of. nr. 364 din 13 mai 2008); Si pentru a fi cheltuiala deductibila, produsele achizitionate cu bon fiscal având suma de pâna la 100 ron, acesta trebuie obligatoriu stampilat de catre societatea emitatoare si mentionat pe verso societatea care primeste bonul fiscal? Bonurile emise de casele de marcat electronice fiscale reprezinta documente justificative doar pentru completarea registrului de casa si pentru exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferenta aprovizionarii cu combustibil auto. Acest fapt este reglementat prin articolul 1, alineatul 2 din O.M.F.P. nr. 1714 din 14 noiembrie 2005 privind aplicarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 831/1997 publicat în M.Of. nr.1042 din 23 noiembrie 2005, modificat ulterior prin O.M.F.P. nr. 293 din 22 februarie 2006, publicat în M.Of. nr. 194 din 1 martie 2006. Din reglementarile mentionate rezulta faptul ca începând cu data de 1 ianuarie 2006 bonurile fiscale se utilizeaza doar ca documente de înregistrare a platilor în Registrul de casa, fara a reprezenta documente justificative de înregistrare a cheltuielilor în evidenta fiscala. Deci, contravaloarea unui bun achizitionat si decontat conform bonului fiscal emis de casa de marcat, nu poate fi considerata cheltuiala deductibila fiscal la determinarea profitului impozabil daca valoarea achizitiei este mai mare de 100 lei. Exceptii... Totusi, de la aceasta regula fac exceptie urmatoarele bonuri fiscale care se considera documente justificative pentru înregistrarea cheltuielilor: 1.bonul fiscal emis la vânzarea carburantilor auto numai în situatia în care combustibilul respectiv este utilizat pentru desfasurarea activitatii economice autorizate. Deducerea cheltuielilor si a T.V.A. aferenta este conditionata de stampilarea si înscrierea informatiilor referitoare la denumirea cumparatorului si numarul de înmatriculare al autovehiculului.2.bonul fiscal emis de taximetristii autorizati în baza Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere. Acest bon se utilizeaza doar pentru considerarea cheltuielilor aferente deductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil. Acest bon nu se utilizeaza la exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferenta. 3.bonul fiscal emis de societatile comerciale care accepta plata prin carduri bancare cu conditia ca acesta sa fie însotit de documentul care atesta plata prin cardurile bancare ale societatilor comerciale; 4.bonul fiscal cu o valoare totala de pâna la 100 lei inclusiv cu conditia ca acesta sa fie stampilat si sa aiba înscrise: - denumirea cumparatorului si codul unic de înregistrare al acestuia (daca este persoana juridica). Conditiile mentionate anterior sunt prevazute la articolul 1, alineatul 2 de la litera "a la d" din O.M.F.P. nr. 1714 din 14 noiembrie 2005.

Cumparari de mijloace fixe in rate.

Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: %, = 404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii 2xx - valoarea mijlocului fix 4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor 4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: 404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: 404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: 666 „Cheltuieli privind = 471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans” Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1.partile contractului; 2.descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata în rate; 3.valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4.valoarea dobânzilor; 5.perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale.

Sa mai radem un pic...

BALADA SADICULUI Afarã-i frig, în casã-i cald Si-n sobã arde mama, De grindã-i tata spânzurat, Iar eu mã tai cu lama. Lungit e mosu' Mihu-n pod Cu un cutit in spate, L-am urmãrit de la parter Pe viatã si pe moarte. Iar unchiu-miu e-n dormitor, Pitit într-o valizã, Legat cu douã fire lungi Ce duc direct la prizã. Bunica-i lângã aragaz, Cu un furtun în gurã, Si-n jurul ei miroase-a gaz, Si nu a prajiturã. Ascuns e frati-miu-n dulap, Nu-i pasã de nimica, Are-un topor înfipt în cap Sã-i tinã cipilica. Si-n frigider e congelat În pungi de-un kil bunicu', Dar eu sunt mic, nu stiu nimic, De-abia îmi tai buricu'.

Cateva idei, bune de comentat

Nu vrem (sau nu ştim) să înţelegem că Platon dezvăluie natura gândului şi Aristotel pe aceea a gânditului, că Isus relevă divinul dinlăuntrul gânditorului, iar Descartes face din gânditor începutul filosofiei.La fel Kant cu transcendentalul, Hegel care comandă conştiinţei să-şi povestească epopeea şi Schopenhauer, Bergson şi Husserl care fac din intuiţie o însoţitoare a egoului. Nu l-am căuta pe Dumnezeu dacă nu am şti că l-am găsi! Iubeşte pe Dumnezeu şi fa Ce vrei. Da, dar când iubeşti pe Dumnezeu, nu mai faci ce vrei, ci ceea ce trebuie. Abstracţia reduce şi apoi defineşte, dar astfel săvârşeşte o eroare de procedeu. Instinctul, intuiţia, voinţa au de înţeles ceea ce raţiunea nu poate pătrunde. Inima pătrunde adevărul divin şi relevă adevărul metafizic. Obiectivitatea lumii nu este însă una raţională, discursivă, întemeiată pe argumente. Realitatea lumii este intuitivă.

Cand NU se emit facturi

Nu sunt obligate sa emita facturi firmele care realizeaza urmatoarele tipuri de operatiuni: - transportul persoanelor cu taximetre; - transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor; - livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului; - livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice. Totusi, obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile enumerate anterior intervine in momentul in care beneficiarul solicita factura in mod expres. Important: Firmele care nu au obligatia sa emita factura trebuie sa inregistreze veniturile realizate zilnic pe baza monetarului, a chitantei, a raportului zilnic emis de casa de marcat si a altor documente specifice activitatii desfasurate.

Factura

Factura se emite obligatoriu de catre firmele inregistrate in Romania: 1.pentru situatiile in care nu exista obligatia colectarii TVA, cum ar fi de exemplu, operatiunile de livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere a TVA, scutite fara drept de deducere a TVA sau neimpozabile in Romania. 2.in scopuri de TVA atat pentru evidentierea TVA colectata cat si pentru inregistrarea veniturilor aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii. conditia: In cadrul firmei dvs. trebuie sa fie desemnata in scris, pe baza de decizie interna, una sau mai multe persoane cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor documentelor justificative care se vor emite in fiecare an fiscal pentru inregistrarea veniturilor (facturi, avize de insotire a marfii, monetare si alte documente specifice activitatii). procedura: Emiterea acestor documente justificative se face pe baza unei proceduri interne proprii de alocare a numerelor precizand numarul de la care se emite primul document pentru fiecare exercitiu financiar. Documentele trebuie sa aiba un numar de ordine secvential, alocat in baza uneia sau mai multor serii, stabilit in functie de structura organizatorica a firmei dvs.: gestiuni, puncte de lucru, sucursale. . factura se intocmeste in doua sau mai multe exemplare, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii. Daca este cazul, inscrieti pe factura numarul si data avizului de insotire a marfii. . factura se intocmeste in limba romana, dar si intr-o limba straina, in functie de optiunea firmei emitente. Baza de impozitare a TVA o puteti inscrie in lei sau in valuta, insa, daca operatiunea este impozabila TVA, suma taxei colectate trebuie inscrisa obligatoriu si in lei. Daca e si in valute: Baza de impozitare in valuta se converteste in lei la cursul de schimb valutar comunicat de BNR sau la cursul utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea realizata. termenul de emitere: termenul de emitere este pana cel mai tarziu in cea de-a 15-a zi calendaristice a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei (data livrarii bunurilor, data prestarii serviciilor, data acceptarii de catre beneficiar a situatiilor de lucrari, etc.). Pentru a fi valida dpv fiscal: -factura trebuie sa le contina obligatoriu urmatoarele informatii impuse prin art. 155, alin. (5) din Codul fiscal, • numarul de ordine si data emiterii facturii; • denumirea, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei emitente; • denumirea, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal (daca furnizorul sau prestatorul nu este stabilit in Romania si a desemnat un reprezentant fiscal); • denumirea, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii; • adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile (pentru livrari intracomunitare de bunuri); • codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului pentru serviciile de transport intracomunitar, inclusiv pentru serviciile accesorii ale acestora, cu sau fara intermediari; • codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat membru (pentru livrari intracomunitare); • codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania; • denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate si particularitatile de identificare ale mijloacelor de transport noi, in cadrul livrarilor intracomunitare; • data livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a incasarii avansurilor; • baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila; • pretul unitar, exclusiv taxa; • rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; • pentru operatiile impozabile, inscrierea sumei totale a taxei colectate, exprimata in lei; • pentru operatiile scutite, supuse masurilor de simplificare, neimpozabile sau neincluse in sfera aplicarii taxei, una dintre mentiunile: "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere", "taxare inversa", "neimpozabil in Romania", "neinclus in baza de impozitare", baza legala din Directiva a 6-a; • referiri la alte facturi sau documente emise anterior pentru aceeasi operatiune. In plus: Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicata, privind societatile comerciale, prin art. 74, impune suplimentar urmatoarele informatii: - forma juridica a firmei si numarul din registrul comertului; - sediul social; - codul unic de inregistrare; - mentiunea "societate administrata in sistem dualist" in situatia in care o societate pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare; - capitalul social daca factura este emisa de o societate cu raspundere limitata; - capitalul social subscris si varsat daca factura este emisa de o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni; - oficiul registrului comertului si numarul de inregistrare daca factura este emisa de o sucursala; Daca firma dvs. detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) din art. 74 trebuie publicate si pe pagina de internet a societatii. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei: - daca factura este emisa de un grup (prin art. 152): - denumirea grupului; - mentiunea "grup de interes economic" sau initialele "G.I.E."; - sediul grupului; - codul unic de inregistrare si oficiul registrului comertului in care a fost inmatriculat grupul; - cand este cazul, mentiunea ,, grupul se afla in lichidare; - daca factura este emisa de un grup european de interes economic (prin art. 243^3): - denumirea grupului; - mentiunea "grup de interes economic" sau initialele "G.E.I.E.";

Cheltuieli de delegare si detasare- decontare

Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare in alta localitate decat cea in care isi are sediul firmei dvs., se efectueaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006, publicata in M.Of. nr. 1046 din 29 decembrie 2006. Conditii: 1.Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare. 2.In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat. 3.De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat nu este nelimitat: acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, dar fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice. Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente numai daca indeplineste conditiile impuse prin articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ. pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului. - pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.

Auto vechi vs nou

Pentru o abordare fiscala corecta a regimului de taxare aplicabil achizitiei intracomunitare a unui mijloc de transport auto, trebuie sa incepem prin a delimita corect un mijloc de transport auto nou de un mijloc de transport auto vechi. Delimitarea se face in functie de conditiile stabilite prin art. 1251 „Semnificatia unor termeni si expresii“ alin. (3) lit. b) din Codul fiscal. Astfel, pentru a fi considerat nou, un mijloc de transport auto trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele doua conditii alternative: 1. sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune; 2. sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km. Aceste conditii au fost de asemenea preluate ca atare din Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, art. 2 pct. 1 si 2 lit. b). In situatia in care un mijloc de transport nu indeplineste una din cele doua conditii, este considerat vechi, deci second-hand. Prin Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, regimul special pentru mijloacele de transport auto second-hand este considerat un regim tranzitoriu aplicabil de catre comercianti persoane impozabile, regim reglementat prin art. 327 pct. 1. La pct. 3 al art. 327, „vehiculele terestre sunt considerate ,mijloace de transport second-hand daca sunt bunuri second-hand care nu indeplinesc conditiile necesare pentru a fi considerate mijloace de transport noi“. Prin Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, art. 4 lit. b) se face precizarea ca nu sunt supuse TVA operatiunile de achizitie intracomunitara de mijloace de transport second-hand in situatia in care vanzatorul este un comerciant persoana impozabila care actioneaza ca atare si TVA a fost aplicata mijloacelor de transport in statul membru din care a inceput expedierea sau transportul acestora.

Cateva idei, bune de comentat

1.Cine vrea sa se imprumute cand nu stie rata de succes a afacerii sale - si astfel nu stie cum si daca poate returna imprumutul? 2.La fel cum bancile nu pot evalua garantiile, nici intreprinzatorii nu pot evalua corectitudinea propriului plan de afaceri. 3.Problema fundamentala pusa azi este cea a predictibilitatii pietei. Daca piata nu este suficient de predictibila, astfel incat sa permita calculul monetar rezonabil, creditele, oricat de atractive ar fi, nu isi pot gasi clienti. 4.Doar daca ai o viziune ostila capitalismului, notiunea de profit are conotatii negative. 5.Bancile au acordat si vor acorda intotdeauna credite in functie de garantiile oferite de debitor. 6.Cum poate evalua o banca valoarea unei garantii imobiliare, de exemplu, daca pretul caselor cade vertiginos? In aceste conditii, orice scadere a ratei dobanzii implica riscuri pe care o banca nu si le poate asuma.

O poveste frumoasa INTERNETUL...

Dezvoltarea „retelei retelelor“ are implicatii majore in societate incepe in iulie 1968 cand Advanced Research Projects Agency, din cadrul Defence Department of USA, a angajat compania Bolt Beranek&Newman din Cambridge (Massachusetts) sa construiasca ARPA-net, o retea care sa uneasca centrele de cercetare de pe intinsul tarii. Pana in toamna aceluiasi an, compania amintita reusise sa interconecteze computerele de la Stanford Research Institute, UCLA, UC Santa Barbara si University of Utah. Ulterior, pe masura ce protocoalele si tehnologiile de comutare s-au dezvoltat, in retea au intrat si alte institutii. In 1973, proiectantii au demarat un program denumit Internetting problem, care avea ca obiectiv interconectarea diverselor retele izolate. In 1983 erau deja conectate 400 de calculatoare, iar in 1986, National Science Foundation a creat NSFNet, un backbone ce a legat cu mare viteza toate retelele regionale. Odata cu trecerea timpului, aceasta retea a retelelor avea sa se extinda la institutele de cercetare, la institutiile de invatamant, in administratie, in lumea afacerilor si, in cele din urma, la utilizatorii particulari, la publicul larg. Astfel, internetul a devenit o super-retea informationala cu un accentuat caracter public. Majoritatea utilizatorilor navigheaza pe internet pentru satisfacerea unor nevoi stiintifice, culturale, educationale, profesionale sau de afaceri, dar si a unor necesitati legate de organizarea si desfasurarea vietii de familie ori de petrecerea timpului liber. Internetul reprezinta cel mai mare „cartier” al Cyberspace-ului si pune la dispozitia utilizatorilor cateva categorii majore de servicii: World Wide Web-ul, Electronic Mail-ul, Usenet-ul, Internet Relay Chat-ul. World Wide Web-ul reprezinta o „piata electronica” pentru bunuri, servicii si o vasta gama de aplicatii. Aici, diferiti utilizatori isi constituie site-uri, care se prezinta ca niste „vitrine electronice” in Cyberspace. Internetul este administrat de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), care gireaza adresele si numele domeniilor site-urilor; el depinde direct de Departementul de comert american si, deci, de Guvernul Statelor Unite. Astazi, cand exista un numar foarte mare de baze de date care, gratie internetului, pot fi consultate din orice colt al lumii, spionajul informatic cunoaste o si mai mare amploare si diversificare. Furtul de informatii ingrijoreaza tot mai mult companiile, societatile si firmele din cele mai variate domenii de activitate. Informatiile comerciale, de genul listelor de produse, de preturi, de clienti, de furnizori, de genul metodelor de promovare a produselor sau al studiilor de marketing, sunt cele mai „vanate”. Acestora li se adauga tehnologiile de fabricatie, metodele de instruire a personalului, know-how-ul, inventiile in curs de patentare s.a. La Geneva, intre 10-12 decembrie 2003 s-a desfasurat prima intalnire mondiala la varf asupra societatii informatiei, organizata la cererea ONU de Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (IUT). Acest evenimet major al pietei comunicatiilor a fost comparat, prin amploarea, efectele si mijloacele sale, cu ceea ce a reprezentat, pentru mediu, Intalnirea Pamantului, de la Rio de Janeiro din 1992. Internetul apartine marelui public de mai putin de 20 ani. Intr-un timp atat de scurt el a bulversat, in tari intregi, viata politica, economica, sociala, culturala, asociativa. Nimic nu mai este ca inainte in lumea comunicarii si a comunicatiilor. Accelerarea trimiterii semnalelor si fiabilitatea retelelor au schimbat maniera de a comunica, de a studia, de a cumpara, de a se informa, de a se distra, de a se organiza, de a invata si de a munci pentru o parte importanta a locuitorilor planetei. Internetul a devenit din substantiv propriu, substantiv comun. Gheorghe Sasarman clasifica foarte bine enciclopediile in era internetului: Zedler-ul - compus de catre autori anonimi - a fost prima, urmata de Wikipedia - un dictonar liber pe internet, al carui co-fondator este Larry Sanger, care a pornit de la ideea ca un produs al intelepciunii colective sta mai presus decat acela al unui grup de specialisti, oricat de calificati sunt acestia! Microsoft pregateste o enciclopedie dupa acelasi tipic - numita Micropedia, iar Lary Sanger a lansat un nou proiect - Citizendium,(http://en.citizendium.org/wiki/Welcome_to_Citizendium) unde autorii nu mai sunt anonimi, ci, cei mai competenti profesionisti, iar cititorii au posibilitatea sa comenteze textele si sa propuna intregiri. Knol (de la knowledge = cunoastere) este ultima enciclopedie electronica, de a carei realizare a anuntat ca se ocupa Google. Peste 250 de milioane de europeni folosesc internetul in mod regulat. Peste jumatate dintre europeni sunt in prezent utilizatori constanti ai internetului, 80 la suta dintre ei dispun de conexiuni in banda larga, iar 60 la suta dintre serviciile publice oferite la nivelul UE sunt disponibile on-line. Doua treimi din numarul de scoli si jumatate dintre medici utilizeaza conexiuni rapide la internet, datorita dezvoltarii puternice a comunicatiilor de banda larga in Europa. „Asistam la o binevenita schimbare de orientare politica, in conditiile in care toate cele 27 de state membre ale UE promoveaza astazi tehnologia informatiilor si comunicarii (TIC), principalul factor al cresterii in Europa, in cadrul politicilor nationale ale statelor respective. Acest lucru ajuta Europa sa concureze la nivel international cu alte state sau zone ale lumii dezvoltate si modernizeaza viata de zi cu zi a europenilor”, a spus Viviane Reding, comisar european pentru Societatea Informationala si Media. Aproximativ 40 la suta dintre europeni nu utilizeaza deloc internetul; procentele variaza de la 69 la suta (Romania), 65 la suta (Bulgaria) si 62 la suta (Grecia), la 13 la suta (Danemarca, Tarile de Jos). Pentru a incuraja utilizarea noilor tehnologii on-line, Comisia va publica in cursul anului 2008 un Ghid privind drepturile si obligatiile utilizatorilor din UE in mediul digital. Bulgaria are o rata de penetrare de 30 la suta, Polonia de 29,6 la suta, iar la nivelul UE aceasta era de 55,7 la suta (din populatia UE de 490 de milioane locuitori, 273 de milioane sunt internauti, au acces la internet). Cei mai multi internauti din Europa se afla in Olanda, care are o rata de utilizare a internetului de 87,8 la suta. Urmatoarele clasate sunt Suedia, fosta ocupanta a locului intai, cu 77,3 la suta si Portugalia, cu 73,1 la suta. Raportul arata ca nici in Bulgaria, Italia sau Portugalia, oamenii nu folosesc internetul in mod regulat. Unul dintre obiectivele Comisiei Europene este ca europenii sa profite la maximum de potentialul eHealth, un concept care presupune ca medicii primari sa fie conectati la internet, sa foloseasca internetul in timpul consultatiilor, sa existe retele care sa lege diverse institutii din domeniul sanatatii sau ca pacientii sa primeasca electronic rezultatele analizelor. Potrivit raportului, la procentul medicilor de familie care sunt conectati la internet, Romania se afla pe ultimul loc, departe de celelalte tari din coada clasamentului. Astfel, in randul medicilor de familie din Danemarca, internetul cu banda larga are o penetrare de 91 la suta, fata de Romania cu doar cinci la suta. Penultima in top este Slovacia cu 15 procente, iar pentru Bulgaria procentul este de aproximativ 22 la suta. Numarul de utilizatori de internet din tara noastra a trecut pragul de sapte milioane de persoane, la sfarsitul lunii noiembrie 2007, potrivit statisticilor InternetWorldStats, rata de penetrare fiind 31,4 la suta. Aproape 70 la suta dintre romani nu sunt conectati la internet si peste jumatate dintre cei care au internet folosesc conexiune de viteza redusa, arata un raport al Comisiei Europene despre progresul societatii informationale, Romania ocupand ultimul loc in acest clasament. Doar doi la suta din medicii primari din Romania comunica prin internet cu laboratoare, unu la suta cu spitale, clinici si farmacii si doar 0,3 la suta cu pacientii, pe ansamblu acestea fiind cele mai mici procente din Uniunea Europeana. Un sondaj telefonic realizat cu medicii de familie in 2007 a oferit rezultate pozitive, la nivel european, privind numarul calculatoarelor existente si folosirea internetului pentru ingrijirea primara a sanatatii. Astfel, peste 87 la suta dintre medici folosesc calculatoare in UE si 66 la suta le folosesc in fiecare zi in timpul consultatiilor. Aproape 70 la suta dintre medicii primari folosesc internetul, desi doar jumatate dintre ei au conexiuni la internet de banda larga

Se spune ca in USA e mai bine...pai cum asa?

Statele Unite discuta impunerea unui nou impozit de 25% pentru facturile angajatilor care primesc telefoane de la serviciu. Autoritatile spun ca telefonul de la birou reprezinta un „beneficiu impozabil“ si atunci se justifica introducerea unei taxe suplimentare. De asemenea, ofici alii afirma ca masura este buna pentru ca va reduce convorbirile personale facute pe telefoanele de la companie. Sumele vor fi platite de contribuabili pe baza facturii oferite de firma. Propunerea este in discutie publica si s-ar putea aplica, dar cu unele modificari.

Barometrul preturilor luna mai 2009 comparativ cu aprilie 2009

În grupa mărfurilor alimentare, cea mai mare scădere a fost înregistrată la ouă, unde preţurile s-au redus cu 3,92%. Reduceri importante de preţuri au mai fost înregistrate la citrice (-3,33%), brânză (-1,36%) şi ulei comestibil (-1,72%). Creşteri semnificative ale mărfurilor alimentare în mai au fost consemnate de fructele proaspete (-2,31%) şi legumele şi conservele de legume (-1,04%). Pe segmentul serviciilor, tarifele poştale au înregistrat un avans de 1,83%, în timp ce costurile legate de apă, canal şi salubritate au urcat cu 1,71%. Pe de altă parte, preţurile chiriilor au consemnat o scădere de 0,22%, în timp ce serviciile de telefonie şi cele de transport aerian s-au ieftinit cu 0,6%. În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, cea mai mare reducere a fost înregistrată de preţurile la gaze (-2,57%), urmată de preţurile la autoturisme şi piese de schimb, care s-au redus cu 0,26%. Cele mai mari creşteri de preţuri ale mărfurilor nealimentare au fost la combustibili şi ţigări, care au avansat cu 0,45%, respectiv 0,63%.

Nivelul inflatiei din Romania

Simptomele recesiunii se mentin: somaj, productie in declin, instabilitate monetara Nivelul inflatiei din Romania a fost luna trecuta (mai 2009)de peste opt ori mai mare decat media europeana, de 0,7%. In zona euro, preturile au stagnat, iar sase din cele 16 state euro se confrunta cu deflatia. Evolutia a fost anticipata de scaderea preturilor industriale, dar si a productiei in primul trimestru al anului. Romania a inregis­trat in luna mai cea mai ridicata inflatie la nivelul tarilor mem­bre ale Uniu­nii Euro­pene. Luna trecuta, indi­ce­le preturilor de con­sum din economia locala a fost de 5,9%, de 8,4 ori mai mare decat media euro­peana, de doar 0,7%. Lituania si Letonia sunt alte tari care au raportat printre cele mai importante cresteri ale preturilor. In cele doua tari baltice aflate in re­cesiune si care sunt puternic afectate de criza economica, inflatia a fost de 4,9%, res­pectiv de 4,4%, cu o tendinta de scadere. Doar Polonia, cu o inflatie de 4,2%, se mai afla peste pragul de patru puncte procentuale, potrivit datelor facute publice ieri de Biroul European de Statistica - Eurostat. In acest context salariile din Romania...cresc,18.6% salariile si 5.9% inflatia...comparati si rezulta o "bomboana pe coliva". Insa ce se intampla in UE? In acest an se remarca o tendinta de scadere a in­flatiei. Spre exemplu, com­parativ cu aprilie 2009, inflatia a fost mai mica in 24 de state membre. Preturile au stagnat in Danemarca (1,1%) si au crescut in Ungaria, cu 0,6 puncte procentuale. Pe de alta parte, alte tari se confrunta cu un proces deflationist. Chiar daca in zona euro preturile de con­sum au ramas la acelasi nivel, in sase dintre cele 16 economii care fac parte din zona euro inflatia a fost ne­gativa. In Irlanda si Portu­ga­lia, inflatia a fost de peste -1%, respectiv de -1,7% si -1,2%. Inflatie negativa este si in Spania (-0,9%), Luxemburg (-0,9%), Franta (-0,3%) si Belgia (-0,2%). E? Comment?no? Pentru multe firme, tendinta generala de scadere a preturilor bunurilor pe care le produc, in contextul di­mi­nua­rii cererii si a consu­mului, dar si a problemelor de lichiditate, le determina sa isi reduca activitatea pentru a supravietui crizei. Iar decizia se vede pe de o parte intr-o productie indus­triala din ce in ce mai mica si in cresterea somajului. La noi tendinta e inversa,tendinta generala de crestere a preturilor bunurilor pe care le produc, in contextul di­mi­nua­rii cererii si a consu­mului. Ati putea spune ca din cauza inflatiei de 5.9% (si care un rol seminficativ o are cresterea costului salarial cu 18.6%), insa e doar o parte din adevar,restul...presiunea fiscala foarte mare,panica indusa si " fitele balcano-bizantine".

Costul fortei de munca

In timp de criza financiara si economica se intampla paradoxuri economice, Romania si Bulgaria au inregistrat o crestere cu 18,6% a costurilor cu forta de munca in primul trimestru, situandu-se astfel pe primele locuri in randul tarilor din Uniunea Europeana in ceea ce priveste costurile cu personalul, potrivit datelor Biroului de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat. Cresterea inregistrata pe plan local este de peste 12 ori mai mare decat media pe Uniunea Europeana, de 1,5%. Costurile cu forta de munca reprezinta pe deoparte veniturile si salariile angajatilor, cat si costurile non-salariale, cum ar fi contributiile sociale. Cea mai mare crestere a fost inregistrata in sectorul industrial, unde costurile totale cu forta de munca au crescut cu 19,8%, iar costurile salariale cu 19,7%. De asemenea, in constructii costurile cu salariile au crescut cu 11,4%, in timp ce in sectorul serviciilor cresterea a fost de 18,9%.

Soarta microintreprinderilor dupa 2009

Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor s-a majorat la 3% in anul 2009 fata de 2,5% in anul 2008. Soarta microintreprinderilor ramane incerta tinand cont ca, potrivit Codului fiscal actual, incepand din anul 2010 nu mai avem reglementata cota de impozitare pentru microintreprinderi.

Erori constatate dupa inchiderea exercitiului financiar

In 2009, dupa depunerea situatiilor financiare, s-a constat ca este emisa, in mod eronat, o factura de prestari servicii in anul 2008 in valoare totala de 1.190 lei, din care TVA = 190 lei (19%). * inregistrarea facturii de stornare in anul 2009: 1174 = 4111 1.000 „Rezultatul reportat provenit „Clienti“ din corectarea erorilor contabile“ * inregistrarea stornarii taxei pe valoarea adaugata, prin formula contabila, in rosu: 4111 = 4427 190 „Clienti“ „TVA colectata“ * inregistrarea corectarii impozitului pe profit inregistrat in plus in anul 2008: 1.000 x 16% = 160 lei 441 = 1174 160 „Impozitul pe profit“ „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“ Atentie In cazul in care, prin corectarea unei erori contabile, societatea ar fi realizat pierdere contabila reportabila, iar in anul 2009 societatea realizeaza profit contabil, in primul rand se va avea in vedere acoperirea pierderii obtinute din corectarea erorii din anii anteriori si apoi diferenta se repartizeaza pe alte destinatii. Cum inregistram erorile contabile? Inregistrarea in contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. Prin corectarea acestora nu trebuie sa modificam situatiile financiare ale perioadelor respective. In acest sens, informatiile comparative din situatiile financiare nu trebuie ajustate. In notele explicative vom prezenta influenta corectiilor asupra pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare. Aceste erori le vom corecta pe seama rezultatului reportat in exercitiul financiar in care s-au descoperit, dar nu produc ajustarea situatiilor financiare comparative, ci numai prezentarea lor in notele explicative. In contabilitate, corectarea erorilor aferente perioadelor precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“. Acesta este un cont bifunctional.

Repartizarea profitului si Dividende

Se considera societatea OMEGA S.A. care, in exercitiul financiar 2008 a inregistrat un profit contabil net in suma de 150.000 lei. Din profitul net realizat, la sfarsitul exercitiului financiar a fost repartizata la rezerve legale suma de 7.500 lei (150.000 lei x 5%). Sedinta Adunarii generale a actionarilor din data de 01 aprilie 2009 a avut ca obiectiv principal aprobarea situatiilor financiare aferente exercitiului financiar 2008 si repartizarea profitului net. S-a stabilit ca partea ramasa nerepartizata din profitul aferent anului 2008, in valoare de (150.000-7.500)=142.500 lei, sa fie distribuita sub forma de dividende celor 3 actionari ai societatii, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. Situatia dividendelor distribuite se prezinta astfel: · 35.625 lei (25%) – actionar A (persoana fizica romana); · 64.125 lei (45%) – actionar B (persoana fizica romana); · 42.750 lei (30%) – actionar C (persoana fizica nerezidenta – cetatenie germana). Pentru dividendele distribuite, societatea a constituit si virat catre bugetul de stat, impozit pe dividende in suma de 22.372 lei (5.700 lei + 10.260 lei + 6.412 lei), determinat prin aplicarea urmatoarelor cote de impozitare asupra dividendelor brute: · 16%, in cazul dividendelor distribuite actionarilor, persoane fizice romane, potrivit Codului fiscal (Titlul III „Impozitul pe venit”, Cap. V „Venituri din investitii”, art. 67), veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora; si 15%, in cazul dividendelor distribuite actionarului strain, conform prevederilor Codului fiscal (Titlul V „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”, Cap. 1 „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti”, art. 116 si 118), coroborate cu prevederile Conventiei dintre Romania si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital , semnata la Berlin la 4 iulie 2001 (aprobata prin Legea nr. 29/16 ianuarie 2002), care se aplica incepand cu data de 01 ianuarie 2004 (in baza Ordinului finantelor publice nr. 228/2004). Presupunem ca actionarul strain a prezentat societatii, in momentul platii dividendelor, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta (R.F. Germania). Plata dividendelor s-a efectuat, conform hotararii Adunarii generale a actionarilor, in termen de 3 luni de la data aprobarii situatiilor financiare anuale (data de 01.06.2009), in moneda nationala. Cu toate acestea, viramentele catre actionarul strain la solicitarea acestuia s-au efectuat in contul lui personal, deschis in valuta si mentionat de catre actionarul strain. Operatiunile valutare trebuie efectuate cu respectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei. Obtinerea valutei necesare achitarii dividendelor in valuta catre actionarul strain s-a realizat prin licitatie valutara, banca la care societatea are deschise conturile curente efectuand operatiunea de cumparare de valuta (9.463 euro, la cursul valutar de 4.21lei/euro), prin vanzarea sumei de 39.839 lei, care reprezinta valoarea dividendelor datorate actionarului strain. Inregistrari contabile 31.12.2008 Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent, repartizat la rezerve legale, conform legii: 129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” 7.500 lei ATENTIE: Potrivit punctului 222, alin.(4) si (6) (modificat si completat conform pct. 17 si 18 din Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/ 2007) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Inchiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele 2 conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale ! La inceputul anului urmator (aici 2009) se inchide soldul contului de rezultate din anul anterior, astfel: 1.- inchiderea contului pe seama rezultatului reportat 121 „Profit sau pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 142.500 lei 2.- inchiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 7.500 lei Aprobarea situatiilor financiare de catre AGA. Distribuirea dividendelor catre actionari Dupa aprobarea situatiilor financiare se inregistreaza distribuirea rezultatului pe dividende, pentru fiecare actionar in parte. Astfel, contul utilizat pentru evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor este 457 „Dividende de plata” si poate fi dezvoltat in analitice pentru fiecare actionar. 1171 = % 142.500 lei 457/A 35.625 lei 457/B 64.125 lei 457/C 42.750 lei Evidentierea impozitului pe dividende datorat Inregistrarea impozitului pe dividende se efectueaza in momentul platii dividendelor, iar plata se face pana la data de 25 a lunii urmatoare platii dividendelor. % = 456 22.372 lei 457/A 5.700 lei 457/B 10.260 lei 457/C 6.412 lei Plata dividendelor (dividende nete = dividende brute – impozit pe dividende) a) dividende cuvenite actionarilor romani: 457/A = 5121 29.925 lei 457/B = 5121 53.865 lei b) dividende cuvenite actionarului strain: 457/C = 5121 39.839 lei Actionarul strain a solicitat ca dividendele sale, cuvenite in lei, sa se converteasca in valuta (euro) si a indicat un cont in euro unde poate fi virata suma. Se observa ca societatea are o datorie in lei fata de actionarul strain, iar conversia sumei in valuta. De fapt nu este o obligatie a societatii, motiv pentru care aceasta operatiune se face la cursul de licitatie al bancii. In cazul de fata, societatea converteste suma de 39.839 lei la cursul de licitatie al bancii de 4.30 lei/euro, obtinand astfel o suma in valuta de 9.264,88euro. Aceasta suma este virata actionarului strain in contul lui personal in valuta. In functie de procedura de la fiecare banca, aceasta suma poate fi evidentiata si prin contul de valuta al societatii, daca banca a folosit la licitatia valutara contul respectiv. Trebuie retinut ca transferul dividendului cuvenit in lei actionrului strain nu trebuie sa produca diferente de curs valutar pentru societate. Societatea plateste impozitul pe dividende pentru dividendele distribuite celor 3 actionari: 446„Alte impozite, taxe si vars. asimilate” = 5121 „Conturi la banci in lei” 22.372 lei

Gestiunea Fiscala

Obiectul si rolul gestiunii fiscale in conducerea societatilor comerciale Pentru a gestiona eficient resursele economice si financiare ale intreprinderilor trebuie sa se ia in calcul DIMENSIUNEA FISCALA a afacerilor. Contabilitatea si fiscalitatea constituie doua discipline INDEPENDENTE una fata de calalta. Societatile comerciale,regiile autonome,si alte institutii de stat prezinta un ANSAMBLU de documente contabile si fiscale care trebuie analizate in ANSAMBLU si NU independent unele de altele. Unul din interesele informationale onorate de contabilitate este cel fiscal. PRINCIPIILE FISCALE PRINCIPIILE FISCALE urmaresc fie STIMULAEREA fie INHIBAREA unor activitati. Interactivitatea intre DREPTUL CONTABIL si DREPTUL FISCAL este realizata prin disciplina " Gestiunea Fiscala a Intreprinderii " Obiectul de studiu al gestiunii fiscale il constituie analiza DISTORSIUNILOR sau a ABATERILOR provocate de incompatibilitatea intre REGULA FISCALA (ca norma) si cea CONTABILA,COVERGENTA dintre fiscalitate si contabilitate precum si stabilirea pe baza analizei a STRATEGIEI RISCULUI FISCAL si EFICIENTEI FISCALE a intreprinderilor. Gestiunea fiscala se adreseaza tuturor intreprinderilor care au ca obiect de activitate ACTE DE COMERT ,OPERATII ECONOMICE si FINANCIARE destinate obtinerii de profit (beneficii=o sintagma mai cuprinzatoare decat profitul ) Fiscaliatea are la baza DREPTUL FISCAL pentru a determina REGIMUL DE IMPOZITARE privind beneficiile,tva-ul,impozitele si taxele locale,contributii pentru asigurarile sociale,accizele,altele. Contabilitatea are un rol esential in economie in a furniza situatii financiare. Aceste SITUATII FINANCIARE trebuie sa prezinte : 1.Credibilitate 2.Inteligibilitate (intelese de diversi utilizatori ai informatiei) 3.Pertinente (in raport cu luarea unor DECIZII ) 4.Corecte 5.Comparabile in TIMP si SPATIU. Dezvoltarea fiscalitatii genereaza necesitatea crearii unui SISTEM INFORMATIONAL pentru a tine cont de multimea regulilor(sufocante) fiscale din cauza PENALITATILOR aplicabile in momentul punerii in evidenta a neregurilor. OBLIGATIILE,RISCUL,CONTROLUL si SANCTIUNILE au fost asociate fiscalitatii in timp,conferindu-i acesteia o imagine de CONSTRANGERE greu acceptata de Conducerea intreprinderilor dar si de cetateni Intreprinderea a fost orientata sa acorde mai multa atentie PARAMETRILOR FISCALI. De cele mai multe ori fiecare tranzactie economica genereaza obligatii fiscale si din acest motiv trebuie sa se tina cont de numarul mare de reguli aplicabile si de problemele de armonizare ale fiscalitatii cu contabilitatea. Statul primeste informatia contabila de la profesionistii in domeniu iar cunoasterea unei informatii FIABILE bazata pe NORME ,PRINCIPII,REGULI,si POSTULATE cuprinse in Legea Contabilitatii (82/1991,republicata),constituie un pas important in realizarea unui drept contabil autonom ce trebuie respectat si de catre fiscalitate. Modelul de contabilitate,continutul,este bazat pe MACROECONOMIE unde predomina interventia guvernamentala si influenta regulilor fiscale in materie de NORMALIAZARE contabila. Astfel informatia contabila trebuie sa devina credibila iar situatiile financiare prezentate de catre intreprinderi care aplica IAS si IFRS trebuie sa raspunda INVESTIRORILOR DE CAPITAL Aceasta implica ca Impozitul (in genere) sa devina NEUTRU asupra contabilitatii. Fiscaliatea are propriile reguli ,principii care NU converg intotdeauna cu cele contabile.In acest sens CODUL FISCAL se apropie in mare masura de REGULILE GENERALE EUROPENE II.Gestiunea fiscala Eficacitatea Fiscala Strategia Intreprinderii. Reglementarile de natura fiscala vin sa influenteze DIRECT sau INDIRECT activitatea unei unitati economice ce are calitatea de contribuabil. Specialistii definesc FISCUL ca fiind administratorul ce are in atributiile sale CALCULUL,PERCEPEREA,URMARIREA PLATII impozitelor,taxelor,si contributiile datorate de contribuabil statului. Obiectivele fiscalitatii deci constau in calculul,perceperea,asezarea,urmarirea PLATII impozitelor,taxelor,si contributii datorate de unitatile economice statului. Obiectivele Gestiunii Fiscale ale Intrprinderii au in vedere asigurarea securitatii si eficacitatii fiscale prin intermediul cercetarii PRESCRIPTIILOR de forma si fond cum ar fi: *amanari *esalonari *scutiri toate impuse de dreptul fiscal. Miza financiara a controlului fiscal este rareori neglijata in masura in care redresarile facute sunt insotite de SANCTIUNI si PENALITATI de o importanta variabila dar deseori determinanta. Consecintele financiare ale unei proceduri de unificare pot fi extrem de dificile pentru o intreprindere si pot conduce la o IMAGINE defavorabila a sa sau de compromis a echilibrului financiar. Pentru acest motiv intreprinderile sunt tentate a se indrepta spre un comportament mai putin curativ fata de fiscaliate si mai mult orientat spre depistarea si prevenirea riscului fiscal. In afara activitatii curente realizarea de operatiuni importante impuse mai ales de dezvoltarea sa(fuziuni,consolidari) solicita punerea in aplicare a regulilor financiare pe care intreprinderea NU le practicase pana la acel moment.Aceasta confruntare cu NOI reguli fiscale implica un anumit GRAD DE RISC. Din acest motiv se impune aplicarea unor proceduri de control intern specifice regulilor fiscale. Eficacitatea fiscala se constituie ca element esential al gestiunii fiscale,firma trebuie sa-si conceapa o POLITICA FISCALA autonoma ,detasata de restul intreprinderii si dotata cu un OBIECTIV unic si independent si anume CERCETAREA CAILOR LEGALE MAI PUTIN IMPOZATE. Gestiunea fiscala ca si gestiunea comerciala (de productie) se integreaza in gestiunea intreprinderii si deci trebuie definita in functie de obiectivele politicii generale a intreprinderii sau in raport cu strategia adoptata. Eficacitatea fiscala a intreprinderii poate fi atinsa direct sa indirect . Cea DIRECTA poate fi realizata prin intermediul dreptului fiscal ce cuprinde * MASURI DE AJUTOR si INCITARE FISCALA. Este cert ca intreprinderea care utilizeaza masurile de incitare fiscala atrage un AVANTAJ FINANCIAR imediat. Obtinerea de avantaje fiscale legale presupune ca intreprinderea cunoaste ansamblul de masuri in vigoare ceea ce NU tine de caracterul temporar al regulilor fiscale,de frcventele modificari legislative si de publicitate care reuneste traditional masurile speculative ,lasand in umbra celelalte dispozitii mai exacte dar uneori la fel de avantajoase. Practica a dovedit ca cea mai buna solutie posibila fiscala este aceea care tine seama de obiectivele si strategiile intreprinderii. Strategia fiscala a intreprinderii trebuie privita ca o substrategie a dezvoltarii de ansamblu a firmei. Dintre mijloacele eficacitatii fiscale se mentioneaza Utilizarea de o maniera optima a masurilor de AJUTOR si INCITARE fiscala si este o eficaciate fiscala directa care poate fi exemplificata prin folosirea unor metode de AMORTIZARE ACCELERATA ,utilizarea unor metode de EVALUARE A STOCURILOR la iesire in functie de INFLATIE.(CMP) O alta metoda este APORTUL de CAPITAL SOCIAL in NATURA si devoltarea firmei prin reutilizarea profitului pentru INVESTITII PRODUCTIVE cu consecinte favorabile asupra diminuarii impozitelor sau scutirii totale da a fi achitate. Reducerea profitului impozabil cu 10% din pretul de achizitie al echipamentelor tehnologice,etc Eficacitatea fiscala INDIRECTA este posibila in conditiile in care sistemul de impozite,taxe,si contributii ofera o serie de DEDUCERI fiscale a unor cheltuieli si ACOPERIREA pierderilor din exercitiile anterioare ,limita unor cheltuieli deductibile partial in functie de masa bruta a profitului. Eficacitatea fiscala este un element motor al gestiunii fiscale a intreprinderii. Trebuie conceputa o politica fiscala autonoma detasata de restul intreprinderii ce urmareste cercetarea si atingerea unui cost fiscal optim. Eficacitatea fiscala NU este totdeauna COMPATIBILA cu cautarea de CAI SI SOLUTII mai putin IMPUSE,ea trebuie abordata ca un SACRIFICIU FISCAL sau COST FISCAL. Acest sacrificiu poate fi EVALUAT prin raportarea si integrarea dimensiunii fiscale in DECIZIILE de gestiune fiscala a intreprinderii.

Cateva definitii necesare

a fortiori = expresie din limba latina care inseamna "cu siguranta", "pentru acest motiv"
 a posteriori = expresie din limba latina care inseamna "din ceea ce s-a concluzionat"
 a priori = expresie din limba latina care inseamna "inaintea oricaror fapte", "inaintea oricarei experiente"
 ab initio = de la inceput (latina)
 ab intestat = ipoteza unei persoane decedate fara a dispune de patrimoniul sau prin testament; in acest caz opereaza succesiunea legala
 abandon = decizia de a renunta la un bun sau la un drept, de regula, de proprietate, luata in anumite conditii prevazute de lege
 abatere = din punct de vedere al marketing-ului, diferenta intre calitatea reala a unui produs si calitatea pe care trebuie s-o indeplineasca conform prevederilor normelor tehnice de calitate
 abilita = a recunoaste unei persoane, in urma uneori a unui examen, o anume calificare
 abitatie = dreptul de abitatie este un drept de uz care are ca obiect o locuinta. El confera titularului sau dreptul de a poseda si folosi acea locuinta proprietatea altei persoane, pentru satisfacerea trebuintelor de locuit ale lui si ale familiei sale.
 abjudecare = din punct de vedere juridic, anularea unui drept sau a unui titlu printr-o hotarare judecatoreasca.
 abrogare = anulare, suprimare a unei legi sau a unei alte dispozitii legale
 absorbtie = preluarea unei societati comerciale de catre o alta societate comerciala, intregul activ al primei societati devenind aportul sau la capitalul social al celei de a doua. Pentru aportul respectiv se emit actiuni de catre societatea absorbanta daca aceasta este societate pe actiuni, iar daca nu, se acorda parti de capital social corespunzatoare
 abuz = depasire a legalitatii, fapta ilegala
 acceptant pentru onoare = tert care intervine pentru garantarea onorarii unei cambii in suferinta, acceptand acea cambie in locul trasului ce a refuzat acceptarea ei
 accesiune = incorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru, fiecare avand proprietarii diferiti. Proprietarul bunului mai important, considerat principal, devine si proprietar al bunului mai putin important sau accesoriu. acciza = taxa suportata de consumatori, una din formele cele mai raspandite ale impozitelor indirecte, care se include in pretul de vanzare al unor marfuri determinate.
 achiesare = a incuviinta, a fi de acord, a recunoaste un drept, o hotarare
 acont = 1. parte dintr-o suma de bani care se plateste inainte, drept garantie pentru indeplinirea unui contract incheiat, in special cel de vanzare-cumparare;2. suma platita anticipat drept garantie pentru livrarea de bunuri, executarea unor lucrari sau prestarea unor servicii.
 acoperire bancara = garantie partiala a bancnotelor bancii de emisiune prin efecte comerciale, acceptate de banca, devize, portofoliul de actiuni proprii si a celor primite in gaj, cupoane de obligatiuni ajunse la scadenta acoperire la termen = o operatie financiara prin care un importator sau o banca se angajeaza sa plateasca o suma de bani la un anumit termen si in acelasi timp sa imprumute aceeasi suma de bani cu acelasi termen de rambursare acoperire monetara = cantitatea de valori certe (aur, valute convertibile, alte active) detinuta in mod obligatoriu de catre bancile de emisiune si exprimata intr-un procent din suma totala a emisiunii de bancnote, cu scopul evitarii inflatiei prin excedent de moneda, respectiv mentinerea stabilitatii monetare acord = consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic acord barter = un schimb de marfuri de valori egale intre doua firme, fara interventia transferurilor banesti acord de cliring = acord prin care se efectueaza compensarea datoriilor reciproce fara valuta efectiva sau aur, indiferent de provenienta comerciala sau financiara a acestor datorii acord swap = acord bilateral intre bancile centrale prin care partile semnatare se obliga sa-si puna reciproc la dispozitie, la cerere, o suma de bani in valuta proprie, in cadrul unui plafon prestabilit acreditare = imputernicire data unei persoane prin scrisoare de acreditare, intr-o calitate diplomatica acreditiv = document prin care o banca, la cererea clientului sau deschide unui tert un credit pentru o suma si o durata determinate, la o agentie sau o banca corespondenta. Este un angajament al bancii, facut la cererea clientului sau, de onorare a unui document sau cerere de plata; acesta poate fi un acord de onorare a platii sau o declaratie ca banca este autorizata sa onoreze plata. Acesta presupune ca in contul clientului la banca emitenta a acreditivului, exista suma necesara acoperirii creditului si care nu va putea fi utilizata decat in acest scop. acreditiv cesionat = acreditiv care ii da dreptul beneficiarului sa faca o declaratie de cesiune pentru o parte din suma, pentru unul sau mai multi beneficiari terti (cere bancii sa plateasca direct pe subfurnizorii de marfuri sau servicii) acreditiv cu plata diferata = acreditiv cu plata amanata pana la 60 de zile acreditiv revolving = forma de acreditiv care prevede realimentarea automata pe masura ce se consuma, a sumei prevazute initial, pana la valoarea sa nominala, pe toata durata de valabilitate a acreditivului acreditiv stand-by = acreditiv sub forma unor instrumente de garantare a platilor de catre beneficiar, prin care acesta intocmeste la banca o cerere de plata pentru ca banca sa efectueze plata act = document emis de o persoana fizica sau juridica, prin care se atesta un fapt, un drept, o obligatie actionar = Persoana fizica sau juridica ce detine una sau mai multe actiuni. actionariat = totalitatea actionarilor existenti intr-o scrisoare pe actiuni care au ca sarcina rezolvarea tuturor problemelor de interes comun privind activitatea eficienta a societatii actiune = hartie de valoare emisa de o societate pe actiuni, prin care se dovedeste dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o, pe baza careia detinatorul primeste dividend. actiunea = un inscris, un titlu de valoare, care reprezinta o cota fixa,dinainte stabilita, din capitalul unei societati pe actiuni si care da posesorului ei dreptul de a participa cu vot deliberativ la adunarile generale ale actionarilor societatii, de a partcipa la administrarea si controlul societatii si de a participa la impartirea rezultatelor financiare (profiturilor) ale societatii (sa primeasca dividende) proportional cu valoarea actiunilor ce le poseda activ = se inscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele activ circulant = sinonim cu activ curent, ansamblul elementelor patrimoniale care, luate individual, datorita destinatiei si naturii lor, nu au vocatia sa ramana durabil in intreprindere, cu exceptia acelora legate de particularitatile ei (ciclu lung de fabricatie). activ comercial = acelasi lucru cu activ de exploatare activ curent = acelasi lucru cu active circulante activ de exploatare = este format din activul circulant si imobilizari, si anume: lichiditati, instalatii de productie, ateliere ce permit exploatarea comerciala activ fictiv = active care nu au existenta de sine statatoare, ci sunt considerate ca atare in virtutea unei conventii sau acceptiuni date prin legi sau alt gen de reglementari fictive (cheltuielile de constituire a firmei, de crestere a capitalului,etc.) activ financiar = intr-o acceptiune larga, un activ financiar este un drept, in cele mai dese cazuri materializat intr-un titlu, privind perceperea viitoare a unei sume sau a mai multor sume de bani; sunt tranzactionate in cadrul pietei financiare active = totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic; in cazul unei banci activele sunt formate din totalitatea plasamentelor acesteia in credite, in titluri de stat, in obligatiuni, pe piata interbancara, pe piata de capital, pe piata bursiera etc., la care se adauga cladiri, terenuri, echipamente si alte imobilizari (participari/ actiuni detinute la alte societati). active fixe = sunt toate valorile economice imobilizate, in sensul ca isi pastreaza forma initiala, pe o perioada mai mare de un an. activitati cu risc major = acele activitati care, prin caracteristicile lor, antreneaza un risc major pentru aparitia unei cereri de despagubire; aceste activitati pot fi, in intelesul prezentelor conditii de asigurare: sporturi care implica zborul (altul decat cel in calitate de pasager), sporturi acvatice (cu motor), alpinism, scufundari acvatice. actuar = specialist in calcule statistice privitoare la asigurari si, in general, la probleme financiare acumulare de capital = cresterea capitalului unei firme sau tari adaosul comercial = suma cuprinsa intre pretul cu amanuntul si pretul cu ridicata, destinata acoperirii cheltuielilor de circulatie si obtinerii profitului de catre toate societatile comerciale participante la cumpararea si revanzarea marfurilor. ademptiune = luare in posesiune sau acceptare a unui beneficiu adeverinta = dovada scrisa prin care se recunoaste un drept sau un fapt adeziune = alaturare, consimtire, exprimare scrisa aderarii la ceva adunare generala = organ colectiv format din totalitatea (ori majoritatea, dupa caz) membrilor asociati si care reprezinta vointa societatii; decide cu privire la problemele majore ale societatii, la planurile apropiate ori indepartate, la problemele ce se pot ivi in activitate si in tot ce priveste societatea in general adunare generala a actionarilor = prescurtare AGA; cel mai inalt organ de deliberare al unei societati comerciale pe actiuni, prin intermediul caruia se exprima vointa actionarilor in orice probleme care intereseaza societatea in cauza affacturage = termen provenit din limba franceza, acelasi lucru cu factoring afin = inrudit, ruda prin alianta afretare = termen naval, inchiriere a unei nave comerciale pentru transportul marfurilor de la un port la altul agent custode = agent de compensare si decontare colectiva, prin care o banca imputernicita in acest sens de CNVM poate oferi, pe baza de contracte, servicii specifice de custodie agent de asigurare = persoana fizica sau juridical abilitata, in baza autorizarii asiguratorului, sa negocieze sau sa incheie, in numele si in contul Asiguratorului, contracte de asigurare cu tertii. agent de bursa = persoana numita de comitetul de bursa sa indeplineasca functia de intermediar ce inlesneste incheierea tranzactiilor la bursele de efecte, actiuni si schimb sau la bursele de marfuri si valori, incheind tranzactii in numele clientilor si in conformitate cu dispozitiile primite de la acestia agentia de turism = unitatea specializata care ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora. agio = termen cu trei semnificatii: 1. adaos la valoarea nominala a unui titlu financiar; 2. prima platita pentru schimbul unei devize contra alteia; adaos la un pret agregat = un indicator sau marime statistica cu care se masoara, compara si caracterizeaza activitatea economica a unei tari, obtinut prin insumarea, dupa anumite reguli, a unor operatii, fluxuri sau rezultate economice realizate de agentii (unitatile) din tara respectiva ajustare de valoare = expresie ce desemneaza aducerea valorii unui post din activul bilantului la valoarea zilei; prin acelasi termen se desemneaza provizonul destinat sa tina cont de deprecierea unui post din activul bilantului al pari = la paritate, situatie in care cursul legal al monedei (valoarea nominala) si cel comercial (valoarea de piata) sunt egale alienabil = care pot fi instrainate in conditii legale (despre bunuri, drepturi) alocatie = suma de bani provenita de la bugetul de stat, destinata satisfacerii anumitor nevoi personale si/sau colective alonja = pagina atasata unei cambii sau actiuni nominative si destinata andosarilor succesive amanet = contract prin care un debitor remite un gaj unui creditor, pentru a-si garanta datoria, un bun sau o creanta ambalajele = obiecte sau materiale destinate protejarii marfurilor si altor materiale in timpul transportului, pastrarii in depozite si pentru desfacerea lor catre consumatori. amenda = sanctiunea contraventionala cea mai importanta, specifica dreptului adminsitrativ, reprezentand o suma in bani pe cre contravenientul trebuie sa o plateasca cand savarseste o contraventie cu un grad mai mare de pericol; gradul de pericol este cel care determina si cuantumul amenzii. AMEX = abreviere (din engleza) - "American Stock Exchange" (Bursa de Valori/actiuni din SUA) amiabil = (despre litigii, conflicte) rezolvat prin negociere, pe cale diplomatica amortisment = stingere treptata a unei datorii, a unei rente, etc. amortizare = partea din valoarea mijloacelor fixe inclusa in costul productiei sau in cheltuielile de circulatie pentru recuperarea treptata p emasura uzarii lor. amortizare a cambiei = anularea pe cale judecatoreasca dupa o procedura speciala, a titlului cambial care a fost sustras, pierdut sau distrus, cu scopul de a da astfel posesorului acelui titlu posibilitatea de a-si exercita drepturile cambiale amortizare a capitalului social = operatia care consta in rambursarea integrala sau partiala a capitalului social catre actionari, inainte de lichidare, fara a se reduce din capitalul social amortizare a datoriei = plata treptata a datoriei (cerditului) din surse special create in acest scop intr-un fond de amortizare amortizare accelerata = presupune realizarea a 50% din valoarea de intrare asupra cheltuielilor de exploatare, in primul an de folosinta; se mai numeste si amortizare fiscala. amortizare degresiva = presupune repartizarea neuniforma a cote-parti din valoarea de intrare a imobilizarilor, asupra cheltuielilor de exploatare, pe durata normala de utilizare; se mai numeste si amortizare fiscala. amortizare lineara = presupune repartizarea uniforma a cote-parti egale din valoarea de intrare a imobilizarilor, asupra cheltuielilor de exploatare, pe durata normala de utilizare; se mai numeste si amortizare contabila sau economica. analiza dosarului = completarea tuturor formularelor si actelor cerute de banca pentru obtinerea unui credit / imprumut; se alcatuieste un dosar care va fi supus unei evaluari de catre comisia specializata a bancii, iar in urma analizei se stabileste daca solicitantul va fi creditat sau nu. anatocism = capitalizare a dobanzii unei sume imprumutate, operatiune ce se concretizeaza in cumularea dobanzii scadente si neachitate cu suma datorata si aplicarea in continuare a dobanzii la valoarea astfel rezultata; sinonim: dobanda la dobanda andosa = a indica, pe versoul unui cec, numele persoanei imputernicite sa incaseze contravaloarea cecului andosare = depunere de catre purtatorul unui efect de comert la ordinul sau, a semnaturii sale pe dosul efectului, pentru a transmite unei terte persoane creanta pe care o reprezinta. Andosarea este modalitatea fireasca de transmitere a unui efect de comert la ordin (titurile la purtator pot circula prin simpla inmanare). angajament de plata = formular tipizat fara regim special (cod 14-8-2/a), format X6, tiparit pe ambele fete, in blocuri a 100 de file; serveste ca angajament de plata a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii aniversarea politei = fiecare aniversare a datei incheierii contractului de asigurare antecalculatie = calculatie anticipata a costului sau a pretului unei lucrari, a unui serviciu sau a unui produs, efectuata inainte de executie sau de cumparare anuitate = denumirea specializata a ratei fixe si este compusa din "principal" (suma care se plateste din valoarea creditului) si "dobanda" (dobanda aferenta creditului). apa de conducta = apa scursa din instalatiile de apa in urma unor avarii accidentale la acestea sau operatia de daramare ori evacuare in urma scurgerii apei. Prin instalatii de apa se inteleg urmatoarele: conducte de alimentare cu apa, dotari legate de reteaua de conducte (obiecte sanitare, armaturi etc.), instalatii de incalzire cu apa calda sau abur, instalatii de climatizare si instalatii de stingere a incendiilor. arbitraj = operatiune combinata de cumparare si vanzare de valori sau bunuri care se bazeaza pe aprecierea diferentelor de curs ale acestora, actuale sau viitoare. In domeniul bancar arbitrajul consta in cumpararea de valori pe anumite piete unde cursul lor este avantajos, pentru a le revinde pe alte piete, profitandu-se astfel de diferenta de curs. In schimbul valutar vinderea unei valute pentru cumpararea alteia se numeste tot arbitraj. In domeniul financiar international arbitrajul consta in substituirea unei creante utilizabile intr-o anumita valuta si in anumite conditii cu o alta creanta utilizabila intr-o alta valuta si in alte conditii. arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare = baza de date la nivel national care asigura inscrierea si accesul la informatiile inscrise cu privire la avizele de garantie. arhivare = se face in conformitate cu prevederile legale, cu respectarea urmatoarelor reguli generale: documentele se grupeaza in dosare, numerotate, snuruite si parafate, gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul fiecarui an fiscal la care se refera acestea, dosarele continand documente se pastreaza in spatii amenajate in acest scop, asigurate impotriva degradarii, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor, evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul Registrului de evidenta curenta, in care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor contabile intrate in arhiva, precum si miscarea acestora in decursul timpului articol contabil = este format din contul corespondent debitor, contul corespondent creditor, suma si data operatiei articol contabil compus = este format din mai multe conturi debitoare si un singur cont creditor sau invers, dintr-un singur cont debitor si mai multe conturi creditoare. Asemenea articole se intocmesc in cazul cand operatiile economice influenteaza, in acelasi timp, mai multe elemente patrimoniale. articol contabil de stornare = serveste pentru corectarea sau anularea unor inregistrari anterioare gresite. articolul contabil simplu = este format dintr-un singur cont debitor si un singur cont creditor. Astfel de articole contabile se intocmesc pentru operatiile economice care determina modificarea a doua elemente patrimoniale. asigurare = contractul de asigurare, reglementat de Polita, de Cererea-chestionar si Conditiile de asigurare, de Specificatie si de orice alt act aditional atasat contractului de asigurare. asigurare de viata = un contract de asigurare prin care beneficiarul asigurari primeste o suma specificata (suma asigurata) in urma decesului asiguratului asigurare tip "toate riscurile" = o acoperire ce nu se limiteaza doar la evenimente asigurate indicate expres (asa cum este cazul la polita clasica), fiind despagubite orice tip de daune - distrugeri si avarieri produse din orice cauza, cu exceptia celor indicate in mod expres ca fiind excluse. asigurat = partea care a achizitionat asigurarea si care are dreptul de a solicita despagubiri pentru o dauna prin polita, ca parte la Contract. Atunci cand Asiguratul este una si aceeasi persoana cu Contractantul, notiunea de Asigurat preia si continutul notiunii de Contractant. asigurator = societatea de asigurare ATM = automat bancar care permite retragerea de numerar si alte tranzactii bancare electronice (plati de telefonie fixa sau mobila si a altor servicii de utilitati publice, transferuri din contul de card in contul curent sau transferuri din contul de card in contul de card virtual pentru efectuarea de cumparaturi pe Internet) cu ajutorul unui card bancar si in baza unor instructiuni speciale (inserare PIN, selectarea operatiunii din meniu etc.) audit = examinarea situatiilor si raportarilor contabile ale unei companii; rezultatele sunt consemnate in cadrul unui raport care certifica daca, in opinia auditorilor, raportarile contabile examinate reflecta in mod real situatia financiara a companiei; auditul intern este realizat de un departament din interiorul companiei; auditul extern este realizat de un auditor independent. aval = act prin care o terta persoana, distincta de tras, de tragator si de giranti, garanteaza plata la scadenta a unui efect de comert. Un efect de comert are o valoare cu atat mai mare, pentru a fi mobilizat, cu cat este acoperit cu mai multe semnaturi care garanteaza plata lui. Avalul in gaj este actul prin care imprumutatul da drept gaj bancherului sau efecte de comert carora le garanteaza plata prin andosare. avans asupra marfurilor = credit deschis de un bancher si garantat printr-un drept de gaj asupra marfurilor sau titlurilor (valorilor mobiliare) apartinand clientului. Se mai numeste Credit Lombard. avans in cont curent = acordarea de catre un bancher clientului sau a unui credit pana la concurenta sumei pentru care acesta in urma si-a deschis contul curent. Se mai numeste overdraft. avansuri de trezorerie = sume platite din casierie angajatilor care efectueaza deplasari in interesul serviciului, pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata din casierie. avertisment = sanctiunea contraventionala (cu caracter administrativ) cea mai usoara aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara, prin care se atrage atentia acestuia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere. balanta = Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza indicatorii care urmeaza a fi corelati, echilibrati, pe o anumita perioada. Balanta cuprinde doua parti: - prima evidentiaza formarea de resurse, - a doua evidentiaza utilizarea acestora. balanta de plati externe = tablou economic in care se inscriu si se compara platile si incasarile efectuate de o tara in relatiile sale cu alte tari, pe o perioada determinata de timp. balanta de verificare = procedeu al metodei contabilitatii, de verificare a exactitatii inregistrarilor si de centralizare a conturilor, bazat pe principiul dublei inregistrari. balanta sah = de verificare care ofera posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de inregistrare. banca centrala = banca investita cu functii de emisie a monedei si de manevrare directa sau indirecta a volumului si costului creditului la nivel national. Atributia principala a bancii centrale este de a asigura stabilitatea monetara si de a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. Ea regleaza lichiditatea, organizeaza platile prin compensatie intre banci si joaca rolul de corespondent cu bancile centrale din strainatate. banca corespondenta = banca ce opereaza ca un agent al unei banci straine. bancruta = stare de incetare a platilor din vina debitorului, declarata de tribunal. Bancruta atrage asupra acestuia in mod automat falimentul cu toate consecintele aferente. bancruta frauduloasa = acte de frauda in dauna creditorilor, persoane declarate insolvabile de catre o institutie judecatoreasca. barare = aplicare a doua bare paralele, in diagonala pe prima fila a unui cec, care indica prezentarea la plata a cecului prin intremediul unui bancher. barter = schimbul de marfuri/servicii de valori egale, efectuat pe baza unei monede etalon care sa reprezinte valoarea lor, fara sa se transfere mijloace banesti efective. baza de calcul a venitului = este modul in care se calculeaza venitul care se va lua in considerare la acordarea creditului , care poate fi venitul solicitantului, venitul cumulat al solicitantulului si al sotiei/sotului, sau venitul cumulat al membrilor de gradul unu ai familiei. BEI = Banca Europeana de Investitii - institutie a Uniunii Europene cu atributia de a favoriza prin acordarea de imprumuturi pentru investitii, dezvoltarea, integrarea si cooperarea economica. beneficiar = persoana indreptatita sau desemnata in contractul de asigurare sa incaseze sumele cuvenite cazul producerii unui eveniment asigurat. beneficiar garantie = subiectul caruia ii este platita despagubirea, respectiv banca emitenta a scrisorii de garantie bancara, careia ii sunt cesionate toate drepturile decurgand din contractul de asigurare. BERD = Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare bilant = un tabel sau o situatie, care cuprinde, in expresie baneasca, patrimoniul agentului economic in intregul sau, adica mijloacele economice si sursele acestora,precum si rezultatele financiare ale activitatii sale, la un moment dat. bilet la ordin = efect de comert prin care emitentul, numit subscriitor, se recunoaste ca debitor al beneficiarului si se angajeaza sa plateasca din proprie initiativa beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinata, la un anumit termen. BIRD = Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - institutie financiara internationala cunoscuta si sub denumirea de Banca Mondiala. birou = inseamna organizatia profesionala care este membra a Consiliului Birourilor si care a fost constituita conform Recomandarii nr.5. birou de asistenta = inseamna Biroul care este autorizat sa gestioneze si sa regularizeze o reclamatie. birou emitent = inseamna Biroul - birou platitor - (si/sau un membru al acestui Birou) sub autorizarea caruia a fost eliberat un certificat de asigurare si care este raspunzator pentru indeplinirea obligatiilor Biroului gestionar, in conformitate cu prevederile Conventiei Tip Interbirouri. birou gestionar = inseamna Biroul (si/sau un membru al acelui Birou care actioneaza sub autorizarea acestuia) care are raspunderea, in tara sa proprie, pentru gestionarea si regularizarea daunelor in conformitate cu prevederile Conventiei Interbirouri si legislatiei nationale. biroul de credit = institutie privata, avand ca actionari bancile comerciale care au intocmit o baza de date administrata de acesta si care cuprinde informatii legate de creditele contractate de persoane fizice; informatiile sunt utilizate de catre banci la analiza dosarelor de credit pentru a vedea comportamentul financiar al potentialilor clienti. BIS = Bank of International Settlements - Banca Reglementelor Internationale este o institutie financiara internationala; unul din comitetele sale permanente este Comitetul de la Basel de supraveghere bancara care a elaborat Standardele Basel de adecvare a capitalului. boala profesionala = afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. bon de comanda-chitanta = formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare ce serveste ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. bonificatii = reduceri ale primelor de asigurare, in anumite conditii. bonul de consum = da dispozitie gestionarului magaziei de materiale sa elibereze o anumita cantitate si in acelasi document se confirma cantitatea eliberata, cuprinzand semnaturile celor care participa la eliberarea si primirea materialelor respective. bonul de lucru = prin care se da dispozitie pentru executarea unor lucrari, iar dupa executarea acestora se consemneaza executarea lucrarii si salariile cuvenite. bonuri de trezorerie = titluri emise pe termen scurt (maximum 540 zile) de catre stat (Ministerul de Finante) pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Termenul de bon de tezaur, certificat de trezorerie sau obligatiune de stat desemneaza efecte publice, reprezentand imprumuturi pe termen scurt contractate cu populatia sau cu sistemul bancar, iar cateodata cu guverne straine sau cu organisme internationale. Au un grad ridicat de atractivitate prin garantia pe care o prezinta statul. broker = persoana/firma care actioneaza ca intermediar intre vanzatorii si cumparatorii de titluri de valoare (cel mai adesea actiuni) si efecte de comert. BUBOR = rata medie a dobanzii pentru imprumuturile acordate pe piata interbancara; rata dobanzii percepute de o banca pentru creditele acordate este intotdeauna mai mare decat BUBOR, intrucat din suma incasata banca trebuie sa acopere costul resurselor obtinute din credite pe piata interbancara. buget = totalitatea veniturilor si cheltuielilor unei familii, intreprinderi, stat, etc. prevazute pt. o perioada de timp determinata. bunuri gata de functionare = Bunurile sunt considerate ca fiind gata de functionare de indata ce procesul normal de functionare poate sa inceapa sau a inceput - daca se cere, dupa ce au fost supuse cu succes unei testari functionale. cadastru = Forma de inventar funciar alcatuit dintr-un registru public (registru cadastral) si din planuri care cuprind date tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unei localitati. Serveste la identificarea si evidentierea imobilelor pe categorii de folosinta, la stabilirea impozitelor si la intocmirea la zi a cartii funciare. Vezi Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, care a abrogat, printre altele, Decretul-Lege nr.115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare. caiet de sarcini = documentul care cuprinde conditiile impuse de beneficiarul unei lucrari in vederea executarii acestei. cambie = efect de comert prin care un creditor, numit tragator, da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca la o scadenta stabilita o suma de bani unei persoane desemnate, beneficiarul. cambie titlu de credit = de obicei pe termen scurt / instrument de plata care circula pe calea girului. Cambia poate fi: bilet la ordin si trata. cambist = agent al unei institutii bancare specializat in comertul cu valuta. capital = suma totala subscrisa pe baza careia se participa la castigurile/pierderile unei activitati. capital social = valoarea bunurilor aduse ca aport in societate, exprimata in moneda nationala. capitalizare = crestere gradata prin adaugare; capitalizarea dobanzii este adaugarea automata a dobanzii la implinirea termenului de maturitate a unui depozit. capitalizare bursiera = valoarea unui titlu sau a unui ansamblu de titluri asa cum rezulta din cotarea lor la bursa de valori capitaluri proprii = capitalul social al unei companii (capitalul actionarilor) la care se adauga rezervele si profitul nerepartizat. card bancar = card de plastic care permite titularului obtinerea de numerar de la automate bancare (ATM-uri) si achizitionarea de bunuri si servicii cu plata in sistem electronic la POS in supermarket-uri, magazine, statii de benzinarie etc. precum si diverse plati sau transferuri electronice de la ATM-urile bancii emitente: in cazul unui card de debit operatiunile se efectueaza din disponibilitatile titularului, pe cand in cazul unui card de credit operatiunile se efectueaza in limita plafonului de credit acordat titularului de banca emitenta a cardului. cartea mare = se completeaza numai la sfarsitul lunii si serveste pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiecarui cont sintetic, cumulat de la inceputul anului. Pe baza acesteia se intocmeste bilantul. cash collateral = depozitul bancar constituit de catre debitor/garant la banca la care se contracteaza un credit. Acest depozit se face in vederea garantarii imprumutului si i se inapoiaza solicitantului numai dupa rambursarea integrala a creditului. cash-flow = diferenta intre incasarile curente si platile curente ale unei companii; cash-flow brut este constituit din profit net, amortizare si provizioane neexigibile; cash-flow net cuprinde profitul net dupa scaderea impozitelor si a provizioanelor neexigibile. Acesta exprima limita maxima de autofinantare. Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe termen scurt a unei companii. cautiune = contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa. cec = inscris prin care proprietarul unor fonduri depuse la o banca da ordin bancherului sau sa plateasca la vedere o anumita suma de bani in favoarea unui tert sau in favoarea celui care da ordinul. cec de calatorie = instrumente de plata in suma fixa emise de catre o banca si destinate de regula persoanelor care se deplaseaza in strainatate, pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare si intretinere. Cecurile de calatorie sunt vandute atat de banca emitenta cat si de bancile corespondente ale acesteia. Ele pot fi decontate la orice sucursala a unei mari banci, la magazine, hoteluri si restaurante. Posesorul unor cecuri de calatorie are avantajul de a purta asupra sa "bani" fara teama de a-i pierde sau de a i se fura, situatie in care acesta beneficiaza de garantia inlocuirii rapide a cecurilor la scurt timp de la anuntarea disparitiei lor. cec in numerar = document de dispozitie prin care o unitate economica da dispozitie bancii sa plateasca delegatului sau (casier) o suma de bani. Centrala Riscurilor Bancare (CRB) = Centru de intermediere care gestioneaza in numele BNR informatia de risc bancar si informatia despre fraudele cu carduri. cenzor = persoana numita sa faca verificarea unei activitati. certificat de asigurare = document emis pentru a oferi dovada existentei asigurarii. certificat de depozit = hartii de valoare emise de catre o banca si care atesta depunerea unei sume de bani la o rata a dobanzii fixa pe o anumita perioada de timp; pot fi nominative, deci netransmisibile sau nenominative, adica la purtator. cesiune = reprezinta transmiterea de catre debitor a drepturilor de creanta in favoarea creditorului. Acesta poate avea drepturi asupra salariului, primelor de asigurare, contractelor civile, comerciale sau de alta natura ale solicitantului. De obicei, cesiunea drepturilor de creanta se constituie in favoarea bancii cu titlu de garantie. cesiunea = dreptul Contractantului de a obtine credite bancare, garantand cu contractul de asigurare. cheltuieli = sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile d ematerii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute. cheltuieli aferente deductibile = cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditiile prevazute de lege. cheltuieli de livrare = cheltuielile de livrare includ costurile necesare pentru impachetare si ambalare, transport, instalare, punere in functiune, taxe si impozite. cheltuieli de productie = sunt considerate numai consumurile de resurse pentru exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare si cele exceptionale. cheltuieli de repatriere = cheltuielile efectuate de turist dupa intreruperea de catre asigurat a derularii contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, pentru ca turistul sa se poata intoarce la punctul originar de plecare din Romania, in conditii de confort si pret similare celor contractate. cheltuieli exceptionale = reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale. cheltuieli in legatura cu curatarea locului in caz de dauna = tariful de piata pentru executarea acestui tip de lucrari. cheltuieli inregistrate = in avans sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile constatate in avans; ele trebuiesc excluse din cheltuielile curente ale exercitiului si incorporate apoi in cheltuielile exercitiului la care acestea se refera. cheltuieli medicale = cheltuieli suportate de calator in urma unui accident de transport care au o legatura cauzala cu acesta, efectuate pentru: examen medical, spitalizare, tratament ambulatoriu, medicamente si pansamente prescrise de medic, radioterapie, terapie termica sau fototerapie, diagnostic radiografic, operatii (inclusiv costurile legate de acestea), etc. cheltuieli nedeductibile = sume care conform legii se aduna la profit si se impoziteaza. cheltuieli tehnologice = cheltuielile directe de productie aferente productiei asigurate. chitanta = document de executie prin care se consemneaza incasarea unei sume la casieria unitatii. cifra de afaceri = suma globala a vanzarilor de produse si servicii ale unei companii intr-o perioada data. Serveste la masurarea volumului si a evolutiei activitatii comerciale a unei firme. clauza = prevedere speciala cuprinsa intr-un document oficial. clauza suplimentara = amendament la o polita folosit pentru a adauga sau diminua protectia standard clearing = sistem de plata prin compensare, fara numerar. coeficient de indatorare = indicator care caracterizeaza gradul de autonomie financiara a unei companii adica independenta sa fata de creditori. Se calculeaza ca un raport intre capitalurile proprii si datoria pe termen lung si mediu (sau datoria totala care cuprinde si pasivul exigibil pe termen scurt) coeficient/indicator de lichiditate = raport care pune in evidenta, pornind de la bilantul unei companii, relatia care exista la un moment dat intre datoriile pe termen scurt inscrise in pasiv si totalul capitalurilor circulante care figureaza in activ. colationare = confruntarea unei copii cu originalul comanda = document de dispozitie care reflecta comanda care se da de catre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. comision = suma cuvenita pt. desfasurarea unei activitati. comision la administrarea creditului = serviciile si operatiunile pe care banca le realizeaza pe durata creditului sunt comisionate cu o suma din valoarea creditului. comisionar = persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati comerciale in nume propriu, dar in contul altor persoane fizice si juridice, in schimbul unor sume de bani. comitent = persoana fizica sau juridica care il insarcineaza pe comisionar sa efectueze operatiuni economice si/sau financiare pe contul sau, dar pe numele comisionarului. comodat = imprumut acordat gratuit, cu conditia de restituire la termen a obiectului imprumutat. compensare/clearing = procedeu de decontare intre doua sau mai multe parti, debitoare si creditoare unele fata de altele, care permite limitarea folosirii mijloacelor de plata la regularizarea soldului net al acestor relatii. in Romania, operatiunile de compensare intre banci se realizeaza prin intermediul TransFond. conosament = documentul aferent unei incarcaturi pe vas, titlu de credit cu o forma adecvata transporturilor maritime. consolidare = integrarea situatiilor contabile ale unei companii subsidiare /sucursale in bilantul grupului sau al societatii mama. consortiu bancar = grupare non institutionala de banci care isi impart realizarea unui credit in beneficiul unei anumite operatiuni sau al unui anumit client. Se foloseste mai frecvent termenul de pool bancar sau sindicalizare de credit. cont bancar = aranjament de depunere si pastrare a banilor intr-o banca; contul curent sau depozitul la vedere este purtator de dobanda foarte mica sau nepurtator de dobanda si ofera clientului posibilitatea retragerii sumelor in orice moment; in conturile de depozit si de economii sumele sunt depuse la termen acestea fiind intotdeauna purtatoare de dobanda. cont curent = mijloc de evidenta de o forma speciala, in care se reflecta in expresie valorica, si uneori cantitativ, existentele de mijloace,procese si surse economice si modificarile succesive ale acestora in decursul unei perioade de timp. cont de card = cont bancar aferent fiecarui card emis; functioneaza in regim de cont curent. cont escrow = este un cont constituit ca garantie tinut de un tert dar nefiind insa discretionar la dispozitia acestuia. Acest cont apare ca garantie intre debitor si creditor, si este util in cazul in care unul dintre ei nu-si achita obligatiile contractuale. contabilitate = stiinta economica, ce are ca obiectiv principal inregistrarea operatiunilor efectuate intr-o intreprindere, a rezultatelor acestora, in vederea determinarii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. contabilitatea de gestiune = denumita si analitica sau interna ale carei obiective fundamentale sunt: furnizarea tuturor informatiilor care pot contribui la determinarea analitica a costurilor, a preturilor de vanzare si la controlul rentabilitatii lor, furnizarea informatiilor necesare controlului conditiilor interne de exploatare. continuitatea activitatii = impune evaluarea elemetelor patrimoniale cu ocazia inventarierii si a inchiderii exercitiilor la valoarea lor actuala sau de utilitate, iar cheltuielile si veniturile care privesc perioadele viitoare se stocheaza in bilant, ele neafectand rezultatele exercitiului care se incheie. contract = act juridic incheiat ca urmare a intelegerii intervenite intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice. contract de achizitie publica = contract incheiat in forma scrisa, intre autoritatea contractanta si contractant si avand ca obiect furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executia de lucrari de constructii. contract de asigurare = Polita de asigurare, Conditiile generale si/sau speciale de asigurare, precum si anexele la Polita (Cererea de asigurare, Raportul inspectiei de risc, Specificatia, Fisele tehnologice, alte acte sau documente aditionale). contract de asigurare cu suma asigurata redusa = contractul de asigurare in care contractantul asigurarii decide incetarea platii primelor de asigurare iar contractul incheiat initial este modificat; in acest context, suma asigurata va fi recalculculata, fiind proportionala cu valoarea primelor deja platite contract de asigurare liber de plata primelor = un contract de asigurare, de tip Unit Linked in care contractantul asigurarii inceteaza plata primelor de asigurare, iar contractul incheiat initial este modificat, astfel incat, suma asigurata sa fi ajustata la valoarea actuala a contului contract de comision = contract comercial prin care Asiguratul (comitentul) preda Comisionarului spre comercializare (distributie) in sistem de custodie, marfa stabilita in prin contract. contract de management = acordul de vointa dintre o persoana juridica ce desfasoara o activitate economica, in calitate de proprietar, si un manager caruia ii este incredintata organizarea, gestionarea si conducerea activitatii proprietarului in baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile, in schimbul unei plati si incheiat conform normelor legale in vigoare. contract de tip unit linked = un contract de Contul Contractantului Asigurarii (in cazul contractelor de tip Unit Linked): Un cont individual in care sunt varsate primele platite de contractantul politei si care este administrat de societatea de asigurari contract de transport de marfuri pe calea ferata = conventia incheiata intre un client si Asigurat pentru deplasarea in spatiu a marfurilor, contra unui pret, in conditiile Regulamentului de transport aplicabil. contract traditional = un contract care are doar componenta de protectie contractantul asigurarii = persoana care incheie contractul de asigurare si care se obliga sa plateasca primele de asigurare conform acestuia contractul colectiv de munca = se incheie pe o perioada determinata care nu poate fi mai mica de 1 an sau pe perioada unei lucrari determinate. Conflictele ce apar ulterior sau, dupa caz, prin hotarari ale arbitrajului de stat potrivit Legii pentru solutionarea conflictelor de munca. contractul de calatorie (contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice) = acordul de vointa dintre asigurat si turist, care are ca obiect cumpararea unui pachet de servicii turistice de catre turist si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre asigurat. conventia "CMR" = reprezinta "Conventia privind contractul pentru transportul international de marfuri pe sosele", la care Romania este parte. cotatie bursiera = listarea la bursa de valori a pretului unei valori mobiliare (actiune, obligatiune, bon de trezorerie etc.) creanta = dreptul de a obtine executarea unei prestatii in natura sau de a obtine contravaloarea acesteia. credit bancar = imprumut de fonduri acordat de catre o institutie bancara. Creditele se definesc dupa durata, destinatie, garantiile aduse, moneda etc. Creditul de consum este acordat persoanelor fizice in scopul achizitionarii de bunuri de consum cu plata in rate; creditul documentar este o tehnica de decontare a unei operatiuni comerciale in derularea careia banca mandatar al debitorului emite un acreditiv in baza documentelor de expeditie a marfurilor; creditul ipotecar este un imprumut acordat unei persoane pentru achizitionarea unui bun imobiliar (locuinta, teren), acesta constituind totodata garantia creditului; creditul revolving sau creditul cu reinnoire automata se acorda unui client intr-o suma determinata si este reinnoit pe masura rambursarii. credit comercial = este imprumutul dat in bani persoanelor fizice si reprezinta o plata in rate a pretului acordata de catre Asigurat (furnizor de marfuri, vanzator), ca o facilitate, clientilor, in baza contractului de vanzare-cumparare incheiat intre ei. credite angajate = suma totala la un moment dat a creditelor de orice fel inregistrate de o anumita persoana. creditor chirografar = creditor care are prioritate in fata altor creditori in situatia lichidarii unei companii. creditul punte = imprumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor clienti eligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun pe moment de suma de bani necesara pentru a constitui avansul la achizitionarea imobilului, dar au o proprietate imobiliara (apartament sau casa) pe care intentioneaza sa o vanda pentru a constitui avansul. cuantumul garantiei (pentru societatile comerciale care sunt proprietare de nave) = valoare ce se stabileste in functie de numarul de nave aflate in managementul propriu, insumat cu numarul de nave avand la bord personal navigant roman, aflate sub diverse contracte de operare cu persoane fizice sau juridice straine. cuantumul prejudiciului = reprezinta contravaloarea raspunderilor, costurile si cheltuielile in sarcina Asiguratului rezultate in urma producerii unui eveniment asigurat. cupiura = unitate monetara inscrisa pe o moneda sau bancnota curs de schimb = pretul la care o valuta poate fi cumparata cu o alta. data de expirare a contractului de asigurare = data la care se termina valabilitatea contractului de asigurare data intrarii in vigoare a contractului de asigurare = data la care este emisa polita de asigurare datorie = obligatie contractata fata de un tert, care are drept contrapartida din punctul de vedere al acestuia din urma, o creanta. datorie neta = valoarea totala a creditelor, inclusiv dobanzile aferente, din care se scad, dupa caz, urmatoarele: sumele (avansurile) achitate de clienti; garantiile lichide: depozite constituite la banci, scrisori de garantie bancara etc.; alte lichiditati puse la dispozitia creditorului pentru garantarea rambursarii creditului. dauna = prejudicial material ori financiar aparut in urma producerii riscului asigurat. dauna (paguba) partiala = avarierea sau furtul unor parti componente ale bunurilor asigurate, astfel incat readucerea in starea dinaintea producerii evenimentului asigurat poate fi facuta prin repararea, reconditionarea sau inlocuirea unor parti componente. dauna (paguba) totala = furtul sau avarierea bunurilor asigurate intr-un asemenea grad incat refacerea prin repararea, inlocuirea ori reconditionarea partilor sau pieselor componente nu mai este posibila ori costul acestora ar depasi 85 % din suma asigurata. debit = datorie; coloana din stanga a unui cont in care se inregistreaza datoriile. debitor = solicitant credit/imprumut. debitul = sumele achitate si/sau cheltuielile de repatriere. in cazul in care plata de catre turist a serviciilor contractate cu agentia de turism a fost facuta in lei, debitul se actualizeaza in functie de rata inflatiei. deficit = soldul din care reiese o insuficienta a resurselor in raport cu nevoile, in cursul unei perioade date; in cazul schimburilor internationale, deficitul corespunde soldului negativ al balantei comerciale (importuri mai mari decat exporturi) sau al balantei de plati (exporturi de bunuri si incasari din prestari de servicii pentru straini inclusiv turism si servicii bancare mai mici decat importuri si plati pentru prestari de servicii inclusiv de turism si bancare efectuate in strainatate pentru nationali) depreciere = diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari, determinata pe plan intern de inflatie si pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb. descoperire de cont = facilitate de creditare acordata de catre o banca clientului sau si care consta in posibilitatea retragerii din cont a unei sume mai mari decat cea existenta. Se mai numeste overdraft. despagubire = suma platita de Asigurator, dupa caz, Asiguratului sau Beneficiarului asigurarii, pentru daunele produse in urma manifestarii riscurilor asigurate. devalorizare = diminuare a valorii monedei nationale in raport cu una sau mai multe valute de referinta sau cu pretul aurului. Devalorizarea poate ajuta o tara sa isi diminueze deficitul balantei de plati prin cresterea cererii de export concomitent cu scaderea cererii interne de importuri. dezinflatie = reducerea inflatiei intr-o economie prin cresterea fiscalitatii, reducerea emisiunii de moneda etc. disponibilitati = totalitatea activelor din bilant de care compania poate sa dispuna imediat sau pe termen scurt: lichiditati sau titluri de creanta care pot fi convertite rapid in lichiditati. dividend = parte din profitul unei companii atribuita fiecarui actionar proportional cu numarul de actiuni detinute. dobanda = pretul serviciului facut de creditor debitorului si platit de acesta din urma pentru a dobandi dreptul de a folosi o suma de bani in cursul unei perioade determinate. Dobanda este o cheltuiala pentru banca in cazul depozitelor deschise clientilor si un venit in cazul imprumuturilor acordate. Dobanda simpla este dobanda calculata la suma si neadaugata la aceasta; dobanda compusa comporta aplicarea ratei dobanzii nu numai la suma initiala ci si la suma capitalizata (adaugata la suma initiala) a dobanzilor. documente de transport = scrisoare de trasura sau alte documente asemanatoare. efect de comert = inscris negociabil care constata o creanta de o anumita valoare, platibila imediat sau in termen scurt: cambia, biletul la ordin, cecul. efect de levier = expresie care desemneaza efectul de ameliorare exercitat de nivelul datoriilor asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ale companiei; acest efect se produce numai cand rentabilitatea unei operatiuni este superioara costului capitalurilor de imprumut care finanteaza aceasta operatiune. Se mai numeste efect de parghie. eligibil = sunt criterii si conditii ce trebuiesc indeplinite (sau nu) de persoana care solicita un imprumut/credit. embosare = inscriptionare in relief a datelor de identificare ale unui card bancar, pentru a facilita citirea manuala sau automata a acestuia. EURIBOR = abreviere pentru sintagma Euro Interbank Offered Rate. Termenul defineste o rata a dobanzii Euro-denominata, practicata in relatiile interbancare de catre marile banci pentru imprumuturile in euro. eveniment asigurat = eveniment pentru care se incheie contractul de asigurare cind acesta s-a produs. asiguratorul va plati suma asigurata beneficiarului politei excedent = Sold contabil sau diferenta care exprima un surplus al resurselor fata de nevoi; situatie contrara deficitului sau penuriei. exercitiu = perioada de timp pentru care sunt evidentiate rezultate financiare intr-o companie sau organism public; de regula exercitiul financiar acopera o perioada de 12 luni care in general se suprapune cu anul calendaristic. exigibil = parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii. factoring = forma de finantare pe termen scurt obtinuta prin vanzarea creantelor catre un factor. Factoringul este un contract incheiat intre o parte denumita "aderent", furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita "factor", prin care factorul asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia impotriva riscurilor de neplata, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. faliment = situatie juridica de incetare de plati a unei companii declarata prin hotarare judecatoreasca; administrarea companiei dupa declararea falimentului este atribuita unui judecator sindic. FED = Federal Reserve System - ansamblu de institutii care isi asuma in Statele Unite functiile de banca centrala. FMI = Fondul Monetar International - organizatie internationala specializata cuprinzand majoritatea tarilor membre ale Natiunilor Unite si avand sarcina sa vegheze la buna functionare a sistemului monetar international. fond de plasamente financiare = fondul Asiguratului, format din partea de investitii alocata din prima de asigurare, si a carui valoare creste anual in functie de dobanda obtinuta de catre Societate. fondul cinegetic al Romaniei = se compune din unitati de gospodarie cinegetica, denumite fonduri de vanatoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar si astfel delimitate, incat sa asigure o cat mai mare stabilitate vanatului in cuprinsul acestora. formular de aviz de garantie = documentul doveditor al existentei unei garantii reale asupra unui bun, care poate fi dupa caz: - avizul de constituire a garantiei, denumit in continuare aviz de garantie initial, - avizul de cesiune a creantei, - avizul de reducere a garantiei la o parte din bunurile afectate acestuia prin avizul de garantie initial si avizul modificator, daca este cazul, - avizul de prelungire a avizului de garantie initial, - avizul de stingere a avizului de garantie initial, avizul de nulitate a contractului de garantie, avizul de inscriere a intentiei de constituire a unui aviz de garantie. fransiza = partea de dauna care ramane in sarcina Asiguratului si care se deduce din cuantumul despagubirii pentru fiecare eveniment asigurat. fransiza temporala = perioada de timp calculata in numar de zile sau saptamani si mentionata in Polita, pentru care nu se platesc nici un fel de sume asigurate sau compensatii. futures = operatiune comerciala cu valori mobiliare, valuta sau marfuri cu livrare/executare la un termen viitor. gaj = obiect mobiliar care apartine unui debitor si care este depus de acesta in mainile creditorului sau pentru a garanta plata datoriei. garantie = bun imobiliar sau mobiliar care este ipotecat sau gajat in favoarea unui creditor ca asigurare a indeplinirii obligatiilor de plata de catre debitor; poate fi si un angajament de plata al unei persoane ca va plati datoriile unei alteia incapabile sa le onoreze. garantie bancara de buna executie = depozit valoric pus la dispozitie autoritatii contractante de catre ofertantul caruia i s-a atribuit contractul de achizitie publica. girant = persoana care se angajeaza sa plateasca datoriile scadente ale unui tert, in cazul in care acesta din urma este incapabil sa le achite. goodwill = buna reputatie a unei companii, care poate fi calculata ca parte a activului unei companii, in mod separat de valoarea activelor tangibile, si integrata in valoarea de piata a acelei companii. hartie de valoare = orice titlu constituind suportul unei creante sau al unui drept de proprietate care poate fi negociat pe piata. holograma = simbol/desen tridimensional, utilizat ca element de securitate pe cartile de plata, pentru a preveni falsificarea acestora. home-banking = sistem de derulare a operatiunilor bancare care se bazeaza pe conexiunea intre computerul aflat la domiciliul sau sediul clientului si computerul bancii. IAS = Standardele Internationale de Contabilitate. IFC = International Finance Corporation - companie subsidiara a Bancii Mondiale care acorda imprumuturi companiilor private. imprinter = cititor manual de card; echipament pus la dispozitia comerciantilor de bancile emitente de carduri, cu ajutorul caruia se imprima imaginea caracterelor embosate ale unui card bancar pe toate exemplarele facturilor sau chitantelor emise pe numele titularului respectiv de card. incetare de plati = situatia unei persoane sau a unei companii care din cauza lipsei mijloacelor de plata nu poate face fata datoriilor. indatorire de serviciu = orice sarcina profesionala stabilita in contractul individual de munca sau conventia civila, regulamente de ordine interioara, regulamente de organizare si functionare, deciziile scrise sau verbale ale conducatorului direct, in legatura cu activitatea profesionala a participantilor la procesul de munca. indemnizatia de asigurare = valoarea maxima stabilita intre suma asigurata specificata in contractul de asigurare si valoarea contului detinut de Contractantul asigurarii la data producerii evenimentului asigurat, in cazul cotractelor de tip unit linked. indemnizatie de asigurare = suma platibila la aparitia evenimentului asigurat, reprezentand valoarea actualizata a sumei asigurate, in cazul contractelor traditionale insolvabilitatea = situatia in care asiguratul nu achita debitul in termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la primirea de catre acesta a documentelor justificative de la turist sau daca intrerupe unilateral acordarea serviciilor. inspectie de risc = vizualizarea si verificarea starii generale, precum si conformitatea documentelor prezentate, ale autovehiculelor aflate sub incidenta asigurarii. invaliditate = incapacitatea permanenta, partiala sau totala a asiguratului de a presta o activitate remunerata ca urmare a unei boli sau a unui accident invaliditate permanenta = reducerea potentialului fizic, psiho-senzorial sau intelectual, provocata de un accident in care a fost atinsa integritatea corporala, constatata in termenul prevazut in conditiile de asigurare si nesusceptibila de ameliorari. investitie = plasament de bani in valori mobiliare aducator de venit sub forma de dobanda, dividende sau castiguri de capital; achizitionare de mijloace de productie. ipoteca = cedare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil; garantie in contractele de credit. leasing = tehnica de credit profesional care presupune incheierea unui contract de inchiriere a unei proprietati imobiliare, a unui echipament sau a altor active fixe, pe o perioada de timp determinata, contra unei taxe fixate de regula sub forma de chirie si este insotit de o promisiune de vanzare din partea locatorului in favoarea locatarului; in cazul leasingului financiar locatorul se limiteaza doar la finantarea locatarului in vederea achizitionarii echipamentului, pe cand in cazul leasingului operational locatorul se ocupa si de intretinere si service si de plata asigurarii si a impozitelor. leasing financiar = locatorul ajuta finantarea locatarului in vederea achizitionarii echipamentului. leasing operational = locatorul se ocupa si de intretinere si service si de plata asigurarii si a impozitelor. LIBOR = rata a dobanzii practicata pe piata londoneza de catre bancile de prim rang pentru remunerarea depozitelor lor reciproce. lichiditate = capacitatea de a onora rapid angajamentele financiare; este exprimata prin indicatorul de lichiditate, calculat ca raport intre activele lichide si pasive. marja = diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca. marja bruta de autofinantare = cash-flow; marja bruta de autofinantare actualizata sau venitul net actualizat reprezinta diferenta intre suma incasarilor actualizate si platile actualizate aferente realizarii unei eventuale investitii. marja neta de autofinantare = cash-flow net sau profitul net (dupa scaderea impozitelor) la care se adauga provizioanele neexigibile. marja neta de dobanda = se calculeza ca raport intre veniturile nete din dobanzi si activele valorificabile totale. maturitate = data la care este platibil (incasat, rascumparat, rambursat) un instrument financiar (depozit, certificat de depozit, obligatiune, bon de trezorerie, credit etc.) modalitate de plata = tehnica de derulare si efectuare a unei plati. numerar = mijloace de plata formate din monede si bancnote. obligatiune = titlu care reprezinta un imprumut contractat de o persoana juridica (stat, autoritate locala, companie), pentru o suma si o durata determinate, cu persoana care l-a subscris si care ii asigura acesteia din urma o dobanda fixa platibila la intervale regulate pe perioada imprumutului. operator autorizat al arhivei = orice persoana fizica sau juridica autorizata sa inscrie in arhiva, sa acceseze avizele de garantie si, dupa caz, sa supravegheze arhiva, conform prevederilor H.G.R. nr.802/1999 privind adoptarea regulamentului pentru asigurarea si functionarea A.E.G.R.M. (vezi art. 45 (2) din cap. V - Legea 99/99) pentru organizarea si functionarea Arhivei Electronice de Garantii publicata in Monitorul Oficial 499/15.10.1999, sau orice alte reglementari ulterioare referitoare la acest concept. option = dreptul de a cumpara sau vinde marfuri, valori mobiliare, valute, la un pret fix , in decursul unei anumite perioade. overdraft = descoperire de cont; facilitate acordata de banca clientilor sai persoane fizice sau juridice, in baza careia acestia pot primi permisiunea din partea bancii de a utiliza sume de bani intr-o anumita limita peste soldul existent in cont. paritate = curs de schimb. pasiv = totalitatea obligatiilor ce ii revin unui subiect economic; contrapartida activului in cadrul bilantului. pensia privata de urmas = suma de asigurare plus valoarea fondului de plasamente financiare care ii revin Beneficiarului sub forma unei plati unice sau esalonat in planuri de pensie de 5, 10, 15, 20 de ani, sau viager in momentul in care survine decesul Asiguratului in perioada de asigurare. pensie privata capitalizata = valoarea fondului de plasamente financiare la finele contractului de asigurare care ii revine Asiguratului sub forma unei plati unice sau esalonat in planuri de pensie de 5, 10, 15, 20 de ani, sau viager. perioada asigurata = perioada pe parcursul caruia Asiguratorul, in schimbul incasarii primei de asigurare, preia in raspundere riscurile asigurate si reprezinta intervalul de timp dintre ora 0 a zilei in care contractul de asigurare intra in vigoare si ora 24 a ultimei zile a perioadei pentru care s-a incheiat polita de asigurare si s-a platit prima de asigurare. perioada de asigurare a politei = intervalul de timp egal cu perioada de valabilitate a contractului de leasing. perioada de generare a creantelor = intervalul de timp pentru care s-a incheiat conventia cadru de asigurare. perioada de gratie = o perioada de (in general 30 de zile) de la data stabilita initial ca zi de plata a primei, in care nu se aplica penalitati. polita ramane valabila in toata aceasta perioada perioada de plata a primelor = perioada in timpul careia se efectueaza plata primelor de asigurare perioada de plata a rentelor = intervalul de timp ce debuteaza odata cu expirarea contractului. in acest interval Societatea plateste Asiguratului sau Beneficiarului renta, conform planului de pensie. perioada decontata = perioada de timp pentru care s-a platit prima de asigurare si la sfarsitul careia se face regularizarea acesteia in functie de veniturile efectiv realizate. PIN = numar de identificare personal; este un numar unic alocat de catre emitent titularului de card si care care ii confera acestuia din urma siguranta in accesarea terminalului bancar si care previne utilizarea cardului de catre persoane neautorizate. plasament = investitie baneasca in active, actiuni, obligatiuni, bonuri, depozite etc., in vederea obtinerii de venit. polita de asigurare = documentul emis de Asigurator in baza si cu respectarea prezentelor conditii de asigurare si a conventiei cadru de asigurare, prin care se stabilesc conditiile specifice (limita raspunderii/polita, perioada de asigurare, prima de asigurare, fransiza) in care se incheie asigurarea unui risc specificat. Aceasta cuprinde: formularul de polita, conditiile de asigurare precum si alte anexe sau suplimente care sunt convenite intre Asigurat si Asigurator ca facand parte din Contractul de asigurare. POS = terminal bancar amplasat la comercianti (supermarket-uri, magazine, statii de benzinarie etc.), conectat la sistemul bancii printr-o linie telefonica si care permite efectuarea in timp real a autorizarii, inregistrarii si transferului de bani direct din contul cumparatorului in cel al vanzatorului cand plata este efecuata cu ajutorul unui card bancar. prefinantare = alocare de resurse, cu titlu provizoriu, pentru finantarea unei operatiuni economice, in asteptarea mijloacelor de finantare permanente. prejudiciu = vatamare corporala sau deces al unei persoane, cu exceptia situatiilor in care vatamarea sau decesul a survenit din cauza si in cursul exercitarii atributiilor de serviciu decurgand dintr-un contract de munca sau de ucenicie incheiat de acea persoana cu Asiguratul; avarierea sau distrugerea de bunuri care nu apartin Asiguratului sau unui prepus al sau, produse in perioada de valabilitate a politei de asigurare. prerogativele managerului = activitatea depusa de manager constand in aplicarea strategiei si politicii de dezvoltare a societatii comerciale, conceputa impreuna cu consiliul de administratie al acesteia, selectarea, angajarea si concedierea personalului salariat, negocierea contractului colectiv si individual de munca, cu respectarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat potrivit legii, reprezentarea societatii in raporturile cu tertii, incheierea de acte juridice in numele si pe seama societatii comerciale in limita imputernicirii acordate prin contract si/sau lege precum si orice alte abilitari stabilite prin contract, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor. prestatia de a da = indatorirea debitorului de a constitui sau transmite un drept real prestatia de a face = indatorirea subiectului pasiv de a efectua o lucrare, un serviciu si, in general, orice prestatie pozitiva in favoarea subiectului activ, cu exceptia transmiterii sau constituirii unui drept real. Spre exemplu, prestatia vanzatorului de a preda bunul vandut. pret de cumparare (in cazul contractelor de tip unit linked) = pretul prin care un unit este cumparat de catre contractantul asigurarii pret de vanzare (in cazul contractelor de tip unit linked) = pretul prin care un unit este vandut de catre contractantul asigurarii prima de asigurare = suma (in lei) ce trebuie platita de catre Contractant conform tabelului de prime in schimbul preluarii de catre asigurator a riscurilor asigurate; astfel prima de asigurare poate fi unica: Contractantul plateste anticipat o singura suma pentru intreaga perioada de asigurare sau fractionara: Contractantul plateste o suma fixa la interval de 3, 6 sau 12 luni. prima esalonata = prima de asigurare platibila la date specificate in polita de asigurare de-a lungul perioadei de plata a primelor prima suplimentara (in cazul contractelor de tip unit linked) = prima platita sub forma unei prime unice, separat de prima esalonata prima unica = prima platita integral - in momentul incheierii contractului de asigurare - pentru toata perioada asigurata. program de investitii financiare = un protofoliu cuprinzand diverse tipuri de active financiare administrate de compania de asigurari conform unei strategii investitionale de baza. proportia de alocare a primei (in cazul contractelor de tip unit linked) = modul de alocare a primei de asigurare pe programe de investitii. provizion = suma afectata de o companie pentru acoperirea unei obligatii sau a unei pierderi virtuale, viitoare sau eventuale. punct mort = pragul de activitate al unei companii de la care aceasta incepe sa produca profit. randament = raportul dintre venitul anual pe care il aduce un plasament si valoarea imediata a acestui plasament. raspunderea civila profesionala = obligatia Asiguratului de reparare a prejudiciului cauzat unui client al sau, din culpa sa, prin comiterea unor acte de imprudenta sau neglijenta, in desfasurarea activitatii sale profesionale. rata de baza a dobanzii = rata dobanzii anuale fixata de o banca, ce serveste ca termen de referinta la calculul dobanzilor practicate de banca in relatiile cu clientii sai. reescont = operatiune efectuata de o banca centrala in vederea aprovizionarii cu mijloace banesti lichide a bancilor comerciale; pe baza vanzarii la banca centrala a unui portofoliu de efecte de comert scontate de ele, bancile comerciale obtin in schimb mijloace banesti inainte de scadentele efectelor respective, asigurandu-si in acest fel refinantarea. renta = suma pe care Asiguratorul se obliga sa o plateasca periodic Asiguratului, la finele perioadei de asigurare, sau Beneficiarului, in cazul decesului Asiguratului in perioada de asigurare, conform planului de pensie stabilit in cererea de asigurare a pensiei private. rentabilitate = capacitate a unui capital plasat sau investit de a produce un venit, exprimat in termeni financiari. reprezentanti = proprietarul, actionarii si alte persoane alese sau numite in conformitate cu prevederile legale si autorizate sa reprezinte Asiguratul. revolving = credit cu reinnoire automata rezerva matematica = suma de bani pe care Societatea este obligata sa-i detina in orice moment pentru a face fata obligatiilor care-i revin conform contractului de asigurare. risc = eveniment viitor, posibil dar incert, avand drept consecinta o paguba. risc asigurat = posibilitatea survenirii unui eveniment mentionat in conditiile de asigurare; probabilitatea de manifestare a fenomenelor naturale, cu caracter aleatoriu (intimplator), care provoaca pagube. risc financiar = prejudiciul pecuniar la care este expus Asiguratul prin nerambursarea la scadenta a redeventelor si a valorii reziduale datorate de Utilizator, ca urmare a deteriorarii situatiei financiare a acestuia. sacrificare de necesitate = cazurile de taiere sau ucidere obligata a animalelor care nu mai pot fi recuperate economic, in urma unor boli incurabile sau a unor accidentari. scont = operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o banca comerciala a unui efect de comert de la beneficiarul acestuia inainte de ajungerea la scadenta; banca plateste vanzatorului suma inscrisa pe efectul de comert, mai putin dobanda (taxa scontului), socotita din momentul scontarii pana la scadenta; vanzatorul efectului este de acord sa plateasca aceasta dobanda pentru faptul ca poate intra in posesia sumelor care i se cuvin in urma unor operatiuni comerciale, mai rapid decat daca ar astepta pana la scadenta efectului comercial; operatiunea se lichideaza la scadenta efectului de comert, cand banca incaseaza de la debitor suma inscrisa pe efectul de comert. scrisoare de garantie bancara = forma a garantiei de participare la achizitii publice sau alte contracte comerciale, emisa in favoarea autoritatii contractante, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. sindic = persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare; se mai numeste judecator sindic. societate cu raspundere limitata (S.R.L.) = Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale. In acest caz, capitalul societatii este divizat in parti sociale care, potrivit contractului de societate si prevederilor stipulate in statut, nu se negociaza la bursele de valori. Membrii acestui tip de societate sunt responsabili de pasivul social numai in limita sumelor depuse drept parti sociale, precum si de patrimoniul societatii. societate de leasing = societatea comerciala care are in obiectul de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si varsat integral la infiintare, conform legislatiei in vigoare. societati in nume colectiv (S.N.C.) = Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Trasaturile acestui tip de societate sunt: numarul minim de membri asociati este 2 - pentru a se putea incheia contractul de societate; capitalul social poate fi oricat de mic si este format din aportul asociatilor (in bani si/sau natura), fiind divizat in parti sociale care, in principiu, nu sunt transmisibile (cu exceptia cazurilor in care, prin contractul de asociere, s-a convenit ca pot fi cesionate); raspunderea asociatilor, pentru obligatiile sociale, este solidara si nelimitata; toti asociatii au calitate de comercianti, se considera, in practica, ca asociatii si-au acordat reciproc mandat de a administra, unul pentru celalalt, societatea; fiecare din asociati poate fi declarat falit, ca urmare a greselilor dintre ei, ca o consecinta a clauzei solidaritatii dintre asociati; asocierea lor le confera posibilitatea de a face comert sub nume colectiv. Denumirea unei astfel de societati trebuie sa cuprinda cel putin numele unuia dintre asociati si mentiunea S.N.C., contul bancar deschizandu-se pe numele firmei. In lista cu specimene de semnaturi sunt desemnate persoanele cu drept de a opera in cont. sold = suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont; soldul creditor arata ca in cont s-au primit mai multi bani decat sunt datorati; soldul debitor arata ca sunt datorati mai multi bani decat au fost primiti; soldul initial si soldul final reprezinta soldul existent in cont la inceputul, respectiv la sfarsitul perioadei. solvabilitate = capacitatea unei persoane sau companii de a-si plati datoriile la scadenta acestora. subasigurare = situatia aparuta in urma producerii unui eveniment asigurat prin care se constata ca suma asigurata este mai mica decat valoarea de inlocuire a bunului asigurat. subcontractor = societatea cu care Asiguratul are incheiate contracte pentru indeplinirea unor obligatii prevazute in contractele cu clientii sai. suma asigurata = suma inscrisa in polita de asigurare pe care o primeste Beneficiarul in cazul decesului Asiguratului in perioada de asigurare sau Asiguratul in cazul supravietuirii; in plus de aceasta, Beneficiarul va mai primi o suma de bani, al carui cuantum nu poate fi precizat, rezultata prin valorificarea participarii la fondul de beneficii financiare. Suma pentru care s-a facut asigurarea reprezinta maximumul raspunderii Asiguratorului in cazul producerii unuia sau mai multor evenimente asigurate. suma asigurata maxima actuala = valoarea maxima lunara a inventarului viu a tuturor declaratiilor lunare pe timpul perioadei de asigurare. suma asigurata maxima lunara planificata = valoarea maxima lunara planificata a inventarului viu pe intreaga gospodarie, asa cum este trecut in planificare. suma asigurata medie actuala = valoarea totala a inventarului viu din declaratiile lunare pe timpul perioadei de asigurare. suma asigurata medie lunara planificata = valoarea medie lunara planificata a inventarului viu pe intreaga gospodarie, asa cum este trecut in planificare. taxa de rascumparare = taxa aplicata daca contractul de asigurare a incetat sau s-a transformat intr-un contract cu suma asigurata redusa, in cazul contractelor de tip unit linked - inainte de termenul de expirare a politei. transportator = persoana juridica autorizata sa efectueze transporturi de marfuri sau de persoane pe teritoriul Romaniei sau in trafic international. Traznet - impactul nemijlocit al fulgerului cu diferite obiecte. trata = cambie trend = tendinta fundamentala; evolutia de lunga durata a unui fenomen economic, independent de fluctuatiile ocazionale care il influenteaza pe o perioada scurta de timp. trezorerie = departament financiar al unei companii, care se ocupa cu primirea, administrarea si plasamentul fondurilor. unit (in cazul contractelor de tip unit linked) = o diviziune a programelor de investitii, reprezentand dreptul de a primi o parte din valoarea acestora, conform clauzelor contractuale specificate in polita de asigurari. unit de acumulare (in cazul produselor de tip unit linked) = un unit cumparat prin plata primei esalonate incepand cu al doilea an de asigurare sau prin plata unei prime suplimentare. unit initial (in cazul produselor de tip unit linked) = unit cumparat pe durata primului an de asigurare, sau prin cresterea primei de asigurare ca urmare a ajustarii la rata inflatiei. utilizatorul (sau locatarul) = persoana juridica sau fizica/fizica autorizata, careia i se transmite de catre locator dreptul de folosinta si posesie a bunurilor care fac obiectul unui contract de leasing. uzura = deprecierea calitatilor unui bun, stabilita functie de vechime, intrebuintare si starea de intretinere a acestuia. valoare de asigurare = limita maxima pana la care asiguratorul raspunde pentru unul sau mai multe evenimente asigurate si in functie de care se stabileste marimea primei de asigurare. valoare de asigurare reala = pretul de cumparare al unui bun nou, identic (excluzandu-se orice rabaturi de pret, dar incluzandu-se costurile de ambalare, transport, asamblare, montare, instalare si punere in functiune precum si impozitele, comisioanele si taxele vamale aferente) din care se scade uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea, starea de intretinere si durata normala de viata a bunului asigurat. valoare din nou = valoarea de comercializare din nou a autovehiculelor la data incheierii asigurarii (stabilita potrivit facturilor, cataloagelor sau listelor de preturi comunicate de producatori). valoare reziduala = valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre Utilizator. valoarea de rascumparare = suma de bani pe care Asiguratorul o plateste Contractantului in cazul in care acesta renunta la contract. in primii trei ani de la inceperea contractului, Contractantul nu are dreptul de a isi rascumpara contractul. Dupa incheierea primilor trei ani de la inceperea contractului, timp in care primele de asigurare au fost platite integral, contractul capata o valoare de rascumparare, care se calculeaza conform documentatiei tehnice. valoarea justa = in contabilitate, este suma la care poate fi tranzactionat (schimbat) un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. virament = mijloc de plata; operatiune bancara care consta in transferul unei sume dintr-un cont in altul: la ordinul unui client, bancherul debiteaza contul acestuia pentru a credita un alt cont. volatilitate = variatie/fluctuatie a pretului unui instrument financiar