BALANTA DE VERIFICARE

1.      Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare

            Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.

            Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

            In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor.

            Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de ”balanta”. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca ”pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare”.

Din cele prezentate mai sus, reiese si definitia balantei de verificare, si anume:

a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.

            Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant

            Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

            Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale

            Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc..

            Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc..

e) Functia de analiza a activitatii economice

            Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

2. Clasificarea balantelor contabile

Balantele de verificare a conturilor se clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

a) Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice.

            Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune.

            Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice.

b) Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr+o singura varianta sau in doua variante.

1.      Balanta de verificare cu o singura egalitate

            Balanta de verificare cu o egalitate se prezinta in doua variante: fie ca balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura egalitate:

                        Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

                                                            (∑T_sd) (∑T_sc)

sau:

                        Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

                                                debitoare (∑S_fd) creditoare (∑S_fc)

2.      Balanta de verificare a conturilor cu doua egalitati

Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantei sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.

Egalitatile sunt:

1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(∑T_sd) (∑T_sc)

2) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑S_fd) creditoare (∑S_fc)

3) Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati

Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitati se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:

a.      balanta tabelara;

b.      balanta de verificare sah.

Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

1) Totalul soldurilor initiale = Totalul soldurilor initiale

debitoare (∑S_id) creditoare (∑S_ic)

2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

(∑R_d) (∑R_c)

3) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑S_fd) creditoare (∑S_fc)

            In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balansa de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.

            Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic.

            Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente. 

4) Balanta de verificare a conturilor cu patru egalitati

            Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. Din acest motiv, ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati:

1) Totalul sumelor debitoare Totalul sumelor creditoare

din balanta (perioada) = din balanta (perioada)

precednta (∑T_sdp) precednta (∑T_scp)

2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

ale lunii curente (∑R_d) ale lunii curente (∑R_c)

3) Totalul sumelor debitoare la = Totalul sumelor creditoare la

data intocmirii balantei data intocmirii balantei

(∑T_sdf) (∑T_scf)

4) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare (∑S_fd) creditoare (∑S_fc)

            Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:

a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare;

b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.

            Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului.

Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egalitati.

Vesti bune ptr.PFA

Obligatia ca persoanele fizice autorizate (PFA) sa plateasca contributiile pentru venituri de natura profesionala, asa cum prevedea OUG 58/2010 va fi eliminata odata cu intrarea in vigoare a actului normativ care modifica ordonanta, acestea urmand sa faca plata contributiei conform Legii 19/2000.

Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti (CPMB) a precizat, vineri, ca actul normativ pentru modificarea si completarea OUG 58/2010 vizeaza doar persoanele care realizeaza venituri de natura profesional a din drepturi de autor sau in baza unor conventii civile, nu si PFA-urile, care nu mai fac obiectul documentului adoptat de Guvern.

Astfel, odata cu intrarea in vigoare a noului act normativ, persoanele fizice autorizate vor face plata contributiilor conform Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, adica la fel ca inaintea intrarii in vigoare a OUG 58/2010.

Reprezentanta CPMB, Veronica Marinescu, a explicat vineri, intr-o conferinta de presa, ca persoanele aflate in aceasta situatie, care au virat banii pentru contributii, asa cum prevedea OUG 58/2010, vor avea un punctaj mai mare in luna pentru care s-a facut plata sau pot solicita o regularizare a platilor.

Ea a mai precizat ca persoanele care realizeaza, in mod ocazional, venituri de natura profesionala pe langa veniturile de natura salariala, nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala (drepturi de autor sau conventii civile).

In cazul persoanelor care, in mod ocazional, realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala - drepturi de autor - , exista obligatia platii contributiilor individuale.

"In aceasta situatie baza de calcul anuala nu poate depasi de cinci ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat", a precizat Marinescu.

Noul act normativ mai prevede ca sunt obligate sa plateasca contributii persoanele care realizeaza, cu caracter de regularitate, pe langa veniturile de natura salariala, si venituri de natura profesionala, dar si cele care realizeaza, in mod regulat, exclusiv venituri de natura profesionala.

Si in aceste cazuri, baza de calcul lunara nu poate depasi de cinci ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj, corespunzatoare veniturilor de natura profesional, revine angajatorului.

Directorul interimar de la Directia de Politici Publice si Comunicare din Ministerul Muncii, familiei si Protectiei Sociale, Adriana Nedu, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, ca persoanele care realizeaza venituri din drepturi de autor sau din conventii civile sunt obligate in continuare sa faca platile pentru contributii, in conformitate cu OUG 58/2010.

Ea a explicat ca in cazul in care platile stabilite prin OUG 58, aferente veniturilor de natura profesionala, nu vor fi achitate, persoanele respective vor fi descoperite cand vor fi facute regularizarile la final de an, vor primi avertismente si ar putea plati penalitati.

Guvernul a decis miercuri ca platitorii de venituri din drepturi de autor vor retine, declara si calcula contributiile de asigurari pentru pensii si somaj aferente beneficiarilor, masura urmand sa fie aplicata incepand cu luni, 13 septembrie.

SURSA: Mediafax

Provizioane si rezerve

(1)Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a)rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5 % aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pâna ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut în urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b)provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
c)provizioanele constituite în limita unui procent de 20 % începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25 % începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30 % începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2.sunt neîncasate într-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3.nu sunt garantate de alta persoana;
4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d)provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, în cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;
e)rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;
f)provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a României;
h)rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramâne în sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
i)provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j)provizioanele constituite în limita unei procent de 100 % din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2.creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3.nu sunt garantate de alta persoana;
4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5.au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
k)provizioanele pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea si urmarirea postînchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute.
(2)Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa înregistreze în evidenta contabila si sa deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1 % aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
(3)Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10 %, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile înregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.
(4)Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5)Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva în legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezerva.
(6)Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valuta, constituite potrivit legii, înregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice române si sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România.
(7)În întelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se întelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8)Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în limitele prevazute la alin. (1) lit. c), în situatia în care creantele respective îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a)nu sunt garantate de alta persoana;
b)sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
c)au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d)creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
e)nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

Vanzarea cu amanuntul

    Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.

    In cazul neplatitorilor de TVA se ignora conturile de TVA: 4426, 4427 si 4428. Astfel din formulele contabile de mai jos vor disparea inregistrarile cu aceste conturi.



1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:

     371  =   %
                 378
                 4428
                 401
    4426 =   401



2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire:

     371  =   %
                 378
                 4428
                 408


   In momentul primirii facturii:

     %    =   401
    408
    4426



3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:

     A. Prin casa (numerar):

         5311 = %
                    707
                    4427



     B. Prin banca (card):

         5121 = %
                    707
                    4427




4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:

    %     =   371
    607
    378
    4428



5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":



    K = (SiC 378 + Rc 378) / [ (SiD 371 - SiC 4428) +  (Rd 371 - Rc 4428) ]



    Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.

    Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707

    Astfel costul marfurilor vandute va fi:

    Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial



* Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

Definitii Cod fiscal

1.activitate - orice activitate desfasurata de catre o persoana în scopul obtinerii de venit;
2.activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana fizica într-o relatie de angajare;
3.activitate dependenta la functia de baza - orice activitate dependenta care este declarata astfel de persoana fizica, în conformitate cu prevederile legii;
4.activitate independenta - orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decât o activitate dependenta;
5.asociere, fara personalitate juridica - orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, în întelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise în aplicare;
6.autoritate fiscala competenta - organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;
7.contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a)riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b)contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c)perioada de leasing depaseste 75 % din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în întelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
8.contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator si locatar, care nu îndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;
9.comision - orice plata în bani sau în natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legatura cu o operatiune comerciala;
10.contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie platite, în conformitate cu legislatia în vigoare, pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale;
11.credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strainatate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste în prezentul cod;
12.dividend - o distribuire în bani sau în natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptând urmatoarele:
a)o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b)o distribuire în bani sau în natura, efectuata în legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decât rascumpararea care face parte dintr-un plan de rascumparare, ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridica;
c)o distribuire în bani sau în natura, efectuata în legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d)o distribuire în bani sau în natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti.
Daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate catre un participant la persoana juridica depaseste pretul pietei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateaza drept dividend. De asemenea, daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui actionar sau asociat al persoanei juridice este efectuata în scopul personal al acestuia, atunci suma respectiva este tratata ca dividend.
13.dobânda - orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita în cadrul unei datorii, în legatura cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânata;
14.franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
15.know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; în masura în care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;
16.mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si 6 valoare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
17.nerezident - orice persoana juridica straina si orice persoana fizica nerezidenta;
18.organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie înfiintata în România, în conformitate cu legislatia în vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19.participant - orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;
20.persoana - orice persoana fizica sau juridica;
21.persoane afiliate - o persoana este afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a)o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt rude pâna la gradul al III-lea inclusiv;
b)o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza în mod efectiv persoana juridica;
c)o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:
(i)prima persoana juridica detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica;
(ii)a doua persoana juridica detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titulurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;
(iii)o persoana juridica terta detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25 % din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoana juridica, cât si la cea de-a doua.
22.persoana fizica nerezidenta - orice persoana fizica care nu este persoana fizica rezidenta;
23.persoana fizica rezidenta - orice persoana fizica ce îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a)are domiciliul în România;
b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)este prezenta în România pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc în total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d)este cetatean român care lucreaza în strainatate, ca functionar sau angajat al României într-un stat strain.
Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoana fizica rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular în România, un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental înregistrat în România, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain în România si nici membrii familiilor acestora;
24.persoana juridica româna - orice persoana juridica care a fost înfiintata în conformitate cu legislatia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;
25.persoana juridica straina - orice persoana juridica care nu este persoana juridica româna;
26.pret de piata - suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent în acelasi moment si în acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în conditii de concurenta loiala;
27.proprietate imobiliara - orice teren, cladire sau alta constructie ridicata ori încorporata într-un teren;
28.redeventa - orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a)drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrari audio, video;
b)orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considera redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c)orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d)orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e)orice know-how;
f)numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica.
În plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare;
29.rezident - orice persoana juridica româna si orice persoana fizica rezidenta;
30.România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora România îsi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora România îsi exercita drepturile suverane si jurisdictia în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;
31.titlu de participare - orice actiune sau alta parte sociala într-o societate în nume colectiv, societate în comandita simpla, societate pe actiuni, societate în comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau într-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii;
32.transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrainare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.
33.valoarea fiscala reprezinta:
a)pentru active si pasive - valoarea de înregistrare în patrimoniu;
b)pentru titlurile de participare - valoarea de achizitie sau de aport, utilizata pentru calculul câstigului sau pierderii, în întelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;
c)pentru mijloace fixe - costul de achizitie, productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii în patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale;
d)pentru provizioane si rezerve - valoarea deductibila la calculul profitului impozabil.
(2)Criteriile care stabilesc daca o activitate desfasurata de o persoana fizica reprezinta o activitate dependenta sau independenta sunt prevazute în norme.

Cheltuieli

(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si:

a)cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c)cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d)cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor;

e)cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;

f)contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h)cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i)cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j)cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

k)cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

l)cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, în urmatoarele cazuri:
1.procedura de faliment a debitorilor a fost închisa pe baza hotarârii judecatoresti;
2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3.debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4.debitorul înregistreaza dificultati financiare majore care îi afecteaza întreg patrimoniul.

PARTIAL DEDUCTIBILE-LIMITATE
(3)Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c)cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2 %, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

e)cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

f)cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);

g)cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22;

h)cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23;

i)amortizarea, în limita prevazuta la art. 24;

j)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

k)cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

l)cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

m)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop;

n)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

NEDEDUCTIBILE
(4)Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b)dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;

d)cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e)cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g)cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere;

h)cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);

j)cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k)cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l)alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;

m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;

n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situatii decât cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). În aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neîncasati sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

p)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt în limita a 3/1000 din cifra de afaceri;
2.nu depasesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

r)cheltuielile înregistrate în evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de înregistrare fiscala a fost suspendat în baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Art.23.Cheltuieli cu dobânzi si diferente de curs valutar

(1)Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2)În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în conditiile alin. (1), pâna la deductibilitatea integrala a acestora.

(3)În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4)Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente împrumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare române sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5)În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a)nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si
b)nivelul ratei dobânzii anuale de 9 %, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului.
(6)Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8)În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.
_______________________________________
Baza de impozitare=(Profit(C121)+Ch.nedeductibile - Venituri neimpozabile) * 16/100

Stingerea obligatiilor fiscale

Conform Codului de procedura fiscala obligatiile fiscale se pot stinge prin plata, compensare si restituire.

Stingerea obligatiile fiscale prin plata

Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru obligatiile datorate bugetului de stat si a unui ordin de plata pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata.

Plata obligatiilor fiscale, altele decat cele mentionate mai sus, se efectueaza de catre debitori, distinct pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

In cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:
- in cazul platilor in numerar, data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;
- in cazul platilor efectuate prin mandat postal, data postei, inscrisa pe mandatul postal;
- in cazul platilor efectuate prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceasta informatie este transmisa prin mesajul electronic de plata de catre institutia bancara initiatoare, potrivit reglementarilor specifice in vigoare, data putand fi dovedita prin extrasul de cont al contribuabilului;
- in cazul platilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuata tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia; procedura si categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF);
- pentru obligatiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data inregistrarii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus si anulat timbrele datorate potrivit legii.

Daca bancile nu deconteaza sumele cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, platitorul datoreaza majorari de intarziere in cota de 0,1% / zi intarziere.

In cazul obligatiilor fiscale administrate de ANAF si unitatile subordonate, daca platitorul greseste documentele de plata, plata se considera valabila cu conditia debitarii contului acestuia si a creditarii unui cont bugetar. Platitorul poate solicita indreptarea erorilor din documentele de plata, in termen de un an de la data platii, sub sanctiunea decaderii.

Compensarea

Creantele administrate de Ministerul Economiei si Finantelor se pot stinge prin compensare cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Spre exemplu TVA-ul solicitat se ramburseaza dupa compensarea acestuia cu eventualele sumele datorate la buget de solicitant. Aceasta compensare la cerere se anunta de organul competent, contribuabilului, in termen de 7 zile de la data efectuarii operatiunii.

Totusi organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu cand constata existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare.

Restituiri de sume

Urmatoarele sume se restituie debitorului, la cerere:
- cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
- cele platite in plus fata de obligatia fiscala;
- cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
- cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
- cele de rambursat de la bugetul de stat;
- cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
- cele ramase dupa efectuarea distribuirii in cazul executarii silite;
- cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz, in temeiul hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

Se restituie in mod automat, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, diferentele de impozite rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice.

Restituirile se efectueaza de organul fiscal dupa efectuarea compensarii cu obligatii fiscale restante ale contribuabilului.

Datorie externa de aprox.10.000 euro/familie !

În perioada 01.01-31.07.2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 797 milioane euro, în creştere cu 38,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Influenţa determinantă asupra majorării soldului contului curent a avut-o balanţa transferurilor curente, care a înregistrat un sold mai mic cu 32,0 la sută faţă de perioada ianuarie-iulie 2009.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-iulie 2010 a fost finanţat în proporţie de 50,3 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 1909 milioane euro (comparativ cu 2975 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2009), din care participaţiile la capital1 au însumat 1329 milioane euro, iar creditele intra-grup 2580 milioane euro.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 iulie 2010 de 70 499 milioane euro (80,5 la sută din total datorie externă), în creştere cu 7,3 la sută faţă de 31 decembrie 2009.(3204.50 euro/cap de locuitor !)

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2010 nivelul de 17 043 milioane euro (19,5 la sută din total datorie externă), mai mare cu 16,8 la sută faţă de 31 decembrie 2009.

Certificatul de atestare fiscală

Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice cuprinde trei secţiuni, respectiv: secţiunea A „Obligaţii de plată”, secţiunea B „Alte menţiuni”, secţiunea C „Informaţii pentru verificarea eligibilităţii persoanelor juridice pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile”.

Secţiunea A cuprinde obligaţiile de plată restante pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuţie şi alte venituri bugetare şi obligaţii fiscale accesorii.

Prin obligaţii de plată restante se înţelege obligaţiile de plată exigibile existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumită lună de referinţă, şi neachitate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Certificatele de atestare fiscală pentru persoane juridice eliberate în primele 5 zile lucrătoare ale lunii menţionează creanţele fiscale exigibile, existente în sold la sfârşitul lunii anterioare lunii de referinţă şi neachitate până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Secţiunea B cuprinde menţiuni privind:
- actul prin care s-au acordat înlesniri la plată, după caz, precum şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acestora;
- planul de reorganizare judiciară aprobat de către judecătorul sindic, precum şi cuantumul obligaţiilor cu termene de plată viitoare stabilite prin acest plan de reorganizare judiciară;
- cerere de restituire şi/sau compensare în curs de soluţionare şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acesteia;
- decontul de TVA cu sume negative şi opţiune de rambursare, precum şi cuantumul sumelor ce fac obiectul acestuia;
- cereri de compensare atipice, precum şi cuantumul sumelor ce au făcut obiectul acestora;
- alte menţiuni.

La secţiunea C se vor menţiona diferenţa dintre obligaţiile de plată cuprinse la secţiunea A şi sumele menţionate la secţiunea B şi totalul obligaţiilor bugetare de plată în ultimele 12 luni.
Atenţie! Informaţiile din secţiunea C se vor completa doar dacă solicitantul certificatului de atestare fiscală menţionează expres acest lucru în cererea sa.

Nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice sumele reprezentând creanţe fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condiţiile art. 14-15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi sumele reprezentând amenzi contravenţionale pentru care s-au formulat plângeri în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Important! Certificatul de atestare fiscală se utilizează şi în cazul entităţilor fără personalitate juridică prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


Baza legală: Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 673/2009 pentru modificarea Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice şi fizice, a certificatului de obligaţii bugetare, precum şi a modelului şi conţinutului acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355/27.05.2009.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎNTREPRINDERII

1. Abordări conceptuale, elemente structurale


Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite reieşite din obiectivele acesteia.

Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor componente şi a relaţiilor dintre acestea structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfăşoară proceslee de conducere ale activităţii în ansamblul său.

Sistemul de conducere al unei întreprinderi şi componentele sale se prezintă astfel: Există un sistem alcătuie din două componente principale:

1. structura de conducere

2. procesul de conducere.

La rândul său, structura de conducere cuprinde structura organizatorică şi sistemul informaţional. Procesul de conducere este structurat în 4 componente şi anume:

- structura informală, metodele şi tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum şi metodele de fundamentare şi transmitere a deciziilor.

Se mai poate spune că sistemul de conducere a unei întreprinderi este definit de următoarele componente şi anume: subsistemul decizional sau conducător; subsistemul operaţional sau condus; subsistemul informaţional sau de legătură.

Elementele care formează cadrul organizaţional sunt decisive pentru existenţa, funcţionarea şi dezvoltarea întreprinderii.


2. Structura organizatorică, expresie a organizării formale a întreprinderii


Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei şi cuprinde două părţi:

a) structura de conducere sau funcţională;

b) structura de producţie sau operaţională.

În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare şi anume postul, funcţia, compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenţa organizaţională ce poate fi ierarhică atunci când acţionează asupra persoanelor şi funcţională când se exercită asupra unor activităţi.

În afara autorităţii formale, titularii postului deţin şi autoritate profesională exprimată de nivelul de pregătire şi experienţa de care dispune o persoană.

Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităţii şi responsabilităţii.

Funcţiile pot fi grupate în:

- funcţii de conducere

- funcţii de execuţie.

Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar şi/sau complementar reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită cunoştinţe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaţiu şi subordonate nemijlocit unei singure persoane.

Compartimentele pot fi:

- operaţionale

- funcţionale.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi:

- autoritate

- cooperare

- de control

- de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al firmei.

Numărul de niveluri ierarhice este influenţat de dimensionarea firmei, diversitatea activităţilor, complexitatea producţiei dar şi de competenţa managerilor.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere şi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice creşte către nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifică pe măsura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaţională.

Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane, materiale şi financiare condiţionează eficienţa desfăşurării activităţii necesare realizării obiectivelor, precum şi calitatea şi operativitatea sistemului decizional şi configuraţia sistemului informaţional.

Sistemul organizaţional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în condiţiile minimizării costului economic şi social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale şi de grup.

Funcţionalitatea structurii organizatorice este condiţionată atât de factori endogeni cât şi exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată în creşterea eficienţei managementului firmei.

Alături de această formă de organizare poate exista şi o organizare informală alcătuită din ansamblul grupărilor şi al relaţiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale.

Această organizare informală, deşi însoţeşte organizarea formală acţionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariţiei organizării informale ţin de afectivitate, satisfacţii, interese, aspiraţii, nivel de pregătire, calificare şi origine socială.

Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal, relaţiile informale.

Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenţă determinată de unele asemănări şi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaşi organizaţii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic şi general.

Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale şi subordonarea acesteia realizării unor aspiraţii personale.

Influenţele organizării informale pot fi atât pozitive cât şi negative, rolul managementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât şi cele de grup.

Variabila organizaţională este reprezentată de factorii interni sau externi unităţii care condiţionează caracteristicile acesteia dar şi factori tipologici utilizaţi în abordarea comparativă a mai multor firme.

Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea firmei

- complexitatea firmei

- caracteristicile procesului tehnologic

- nivelul dotării tehnic

- gradul de specializare şi cooperare în producţie

- dispoziţia teritorială

- caracterul procesului de desfacere

- ritmul de înnoire a produselor şi tehnologiilor.

Acestea influenţează configuraţia structurii organizatorice precum şi componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identificării factorilor care ţin de managementul firmei şi de luarea lor în consideraţie, când se utilizează diferite metode şi tehnici de conducere.

Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii:

1. după morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare şi raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcţională şi operaţională se disting utmătoarele tipuri de structuri;

a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de componente operaţionale, fiecare persoană fiind subordonată unui singur şef iar conducerea fiecărui compartiment exercită toate atribuţiile conducerii la acel nivel;

b) structura funcţională caracterizată prin existenţa compartimentelor operaţionale şi funcţionale, conducătorii sunt specializaţi într-un anumit domeniu iar executanţii primesc ordine atât de la şefii ierarhici cât şi de la conducerea compartimentelor funcţionale;

c) structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt subordonaţi şefului ierarhic.

2. Criteriul ce ţine seama de funcţionalitatea, eficienţa, flexibilitatea structurii:

a) privat tradiţionale

b) sisteme birocratice

c) sisteme moderne.



3. Cerinţe şi etape în proiectarea unei structuri organizatorice eficiente

Procesul de analiză, proiectare, evaluare şi îmbunătăţire a structurii organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinţe:

1. asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele mai valoroase calităţi ale unei structuri organizatorice este supleţea ei caracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;

2. crearea şi dependenţa compartimentelor, adică fiecare funcţiune ce prezintă importanţă pentru realizarea politicii şi obiectivelor unei întreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.

Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:

- importanţa lor

- frecvenţa legăturilor dintre ele

- interdependenţa lor

- competenţa managerului.

3. asigurarea unei conduceri şi a unor servicii funcţionale competente. Un serviciu funcţional nu este eficient pentru întreprindere decât dacă este alcătuit din persoane responsabile, operaţionale, competente, active şi eficiente.

4. asigurarea economiei de comunicaţii. O structură eficientă trebuie să minimizeze volumul comunicaţiilor nestandardizate şi necodificate

5. folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutină conducerea trebuie să fie descentralizată şi cât mai aproape de executanţi.

Procesul de analiză şi proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea următoarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii

- definirea activităţilor şi stabilirea conţinutului lor

- proiectarea compartimentelor, gruparea lor şi stabilirea relaţiilor dintre ele

- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice

- evaluarea funcţionalităţii şi a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic şi complex, structura organizatorică necesită perfecţionări continue pe baza unor studii realiste care să fie bazate pe conceptele ştiinţei manageriale.


4. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii

Pentru formalizarea unei structuri organizaotrice se folosesc următoarele documente:

a) regulamentul de organizare şi funcţionare care cuprinde cinci părţi şi anume:

- prima parte, denumită organizarea firmei, cuprinde dispoziţii generale, actul normativ de înfiinţare, obiectul de activitate, tipul societăţii, statutul juridic şi prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se referă la atribuţiile firmei;

- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea firmei. Se precizează care sunt atribuţiile adunării generale a acţionarilor, atribuţiile consiliului de administraţie, atribuţiile conducerii executive cu detalierea responsabilităţilor pentru funcţiile de director general şi director pe funcţiuni;

- partea a patra cuprinde atribuţiile ş diagrama de relaţii pentru fiecare compartiment funcţional şi operaţional;

- partea a cincea cuprinde dispoziţii generale.

b) fişa postului este un document operaţional important ce prezintă în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta să-şi poată exercita în condiţii normale activitatea. Fişa postului cuprinde:

- denumirea şi obiectivele postului

- compartimentul din care face parte

- competenţele şi responsabil

- cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.

Fişa postului serveşte ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat şi ca suport pentru evaliarea muncii acestuia.

c) organigrama – o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din componentele structurii, şi anume:

- compartimente

- nivelurile ierarhice

- relaţiile organizaţionale

- ponderea ierarhică.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:

- organigrame generale

- organigrame parţiale.


Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor şi a relaţiilor dintre ele, organigramele pot fi:

- piramidale,

- circulare,

- orientate de la dreapta la stânga.

Bar/restaurant/firme de catering

   Aici se pot identifica 2 situatii. Prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si cea a bunurilor vandute care se considera produse finite.

    Exemple de:

    - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii

    - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering.



    1. Pentru produse finite

        a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale

            %     =    401

            301

            302

            4426



         b. Productia (pe baza notei de predare) si consumul (pe baza bonului de consum)

             345     =    711

             601     =    301

             602     =    302



          c. Vanzarea produselor finite

             - vanzare en-gros:

                4111   =     %

                                 701

                                 4427 

              - vanzare cu amanuntul:

                 5311/5121    =     %

                                            701

                                            4427



          d. Descarcarea gestiunii produselor finite

              711    =    345



     2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul)

          a. Achizitia marfii

            %     =    401

            371

            4426

            si concomitent

            371  =    %

                           378

                           4428



          b. Vanzare marfa

              5311/5121    =    %

                                        707

                                        4427



          c. Descarcarea de gestiune

             %    =    371

             378

             4428

             607

Garantii gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar

    421    =    4281

    sau

    5311   =    4281

    si concomitent

    Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite.

2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie)

    5121   =    5311

3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca

    5121    =    4281            cu valoarea dobanzii

    4281    =    5121            cu valoarea comisioanelor


4. Restituirea garantiilor depuse de salariati

    581    =    5121               ridicarea garantiilor de la banca

    5311  =    581                 depunerea garantiilor la casierie

    4281  =    5311               restituirea garantiilor catre salariati

    si concomitent

    Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Contabilitatea unei edituri

1. Inregistrea tipariturilor (carti, reviste, etc.) primite de la tipografii pe baza avizului de insotire al marfii:

345 = 711 (la cost de productie)

2. Inregistrarea cheltuielilor legate de tiparirea lucrarilor (carti, reviste, etc.) pe baza facturii primite de la tipografii:

% = 401

628

4426

3. Vanzarea tipariturilor catre clienti pe baza de factura:

4111 = %

701

4427

Concomitent se inregistreaza si descarcarea gestiunii de tiparituri vandute:

711 = 345 (la cost de productie)

4. Darea in custodie de tiparituri la terti, pe baza avizului de expeditie:

354 = 345

5. Vanzarea tipariturilor aflate in custodie, pentru care se intocmeste factura in baza situatiei de vanzari transmisa de client:

- tiparituri aflate in custodie vandute:

345 = 354

- descarcarea gestiunii de tiparituri din custodie vandute:

711 = 345

- inregistrea creantei fata de client pentru tipariturile vandute:

4111 = %

701

4427

6. Retururi de tiparituri aflate in custodie:

345 = 354

7. Gratuitati acordate tertilor:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu gratuit:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent bunurilor acordate cu titlu gratuit:

635 = 4427

8. Sponsorizari acordate in baza contractelor de sponsorizare incheiate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu de sponsorizare:

658 = 345

9. Distrugerea tipariturilor expirate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile distruse:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent tipariturilor distruse:

635 = 4427

- inregistrarea produselor reziduale rezultate:

346 = 711

- vanzarea produselor reziduale rezultate:

4111 = %

703

4427

711 = 346

Distribuirea catre salariati a echipamentelor de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate

    %    =    401

    303

    4426


2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora

        %    =    303

    603

    4282


3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati

    4282    =    4427


4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati

    421        =     4282

Explicarea unor termeni utilizati frecvent

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii si, in general, participa la un singur circuit economic, modificindu-si in permananta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei intreprinderi destinate utilizarii pe o perioada indelungata in activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezinta activitatea desfasurata in scopul aplicarii rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o intreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitatile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Brevete, licente, marci, drepturi si valori similare reprezinta drepturi de proprietate industriala sau intelectuala, dupa caz.

7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.

8. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.

9. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile inregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii intreprinderii ca persoana juridica distincta.

10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare sau care pot fi alocate in mod rational acesteia.

11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentata la pozitia 1 in contul de profit si pierdere, cuprinde sumele provenind din vinzarea de bunuri si servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente
12. Concesiunea este conventia prin care o persoana fizica sau juridica dobindeste dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii in schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.

13. Contabilitatea generala, denumita si financiara, reprezinta ansamblul operatiunilor de inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi pe baza regulilor si normelor speciale.
In Rominia, normele unitare privind organizarea si conducerea acesteia sunt prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare si de prezentele reglementari, avind ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice, in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din legea mai sus mentionata.

14. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si note.

15. Costul administrativ al raportului anual reprezinta costul de intocmire, distribuire si publicare a acestuia.

16. Costul de inlocuire curent net este costul potential al unui activ pe care intreprinderea ar putea sa-l obtina in situatia in care ar fi nevoita sa inlocuiasca activul la data bilantului.

17. Costul de productie este determinat prin adaugarea, la costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor utilizate, a costurilor inregistrate de intreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. In plus, costul de productie mai poate cuprinde:

1) o pondere rezonabila din costurile inregistrate de intreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai in masura in care ele se refera la perioada de productie;

2) in cazul activelor cu ciclu lung de productie, dobinda la capitalul imprumutat pentru finantarea producerii acelui bun, in masura in care aceasta se acumuleaza in raport de perioada de productie.

Un activ cu ciclu lung de productie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vinzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investitiile si stocurile ce se produc in cantitati mari, in mod repetat, intr-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de productie normal, nu sunt active cu ciclu lung de productie. Activele care pot fi utilizate sau vindute in momentul in care au fost achizitionate nu sunt active cu ciclu lung de productie.
In cazul activelor circulante, costurile de distributie nu pot fi incluse in costurile de productie

18. Dividendele reprezinta partea din profitul net al intreprinderii, care se distribuie actionarilor sau asociatilor.

19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar care nu sunt platite inca si (2) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar nu sunt inca aprobate.

20. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.

21. Drept de subscriere la alocarea actiunilor reprezinta optiunea oricarei persoane de a subscrie si dreptul de a cere alocarea de actiuni provenind fie din conversia in actiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

22. Filiala este o societate controlata de societatea mama.

23. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert *) care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitati al intreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie
geografica etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferenta de achizitie intre valoarea reala, stabilita ca valoare recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe, si valoarea inregistrata in contabilitate pentru bunurile identificabile care au facut obiectul tranzactiei.

24. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale.

25. Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o intreprindere in actiunile unei alte intreprinderi. Interesele de participare sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatile intreprinderii respective. Un interes in actiuni include un interes ce poate fi convertit intr-o participatie in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine seama de faptul ca actiunile la care se refera pot fi, dupa conversie sau dupa exercitarea optiunii, neemise. O participatie detinuta in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de intreprindere in sine. Interesele de participare cuprind investitiile in societatile asociate si investitiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investitie strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.



*) Definit in Codul comercial.
26. Investitia directa reprezinta investitia care se realizeaza prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate in bani, prin crearea sau extinderea unei societati comerciale integral detinute de aceasta, a unei filiale, prin achizitionarea integrala a unei societati existente, prin participarea partiala intr-o societate noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrarii societatii.

27. Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decit cea directa, care se realizeaza prin intermediul urmatoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pietei de capital, instrumente specifice pietei monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente, operatiuni in conturi de depozit.

28. Intreprinderea este unitatea patrimoniala de tipul regiilor autonome, societatilor comerciale pe actiuni, societatilor cu raspundere limitata sau alte tipuri de societati comerciale, definite prin Legea nr.31/1990, republicata, care intocmesc situatii financiare ce reflecta activitatea proprie.

29. Obligatiile curente reprezinta obligatiile care:

- se asteapta sa fie exigibile in cadrul ciclului normal de exploatare al intreprinderii
sau
-sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte obligatii reprezinta obligatii pe termen lung (mai mare de un an).

30. Obligatiunea este valoarea mobiliara negociabila, care confera detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobinzile aferente sumei date cu imprumut.

31. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinind unei intreprinderi, implicit bunurile la care acestea se refera.

32. Piata (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o piata delimitata dupa criterii geografice.

33. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme in contextul situatiilor financiare. O problema sau valoare este considerata semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare

34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit caruia informatia contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta sa fie reflectate in contabilitate in concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridica.

35. Productia efectuata in scopuri proprii si capitalizata reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de intreprindere pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale.

36. Raportul anual cuprinde situatiile financiare, raportul administratorilor si raportul auditorilor.

37. Sectorul de activitate (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o parte distincta a activitatii unei intreprinderi ce furnizeaza un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii inrudite, in primul rind clientilor din afara societatii.

38. Situatiile financiare cuprind conturile anuale si notele la acestea.

39. Societatea asociata reprezinta o intreprindere in care investitorul are o influenta semnificativa si care nu este nici filiala, nici afiliata. In mod normal, aceasta este evidentiata prin detinerea de catre investitor a 20 pina la 50% din actiunile cu drept de vot ale intreprinderii asociate.

40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale

41. Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil detinute in capitalul altor societati comerciale a caror detinere durabila este considerata utila acesteia.

42. Titluri de participare strategice reprezinta titluri de participare care sunt detinute intr-un procent de pina la 20% si nu asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.
In situatia in care titlurile de participare strategice sunt detinute intr-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

43. Titlurile de participare detinute in societati asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20 %- 50 % asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.

44. Valoarea contabila neta este suma la care este inregistrat un activ in bilant dupa deducerea tuturor deprecierilor.

45. Valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pe o piata activa. O piata activa exista atunci cind:

a) activele de pe piata sunt relativ omogene;

b) sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, in asa fel incit oricind pot fi gasiti potentiali cumparatori si vinzatori;

c) preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de catre public.

46. Valoarea reala (engl. fair value) este valoarea recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe.

47. Valoarea realizabila este pretul estimat la care activul poate fi vindut sau instrainat in mod normal, in jurul datei de inchidere a bilantului.

48. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vinzare estimat la care activul ar putea fi vindut sau instrainat in mod normal, in apropierea datei de inchidere a bilantului, mai putin costurile estimate pentru finalizare si costurile de vinzare necesare.

49. Valoarea recuperabila este suma pe care intreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala in momentul instrainarii.

50. Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii .

51. Variatia stocurilor de produse finite si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, fara a lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a tine seama de momentul efectiv al incasarii/platii acestora.

53. Venituri/cheltuieli in avans sunt veniturile/cheltuielile care se incaseaza/platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior.

54. Veniturile si cheltuielile extraordinare sunt venituri si cheltuieli care nu provin din activitatile curente ale intreprinderii si, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

Logistica

Noţiunea de logistică (in economia materialelor) cuprinde toţi paşii unui proces de fabricaţie. Cuprinde toate activităţile de punere in armonie a spaţiului şi timpului cu bunurile si persoanele inclusiv gruparea lor.
Mai concret, logistica se defineşte prin planificare integrată, organizare, impozitare si control a tuturor cursurilor de mărfuri si materiale impreună cu cursurile de informaţii legate de acestea incepând de la livratori prin etapele creerii de valori (ex. producţie şi/sau etape de distribuţie) până la livrarea produselor catre clienţi, inclusiv a eliminării deşeurilor şi a reciclării.
O definiţie posibilă a noţiunii de logistică este aplicarea celor 6 P: Cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivită, la costurile potrivite, la locul potrivit. Des mai apare si al 7-lea P cu informatiile potrivite tuturor participanţilor. In special in producţia "just in time" prelucrarea de informaţii joaca un rol foarte important.

Comisia de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a aprobat, luni, reintroducerea impozitului pe venit de trei la suta pentru microintreprinderi. Din cauza lipsei cvorumului, nu s-a putut elabora un raport al proiectului legislativ, aceasta urmand sa fie aprobat in sedinta urmatoare a Comisiei. De asemenea, s-a aprobat ca termenele pentru plata penalitatilor obligatiilor fiscale de microintreprinderi sa fie extinse de la 30 de zile, la 90 de zile, pentru plata penalitatilor de 5%, iar de la 90 de zile la 180 de zile pentru penalitatile de 15%.

Nivelul dobanzii pentru intarzierile la plata a fost stabilit la 0,03 % pe zi. Tot luni, in cadrul Comisiei de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a fost abrogat impozitul minim platit de microintreprinderi.

Masura ar putea intra in vigoare de la 1 octombrie sau de la 1 noiembrie, au precizat sursele oficiale.