STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎNTREPRINDERII

1. Abordări conceptuale, elemente structurale


Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite reieşite din obiectivele acesteia.

Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor componente şi a relaţiilor dintre acestea structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfăşoară proceslee de conducere ale activităţii în ansamblul său.

Sistemul de conducere al unei întreprinderi şi componentele sale se prezintă astfel: Există un sistem alcătuie din două componente principale:

1. structura de conducere

2. procesul de conducere.

La rândul său, structura de conducere cuprinde structura organizatorică şi sistemul informaţional. Procesul de conducere este structurat în 4 componente şi anume:

- structura informală, metodele şi tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum şi metodele de fundamentare şi transmitere a deciziilor.

Se mai poate spune că sistemul de conducere a unei întreprinderi este definit de următoarele componente şi anume: subsistemul decizional sau conducător; subsistemul operaţional sau condus; subsistemul informaţional sau de legătură.

Elementele care formează cadrul organizaţional sunt decisive pentru existenţa, funcţionarea şi dezvoltarea întreprinderii.


2. Structura organizatorică, expresie a organizării formale a întreprinderii


Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei şi cuprinde două părţi:

a) structura de conducere sau funcţională;

b) structura de producţie sau operaţională.

În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare şi anume postul, funcţia, compartimentul, relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic.

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a postului este autoritatea formală sau competenţa organizaţională ce poate fi ierarhică atunci când acţionează asupra persoanelor şi funcţională când se exercită asupra unor activităţi.

În afara autorităţii formale, titularii postului deţin şi autoritate profesională exprimată de nivelul de pregătire şi experienţa de care dispune o persoană.

Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorităţii şi responsabilităţii.

Funcţiile pot fi grupate în:

- funcţii de conducere

- funcţii de execuţie.

Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi şi funcţii cu conţinut similar şi/sau complementar reunind persoane care desfăşoară activităţi relativ omogene şi solicită cunoştinţe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaţiu şi subordonate nemijlocit unei singure persoane.

Compartimentele pot fi:

- operaţionale

- funcţionale.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi:

- autoritate

- cooperare

- de control

- de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de managementul de vârf al firmei.

Numărul de niveluri ierarhice este influenţat de dimensionarea firmei, diversitatea activităţilor, complexitatea producţiei dar şi de competenţa managerilor.

Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere şi înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice creşte către nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifică pe măsura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operaţională.

Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane, materiale şi financiare condiţionează eficienţa desfăşurării activităţii necesare realizării obiectivelor, precum şi calitatea şi operativitatea sistemului decizional şi configuraţia sistemului informaţional.

Sistemul organizaţional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în condiţiile minimizării costului economic şi social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale şi de grup.

Funcţionalitatea structurii organizatorice este condiţionată atât de factori endogeni cât şi exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată în creşterea eficienţei managementului firmei.

Alături de această formă de organizare poate exista şi o organizare informală alcătuită din ansamblul grupărilor şi al relaţiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale.

Această organizare informală, deşi însoţeşte organizarea formală acţionează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariţiei organizării informale ţin de afectivitate, satisfacţii, interese, aspiraţii, nivel de pregătire, calificare şi origine socială.

Componentele organizării informale sunt grupul informal, liderul informal, relaţiile informale.

Între cele două tipuri de organizare este o strânsă interdependenţă determinată de unele asemănări şi anume: sunt constituite în cadrul aceleeaşi organizaţii, servesc realizării unor obiective, au un caracter dinamic şi general.

Se deosebesc prin marea mobilitate a organizării informale şi subordonarea acesteia realizării unor aspiraţii personale.

Influenţele organizării informale pot fi atât pozitive cât şi negative, rolul managementului formal constând în cadrul organizării formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât şi cele de grup.

Variabila organizaţională este reprezentată de factorii interni sau externi unităţii care condiţionează caracteristicile acesteia dar şi factori tipologici utilizaţi în abordarea comparativă a mai multor firme.

Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea firmei

- complexitatea firmei

- caracteristicile procesului tehnologic

- nivelul dotării tehnic

- gradul de specializare şi cooperare în producţie

- dispoziţia teritorială

- caracterul procesului de desfacere

- ritmul de înnoire a produselor şi tehnologiilor.

Acestea influenţează configuraţia structurii organizatorice precum şi componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identificării factorilor care ţin de managementul firmei şi de luarea lor în consideraţie, când se utilizează diferite metode şi tehnici de conducere.

Clasificarea structurii organizatorice se face folosind 2 criterii:

1. după morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare şi raporturile ce se stabilesc între elementele de natură funcţională şi operaţională se disting utmătoarele tipuri de structuri;

a) structura ierarhică se caracterizează printr-un număr redus de componente operaţionale, fiecare persoană fiind subordonată unui singur şef iar conducerea fiecărui compartiment exercită toate atribuţiile conducerii la acel nivel;

b) structura funcţională caracterizată prin existenţa compartimentelor operaţionale şi funcţionale, conducătorii sunt specializaţi într-un anumit domeniu iar executanţii primesc ordine atât de la şefii ierarhici cât şi de la conducerea compartimentelor funcţionale;

c) structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt subordonaţi şefului ierarhic.

2. Criteriul ce ţine seama de funcţionalitatea, eficienţa, flexibilitatea structurii:

a) privat tradiţionale

b) sisteme birocratice

c) sisteme moderne.



3. Cerinţe şi etape în proiectarea unei structuri organizatorice eficiente

Procesul de analiză, proiectare, evaluare şi îmbunătăţire a structurii organizatorice presupune respectarea următoarelor cerinţe:

1. asigurarea unui evantai optim al subordonării adică una dintre cele mai valoroase calităţi ale unei structuri organizatorice este supleţea ei caracterizată printr-un număr mic de nivele ierarhice;

2. crearea şi dependenţa compartimentelor, adică fiecare funcţiune ce prezintă importanţă pentru realizarea politicii şi obiectivelor unei întreprinderi trebuie să se constituie într-un compartiment specializat.

Există patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:

- importanţa lor

- frecvenţa legăturilor dintre ele

- interdependenţa lor

- competenţa managerului.

3. asigurarea unei conduceri şi a unor servicii funcţionale competente. Un serviciu funcţional nu este eficient pentru întreprindere decât dacă este alcătuit din persoane responsabile, operaţionale, competente, active şi eficiente.

4. asigurarea economiei de comunicaţii. O structură eficientă trebuie să minimizeze volumul comunicaţiilor nestandardizate şi necodificate

5. folosirea delegării în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutină conducerea trebuie să fie descentralizată şi cât mai aproape de executanţi.

Procesul de analiză şi proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea următoarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii

- definirea activităţilor şi stabilirea conţinutului lor

- proiectarea compartimentelor, gruparea lor şi stabilirea relaţiilor dintre ele

- proiectarea propriu-zisă a structurii organizatorice

- evaluarea funcţionalităţii şi a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic şi complex, structura organizatorică necesită perfecţionări continue pe baza unor studii realiste care să fie bazate pe conceptele ştiinţei manageriale.


4. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii

Pentru formalizarea unei structuri organizaotrice se folosesc următoarele documente:

a) regulamentul de organizare şi funcţionare care cuprinde cinci părţi şi anume:

- prima parte, denumită organizarea firmei, cuprinde dispoziţii generale, actul normativ de înfiinţare, obiectul de activitate, tipul societăţii, statutul juridic şi prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se referă la atribuţiile firmei;

- în partea a treia se fac precizări cu privire la conducerea firmei. Se precizează care sunt atribuţiile adunării generale a acţionarilor, atribuţiile consiliului de administraţie, atribuţiile conducerii executive cu detalierea responsabilităţilor pentru funcţiile de director general şi director pe funcţiuni;

- partea a patra cuprinde atribuţiile ş diagrama de relaţii pentru fiecare compartiment funcţional şi operaţional;

- partea a cincea cuprinde dispoziţii generale.

b) fişa postului este un document operaţional important ce prezintă în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta să-şi poată exercita în condiţii normale activitatea. Fişa postului cuprinde:

- denumirea şi obiectivele postului

- compartimentul din care face parte

- competenţele şi responsabil

- cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.

Fişa postului serveşte ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat şi ca suport pentru evaliarea muncii acestuia.

c) organigrama – o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din componentele structurii, şi anume:

- compartimente

- nivelurile ierarhice

- relaţiile organizaţionale

- ponderea ierarhică.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:

- organigrame generale

- organigrame parţiale.


Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor şi a relaţiilor dintre ele, organigramele pot fi:

- piramidale,

- circulare,

- orientate de la dreapta la stânga.

Bar/restaurant/firme de catering

   Aici se pot identifica 2 situatii. Prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si cea a bunurilor vandute care se considera produse finite.

    Exemple de:

    - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii

    - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering.



    1. Pentru produse finite

        a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale

            %     =    401

            301

            302

            4426



         b. Productia (pe baza notei de predare) si consumul (pe baza bonului de consum)

             345     =    711

             601     =    301

             602     =    302



          c. Vanzarea produselor finite

             - vanzare en-gros:

                4111   =     %

                                 701

                                 4427 

              - vanzare cu amanuntul:

                 5311/5121    =     %

                                            701

                                            4427



          d. Descarcarea gestiunii produselor finite

              711    =    345



     2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul)

          a. Achizitia marfii

            %     =    401

            371

            4426

            si concomitent

            371  =    %

                           378

                           4428



          b. Vanzare marfa

              5311/5121    =    %

                                        707

                                        4427



          c. Descarcarea de gestiune

             %    =    371

             378

             4428

             607

Garantii gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar

    421    =    4281

    sau

    5311   =    4281

    si concomitent

    Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite.

2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie)

    5121   =    5311

3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca

    5121    =    4281            cu valoarea dobanzii

    4281    =    5121            cu valoarea comisioanelor


4. Restituirea garantiilor depuse de salariati

    581    =    5121               ridicarea garantiilor de la banca

    5311  =    581                 depunerea garantiilor la casierie

    4281  =    5311               restituirea garantiilor catre salariati

    si concomitent

    Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Contabilitatea unei edituri

1. Inregistrea tipariturilor (carti, reviste, etc.) primite de la tipografii pe baza avizului de insotire al marfii:

345 = 711 (la cost de productie)

2. Inregistrarea cheltuielilor legate de tiparirea lucrarilor (carti, reviste, etc.) pe baza facturii primite de la tipografii:

% = 401

628

4426

3. Vanzarea tipariturilor catre clienti pe baza de factura:

4111 = %

701

4427

Concomitent se inregistreaza si descarcarea gestiunii de tiparituri vandute:

711 = 345 (la cost de productie)

4. Darea in custodie de tiparituri la terti, pe baza avizului de expeditie:

354 = 345

5. Vanzarea tipariturilor aflate in custodie, pentru care se intocmeste factura in baza situatiei de vanzari transmisa de client:

- tiparituri aflate in custodie vandute:

345 = 354

- descarcarea gestiunii de tiparituri din custodie vandute:

711 = 345

- inregistrea creantei fata de client pentru tipariturile vandute:

4111 = %

701

4427

6. Retururi de tiparituri aflate in custodie:

345 = 354

7. Gratuitati acordate tertilor:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu gratuit:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent bunurilor acordate cu titlu gratuit:

635 = 4427

8. Sponsorizari acordate in baza contractelor de sponsorizare incheiate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile acordate cu titlu de sponsorizare:

658 = 345

9. Distrugerea tipariturilor expirate:

- descarcarea de gestiune pentru tipariturile distruse:

658 = 345

- inregistrea TVA - ului colectat aferent tipariturilor distruse:

635 = 4427

- inregistrarea produselor reziduale rezultate:

346 = 711

- vanzarea produselor reziduale rezultate:

4111 = %

703

4427

711 = 346

Distribuirea catre salariati a echipamentelor de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate

    %    =    401

    303

    4426


2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora

        %    =    303

    603

    4282


3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati

    4282    =    4427


4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati

    421        =     4282

Explicarea unor termeni utilizati frecvent

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii si, in general, participa la un singur circuit economic, modificindu-si in permananta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei intreprinderi destinate utilizarii pe o perioada indelungata in activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezinta activitatea desfasurata in scopul aplicarii rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o intreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitatile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Brevete, licente, marci, drepturi si valori similare reprezinta drepturi de proprietate industriala sau intelectuala, dupa caz.

7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.

8. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia.

9. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile inregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii intreprinderii ca persoana juridica distincta.

10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare sau care pot fi alocate in mod rational acesteia.

11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentata la pozitia 1 in contul de profit si pierdere, cuprinde sumele provenind din vinzarea de bunuri si servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente
12. Concesiunea este conventia prin care o persoana fizica sau juridica dobindeste dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii in schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.

13. Contabilitatea generala, denumita si financiara, reprezinta ansamblul operatiunilor de inregistrare a existentei si miscarii elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi pe baza regulilor si normelor speciale.
In Rominia, normele unitare privind organizarea si conducerea acesteia sunt prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare si de prezentele reglementari, avind ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice, in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din legea mai sus mentionata.

14. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si note.

15. Costul administrativ al raportului anual reprezinta costul de intocmire, distribuire si publicare a acestuia.

16. Costul de inlocuire curent net este costul potential al unui activ pe care intreprinderea ar putea sa-l obtina in situatia in care ar fi nevoita sa inlocuiasca activul la data bilantului.

17. Costul de productie este determinat prin adaugarea, la costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor utilizate, a costurilor inregistrate de intreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. In plus, costul de productie mai poate cuprinde:

1) o pondere rezonabila din costurile inregistrate de intreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai in masura in care ele se refera la perioada de productie;

2) in cazul activelor cu ciclu lung de productie, dobinda la capitalul imprumutat pentru finantarea producerii acelui bun, in masura in care aceasta se acumuleaza in raport de perioada de productie.

Un activ cu ciclu lung de productie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vinzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investitiile si stocurile ce se produc in cantitati mari, in mod repetat, intr-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de productie normal, nu sunt active cu ciclu lung de productie. Activele care pot fi utilizate sau vindute in momentul in care au fost achizitionate nu sunt active cu ciclu lung de productie.
In cazul activelor circulante, costurile de distributie nu pot fi incluse in costurile de productie

18. Dividendele reprezinta partea din profitul net al intreprinderii, care se distribuie actionarilor sau asociatilor.

19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar care nu sunt platite inca si (2) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar nu sunt inca aprobate.

20. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.

21. Drept de subscriere la alocarea actiunilor reprezinta optiunea oricarei persoane de a subscrie si dreptul de a cere alocarea de actiuni provenind fie din conversia in actiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

22. Filiala este o societate controlata de societatea mama.

23. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert *) care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitati al intreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie
geografica etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferenta de achizitie intre valoarea reala, stabilita ca valoare recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe, si valoarea inregistrata in contabilitate pentru bunurile identificabile care au facut obiectul tranzactiei.

24. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale.

25. Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o intreprindere in actiunile unei alte intreprinderi. Interesele de participare sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatile intreprinderii respective. Un interes in actiuni include un interes ce poate fi convertit intr-o participatie in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine seama de faptul ca actiunile la care se refera pot fi, dupa conversie sau dupa exercitarea optiunii, neemise. O participatie detinuta in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de intreprindere in sine. Interesele de participare cuprind investitiile in societatile asociate si investitiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investitie strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.



*) Definit in Codul comercial.
26. Investitia directa reprezinta investitia care se realizeaza prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate in bani, prin crearea sau extinderea unei societati comerciale integral detinute de aceasta, a unei filiale, prin achizitionarea integrala a unei societati existente, prin participarea partiala intr-o societate noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrarii societatii.

27. Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decit cea directa, care se realizeaza prin intermediul urmatoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pietei de capital, instrumente specifice pietei monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente, operatiuni in conturi de depozit.

28. Intreprinderea este unitatea patrimoniala de tipul regiilor autonome, societatilor comerciale pe actiuni, societatilor cu raspundere limitata sau alte tipuri de societati comerciale, definite prin Legea nr.31/1990, republicata, care intocmesc situatii financiare ce reflecta activitatea proprie.

29. Obligatiile curente reprezinta obligatiile care:

- se asteapta sa fie exigibile in cadrul ciclului normal de exploatare al intreprinderii
sau
-sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte obligatii reprezinta obligatii pe termen lung (mai mare de un an).

30. Obligatiunea este valoarea mobiliara negociabila, care confera detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobinzile aferente sumei date cu imprumut.

31. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinind unei intreprinderi, implicit bunurile la care acestea se refera.

32. Piata (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o piata delimitata dupa criterii geografice.

33. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme in contextul situatiilor financiare. O problema sau valoare este considerata semnificativa daca omiterea sa ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare

34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit caruia informatia contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele si tranzactiile pe care le reprezinta sa fie reflectate in contabilitate in concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridica.

35. Productia efectuata in scopuri proprii si capitalizata reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de intreprindere pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale.

36. Raportul anual cuprinde situatiile financiare, raportul administratorilor si raportul auditorilor.

37. Sectorul de activitate (in sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezinta o parte distincta a activitatii unei intreprinderi ce furnizeaza un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii inrudite, in primul rind clientilor din afara societatii.

38. Situatiile financiare cuprind conturile anuale si notele la acestea.

39. Societatea asociata reprezinta o intreprindere in care investitorul are o influenta semnificativa si care nu este nici filiala, nici afiliata. In mod normal, aceasta este evidentiata prin detinerea de catre investitor a 20 pina la 50% din actiunile cu drept de vot ale intreprinderii asociate.

40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale

41. Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil detinute in capitalul altor societati comerciale a caror detinere durabila este considerata utila acesteia.

42. Titluri de participare strategice reprezinta titluri de participare care sunt detinute intr-un procent de pina la 20% si nu asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.
In situatia in care titlurile de participare strategice sunt detinute intr-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

43. Titlurile de participare detinute in societati asociate reprezinta titluri de participare ale unei intreprinderi a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20 %- 50 % asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.

44. Valoarea contabila neta este suma la care este inregistrat un activ in bilant dupa deducerea tuturor deprecierilor.

45. Valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pe o piata activa. O piata activa exista atunci cind:

a) activele de pe piata sunt relativ omogene;

b) sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, in asa fel incit oricind pot fi gasiti potentiali cumparatori si vinzatori;

c) preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de catre public.

46. Valoarea reala (engl. fair value) este valoarea recunoscuta de parti in cadrul tranzactiilor directe.

47. Valoarea realizabila este pretul estimat la care activul poate fi vindut sau instrainat in mod normal, in jurul datei de inchidere a bilantului.

48. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vinzare estimat la care activul ar putea fi vindut sau instrainat in mod normal, in apropierea datei de inchidere a bilantului, mai putin costurile estimate pentru finalizare si costurile de vinzare necesare.

49. Valoarea recuperabila este suma pe care intreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala in momentul instrainarii.

50. Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente cedarii .

51. Variatia stocurilor de produse finite si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, fara a lua in calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se inregistreaza in exercitiul financiar in care au aparut, fara a tine seama de momentul efectiv al incasarii/platii acestora.

53. Venituri/cheltuieli in avans sunt veniturile/cheltuielile care se incaseaza/platesc in exercitiul financiar curent, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior.

54. Veniturile si cheltuielile extraordinare sunt venituri si cheltuieli care nu provin din activitatile curente ale intreprinderii si, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

Logistica

Noţiunea de logistică (in economia materialelor) cuprinde toţi paşii unui proces de fabricaţie. Cuprinde toate activităţile de punere in armonie a spaţiului şi timpului cu bunurile si persoanele inclusiv gruparea lor.
Mai concret, logistica se defineşte prin planificare integrată, organizare, impozitare si control a tuturor cursurilor de mărfuri si materiale impreună cu cursurile de informaţii legate de acestea incepând de la livratori prin etapele creerii de valori (ex. producţie şi/sau etape de distribuţie) până la livrarea produselor catre clienţi, inclusiv a eliminării deşeurilor şi a reciclării.
O definiţie posibilă a noţiunii de logistică este aplicarea celor 6 P: Cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivită, la costurile potrivite, la locul potrivit. Des mai apare si al 7-lea P cu informatiile potrivite tuturor participanţilor. In special in producţia "just in time" prelucrarea de informaţii joaca un rol foarte important.

Comisia de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a aprobat, luni, reintroducerea impozitului pe venit de trei la suta pentru microintreprinderi. Din cauza lipsei cvorumului, nu s-a putut elabora un raport al proiectului legislativ, aceasta urmand sa fie aprobat in sedinta urmatoare a Comisiei. De asemenea, s-a aprobat ca termenele pentru plata penalitatilor obligatiilor fiscale de microintreprinderi sa fie extinse de la 30 de zile, la 90 de zile, pentru plata penalitatilor de 5%, iar de la 90 de zile la 180 de zile pentru penalitatile de 15%.

Nivelul dobanzii pentru intarzierile la plata a fost stabilit la 0,03 % pe zi. Tot luni, in cadrul Comisiei de Buget, Finante, Banci din Camera Deputatilor a fost abrogat impozitul minim platit de microintreprinderi.

Masura ar putea intra in vigoare de la 1 octombrie sau de la 1 noiembrie, au precizat sursele oficiale.

Garantiile de buna executie

Orice garantii percepute pentru a asigura buna executie a unui contract sau de alta natura nu reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a TVA, nefiind livrari de bunuri sau prestari de servicii in sensul art. 126 alin(1) din Codul fiscal. Prin urmare persoanele care percep garantii nu au obligatia sa factureze aceste sume, conform art. 155 alin.(1) din Codul fiscal. Totusi, in situatiile in care beneficiarii solicita in mod expres o factura pentru garantii, pentru scopuri contabile, factura nu va cuprinde TVA.



Exemple de garantii: in cazul contractelor de inchiriere de bunuri imobile sau de bunuri mobile corporale, persoana care inchiriaza bunurile poate percepe o garantie clientului sau pentru a se asigura in cazul deteriorarii bunului sau a neplatii chiriei, la licitatiile organizate in special de insitutii publice, furnizorii trebuie sa depuna o garantie pentru a asigura ca vor indeplini obligatiile contractuale etc.



Nota:In cazul lucrarilor de constructii-montaj, datorita specificului, prestatorii de cele mai multe ori inscriu in facturi garantiile de buna executie. Intrucat legislatia dinainte de aderare prevedea ca exigibilitatea pentru garantiile de buna executie pentru lucrari de constructii-montaj intervenea la data procesului verbal de receptie a lucrarilor, sau la data incasarii garantiilor de catre prestator, exista multe probleme datorita modificarilor legislative dupa data aderarii care practic au abrogat regimul aparte al garantiilor de buna executie pentru lucrari de constructii-montaj.



Prestatorii au obligatia sa inscrie in facturi valoarea lucrarilor de constructii-montaj, asa cum rezulta din situatiile de lucrari si sa colecteze TVA pentru aceasta valoarea, fara ca aceasta suma sa fie influentata de garantia de buna executie.



Pentru exemplificare prezentam urmatoarele posibilitati :



I. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

* TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;
* garantia de buna executie 10%=100 lei poate fi inscrisa in factura cu semnul minus, in dreptul sau nu se trece TVA, iar restul de plata a facturii va fi

1240-100=1140;

* TVA care se va colecta in contul 4427= 240 lei;



II. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

* TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;
* garantia de buna executie 10%=100 lei, poate fi inscrisa in factura doar informativ pentru ca beneficiarul sa o vireze intr-un cont separat, fara sa fie scazuta din totalul de plata. In acest caz totalul de plata al facturii va fi 1240;
* TVA care se va colecta in contul 4427= 240 lei;



III. situatie de lucrari: 1000 lei - valoarea se inscrie in factura

· TVA aferent, 240 lei, se inscrie in dreptul bazei impozabile de 1000 lei;

· garantia de buna executie de 10%=100lei, nu se inscrie in factura, dar intre prestator si beneficiar exista intelegeri conform carora garantia va fi blocat intr-un cont, sau alte forme de decontare.



Asa cum se observa din exemplele prezentate, in cazul lucrarilor de constructii montaj garantia de buna executie nu poate micsora baza impozabila care este reprezentata de valoarea inscrisa in situatiile de lucrari. Desigur ca exista un specific aparte fata de celelalte garantii, care de cele mai multe ori nu reprezinta un procent din baza impozabila, ci sume stabilite de comun acord de partile contractante.

ex.in contab.prestatorului:

411- % = 1240lei
704 =1000lei
4427= 240lei


Incasare(fara 5% garantie retinuta)
5121-411=1190lei
267(client x)- 411 = 50 lei inchidere ct clienti

la definitivare contract -se incaseaza grantia retinuta de beneficiar:

5121-267(client x)= 50lei incasare garantie cand se restit cf contract.
___________________________________________________
in contabilitatea beneficiarului:
• inregistrarea facturii primite de la prestator
% - 401 =1240lei

604= 1000lei
4426 =240

• inregistrarea garantiei retinute de la beneficiar:
1000 x 5% = 50 lei
401 - 167 = 50lei

• inregistrarea platii facturii:
1240-50 = 1190 lei
401 -5121= 1190lei
-inregistrarea restituirii garantiei retinute de la prestator:
167-5121= 50lei
__________________________________
Facilitatea fiscala data de amanarea TVA pentru garantiile de buna executie (evidentiate in facturile fiscale si retinute din contravaloarea lucrarilor) pana in momentul receptiei definitive a lucrarilor a fost abrogata, iar exigibilitatea TVA intervine la data emiterii situatiilor de lucrari pentru intreaga valoare a lucrarilor, fara a se tine cont de valoarea garantiilor de buna executie retinute din contravaloarea lucrarilor. 
__________________________________
Nota: contabilizarea se rezuma astfel:
267(prestator)/167(beneficiar)-retinere
167(beneficiar)/267(prestator)-restituire garantie

Balanta de verificare

Clasificare.
Balantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii şi anume:

1. Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi:
- balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice;- -balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste Balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rulaje, total sume si soldurile finale.

2. Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi:
- cu o serie de egalitati;
- cu doua serii de egalitati;
- cu trei serii de egalitati;
- cu patru serii de egalitati.


-Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante:
- balante de verificare a sumelor;
- balante de verificare a soldurilor.
Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.
Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate.

- Balanta de verificare cu doua serii de egalitati
Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume:
- totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare;
- totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

- Balanta de verificare cu trei serii de egalitati
Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor.
Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati:
- totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare;
- totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor;
- totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

- Balanta de verificare cu patru serii de egalitati
Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale.
Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt:
- Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente;
- Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente;
- Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare;
Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente.
Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente.
- Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare.
Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul sumelor creditoare.
Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont).
Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfârsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, semestru).

Clasa 4-Terti

GRUPA 44- BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
442 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
Este un impozit indirect aplicat in toate fazele de activitate suportat de catre consumatorii finali.
Conturile utilizate pt evidenta TVA-ului sunt :
4423 TVA de plata (P)
4424 TVA de recuperat /credit de TVA (A)
4426 TVA deductibil (A) - la cumparare, pt plata
4427 TVA colectat (P) - la vanzare, pt incasare
4428 TVA neexigibil (A/P)

1. 4427 > 4426, diferenta dintre acestea ( 4427 - 4426) se inregistreaza ca o datorie de plata bugetului de stat ADICA TVA de plata 4423 (P)
4427 = %
4426
4423
2. 4426 > 4427, diferenta dintre acestea (4426 - 4427) se inregistreaza ca o datorie care trebuie recuperata de la stat ADICA TVA de recuperat 4424 (A)
% = 4426
4427
4424

Contul 4428 TVA neexigibil (A/P) se utilizeaza in urmatoarele situatii:
- (A) primiri,cumparari, receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura. Pana la sosiea facturii de la fz. TVA se inreg in 4428 TVA neexigibil care in acest caz inlocuieste contul 4426 TVA deductibil, deci va functiona ca un cont de A a acesteia;evidenta datoriei fata de furnizorii de la care n-a sosit factura se va tine in contul 401FZ.- facturi nesosite pana la sosirea facturii de la acestia.Contul 4428 poate ramane debitori in cursul exercitiului prezentat pana la primirea facturii de la furnizori cand se va transfera (prin creditare) asupra contului pe care la intocmit 4426 TVA deductibil (A).
- (P) atunci cand se vand bunuri , se executa lucrari clientilor carora nu li s-a intocmit factura.Pana la intocmirea facturii catre clienti, contul 4428 TVA neexigibil il intocmeste pe 4427 TVA colectat (P). Creanta fata de clientii carora nu li s-a intocmit factura se va inreg. in contul 418 Clienti- facturi de intocmit (A) pana la intocmirea facturii catre clienti cand se va transfera asupra contul 411 Clienti. In momentul intocmirii facturii catre clienti contul 4428 TVA neexigibil se va transfera asupra contului pe care la intocmit inchizandu-se prin debitarea sa in coresponmdenta cu 4427 TVA colectat (P).

GRUPA 40- FURIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401 FURNIZORI (P)
Dupa continutul economic este o datorie comerciala, cont de P, incepe sa functioneze prin a se credita .
Se crediteaza cu inregistrarea datoriei entitatii fata de furnizorul de la care s-au achizitionat bunuri,executat lucrari sau prestat servicii pe baza de factura fiscala sau alt document de insotire al bunurilor respective.
% = 401 Furnizori (P+C)
301…381
611…621...628
658 Alte chelt. de exploatare
668 Alte chelt. fin.
4426 TVA deductibil (A+D)
4428 TVA neexigibil (A/P+D)
Pt chelt. cu dif. favorabile de curs valutar este folosit contul 665 in cazul in care datoria e in devize si cursul de schimb creste.
Dif. nefavorabile aferente furnizorilor cu decontare in functie de cursul unei valute prin contul 668 in cazul in care se inreg facturi de apa calda , gaz metan…materiale nestocabile se crediteaza cu 604, 605 :

% = 401
604 Chelt. privind materialele nestocate
605 Chelt. privind energia si apa
Contul 658 reprezinta valoarea amenzilor despagubirilor, penalitatilor datorate tertilor.
Cu ocazia cumpararii de alte valori: timbre fiscale si postale (5321), bilete de tratament si de odihna(5322), tichete si bilete de calatorie (5323) contul 401 se va credita inreg astfel datoria de plata fata de furnizorii altor valori
Alte valori (A+D) 5328 =401
Creditarea contului 401 inreg. datoria de platit.
In cazul achizitionarii, platii acestei datorii contul 401, va inreg. micsorarea acestei datorii in D sau in corespondenta cu creditul conturilor care indica plata efectiva: Casa (5311), prin viramente (5121), acreditiv constituit la dispozitia fz. in vederea efectelor platilor (541), creditului bancar de termen lung (162), creditului pe termen scurt (519), prin efecte de platit (403).
FZ. 401 = %
5121
5311
541 Acreditive (A-C)
162 Credite bancare pe termen lung (P+C)
519 Credite bancare pe termen scurt (P+C)
403 Efecte de platit (P+C)
In cazul in care datoria afost inreg. in valuta si la sf. ex. se inreg. o dif. favorabila de curs valutar (cursul scade), acesta va fi inreg. pe venit financiar respectiv 765 Venituri din diferente de curs valutar 401 = 765
In cazul amenzilor, penalitatilor, despagubirilor favorabile, prin contul 758 Venituri din alte chelt. de eploatare.
In cazul in care datoriile fata de fz. se achita in natura din produsele obtinute de întreprindere se va inregi. scaderea datoriei 401= 345 Produse finite (scade stocul).
SFC al contului 401 reprezinta datoria entitatii fata de furnizori, datorie de platit.

404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P)
Functioneaza asemanator contului 401cu diferenta ca datoria se inreg. fata de fz. de la care s-au achizitionat imobilizari.
Se crediteaza prin urmatoarele relatii:
% = 404 FZ. de imobilizari (P+C)
201…208 Imobilizari necorporale
211 Terenuri si amenajari de terenuri (A-C)
212 Constructii
213 Instalatii tehnice,mijl. de transp., animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echip. de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale
4426 TVA deductibil = 404
4428 TVA neexigibil = 404
668 Alte chelt financiare = 404
Se debiteaza asemanator contului 401:
FZ. de imob. 404 = %
5121
5311
541 Acreditive (A-C)
162 Credite bancare pe termen lung (P+C)
519 Credite bancare pe termen scurt (P+C)
403 Efecte de platit (P+C)
- In cazul unor datorii prescrise/anulate 404 = 117 Rezultatul reportat
- Pt. sconturile(dobanda) obtinute de la fz. 404 = 767 Venituri din sconturi obtinute; diferenta favorabila de curs valutar in momentul efectuarii preturilor, se efectueaza in contul 765 Diferenta favorabila de curs valutar (scaderea cursului)
-Alte imprumuturi si datorii asimilate 404 = 167- reprezinta valoarea garantiilor depuse la terti
SFC al contului 404 reprezinta datoria de platit (neachitata) fata de furnizorii de imobilizari.
403 EFECTE DE PLATIT (P)
Se utilizeaza cand se accepta forma de decontare printr-un efect de comert (cambie, bilet la ordin, warrant= garantie, trata). In momentul acceptarii formei de plata prin acel efect de comert se inreg. datoria de plata prin transferarea ei de la fz .( unde fusese inreg. anterior) la banca platitoare:
( P-D) 401 = 403 (P+C)
( P-D) 404 = 403 (P+C)
Se mai poate credita in cazul in care la sf. ex. au fost dif. nefavorabile de curs valutar cand datoria a fost inreg. in valuta:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 403 (P+C)
Debitarea contului 403 reprezinta anularea efectelor ( plata datoriei) din contul curent de la banca 5121 se realizeaza astfel:
( P-D) 403 = 5121 (A-C)
Daca in aceasta situatie se inregistreaza o dif. favorabila de curs valutar, datoria fiind inreg. in valuta, si cu ocazia ei s-a inregistrat o scadere a cursului valutar atunci se inreg. un venit astfel:
( P-D) 403 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 403 reflecta datoria de plata a entitatii, a efectului respectiv ( in urma acceptarii formei de decontare printr-un efect de comert).

408 FURNIZORI- FACTURI NESOSITE (P)
Este folosit pt. a inregistra datoriile comerciale de la fz. care nu au trimis factura fiscala ( F.F.)
% = 408 Furnizori- facturi nesosite (P+C)
301…381
611…621...628
4428 TVA neexigibil (A/P+D)
In momentul primirii F.F. de la fz. contul 408 se transfera asupra contului pe care l-a inlocuit (401/404) :
( P-D) 408 = 401/404 (P+C)
In cazul in care plata datoriei fata de fz. , de la care nu s-a primit F.F., s-a facut prin virament atunci se inregistreaza astfel :
( P-D) 408 = %
5121 (A-C)
5311 (A-C)
Contul se mai debiteaza si cu inreg. eventualelor dif. favorabila de curs valutar la sf. ex. sau in cazul efectuarii platilor unor fz. De la care nu s-a primit inca F.F.
( P-D) 408 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 408 indica datoria fata de fz. care au intocmit F.F. pt bunuri, lucrari si servicii si de la care nu s-a primit inca factura.


409 FURNIZORI- DEBITORI (A)
Contul inreg. in debitul sau avansurile acordate fz. in vederea primirii de la acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.
(A+D) 409 = 401 (P+C)
(A+D) 409 = 404 (P+C)
Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar la sf. ex. se inreg. un venit:
(A+D) 409 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul se crediteaza cu valoarile avansurilor acordate fz. regularizate cu ocazia platilor efectuate:
(P-D) 401 = 409 (A-C)
Se mai crediteaza cu valoarea reprezentand ambalajele care circula in sistem de restituire, nerestituite fz. si retinute in stoc astfel:
381 Ambalaje (A+D) = 409 (A-C)
Contul se mai crediteaza si cu dif. nefavorabila de curs valutar inreg. la sf.ex. finaciar pt valuta acordata in avans fz.
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 409 (A-C)
SFD al contului 409 reprezentant avansurile acordate fz. in vederea primirii de la acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.

GRUPA 41- CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411 CLIENTI (A)
Tine evidenta tuturor creantelor si deconturilor in relatiile cu aclientii interni pt. produsele vandute, executarile de lucrari si prestarilor de servicii si chiar si fata de clientii incertisau rauplatnici.
(A+D) 411 = %
701....708 → GRUPA 70- CIFRA DE AFACERI NETA
4427 TVA colectat (P+C)
4428 TVA neexigibil (A/ P+C)
Daca se inreg. dif. favorabile de curs valutar aferent creantelor in valuta la sf. ex. atunci se inreg astfel:
(A+D) 411 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul se mai debiteaza si cu valoarea despagubirilor, amenzilor datorate de terti:
(A+D) 411 = 758 Alte venituri din exploatare (P+C)
Contul reflecta in debit rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor aferente ex.fin. anterior:
(A+D) 411 = 117 Rezultatul reportat (P+C)
Contul 411 se crediteaza cu urmatoarele conturi:
% = 411 Clienti (A-C)
5311
5121
413 Efecte de primit de la clienti
Daca se inreg. dif. nefavorabile de curs valutar aferent creantelor in valuta la sf. ex. atunci se inreg astfel:
665 Cheltuieli din dif. de curs valutar (A+D) = 411 (A-C)
Contul se mai crediteaza cu valoarea decontarilor pt. avansurile primite de la clienti si valoarea ambalajelor care circula in sistemul de restituire primite de la clienti.
(P-D) 419 = 411 Clienti (A-C)
SFD al contului 411 reprezinta val. Creantelor asupra clientilor (datoriile acestora fata de entitatea care inreg.)

413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A)
Se accepta forma de decontare printr-un efect de platit. Se transfera creanta la efecte de primit.
(A+D) 413 = 411 ( A-C)
Cu ocazia inreg, de dif. favorabile determinate la sf. ex. se inreg.:
(A+D) 413= 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Incasarea efectelor de primit de la clienti se inreg astfel:
% = 413 (A-C)
5311
5121
Contul se crediteaza si cu valoarea reprezentant dif. nefavorabila de curs valutar determinata la sf. ex.
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 413 (A-C)
SFD al contului 413 reprezentanta creanta entitatii pt. efectele de comert de primit.

419 CLIENTI- CREDITORI (P)
Contul 419 tine evidenta datoriilor fata de clientii de la care s-au incasat anumite avansuri in cederea vanzarii catre acestia de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii. Contul reprezinta o datorie comerciala.
Contul se crediteaza cu sumele facturate clientilor reprezentant avansurile pt. bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii astfel:
(P-D) 401 = 419 (P+C)
Contul se mai crediteaza si cu valoarea deconturilor pt. avansurile primite de la clienti, precum si cu valoarea ambalajelor ce circula in sistem de restituire facturate clientilor:
(A+D) 411 = 419 (P+C)
In cazul in care avansurile facturate clientilor au fost inreg. in valuta, la sf. ex., se constata o dif. nefavorabila de curs valutar (scaderea cursului valutar) atunci se inregistreaza astfel:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 419 (P+C)
Debitarea contului 419 se inreg. cu ocazia anularii avansului primit de la client in momentul expedierii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii catre client:
419 (P-D) = 411 (A-C)

Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar si cu ocazia platii s-a inregistrat o crestere a cursului atunci se inreg. un venit:
( P-D) 419 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
SFC al contului 419 reprezinta datoria fata de clienti de la care s-a primit un avans pt. livarea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii.
CREANTE = DREPTURI ALE ENTITATII ASUPRA UNEI PERSOANE FIZICE/ JURIDICE DE LA CARE SE ASTEAPTA PLATA UNEI DATORII
TOATE CREANTELE SUNT DE A 9ACTIVE CIRCULANTE IN DECONTARE)
PERSOANELE CARE AU CREANTE SE NUMESC DEBITORI

418 CLIENTI- FACTURI DE INTOCMIT (A)
Contul de debiteaza cu urmatoarele conturi:
(A+D) 418 = %
701....708 → GRUPA 70- CIFRA DE AFACERI NETA
4428 TVA neexigibil (A/ P+C)
Daca se inreg. o dif. favorabila de curs valutar, fata de clienti, la sf. ex. se inreg. un venit :
(A+D) 418 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Contul 418 se crediteaza cu ocazia intocmirii F.F. catre clienti :
(A+D) 411 = 418 ( A-C)
Contul se mai crediteaza cu valoarea reprezentant dif. nefavorabila de curs valutar in cazul in care la sf. ex. cursul valutar a scazut de la data inregistrarii creantei fata de clientii care nu au intocmit facture:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 418 (A-C)
SFD al contului 418 reflecta creanta entitatii fata de clienti carora nu li s-a intocmit factura.

GRUPA 46- DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461 DEBITORI DIVERSI (A)
Este o creanta care inreg. evidenta debitorilor provenita din pagube material create de terti: lipsuri constate la inventariere, despagubiri, penalitari datorate de terti si alte creante:
( A+D) 461 = %
758.( val. repr. despagubirea, penalitatile datorate sau apretul de imputare a lipsurilor constatate)
4427 TVA colectat (A/P+C)
Contul se mai debiteaza cu valoarea creantelor reactivate, dupa ce in contab. s-a inchis contul debitori diversi scosi din activ. Contul 8034 DEBITORI SCOSI DIN ACTIV, URMARITI IN CONTINUARE sa deschis cu ocazia scoaterii din activitate a unor debitori si urmariti in continuare.
461 (A+D) = 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi (P+C)
Contul 461 se mai debiteaza si cu valoare sumelor de incasat de la terti pt. chirii astfel:
461 (A+D) = 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii (P+C)
Debitarea contului se mai face la sf. ex.si cu sumele rezultate din diferentele favorabile de curs valutar astfel:
(A+D) 461 = 765 Venit din diferente de curs valutar (P+C)
Creditarea contului 461 indica valoarea debitelor incasate de la debitorii diversi, in casa( 5311) sau in contul de la banci( 5121) :
(A+D) 5311= 461 (A-C)
(A+D) 5121= 461 (A-C)
In cazul in care debitele au fost inreg. in valuta si la sf. ex. se inreg. o dif. nefavorabila de curs valutar aceasta va fi trecuta pe chelt. astfel:
665 Chelt. din dif. de curs valutar (A+D) = 461 (A-C)
SFD a contului 461 reflecta creanta asupra pers. fizice inreg. cu lipsuri la inventariere, despagubiri, penalitati datorate sau alte creante.
GRUPUL 42 – PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421 PERSONAL- SALARII DATORATE (P)
Incepe sa fuctioneze prin a se credita cu inreg. datoriei entitatii fata de angajati pe seama chelt. cu munca vie ( salariul repr. pt. entitate un consum, o chelt.) ce repr. fondul de salarii:
641 Cheltuieli cu salariile personalului (A+D) = 421 Personal- Salarii datorate (P+C)
Concomitent cu aceasta inregistrare fiecare entitate este obligata, conform legii, sa inreg. si celelalte datorii aferente fondului de salarii, contributiile angajatorului:
• Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS)
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale(A+D) = 4311 Contributia unitatii la asigurari sociale ( P+C)
• Datorii fata de fondul de somaj
6452 Contributia unitatii pt. ajutorul de somaj(A+D)=4371 Contributia unitatii la fondul de somaj( P+C)
• Datorii fata de asigurarile sociale de sanatate ( CASS)
6453 Contributia unitatii pt. asig.soc. de sanatate(A+D)=4313 Contributia pt. asig.soc. de sanatate ( P+C)
• Datorii fata de fondul special (taxe si varsaminte asimilate)
635 Chelt. cu alte impoz., taxe si varsaminte (A+D)= 447 Fonduri speciale- taxe si varsaminte ( P+C)
• Datorii fata de camera de munca
622 Chelt. privind comisioanele si onorariile (A+D)= 401 Fz. ( P+C)
Toate aceste contributii se inreg in conturi de P care se crediteaza cu cota parte calculata intr-un procent stabilit de lege care se aplica asupra fondului total de salarii si care urmeaza a fi platit, achitatinstitutiilor pt. care s-au constituit aceste conturi, odata cu plata salariilor.
Toate aceste datorii legate de salarii sunt tot datorii comerciale si repr., ca si salariile, chelt. ale entitatii.
Atat chelt. salariale (641) cat si chelt. aferente salariilor (6415…6453) se inreg. in contabilitatea financiara in activitatea curenta de exploatare influentand negative rezultatul exercitiului. In contabilitatea de gestiune (manageriala) chelt. salariale si cele aferente salariilor se inreg. pe locuri, sectii, sectoare, reprezentand consumuri de munca vie si participand direct la calcularea costului efectiv al productiei.
La entitatile unde plata salariilor se face in 2 transe lunare, pt. plata primei transe, chenzina I= avansul chenzinal, se util. contul 425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A) . In acesta situatie se intocmesc listele de avans chenzinal in care sunt inregistrati toi angajatii si in dreptul carora se inreg. suma reprezentand avansul acordat ( aproximativ 40% din suma cuvenita).
In contabilitate avansul chenzinal se inreg. ca un drept de creanta a entitatii asupra salariatilor.Contul 425 se debiteaza cu suma repr. avansul acordat inaintea prestatii serviciilor conform contractului, de catre angajati.Pt plata avansului chenzinal se inreg. ridicarea banilor de la banca, introducerea in casierie si plata efectiva. Pt. aceste operatii se foloseste contul 581 VIRAMENTE INTERNE (A/P) fiind un cont intermediar care face trecerea unei sume dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie, dupa care se inchide. Ridicarea sumei repr. avansul chenzinal pe baza listelor de avans care se intocmesc la casieria entitatii.
581 Viramente interne (A+D) = 5121 Contul la banci in lei (A-C)
5311 Casa in lei (A+D) = 581 Viramente interne (A-C)
Plata avansului pe baza listei de avans
425 Avansuri acordate personalului (A+D) = 5311 (A-C)
Pt. plata a doua a transei, chenzina II = restul de plata, in contabilitate se inreg. retinerile pe fiecare fond de salarii, conform legislatiei in viguare. Aceste retineri repr. datorii ale salariatilor angajati, fata de stat, de alte institutii sau fata de pers. Fizice si se inreg cu o diminuare a salariului platit de catre unitate. Micsorarea datoriei salariale se inreg in debitul contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE astfel:
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 425 Avansuri acordate personalului (A-C)
In cazul in care plata se face o singura data la inreg. retinerilor pe salarii in debitul contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE nu mai apare avansul chenzinal a contului 425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI.
Concomitent cu datoriile platite de entitate catre stat se retine, pt. fiecare angajat in parte si pe totalul angajatilor, o cota parte in procente, stabilite de lege, pe fondul de salarii ( contributiile angajatilor) astfel:
• Datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat (CAS)
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 4312 Contributia personalului la asigurari sociale ( P+C)
• Datorii fata de fondul de somaj
421 Personal- Salarii datorate (P-D) =4372 Contributia personalului la fondul de somaj( P+C)
• Datorii fata de asigurarile sociale de sanatate ( CASS)
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 4314 Contributia pt. asig. soc. de sanatate ( P+C)
• Datorii fata de impozitul pe venitul din salarii
421 Personal- Salarii datorate (P-D) = 444 Impozit pe ven. din salarii ( P+C)
Impozitul pe salarii se calc. ca impozitul pe venit dupa ce au fost inregistrate celelalte retineri mentionate si dupa ce a fost inreg. deducerea personala de baza si suplimentara conform legii. Se mai pot inreg. retineri pe salarii unor angajati care sunt personane nedebitoare fata de entitate ( au de platit amenzi, penalitati, contravaloarea unor bunuri cumparate din unitate, lipsuri constatate la inventariere) acetse retineri repr. diminuarea creantei fata de salariatii respective, fata de DEBITORII DIVERSI 461.
421 (P-D) = 461 Debitori diversi (A-C)
Tot retinere poate fi si alocatia de platit pt. copii aflati in grija celuilalt parinte, chirii, rente:
421 (P-D) = 462 Creditori diversi (P+C)
Dupa inreg. retinerilor pe salariu, fondul totatl de salarii datorat angajatilor s-a diminuat iar SFC inreg. la aceasta data repr. restul datoriei entitatii fata de salariatii sai in vederea achitarii salariilor. Pt plata acestora se inreg.:
o ridicarea banilor din banca ( pe baza fondului de salarii si CFC in numerar ):
581 Viramente interne (A+D) = 5121 Contul la banci (A-C)
o introducerea banilor in casierie:
5311 Casa (A+D) = 581 Viramente interne ( A-C)
o plata salariilor:
421 (P-D) = 5311 Casa (A-C)
Dupa aceasta inreg., daca toti angajatii si-au ridicat datoriile salariale , contul 421 se soldeaza.
In cazul in care plata salariului se face cu cardul atunci nu mai sunt necesare inreg. contabile de mai sunt ci se folosescte doar achitarea datoriei in debitul contului 421( dupa inreg. contributiilor) direct din contul de la banca astfel:
421 (P-D) = 5121 (A-C)
In cazul in care dupa plata in numerar in casieria entitatii salariatii care in termen de 3 zile de la ridicarea banilor de la banca nu s-au prezentat la casierie in vederea ridicarii salariului acesta va fi varsat in banca
o iesirea banilor din casa
581 Viramente interne (A+D) = 5311 Casa (A-C)
o introducerea sumei in contul de la banci
o 5121 Contul la banci (A+D) = 581 Viramente interne ( A-C)
Suma ramasa neridicara va fi inreg. in contab. in contul 426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICARE (P). Acest cont prea functia contului 421 PERSONAL- SALARII DATORATE (P) , pe care-l inchide:
421 (P-D) = 426 (P+C)
In cazul in care pe baza de cerere scrisa este solicitat salariul neridicat de catre angajat acesta va fi platit in numerar prin inreg.:
426 (P-D) = 5311( A-C)
In cazul in care salariile neridicate la termen, transferate in contul 426, nu se solicita du pa un anumit termen prescris suma resp. se trece pe venitul entitatii in contul 758 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE inchizandu-se contul 426 astfel;
426 (P-D) = 758 ( P+C)
Odata cu plata salariilor existente entitatea este obligate, conform legii, sa achite si celelalte datorii aferente salariului, atat contributiile unitatii fata de stat si alte institutii cat si retinerile pe salariul angajatilor prin virarea sumelor respective din contul curent la banci a entitatii sau prin plata in numerar din casieria entitatii astfel:
Plata contributiilor angajatorului:
% = 5121 Contul la banci (A-C)
4311
4371
4313
447
401


Plata contributiilor angajatilor:
% = 5121 Contul la banci (A-C)
4312
4372
4314
444
462
Dupa aceasta inreg. conturile de datorii sociale legate de salarii se soldeaza.

423 PERSONAL- AJUTOARE MATERIALE DATORATE (P)
Contul este folosit pt inregistrarea concediilor medicale pre si post natal si alte ajutoare materiale. In contab. contul este numit cont de datorie sociala.
Incepe sa functioneze prin a se credita prin inreg. datoriei fata de angajatii aflati in concediul medical pre si post natal.
Pt primele zile de concediu medicat pre si post natal, datoria se inreg. pe seama cheltuielii entitatii astfel:
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale (A+D) = 4263 (P+C)
Pt urm perioada de concediu medicat pre si post natal, datoria de plata a acesteia revine bugetului asigurarilor sociale de stat. In acest caz va fi diminuata contributia unitatii la asigurarile sociale, contul 4311, cu inreg. datoriei de plata a concediului medical astfel:
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale (P-D) = 423 (P+C)
Concediul medical repr., pt. angajati, un venit si ca venit inregistram retinerile reprezentant datorii ale angajatului respectiv fata de stat si fata de alte institutii astfel:
423 (P-D) = %
4312
4372
4314
444
Dupa inregistrarea retinerilor odata cu ridicarea banilor pt. plata salariilor se ridica de la banca, pe baza statului de plata si pe baza concediilor medicale, si suma ramasa de platit reprezentand concediu medical. Daca plata se face in numerar pe baza de semnatura pe statul de plata al concediilor medicale se real. astfel:
423 (P-D) = 5311 (A-C)
Odata cu virarea sumelor catre stat ( contributii + retineri) se vor vira si sumele repr. concediile medicale prin contul current la banci (5121).

Controlul documentar-contabil

Controlul documentar-contabil se utilizeaza cu caracter preventiv si operativ in cazul documentelor care se primesc la serviciul contabilitate pentru inregistrare in notele contabile sau fisele de cont, precum si la completarea fiselor fiscale (state de salarii, fisele de pontaj,listele de avans chenzinal).

Controlul documentar-contabil se utilizeaza si cu caracter ulterior de organul de control fiscal pentru verificarea efectuarii platii impozitului pe salarii la termenele legale sau a majorarilor de intarziere/dobanzilor, penalitatilor de intarziere, respectiv a penalitatilor calculate si datorate la ultimul control fiscal.

Verificarea cronologica, se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii

documentelor utilizate in evidenta salariilor si a impozitului pe salarii (pontaje, state de salarii, fise fiscale, declaratii fiscale, ordine de plata, compensari/restituiri sau alte modalitati de stingere a obligatiilor fiscale la bugetul statului).

Verificare invers cronologic se exercita de la sfarsitul spre inceputul perioadei de control fiscal. Aceata modalitate se foloseste cand se constata abatere de la prevederile legale si este nevoie sa se stabileasca momentul cand aceasta s-a produs sau cand se consata erori sau omisiuni de inregistrare. Astfel, cand se constata neachitarea impozitelor pe o anumita perioada, organul de control fiscal va proceda la controlul invers cronologic : a viramentelor, a balantelor de verificare, notelor contabile, extraselor de cont si a declaratiilor fiscale, pentru efectuarea calculului majorarilor de intarziere, penalitatilor de intarziere, respectiv a penalitatilor, dupa caz.

Verificare sistematica sau pe probleme consta in gruparea documentelor pe probleme si apoi controlul lor in ordine cronologica. Astfel, eventualitatea omisiunilor este mai redusa si se pot stabili concluzii cu privire la fiecare problema in parte. In cazul urmaririi platii impozitului pe salarii, sunt selectionate documentele de banca (ordine de plata, extrase de cont), declaratii fiscale, fise de cont, note contabile, precum si balante de verificare lunare. In continuare, se efectueaza controlul acestor documente in ordine cronologica cu privire la respectarea prevederilor legale (ex.determinarea si constituirea impozitului pe salarii, inregistrare in contabilitate si plata lui la bugetul statului).

Verificare reciproca consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi entitate a unor documente si evidente cu continut identic, insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau pentru operatii diferite, insa legate reciproc. Astfel, se verifica statele de salarii cu notele contabile si balanta de verificare, cu scopul verificarii corectei inregistrari in contabilitate a impozitului pe venit si a platii acestuia la termenele legale.

Investigatia reprezinta modalitatea prin care auditorul obtine informatii din partea personalului a carui activitate se controleaza. Investigatia este necesara in cazul studierii unor probleme care nu rezulta clar din documente si evidente puse la dispozitie. Astfel, auditorul poate cere lamuriri cu privire la anumite inregistrari contabile.(ex. cu privire la statele de salarii, cu privire la avansurile nejustificate sau alte drepturi salariale acordate si necuvenite, dupa caz)
In privinta salariilor.
Analiza si studiul general se utilizeaza pentru a obtine argumentele justificate ale controlului. Astfel, se procedeaza la examinarea debitelor si creditelor unor conturi pentru determinarea corectitudinii inregistrarilor sumelor reprezentand veniturile brute realizate, a contributiilor obligatorii calculate si retinute, a deducerilor personale de baza si suplimentare, a impozitului pe venit, respectiv a venitului net cuvenit si platit angajatilor. Astfel, se confrunta debitul contului “cheltuieli cu remuneratiile personalului” cu creditul contului “personal remuneratii datorate” si referitor la impozitul pe salarii se confrunta contul 444 “impozitul pe salarii”, cont de pasiv, care se crediteaza cu impozitul retinut de la salariati sau colaboratori si se debiteaza cu sumele reprezentand plata acestui impozit la bugetul de stat. Soldul creditor reprezinta impozitul pe salarii datorat bugetului de stat.

2 cuvinte despre Pragul de semnificatie in contabilitate.

Cunoscut şi sub denumirea de Principiul importanţei relative, se referă la stabilirea unui nivel valoric minim, pentru depăşirea căruia, elementele patrimoniale trebuie prezentate separat. Elementele care au valoare mai mică, vor trebui grupate după natură şi funcţie şi prezentate astfel.

Societăţile sunt libere să îşi seteze un prag de semnificaţie, cu condiţia ca informaţiile din situaţiile financiare să continue să fie credibile şi inteligibile, în sensul în care: un prag de semnificaţie prea înalt duce la o grupare excesivă a elementelor patrimoniale sau la o prezentare foarte succintă în situaţiile financiare, de unde rezultă raportări dificil de înţeles; dar, pe de altă parte, şi setarea unui prag de semnificaţie foarte jos, duce la o supraîncărcare a raportărilor, la o abundenţă de informaţii inutile, care vor deruta utilizatorul. Poate fi ales un prag de semnificaţie care să ducă spre una din aceste două extreme, dacă se justifică în notele explicative prin îmbunătăţirea calităţii şi clarităţii informaţiei contabile.

În altă ordine de idei, pragul de semnificaţie se poate recunoaşte şi în relevanţa informaţiei. Astfel, o informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau declararea sa eronată, poate influenţa deciziile utilizatorii acestei informaţii.
_____________________________
Audit.
In momentul efectuarii unei actiuni de audit, auditorul trebuie sa acorde o atentie deosebita pragului de semnificatie si legaturii acesteia cu riscul de audit.

Pragul de semnificatie poate fi considerat nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea conturilor anuale cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
Standardele internationale de contabilitate stabilesc ca pragul de semnificatie consta in faptul ca informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale uitilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare.
Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii judecate in imprejurimile specifice ale omisiunii sau declararuueronate, astfel pragul de semnificatie ofera, mai degraba, o limita de cate o caracteristica calitatica primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila.
Pentru o mai buna planificare a misiunii, auditorul are obligatia stabilirii unui program de semnificatie atat la nivel global al sistemelor financiare cat si in relatia cu soldurile costurilor individuale, categoriilor de tranzatii si prezentarilor de informatii. De regula, auditorul stabileste un prag de semnificatie pentru fiecare grup de semnificatii financiare, exprimat sub forma unei valori numerice.
Evaluarea pragului de semnificatie de catre auditor constituie o problema care solicita exercitarea rationamentului profesional al acestuia.
Auditorul utilizeaza ca baza pentru determinarea materialitatii, cea mai semnificativa sau cea mai importanta cifra din situatiile financiare.
_______________________________
IAS 1: Pragul de semnificatie - un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare.

Notele explicative

Notele explicative fac parte integrantă din situaţiile financiare ale unei companii, indiferent dacă acestea sunt simplificate sau complexe şi concură la crearea unei imagini cât mai fidele asupra activelor, datoriilor, a rezultatului perioadei şi a poziţiei financiare şi economice a societăţii. Sunt reglementate de OMFP 3055/2009 şi numără de regulă 10 note explicative înglobate la sfârşitul situaţiilor financiare şi structurate astfel:

1.Active imobilizate
2.Provizioane
3.Repartizarea profitului
4.Analiza rezultatului din exploatare
5.Situația creanțelor și datoriilor
6.Principii, politici și metode contabile
7.Participații și surse de finanțare
8.Informații privind salariații și membrii organelor de administrație, conducere și de supraveghere
9.Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari
10.Alte informații

1. Notele explicative se prezintă sistematic, pentru fiecare element semnificativ din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere:

* Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situațiile financiare anuale și metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situațiile financiare anuale care sunt sau au fost inițial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda națională.
* În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informații:
- denumirea și sediul social ale fiecăreia dintre entitățile în care entitatea deține fie direct, fie printr-o persoană care acționează în nume propriu, dar în contul entității, interese de participare reprezentând un procent de capital de cel puțin 20%, prezentând: proporția de capital deținută, valoarea capitalului și rezervelor, profitul sau pierderea entității respective pentru ultimul exercițiu financiar pentru care au fost aprobate situațiile financiare anuale. Informațiile privind capitalul, rezervele și profitul sau pierderea entității în care se deține interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o importanță neglijabilă în înțelesul pct. 9;
- denumirea, sediul principal sau sediul social și forma juridică ale fiecăreia dintre entitățile la care entitatea este asociat cu răspundere nelimitată.
Notele explicative trebuie să menționeze şi:
- denumirea și sediul social ale entității care întocmește situațiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entități din care face parte entitatea în calitate de filială;
- denumirea și sediul social ale entității care întocmește situațiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entități din care face parte entitatea în calitate de filială.
- locul de unde pot fi obținute copii ale situațiilor financiare anuale consolidate, cu condiția ca acestea să fie disponibile.
* Trebuie să se menționeze, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, și cu prevederile cuprinse în OMFP nr. 3055/2009.
* Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:
- denumirea entității care face raportarea;
- faptul că situațiile financiare anuale sunt proprii acesteia și nu grupului;
- data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare anuale;
- moneda în care sunt întocmite situațiile financiare anuale;
- exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei sau mii lei).
* O entitate prezintă următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situațiile financiare anuale:
- locul principal unde își desfășoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial;
- o descriere a naturii activității desfășurate și principalele domenii de activitate;
- denumirea societății-mamă și cea a deținătorului final în cadrul grupului (dacă este cazul);
- orice altă informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajută la prezentarea unei imagini fidele asupra entității.
Notele explicative prezintă natura și scopul comercial ale angajamentelor entității, care nu sunt incluse în bilanț, și impactul financiar al acelor angajamente asupra entității, atunci când riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative și în măsura în care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziției financiare a entității.
* Dacă entitatea raportoare a avut tranzacții cu entități legate, ea trebuie să prezinte tranzacțiile încheiate cu entitățile legate, inclusiv suma acestor tranzacții, natura relației cu entitatea legată și alte informații referitoare la tranzacții, necesare pentru o înțelegere a poziției financiare a entității raportoare, dacă asemenea tranzacții sunt semnificative și nu au fost încheiate în condiții normale de piață. Informațiile referitoare la tranzacții individuale pot fi agregate după natura lor, cu excepția cazului când informația separată este necesară pentru o înțelegere a efectelor tranzacțiilor cu entitatea legată, asupra poziției financiare a entității raportoare.

2. În ceea ce priveşte elementele din bilanţ, notele explicative trebuie să cuprindă:

* Informaţii privind:
- duratele de viață utilă sau ratele de amortizare utilizate;
- metodele de amortizare utilizate;
- creșterile de valoare a imobilizărilor, cu indicarea separată a acelora apărute din procesul de dezvoltare internă;
- valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
* Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanț cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:
- perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată; și
- motivele care au determinat recunoașterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc.).
* În cazul în care fondul comercial achiziționat de către o entitate este prezentat în bilanț la imobilizări necorporale, atunci perioada aleasă pentru amortizarea acestuia și motivele pentru care a fost aleasă acea perioadă trebuie să fie prezentate în notele explicative.
* Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, următoarele informații:
- bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluată). Dacă s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentată pentru fiecare grupă în parte valoarea contabilă brută a respectivei grupe;
- metodele de amortizare folosite;
- valoarea imobilizărilor corporale în curs.
* În cazul în care elementele imobilizărilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data și condițiile de efectuare a reevaluării.
* Se menționează existența oricăror certificate de participare, obligațiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora și a drepturilor pe care le conferă. Prezentarea în notele explicative a acestor informaţii la imobilizări financiare sau investiții pe termen scurt se face în funcție de intenția entității cu privire la durata deținerii titlurilor de valoare, de până la un an sau mai mult de un an.
* O entitate prezintă informații care să permită utilizatorilor situațiilor sale financiare să evalueze importanța instrumentelor financiare pentru poziția și performanța sa financiară.
* Se specifică toate situațiile în care entitatea a depus garanții sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligații în favoarea unui terț, menționându-se, de asemenea și valoarea acestora.
* În cazul existenței de garanții, o entitate prezintă:
- valoarea contabilă a activelor financiare pe care le-a gajat drept garanții reale pentru datorii sau datorii contingente; și
- termenii și condițiile aferente gajării.
* Când o entitate deține garanții reale și are dreptul de a vinde sau regaja garanția reală în lipsa imposibilității de respectare a obligațiilor de către proprietarul garanției reale, aceasta prezintă:
- valoarea justă a oricăror astfel de garanții reale vândute sau regajate, și dacă entitatea are sau nu obligația de a le returna; și
- termenii și condițiile asociate cu utilizarea garanțiilor reale.
* Pentru împrumuturile de plată recunoscute la data de raportare, o entitate prezintă:
- detaliile oricăror neexecutări ale obligațiilor privind durata principalului, dobânda, condițiile de rambursare a acelor împrumuturi de plată;
- încălcări ale condițiilor aferente acordului de împrumut, care permit creditorului să solicite rambursarea accelerată. Informațiile nu se solicită dacă încălcările au fost remediate sau condițiile împrumutului au fost renegociate la data de raportare sau înainte de aceasta;
- valoarea contabilă a împrumuturilor de plată, pentru care nu a fost onorată obligația la data de raportare; și
- dacă obligația neexecutată a fost remediată sau dacă au fost renegociate condițiile împrumuturilor de plată, înainte ca situațiile financiare să fie autorizate pentru emitere.
* Se prezintă în notele explicative costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor evidențiate în bilanț și metodele de evaluare a stocurilor. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate următoarele informații:
- motivul modificării metodei; și
- efectul financiar asupra rezultatului exercițiului financiar.
* Trebuie prezentată, de asemenea, valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor.
* O entitate trebuie să prezinte în notele explicative subclasificări ale creanțelor prezentate în bilanț, clasificate într-o manieră corespunzătoare activității desfășurate, iar sumele de încasat de la entitățile afiliate și întreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
* În notele explicative se menționează sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum și valoarea totală a datoriilor entității acoperite cu garanții reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii și formei garanțiilor. Aceste informații trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanțier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilanț.
* În cazul în care entitatea a emis pe parcursul exercițiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informații:
- tipul valorilor mobiliare emise;
- pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune și suma primită.
* În cazul în care obligațiunile emise de o entitate sunt deținute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea entitate, în notele explicative se menționează valoarea nominală a obligațiunilor respective și valoarea contabilă a acestora.
* În cazul obligațiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă următoarele informații:
- valoarea exactă sau estimată a acelei obligații;
- natura juridică a obligației și efectul acesteia;
- dacă entitatea a depus o garanție semnificativă cu privire la acea obligație și, în caz afirmativ, natura acelei garanții.
* De asemenea, se prezintă informații referitoare la alte obligații financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situația economică a entității.
* Pentru orice garanție semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată. Valoarea totală a oricăror angajamente financiare, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute în bilanț, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informații sunt utile pentru evaluarea poziției financiare a entității.
* Orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate trebuie prezentate distinct.
* Dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informații se prezintă în notele explicative:
- valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;
- sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exercițiului financiar;
- natura, sursa sau destinația oricăror astfel de transferuri;
- valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.
* Referitor la capitalul entității se oferă următoarele informații:
- dacă entitatea nu are capital autorizat (valoarea până la care administratorii sau directorii, pot majora capitalul social, prin emisiune de noi acţiuni), valoarea capitalului subscris;
- dacă, conform actului de înființare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum și valoarea capitalului subscris în momentul înființării entității sau în momentul autorizării entității pentru începerea activității și în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;
- numărul și valoarea acțiunilor subscrise în cursul exercițiului financiar în limitele unui capital autorizat.
- dacă există mai multe clase de acțiuni sau părți sociale, numărul și valoarea nominală pentru fiecare clasă.
* În cazul în care capitalul social cuprinde și acțiuni răscumpărabile, se furnizează următoarele informații:
- data cea mai apropiată și data limită la care entitatea poate răscumpăra respectivele acțiuni;
- dacă acele acțiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea entității sau a acționarilor;
- dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare și, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
* În ceea ce privește eventualele drepturi legate de distribuirea acțiunilor, se furnizează următoarele informații:
- numărul, descrierea și valoarea acțiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
- perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
- prețul care trebuie plătit pentru acțiunile distribuite.
* Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii, se descrie natura sa și scopul pentru care a fost constituită.

3. Informații referitoare la elementele din contul de profit și pierdere:

* Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activități și pe piețe geografice, în măsura în care aceste segmente și piețe diferă substanțial unele față de altele, ținând seama de modul de organizare a vânzării de produse și a furnizării de servicii rezultate din activitățile curente ale entității.
* Informațiile pe segmente de raportare, respectiv segmente de activitate și segmente geografice, sunt elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.
* Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exercițiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situațiilor financiare anuale, totalul onorariilor percepute pentru alte servicii de asigurare, totalul onorariilor percepute pentru servicii de consultanță fiscală și totalul onorariilor percepute pentru orice alte servicii decât cele de audit statutar.
* În notele explicative trebuie incluse informații privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exercițiului financiar, defalcat pe categorii și, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit și pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exercițiului financiar.
* Se menționează suma indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor organelor de administrație, conducere și de supraveghere în virtutea responsabilităților acestora, precum și orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foștii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.
* Se prezintă suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administrație, conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, principalelor condiții și a oricăror sume restituite, precum și a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie.
* Se prezintă măsura în care calcularea profitului sau pierderii exercițiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale și regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exercițiul financiar curent sau într-un exercițiu financiar precedent în vederea obținerii de facilități fiscale. Atunci când influența unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii.
* Se prezintă diferența dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferentă exercițiului financiar curent și exercițiilor financiare precedente și suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciții, cu condiția că această diferență să fie semnificativă pentru obligațiile fiscale viitoare. De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al
exercițiului financiar și rezultatul fiscal, așa cum este prezentat în declarația de impozit pe profit.
* În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinații, astfel:
- sumele repartizate la rezerve;
- sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;
- dividende;
- alte repartizări.

Achizitionarea unei societati comerciale

Daca sunteti in situatia unei achizitionari de creante si datorii ale unei societati comerciale
poate va ajuta...click aici !

Despre T.V.A. pe scurt.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, care se datoreaza bugetului de stat.
(paradoxal nu? ...o taxa este un...impozit!)

Sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii :

a) sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii sau o operatiune asimilata acestora;

b) sa fie efectuate de persoane impozabile ;

c) sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de Legea 345/01.06.2002.

De asemenea, se cuprind in sfera de aplicare a taxei si importurile de bunuri.

In interpretarea legii, sunt considerate livrari de bunuri :

- vanzarea de bunuri cu plata in rate ;

- trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile;

- transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma unor executari silite.

Se considera prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri, definita anterior . Astfel de operatiuni pot fi :

- orice munca fizica sau intelectuala ;

- lucrari de constructii – montaj;

- transport de persoane si marfuri;

- servicii de posta si telecomunicatii ;

- incheierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile ;

- operatiuni de intermediere sau de comision ;

- reparatii de orice natura ;

- cesiuni si concesiuni de drepturi ;

- servicii de publicitate ;

- operatiuni bancare, financiare, de asigurare ;

- punerea la dispozitie de personal ;

- mandatarea ;

- amenajarea de spatii de parcare ;

- activitatile hoteliere si de alimentatie publica, etc ;

Prin persoana impozabila se intelege orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.

REGIMURI DE IMPOZITARE

Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a T.V.A. se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel :

a) operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a T.V.A. .Nivelul acestei cote se stabileste prin lege ( 24%, in prezent) ;

b) operatiuni scutite de T.V.A. , cu drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii au dreptul de deducere a T.V.A. ;

c) operatiuni scutite de T.V.A. , fara drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul de a deduce TVA.

d) operatiuni de import scutite de taxa.

Sunt scutite de taxa pe valoare adaugata :

a) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora ;

b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite prin H.G. potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice ;

c) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri , aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave ;

d) importul de bunuri a caror livrare este scutita de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul presatarii se considera a fi in Romania.

e) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune ;

f) impozitul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile , acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii monoprofit si de caritate ;

g) importul urmatoarelor bunuri : mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare si de documentare , bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin H.G.

FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI

PE VALOAREA ADAUGATA

Faptul generator al T.V.A. ia nastere in momentul efectuarii de bunuri sau in momentul prestarii serviciilor astfel:

- data inregistrarii declaratiei vamale;

- data primirii facturii externe;

- data platii prestatorului extern, in cazul platilor efectuate fara factura;

- data vanzarii bunurilor catre beneficiar, in cazul operatiunilor efectuate prin consignatie;

- data colectarii monedelor din masina, in cazul marfurilor vandute prin masini automate;

- termenul de plata al ratelor, in cazul operatiunilor de leasing.

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de T.V.A. , la o anumita data, plata taxei datorata bugetului de stat.

BAZA DE IMPOZITARE

Este constituita din preturile de achizitie sau pretul de cost, in unele cazuri . Sunt cuprinse in baza de impozitare :

a) impozitele, taxele , exclusiv T.V.A. ;

b) cheltuieli accesorii (comisioanele, cheltuielile de ambalare , transport , asigurare).

OBLIGATIILE PLATILOR DE TAXA PE VALOARE ADAUGATA

Dreptul de deducere se exercita lunar, prin scaderea taxei, deductiilor din suma reprezentand TVA aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, denumita taxa colectata.

Taxa pe valoare adaugata se stabileste lunar pe baza de decontari ale platilor de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care taxa dedusa este mai mare decat taxa colectata, rezulta taxa de rambursat, iar in situatia in care taxa colectata este mai mare decat taxa dedusa, rezulta taxa de plata la bugetul de stat.

Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilita prin decontul de taxa se compenseaza prin regularizarea cu taxa de plata din deconturile lunilor anterioare sau cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat.

Persoanle impozabile au urmatoarele obligatii :

a) cu privire la inregistrarea la organele fiscale :

- la inceperea activitatii, personale impozabile sunt obligate sa se inregistreze ca platitor de TVA ;

- sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de TVA , in cazul incetarii activitatii ;

b) cu privire la intocmirea documentelor :

- sa consemneze livrarile de bunuri sau prestari servicii in in facturi fiscale si in alte documente legal aprobate ;

- sa solicite de la furnizori (prestatori) facturi fiscale sau alte documente legal aprobate ;

c) cu privire la evidenta operatiunilor :

- sa tina evidenta contabila potrivit legii, pentru a determina TVA deductibila si colectata :

- sa asigure conditii pentru emiterea documentelor prevazute de reglementarile in vigoare ;

- sa intocmeasca si sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, decontul privind TVA ;

d) cu privire la plata TVA :

- sa achite taxa pna la data de 25 a lunii urmatoare ;

- sa achite taxa, la organul vamal, pentru operatiunile de import.

Pentru contabilitatea taxei pe valoarea adaugata se folosesc urmatoarele conturi sintetice :

4423-« TVA de plata , avand functie contabila de pasiv.

4424- « TVA de recuperat , avand functie contabila de activ.

4426 – « TVA deductibila » avand functie contabila de activ (este TVA pe care o platim la achizitie si avem dreptul sa-l deducem)

4427 – « TVA colectata », avand functie contabila de pasiv (este TVA pe care o colectam de la clienti).

Lichidarea societatilor comerciale

O scurta monografie necesara celor ce lichideaza sau sunt in lichidare a unor societati comerciale.

Clikc aici...

Citi si aici: despre lichidarea societatilor comerciale,pe scurt