marți, 20 iulie 2010
Clasificarea (structura) cheltuielilor
1. Din punct de vedere al naturii lor (conform structurii din bilanţ):
A. Cheltuieli de exploatare
a) Cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb,
energie, apă, costul mărfurilor, defalcate pe elemente.
b) Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi:
1. – Întreţinere şi reparaţii Atenţie, corelaţie cu lucrările de
investiţii (lucrările de investiţii de valoare mică se înregistrează
la cheltuieli deductibile) dar în momentul analizei se au în
vedere.
2. – Redevenţe – plăţi pentru folosirea dreptului de proprietate.
3. – Chirii.
4. – Studii şi cercetare - corelaţie cu imobilizările necorporale.
5. – Colaboratori externi (nu şi colaboratorii pe bază de contract
înregistrat la organele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale).
6. – Comisioane externe (pentru firme, nu pentru personal
angajat).
Atenţie ! Comisionul pentru servicii de la persoane juridice străine, mai
ales cu sediul în paradisuri fiscale („OFF SHORE” ) sunt
urmărite atent de organele fiscale. Cheltuielile respective pot
să nu fie deductibile.
7. – Protocolul şi TVA aferentă( nu este o cheltuială deductibilă).
8. – Reclamă şi publicitate.
Atenţie ! Este o cheltuială limitată sub aspectul deductibilităţii.
Managerial se corelează cu cifra de afaceri.
9. – Transporturi de bunuri şi persoane.
Atenţie ! - Transportul de bunuri trebuie să fie separat de transportul
de persoane (conturi separate).
- Transportul de mărfuri se corelează cu valoarea mărfii şi
plafonul pentru analiza activităţii.
- Transportul de persoane poate fi dedus fiscal prin
intermediul unui fond constituit procentual din fondul de salarii
10. – Deplasări, detaşări şi transferuri.
Diurna deplasărilor:
- în ţară
- în străinătate.
11. – Poştă şi telecomunicaţii, inclusiv telefonul şi cheltuielile cu
telefonul, din care separat:
- convorbirile telefonice în ţară;
- convorbirile telefonice în străinătate;
- costul convorbirilor după telefoane mobile;
- costul internetului (informare şi informatizare).
după posturi fixe
12. – Servicii bancare (comisioane şi speze bancare) cheltuieli de
exploatare; sunt diferite de dobânzile bancare care fac parte din
cheltuielile financiare.
Comisioanele şi spezele sunt corelate şi cu plăţile faţă de furnizorii
externi.
c) Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:
- cheltuieli cu impozite la bugetul central;
- cheltuieli cu impozite la bugetul local;
- cheltuieli cu impozite la bugetele sociale;
- cheltuieli cu impozite la bugetele speciale.
d) Cheltuieli cu personalul:
1. salarii şi alte drepturi asimilate (salarii brute) - Contul 641);
2. asigurări şi protecţia socială - Cont 645;
3. contribuţii la fondul special calculat asupra fondului de salarii - o
parte din rulajul Contului 635. Angajatorul plăteşte următoarele
sume înregistrate în conturile de cheltuieli cu salariile:
- CAS (cont 645);
- fond şomaj ( cont 645);
- contribuţia pentru fondul de sănătate
(cont 645);
- contribuţia la fondul de solidaritate, cu persoane
handicapate ( cont 635);
- comision Camera de muncă 0,75 %( cont 635).
e) Cheltuieli de exploatare – pierderi din creanţe (discounturi, falimentul
celor creditaţi în cazul în care debitorul a dat faliment şi masa
activului a fost mai mică decât masa pasivului.
B. Cheltuieli financiare
1. diferenţe nefavorabile de curs (cont 665 pentru firme care fac
import)
2. dobânzi (cont 666). Arată gradul de împovărare cu credite
3. pierderi de creanţe legate de participaţii
4. pierderi din sconturi (scontări) acordate clienţilor la vânzări mari
Atenţie ! Legislaţia fiscală şi cea privind concurenţa
C. Cheltuieli excepţionale nu sunt legate de activitatea curentă a
firmei
a) – din operaţii de gestiune
1.- despăgubiri
2.- amenzi conform p.v. de contravenţie
3.- penalităţi – de natură comercială sau privind bugetul
public (impozite şi taxe)
Atenţie ! Să se negocieze cu partenerii ca penalităţile să fie incluse în
preţ pentru că nu sunt deductibile fiscal.
În cazul penalităţilor bancare să fie inclusă clauza „se majorează
dobânda la x%”
4. - perisabilităţi (deteriorare naturală şi normală a anumitor
mărfuri sau produse)
Atenţie! Perisabilităţile nu sunt(in totalitate) cheltuielile deductibile. Normele legale
pot fi bază de discuţie şi analiză între gestionar şi patronat. De
asemenea pot fi luate în calcul şi normele departamentale dinainte de
1989.
5. - lipsurile la inventar-nedeductibile fiscal (cele
neimputabile)
Este necesară o aprobare imediată de la patronat pentru
includerea lipsurilor de inventar neimputabile în costuri pentru a nu fi
imputate celui care trebuia să ia decizia. Termenul actual este de 60 de
zile.
d) cheltuieli cu personalul
3. Contribuţia pentru fondul de sănătate .
4. contribuţia la fondul de solidaritate, cu persoane handicapate.
5. comision camere de muncă 0,75 %
e) cheltuieli de exploatare
Pierderi de creanţe
Debitorul a dat faliment, masa activelor a fost mai mică decât
masa pasivului.
B. Cheltuieli financiare
1. Diferenţe nefavorabile de curs (665), (cont de venituri 765)
firmele care fac operaţii de - import (devalorizare)
- export (întărirea monedei)
Dacă nu au conturile 665 şi 765 nu figurează cu producţie de
export.
2. Cheltuieli cu dobânzi (cont 666)
Firma are credite bancare - curente
- restante
Apar în bilanţ.
Solicitare pentru reeşalonarea dobânzilor şi trecerea celor restante
la curente pentru a vinde firma convenabil.
3. Pierderi din creanţe legate de participaţie (Fondul Naţional de
Investiţii, Banca Agricolă)
4. Pierderi din vânzarea titlurilor de plasament
5. Sconturi (reduceri) acordate clienţilor (la vânzări mari)
Nu trebuie încălcată legislaţia privind concurenţa onestă (preţ
vânzare mai mic decât preţul de cost).
Atenţie ! la aspectul fiscal : Costul > preţul generează cheltuieli
nedeductibile.
C. Cheltuieli excepţionale – nu sunt legate de activitatea
curentă a firmei.
a) - din operaţii de gestiune
1. - despăgubiri - în domeniul protecţiei muncii
- în domeniul protecţiei mediului
- în domeniul dreptului consumatorilor
- în domeniul civil
Atenţie ! la redactarea unor contracte cu parteneri de afaceri.
2. - amenzi conform procesului verbal de contravenţie
- în domeniul fiscal : Garda Financiară
- în domeniul transporturilor auto
- în domeniul protecţiei mediului
- în domeniul circulaţiei documentelor şi a formularelor
(legislaţia contabilă)
- în domeniul ţinerii registrelor contabile
- în depunerea raportărilor fiscale şi contabile (data depunerii
este data poştei)
- în domeniul legislaţiei muncii (încadrarea personalului cu
contract sau cu convenţie, pensii private)
3. - penalităţi conform contractelor comerciale şi obligaţiile la buget
4. - perisabilităţi
5. - lipsuri la inventar
6. - donaţii şi subvenţii - de natură materială – se calculează şi TVA.
- sub formă de bani
7. pierderi din debitori diverşi
D. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioarele
a) Amortizarea activelor fixe - se calculează amortizare pentru
toate activele fixe indiferent că sunt sau nu în capitalul social
b) Provizioare pentru:
•1. Riscuri şi cheltuieli
- schimb valutar (deductibile fiscal după aplicarea standardelor de
contabilitate internaţională – cheltuieli).
- litigii
- garanţii acordate clienţilor (obligatorii în cazul bunurilor de
folosinţă îndelungată).
- de repartizat pe mai multe exerciţii
•2. Deprecierea imobilizărilor de orice tip – corporale
- necorporale
- financiare
•3. Deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie (în special
produsele de natură alimentară).
•4. Deprecierea creanţelor
•5. Deprecierea titlurilor de plasament
- cheltuieli cu impozitul pe profit (cheltuială nedeductibilă)
De regulă provizioanele nu sunt cheltuieli deductibile chiar dacă
legea contabilă prevede şi impune la constituire provizioanele (deosebire
între legea contabilă şi legea fiscală).
II Din punct de vedere al variaţiei la modificarea
volumului de activitate.
1. Cheltuieli convenţional constante.
• Caracteristici : îşi schimbă valoarea pe unitate rezultatul final la
modificarea volumului de activitate şi sunt constante pe total la
modificarea volumului de activitate .
2. Cheltuieli convenţional variabile
Sunt constante pe unitate rezultat final la modificarea volumului de
activitate şi îşi notifică valoarea totală la schimbarea volumului de
activitate. Exemplu • În domeniul comerţului - costul mărfurilor =
cheltuială variabilă
- salarii, depozitare = cheltuieli constante
• producţiei - consumul de materii prime, materiale,
combustibili = cheltuieli variabile
- amortizare = cheltuieli fixe
Salariile persoanelor operativ plătite în acord = cheltuieli variabile.
Salariile persoanelor plătite în regie = cheltuieli constante.
S-a extins salarizarea în regie , inclusiv la firmele productive.
În domeniul comercial agenţii comerciali (de vânzări) sunt plătiţi cu
un salariu fix + un comision din încasări.
Trebuie stabilit care este cota majoritară (cea variabilă sau fixă)
pentru încadrarea variabilei.
La majoritatea firmelor salariul este variabil.
III Din punct de vedere al existenţei unor plăţi aferente
cheltuielilor
1. Debursări de fonduri (cheltuieli care presupun plăţi -
majoritatea)
cheltuieli calculatorii (nu presupun plăţi) şi din această categorie
fac parte: - amortizarea activelor fixe
- provizoanele
Nu coincide conceptul de cheltuială cu cel de plată.
Există 4 situaţii posibile:
a) firme care au şi profit şi excedent de trezorerie
b) firme care au profit dar au deficit de trezorerie
c) firme care au pierdere şi excedent de trezorerie
d) firme care au pierdere şi deficit de trezorerie - cea mai rea
situaţie!
IV din punct de vedere al identificării lor asupra
rezultatelor finale
4. Cheltuieli directe – se identifică de la început
2. Cheltuieli indirecte - se identifică asupra rezultatelor fiscale pe
baza unui algoritm de calcul – calculaţia costului.
Corelaţii
Corelaţii stabilite la categoria cheltuieli, venituri şi profit
1. Rulajul debitor al Contului 607 (cheltuieli cu mărfurile) = rulajul creditor
al Contului 371 “Mărfuri” (formula contabilă a descărcării de gestiune a
mărfurilor).
!! Valoarea notei contabile respective exprimă costul mărfurilor vândute
într-o perioadă de timp.
2. Rulajul debitor al Contului 641 = rulajul creditor al Contului 421 =
valoarea salariilor brute ale personalului într-o perioadă de timp dată
(lună, trimestru).
3. Rulajul debitor al tuturor conturilor din clasa 7 (7xx) = cu rulajul
creditor al contului 121 (profit şi pierdere) +/- rulajul aferent
deschiderii exerciţiului.
!! Conturile din clasa 7 reprezintă conturi de venituri (totalul veniturilor
avute de o entitate patrimonială).
4. Rulajul debitor al Contului 121 (venituri şi cheltuieli) = rulajul creditor
al conturilor din clasa 6 (6xx). Conturile din clasa 6 (6xx) exprimă
cheltuielile entităţilor patrimoniale.
Vor trebui făcute corelaţiile necesare cu operaţiunile strategice
(care se dau la o parte – se înlătură).
PASIVUL
I. CAPITALURI PROPRII
Formate din:
1. Capitalul social
2. Rezerve
a) Statutare – prevăzute în statut sau în actul constitutiv al
entităţii patrimoniale.
b) Legale – L 31/1990 modificată şi republicată.
Atenţie ! Rezervele legale sunt deductibile fiscal la calculul impozitului
pe profit, în timp ce rezervele statutare nu sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit.
3. Prime legate de capital
Apar atunci când are loc majorarea capitalului la o dată ulterioară
constituirii firmei şi între cele două momente a avut loc o inflaţie
accentuată.
Au rolul de a echivala în termeni comparabili aporturile de capital
de la date diferite, între date existând un decalaj de actualizare mare
Important ! 2. şi 3. nu se pot transforma în capital social.
4. Diferenţe de reevaluare – conform normelor legale.
În primii ani statul a stabilit date concrete când se poate face
reevaluarea (1990; 1992; 1994 şi 1995) Actualmente este o
permisivitate mai mare a legislaţiei româneşti în acest domeniu.
5. Rezultatul exerciţiului : (anul curent)
a) - profit „+”
b) - pierdere „–”
6. Rezultatul reportat (al anilor anteriori)
a) profit nerepartizat „+”
b) pierdere neacoperită „–”
II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
Definiţie: Provizioanele sunt sume destinate acoperirii riscurilor şi unor
eventuale pierderi în viitor, evaluabile astăzi.
Exemplu: diferenţele de curs care astăzi sunt elemente de provizioane.
În urma aplicării Standardelor Internaţionale de
Contabilitate diferenţele de curs se vor regăsi în costuri.
III. DATORII
1. Împrumuturi şi datorii asimilate:
a) din emisiunea de obligaţiuni: - obligaţiunea este un titlu de credit spre
deosebire de titlul de participaţie care este titlu de
proprietate (acţiunea);
b) din credite bancare pe termen lung şi mediu.
2. Datorii legate de participaţie
3. Dobânzi aferente împrumutului (separat preferabil pentru
obligaţiuni şi credite bancare).
4. Prime datorate privind rambursarea obligaţiunilor
Datoriile pot fi clasificate astfel:
a) curente – nu au ajuns încă la scadenţă
restante – au ajuns la scadenţă;
b) în funcţie de termen (exigibilitate) datoriile sunt:
- conform legislaţiei româneşti: - pe termen scurt (sub 1 an);
- pe termen mediu (1-5 ani);
- pe termen lung (peste 5 ani),
- conform legislaţiei internaţionale: - pe termen scurt (sub 2 ani);
- pe termen mediu (2-7 ani);
- pe termen lung
- pe termen foarte lung (peste 15
ani).
IV. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
a) Furnizori de materii prime, materiale, mărfuri pe bază de factură.
Se divid la rândul lor:
- pentru activitate curentă;
- pentru investiţii;
- furnizori interni: - în monedă naţională;
- în valută – numai în cazuri de transport
internaţional, turism sau expres menţionate de
legislaţia din domeniul valutar;
- furnizori externi: - exclusiv în valută convertibilă.
b) Efecte comerciale de plătit (CEC, bilet de ordin – BO şi CAMBIE).
Observaţie: Neonorarea unui efect comercial determină înregistrarea pe
numele firmei a unui „incident de plată” la Centrala Incidentelor
de Plăţi (CIP) din cadrul BNR. Repetarea de mai multe ori a unui
asemenea incident poate genera interdicţia bancară privind
folosirea efectelor comerciale.
Faza agravantă a emiterii cecului fără acoperire este
sancţionată penal, cu atât mai agravantă dacă s-a făcut în
condiţii de interdicţie bancară.
c) Furnizori facturii nesosite sunt furnizorii care au livrat marfa sau au
prestat serviciul dar nu au emis încă factura sau aceasta nu a ajuns
încă.
Este obligatoriu să se înregistreze marfa sosită, chiar fără factură
(de obicei pe bază de Aviz de însoţire sau de expediere) mai ales
dacă este revândută imediat.
Atenţie ! Această poziţie contabilă se foloseşte pentru reglarea tuturor
mărfurilor care nu figurează în gestiune la data respectivă.
În cazul unor erori de gestiune a stocului, când o anumită
poziţie lipseşte scriptic dar există faptic, se face reglajul şi prin
intermediul poziţiei “ furnizori facturi nesosite”.
V. CLIENŢI
Avansuri primite de la clienţi. Se acordă avansuri:
– la import în regim comisionar (avans care trebuie să acopere cel puţin
obligaţia în vamă, transport şi asigurarea pe parcurs extern şi serviciile
aferente vămuirii; dacă se doreşte transportul la beneficiar, trebuie
asigurat şi trnsportul pe parcurs intern);
– la lucrări de construcţii montaj
– la execuţie active fixe de valoare mare care presupun angajarea unor
cheltuieli fixe de la început ( de obicei 20 – 40%) Uneori se acoperă
cheltuielile de organizare şantier asigurate din avans).
VI. ALTE DATORII
a) În legătură cu personalul:
- salarii (chenzina a 2-a de obicei);
- ajutor de boală;
- cota din profitul datorat salariaţilor.
b) Impozite şi taxe la bugetul public:
1. la bugetul de stat: - impozit pe profit;
- TVA;
- accize;
- impozit pe venituri din salarii cu excepţia
celui virat la bugetul local pentru punctele
de lucru din teritoriu,
2. la bugetele locale: - impozit pe teren;
- impozit pe clădiri;
- impozit pe mijloacele auto,
3. la bugetele sociale: - contribuţii la asigurările sociale (CAS);
- contribuţii la fondul de şomaj;
- contribuţii la fondul de sănătate.
c) Datorii în cadrul grupului.
d) Datorii faţă de asociaţi (situaţia în care aceştia sunt creditori).
Observaţie: datoriile faţă de asociatul nerezident (cetăţean străin sau
persoană juridică străină) se contabilizează distinct pentru că
în mod frecvent este trecut în bilanţ.
e) Dividende de plată (atenţie ! la drepturile acţionarilor sau asociaţilor
minoritari).
f) Datorii din operaţii în participaţie (pe baza contractului de asociere în
participaţiune).
g) Creditori diverşi.
Observaţie: la creditorii diverşi „se ascund” uneori sume care nu
trebuie să apară expres la alte poziţii.
ACTIVUL
A. ACTIVUL
I. ACTIVE IMOBILIZATE
a) Active imobilizate necorporale
1. Cheltuiel i de constituire:
- taxe la Monitorul Oficial şi Registrul Comerţului;
- cheltuieli cu emiterea de acţiuni şi obligaţiuni, prospectarea
pieţei, etc. inclusiv de natură notarială.
Obsrvaţie: ! Din punct de vedere fiscal nu este bine să fie înregistrate
cheltuieli de constituire (se amortizează în 5 ani şi pentru o
recuperare mai rapidă se “bagă” pe cheltuieli curente).
(Concluzie: ! Un contabil isteţ le “bagă” în Contul 628
” Alte cheltuieli cu servicii de la terţi”)
2. Cheltuieli de cercetare – dezvoltare:
- cu proiecte, extindere de spaţiu, marketing, campaniile
publicitare agresive cu impact de durată, angajarea personalului
de primă mărime.
(Concluzie: ! Un contabil profesionist nu bagă aici nimic.)
3. Brevete, concesiuni, alte valori şi drepturi
similare.
- drepturi de autor;
- Soluţie alternativă este contul 635 “ cheltuieli cu alte impozite şi
taxe” pentru taxe la OSIM, organisme publice, etc sau
628 pentru alte tipuri de cheltuieli)
- intră aici inclusiv: mărcile de fabrică,
programele informatice (se bagă pe cheltuială).
b) Active imobilizate corporale.
1. Terenuri
care pot fi:
- cu construcţie sau fără construcţie pe ele;
- cu zăcăminte sau fără zăcăminte în subsolul lor;
- în intravilan sau extravilan (nu se poate construi);
- dacă este în circuitul agricol sau silvic sau dacă este scos,
(poate fi în intravilan dar să nu fie scos din circuitul
agricol).
“Scoaterea” din circuitul agricol costă de 3-4 ori preţul de achiziţie
al terenului într-o zonă agricolă bună, chiar dacă este în intravilan.
•Terenul agricol şi silvic poate fi: arabil, vii şi livezi, păşune,
pădure.
•Terenul arabil este pe clase de bonitate Aceasta dă valoarea
lor productivă.
• Terenurile intravilane sunt pe zone; 1 ÷ 4 sau 1 ÷ 5 în municipii
în funcţie de poziţie (mai scump în zona 0).
Este importantă încadrarea terenului pentru valorificare şi impozitare
pe teren datorat. Pentru contribuabil este preferabill o zonă bună şi o
încadrare mai slabă.
2. Activele fixe:
- reprezintă obiectul sau complexul de obiecte care au durata de
folosinţă mai mare de 1 an şi valoarea de intrare peste cea
stabilită legal.
Activele fixe sunt clasificate în următoarele grupele:
- construcţii;
- echipamente tehnologice;
- aparatură şi instalaţii de măsurare sau control;
- mijloace de transport;
- animale şi plantaţii;
- mobilier şi birotică;
- echipament de protecţie a valorilor materiale şi umane.
3. Imobilizările corporale în curs:
(investiţii neterminate)
Observaţie ! La achiziţia unei firme care are în patrimoniu şi o investiţie
neterminată este bine să se facă o inventariere amănunţită
(să se ştie cât mai este de investit).
c) Active imobi lizate financiare
1. Depozite bancare pe termen lung (important de ştiut la ce bancă
sunt).
2. Împrumuturi obligatare cu scadenţă pe termen lung (pe bază de
obligaţiuni).
3. Titluri de participaţie (acţiuni sau părţi sociale) la alte firme.
4. Diferite împrumuturi pe termen lung în afara pieţei bursiere.
5. Bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie ale bugetului pe termen
lung.
6. Garanţii acordate cu termen de recuperare lung:
- de bună execuţie;
- la prestări de servicii;
- furnizări de mărfuri.
Se ia în calcul probabilitatea executării lor.
II. ACTIVE CIRCULANTE
a) Stocuri şi producţie în curs de execuţie
(producţie neterminată )
1. Materii prime şi materiale consumabile în procesul
productiv.
2. Obiecte de inventar: vor fi eliminate din nomenclator la
firmele care aplică Standardele de Contabilitate
Internaţională (I.A.S.).
3. Producţia în curs de execuţie. Este mai credibilă cea
stabilită pe bază de inventariere.
4. Produsele aflate la terţi (custodie sau consignaţie).
5. Animale.
6. Mărfuri.
7. Ambalaje.
Dacă firma doreşte să-şi vândă un activ fix este bine să-l treacă la
categoria mărfuri.
Dacă vinde un număr mare de active fixe trebuie să-şi adauge în
obiectul de activitate declarat la Registrul Comerţului activitatea
respectivă de vânzare.
b) Furnizorii debitori
Sunt avansuri pentru furnizori acordate înainte de primirea
produselor, efectuarea prestaţiilor sau a serviciilor. De obicei se plăteşte
după.
Domenii în care se plăteşte în avans:
- construcţii-montaj- maxim 40 %;
- la mărfuri din import în regim de comision (vamă şi
cheltuieli de transport dacă nu intră în valoarea mărfurilor).
c) Clienţi şi conturi asimilate
- Facturi emise pentru produse livrate sau prestaţii efectuate.
- Creanţe confirmate de client fără emitere de factură pe bază de
contract sau cu documente similare (asimilate) facturilor sau pe
bază de contract.
Tipuri de documente:
În construcţii: - Situaţii de lucrări semnate de dirigintele de şantier;
- proces-verbal de predare primire;
- proces-verbal de confirmare a prestaţiei semnat de
beneficiar (se foloseşte şi în servicii).
În transporturi: - C. M. R.;
- scrisoare de trăsură – feroviar;
- conosament – maritim.
d) Efecte comerciale depuse la bancă în curs de
decontare
Principalele efecte comerciale sunt:
- cecul;
- bilet la ordin
- cambia.
e) Avansuri acordate personalului
Este important de ştiut dacă are managerul avansuri luate.
Legea 31/1990 interzice ca administratorii să ia avansuri e bine
să le ia prin intermediari dacă este strict necesar.
De asemenea este necesar de aflat dacă în avansurile acordate
figurează persoane care nu mai lucrează în firmă.
f) Alte creanţe în legătură cu personalul sau
sociale.
Salarii plătite din greşeală mai mult.
g) Impozite şi taxe plătite în plus
TVA este principala taxă care poate să apară la această poziţie.
Exportatorii şi firmele care fac investiţii majore la înfiinţare trebuie
să recupereze TVA plătită în plus.
h) Creanţe în cadrul grupului
În cazul firmelor care sunt într-un grup relaţiile au mai mare
stabilitate. Din acest motiv se urmăresc distinct.Creanţele trebuie să fie
de obicei lichide şi exigibile.
i) Alte creanţe faţă de bugetul public
- subvenţii Exemple de subvenţii acordate:pentru producătorii
de lapte, pentru exportatori;
- bonificaţii la firmele care fac export, prin intermediul
EXIMBANK
j) Creanţe din operaţii în participaţie, pe baza
contractelor de asociere în participaţie semnate deja.
III. CREANŢE
Creanţe faţă de asociaţi (acţionari) privind capitalul sau aportul
de capital subscris şi nevărsat.
Creanţe la grupul de firme unde este posibilă subscrierea înainte
de vărsare.
IV. TITLURI DE PLASAMENT
Titlurile de plasament : sunt plasamente financiare pe termen
scurt.
V. DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI ŞI ASIMILATE
a) Disponibilităţi la bancă
Disponibilităţile la bancă pot fi:
1. - în lei;
2. - în valută în ţară;
3. - în valută în străinătate, care la rândul lor
trebuie separate în valută convertibilă şi
neconvertibilă ( care nu poate fi transferată în
ţară).
Notă ! Creditele pe termen scurt de la bancă reprezintă disponibilităţi
negative.
b) Numerarul sau disponibilul în casierie
Poate fi: - în lei
- în valută, care a doua zi se depune la bancă.
c) Acreditive în favoarea entităţii patrimoniale
- irevocabile (valoare mai mare);
- revocabile.
d) Alte valori
- timbre fiscale;
- tichete de masă;
- bilete de tratament;
- carduri.
e) Avansuri de trezorerie
f) Viramente interne şi operaţii în curs de
decontare
miercuri, 14 iulie 2010
Novatia
Novatia este o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.
Exemplu,societatile de leasing "preiau" un alt utilizator,primul cedeaza bunul finantat.
Contractul de novatie se incheie intre societatea de leasing, societatea care a incheiat initial contractul de leasing (fostul utilizator) si societatea care preia contractul de leasing cu toate drepturile si obligatiile care decurg din acesta (noul utilizator).
Pentru realizarea contractului de novatie, este necesar acordul celor trei parti, societatea de leasing avand dreptul in baza analizei economico-financiare sa refuze incheierea contractului de novatie cu un anumit beneficiar, daca acesta nu indeplineste conditiile prevazute in normele interne ale acesteia.
- Exemplu:
- Inregistrarea facturii pentru o parte din avans si ratele achitate pana in momentul novatiei:
- Inregistrarea inchiderii contractului de leasing financiar:
- Inregistrarea facturii pentru o parte din avans si ratele achitate de catre primul utilizator:
- Inregistrarea preluarii leasingului financiar la valoarea ratelor ramase de achitat
- Inregistrarea facturii pentru comisionul de novatie
- Inregistrarea platii facturilor:
- Amortizarea autoturismului
- In continuare societatea de leasing va emite facturile lunare catre cel de-al doilea utilizator.
marți, 13 iulie 2010
Leaseback
Din punct de vedere contabil, leaseback-ul este definit ca fiind o tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing.Cu alte cuvinte,"vand" cladirea finantorului cu drept de preemtiune(privilegiu pe care îl are cineva printr-un contract sau printr-o lege, la o vânzare-cumpărare, de a fi, în condiții egale, cel preferat dintre mai mulți cumpărători).In acest fel finantatorul este sigur sa-si recupereaza banii si vanzatorul cladirii ca-si v-a recupera,prin cumparare "inapoi",cladirea.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leaseback se face in functie de tipul contractului de leasing, astfel:
- in cazul leasingului financiar, tranzactia de leaseback este considerata un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului, activul avand rol de garantie.
In aceasta situatie, entitatea beneficiara a finantarii nu va recunoaste in contabilitate operatiunea de vanzare a activului, intrucat nu sunt indeplinite conditiile de recunoastere a veniturilor.
Activul ramane in continuare inregistrat in contabilitatea celui finantat la valoarea existenta anterior operatiunii de leasing financiar, cu regimul de amortizare aferent.
- in cazul leasingului operational, tranzactia de leaseback presupune in prima etapa o tranzactie de vanzare-cumparare si apoi una de inchiriere a aceluiasi activ.
In aceasta situatie, entitatea vanzatoare inregistreaza o tranzactie de vanzare cu reflectarea in contabilitate a sumelor incasate sau de incasat si apoi preluarea in regim de leasing operational a activului vandut.
In ambele situatii, entitatile contractante vor prezenta in notele explicative la situatiile financiare anuale, informatii referitoare la operatiunile derulate.
Din punctul de vedere al Standardelor Internationale de Raportare Financiara, operatiunile de leaseback sunt reglementate de IAS 17 ,,Contracte de leasing”. Astfel, conform acestor reglementari internationale, o tranzactie de vanzare si de leaseback implica vanzarea unui bun de catre vanzator si inchirierea aceluiasi bun in regim de leasing.
Platile de leasing si pretul de vanzare sunt, de obicei, interdependente, intrucat sunt negociate impreuna. Tratamentul contabil al tranzactiei de vanzare si de leaseback depinde de tipul contractului de leasing.
Daca o tranzactie de vanzare si de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice surplus reprezentand diferenta sumei rezultate din vanzare si valoarea contabila NU va fi recunoscut imediat ca in situatiile financiare ale locatarului-vanzator. In schimb, va fi amanat si amortizat pe parcursul duratei contractului de leasing.
In cazul in care tranzactia de leaseback reprezinta un leasing financiar, tranzactia este un mijloc prin care locatorul acorda finantare locatarului, bunul avand rolul de garantie.
Din acest motiv in cazul operatiunilor de leaseback desfasurate prin intermediul lesingului financiar, nu se recomanda sa se considere drept venit diferenta dintre sumele rezultate din vanzare si valoarea contabila a activului vandut si apoi preluat in regim de leasing finnaciar.
Aceasta diferenta se amana si se amortizeaza pe parcursul contractului de leasing.
- Derularea tranzactiilor de leaseback prin intermediul unui contract de leasing operational:
- Derularea tranzactiilor de leaseback prin intermediul unui contract de leasing financiar
Scoateti gazonul si plantati legume!
Ceausescu,prin anii '80 a avut o idee prin care spera sa rezolve criza de hrana din acea vreme ,plantarea de legume in locul florilor si a ierbii dintre blocuri.Idee ce mi s-a parut de-a dreptul cretina,avea insa un sens...la noi productivitatea in agricultura era(si este) cu mult sub asteptari, iar ce se recolta era imediat exportata.
Nota de plata a industrializarii Romaniei o platea agricultura.
Solutia salvatoare a fost gasita(inca la noi nu se inventase bursa derivatelor)... plantati pe terenul ADP-ului ceapa si rosii,gratis!.Nu e asta o "derivata" a primei probleme? Si astazi un vecin de-al meu, mai scoate cate 20-50 kg de ceapa verde din terenul din spatele blocului...deh,"nostalgia"
Insa, ce mi-a fost dat sa citesc in 2010,in America sfatul de prima mana este ... "plantati legume in locul
gazonului!" Iata sfatul unui economist cu premiul Nobel,Paul Robin Krugman.
Deci scoateti gazonul si plantati legume!
Sigur ca acest indemn este o figura de stil,mesajul este clar,America trebuie sa produca bunuri la nivelul consumului si nu produse derivate financiare vandute in toata lumea !
Ce ziceti daca la cursele de cai pe langa pariul "ce cal castiga cursa"(activul suport) se fac si pariuri de genul "ce culoare are calul ce castiga cursa din data de ..."sau pe " cel de pe ultimul loc in cursa din data de..."?
Ati paria asa dand bani buni acum(10-20% din qunatumul pariului) pe un pariu de acest gen (derivat)?.Ati cumpara de la un altul pariul lui ce reprezinta un pariu pus pe un cal balan ce "o sa iasa" castigator la cursa din data X, cu o suma mai mare dacat a dat el,cu scopul de a va proteja de pariul calului ce castiga sau NU cursa?De bine,de rau,pariul privind "ce cal castiga cursa" se intoarce in cheltuieli pentru intretinerea si antrenarea cailor.Banii din "derivate" fac "cancerul" sa fie mortal.Pana la urma caii mor de foame (pariaza tot mai putini,deh...castig mic !) cu "culoarea" lor cu tot, insa ultimul parior pe derivata "culoare balana"pierde insutit...asa apare criza...curselor de cai!.Opa,sare guvernul de frica sa nu-si piarda locul de munca jokeii si ingrijitorii cailor si gata imprumuta pe ultimul parior pe derivata...cursele sunt salvate...hai sa punem pariu(alta derivata!)...ca NU!
_________________________
Derivate financiare.
Categorie de produse financiare derivate din active clasice (active suport): actiuni, preturi ale materiilor prime, cursul valutar etc. Scopul lor initial a fost de a permite protejarea fata de fluctuatiile preturilor (hedging), dar in timp au devenit instrumente de speculatie.
Principalele categorii de derivate financiare sunt contractele futures, optiunile (options) si contractele swap. Tranzactiile cu derivate se mai numesc tranzactii la termen, deoarece ele creeaza o obligatie (sau o optiune in cazul optiunilor) de cumparare sau vanzare in viitor (la termen), la un anumit pret, a activului suport.
Tranzactiile cu produse derivate pot fi facute in marja, adica platind la inceput doar o mica parte (10 sau 20%) din valoarea activului, motiv pentru care randamentul lor poate fi mai mare decat la activele suport, dar si riscurile fiind la fel de ridicate. La noi in tara, derivatele se tranzactioneaza la Bursa monetar financiara si de marfuri Sibiu (BMFMS).
gazonului!" Iata sfatul unui economist cu premiul Nobel,Paul Robin Krugman.
Deci scoateti gazonul si plantati legume!
Sigur ca acest indemn este o figura de stil,mesajul este clar,America trebuie sa produca bunuri la nivelul consumului si nu produse derivate financiare vandute in toata lumea !
Ce ziceti daca la cursele de cai pe langa pariul "ce cal castiga cursa"(activul suport) se fac si pariuri de genul "ce culoare are calul ce castiga cursa din data de ..."sau pe " cel de pe ultimul loc in cursa din data de..."?
Ati paria asa dand bani buni acum(10-20% din qunatumul pariului) pe un pariu de acest gen (derivat)?.Ati cumpara de la un altul pariul lui ce reprezinta un pariu pus pe un cal balan ce "o sa iasa" castigator la cursa din data X, cu o suma mai mare dacat a dat el,cu scopul de a va proteja de pariul calului ce castiga sau NU cursa?De bine,de rau,pariul privind "ce cal castiga cursa" se intoarce in cheltuieli pentru intretinerea si antrenarea cailor.Banii din "derivate" fac "cancerul" sa fie mortal.Pana la urma caii mor de foame (pariaza tot mai putini,deh...castig mic !) cu "culoarea" lor cu tot, insa ultimul parior pe derivata "culoare balana"pierde insutit...asa apare criza...curselor de cai!.Opa,sare guvernul de frica sa nu-si piarda locul de munca jokeii si ingrijitorii cailor si gata imprumuta pe ultimul parior pe derivata...cursele sunt salvate...hai sa punem pariu(alta derivata!)...ca NU!
_________________________
Derivate financiare.
Categorie de produse financiare derivate din active clasice (active suport): actiuni, preturi ale materiilor prime, cursul valutar etc. Scopul lor initial a fost de a permite protejarea fata de fluctuatiile preturilor (hedging), dar in timp au devenit instrumente de speculatie.
Principalele categorii de derivate financiare sunt contractele futures, optiunile (options) si contractele swap. Tranzactiile cu derivate se mai numesc tranzactii la termen, deoarece ele creeaza o obligatie (sau o optiune in cazul optiunilor) de cumparare sau vanzare in viitor (la termen), la un anumit pret, a activului suport.
Tranzactiile cu produse derivate pot fi facute in marja, adica platind la inceput doar o mica parte (10 sau 20%) din valoarea activului, motiv pentru care randamentul lor poate fi mai mare decat la activele suport, dar si riscurile fiind la fel de ridicate. La noi in tara, derivatele se tranzactioneaza la Bursa monetar financiara si de marfuri Sibiu (BMFMS).
miercuri, 7 iulie 2010
Biletul la ordin
Decontarea unei livrări – aprovizionare de mărfuri la data de 5 ianuarie 2010 la preţ de achiziţie 1.000 lei plus TVA, prin emiterea de către client a unui bilet la ordin acceptat de furnizor, pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plată la 20 ianuarie 2010. Se fac înregistrările: Contabilitatea furnizorului-creditor: 1. Vânzarea mărfurilor. 4111 „Clienţi” = % 1.190 lei 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 1.000 lei 4427 „TVA colectată” 190 lei 1.1 Descărcarea gestiunii la cost de achiziţie. 607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 800 lei 2. Biletul la ordin acceptat de către tras. 413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111 „Clienţi” 1.190 lei Contabilitatea clientului-debitor (emitentul): Aprovizionarea. % = 401 „Furnizori” 1.190 lei 371 „Mărfuri” 1.000 lei 4426 „TVA deductibilă” 190 lei Contabilizarea biletului la ordin emis. 401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 1.190 lei Furnizorul a stins dreptul de creanţă asupra clientului, fiind în posesia unui bilet la ordin cu rol de „efect de primit” (ct. 413). Din acest moment, urmează decontarea efectivă, care se poate realiza prin următoarele variante: 1. la scadenţă, clientul achită prin virament direct furnizorului valoarea biletului la ordin. 2. Remiterea biletului la ordin, în vederea încasarii, la instituţia bancară pentru care banca percepe comision 50 lei. 3. Remiterea biletului la ordin, la bancă, prin scontare, înainte de scadenţă, la 10.01.2010, pentru care banca percepe drept comision suma de 50 lei iar rata scontului este de 60% pe an. Varianta I. A) Furnizorul încasează direct. 5121 „Conturi la bănci în lei” = 413 „Efecte de primit de la clienţi” 1.190 lei B) Clientul achită direct. 403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.190 lei Varianta II. 1. Avalizarea biletului la ordin. 5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit de la clienţi” 1.190 lei 2. Încasarea sumei minus comisionul băncii la scadenţă. % = 5113 „Efecte de încasat” 1.190 lei 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.130,50 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 59,50 lei 3. Plata biletului la ordin la scadenţă. 403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.190 lei Varianta III. 1. Remiterea spre scontare. 5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit de la clienţi” 1.190 lei 2. Încasarea la 10.01.2009 minus scont şi comision. % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 1.190 lei 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.110,67 lei 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 19,83 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 59,50 lei Scontul se calculează ca o dobândă simplă. Scont = valoarea efectului * nr. zile * rata scontului.
marți, 29 iunie 2010
Ceva despre indicatori
Cum interpretam o balanta de verificare sau un bilant , dpdv al afacerii:
Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun bilanţul sunt:
- ACTIV
- PASIV
- Indicatorul lichidităţii curente(lichiditatea generala ) = Active curente(circulante) / Datorii curente = (stocuri+creante+inv.term.scurt+casa si conturi la banci)/sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an=1.2 si 1.9
- Indicatorul lichiditatatii rapide(testul acid) = (active circulante – stocuri) / datorii pe termen scurt=0.65 si 1.
- Indicatorul lichiditatea imediata = active de trezorerie / datorii pe termen scurt
- Indicatorii gradului de indatorare
- Rata datoriilor=Datorii totale/Active totale
- Solvabilitatea patrimoniala=Capitaluri proprii/Total pasiv
- Indicatori privind utilizarea activelor
- Rotatia stocurilor=Cifra de afaceri/Stocuri
- Durata de recuperare a creantelor=(Total creante/Cifra de afaceri)*360
- Durata de rambursare a datoriilor=(Datorii totale/Cifra de afaceri)*360
- Rata utilizarii activelor fixe=(Cifra de afaceri/Active fixe)*1000
- Rata de eficienta a activelor circulante=(Cifra de afaceri/Active circulante)*1000
- Viteza de rotatie a activelor circulante=(Active circulante/Cifra de afaceri)*360
- Indicatorii Profitabilitatii
- Marja profitului net=Profitul net/Cifra de afaceri
- Rata rentabilitatii activelor=(Profitul net/Active totale)*1000
- Rata rentabilitatii capitalurilor proprii=(Profitul net/Capitaluri proprii)*1000
- Formula pentru indicatorul de acoperire a dobanzii este: EBIT /Cheltuieli cu dobanda
- Gradul de indatorare = Total imprumuturi pe termen lung/Total capital
- Limite ale analizei indicatorilor
- Se regrupeaza in posturi asemanatoare toate elementele din bilant atat cele de activ cat si cele de pasiv. Elementele nesemnificative se cumuleaza cu alte elemente semnificative.
- Provizioanele constituite fie reduc elementele pentru care au fost create fie maresc capitalurile proprii, sumele ramase la indemana societatii folosindu-se in urmatorii ani.
- De cele mai multe ori,in practica, elementele in afara bilantului se ignora total, existand cazuri in care nici nu se inregistreaza in contabilitate elemente in clasa 8,(totul pana la depunerea dosarului pentru un credit la banca).
- Daca am acordat o garantie pentru un tert si acesta este la data realizarii analizei in stare de faliment sau intr-o incapacitate prelungita de plata va trebui sa luam in calcul riscul de a platii angajamentul (platim datoria in locul lui). Va trebui sa integram si aceste angajamente la datorii.
- In schimb, daca am primit un angajament, ne aflam intr-o incapacitate prelungita de plata si tertii (banci sau o societatati din cadrul grupului) care asteapta de la societate plati vor fi blocate si deci nu vom adauga la creante angajamentul primit deoarece acesta nu va fi facut. Iar daca angajamentul este onorat va trebui sa achitam datoria dupa o perioada de timp. La suma primita trebuie sa adaugam comisionanele si dobanzile pe care le platim pentru serviciul (creditul) primit si sa trecem suma de plata la datorii (eventual pe termen lung daca exista un rastimp de peste un an pana la inapoierea sumei). In acest caz vom adauga la contul de profit si pierdere si posibilele cheltuieli.
- O alta practica intalnita este realizarea inventarului la stocuri si imobilizari superficial. De multe ori se constatata si se inregistreaza stocuri depreciate sau active imobilizari care nu mai corespund cu cerintele standardului 16 "Imobilizari corporale". In practica chiar daca se constatata acestfel de situatii ,ele sunt ignorate de contabilitate deoarece are repercusiuni fiscale.
- Anumite elemente nu prezinta interes deoarece ponderea lor in total activ sau pasiv este nesemnificativa. Nu vor fi prezentate.
- Exista elemente care daca sunt incluse (repuse) in bilant implica modificarea contului de profit si pierdere prin cresterea sau scaderea unor cheltuieli sau venituri.
luni, 28 iunie 2010
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal,publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 28 iunie 2010 Partea I.
ART. VI
În termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţã se vor elabora de cãtre Ministerul Finanţelor Publice normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã, care vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
Modificare TVA
44. La articolul 140, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"(1) Cota standard este de 24% şi se aplicã asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxã sau care nu sunt supuse cotelor reduse."
---------------------------------------
Atentie : nu se modifica TVA cota redusa!
Redau mai jos extras din art.140 prin care a fost stabilta cota de TVA pana la data aparitiei modificarii prin OUG 58/28.06.2010
Din Legea 571/2003,Titlul VI -TVA
CAP. 8
Cotele de taxă
ART. 140
Cotele
(1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.144 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(21) Cota redusă de 5% ......
_________________________________________
Pana la 30.06.2010 urmeaza a se constitui prin decizie comisii de inventariere a stocurilor
aferente marfurilor,materii prime,auxiliare,produse finite,semifabricate,etc care au atasata deductibilitate de tva la nivel de 19%
La magazine cu amanuntul:
371 - 4428 = sold TVA neexigibila la 30.06.2010 x 0.2632
atentie la modificarea preturilor de raft si a casei de marcat !
Exemplu.
Detinem urmatoarele date,prin inventarierea magazinului:
Stoc 30.06.2010 =10.000 ,din care TVA neexigibila = 10000*19/119=1596.64,ad.com 10%=((10.000 -1596.64) x 10/110) =763.94
sau se poate calcula folosint adaosul mediu:k=(Si378+RC378)/[ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*19/119)]
evidenta contabila se prezinta astfel:
D371=10.000
C378=763.94
C4428=1596.64
D4424=1451.49( TVA de recuperat )
-----------------------------------------------------------------------
D4424= (1596.64 – (763.94*19 /100)=1596.64-145.15=1451.49 (tva de recuperat,de principiu, este format din tva deductibila aferenta marfurilor intrate in trecut ce se regaseste in soldul creditor al tva neexigibila(de stoc) si care la sf.lunii se reporteaza in tva de recuperat.Tva neexigibila mai are in componenta soldului si tva -ul aferent ad.comercial)
Se efectueaza regularizarea de tva de la 19% la 24%
atentie creste cu 5 puncte procentuale si NU cu 5%
Calcul:cresterea este ( 19 -24/19)=0.2632
Tva stoc la 30.06.2010=1596.64 x 0.2632)=420.23 (crestere de la 19% la 24%)
Modificarea c/v stocului de marfuri:
371-4428 = 420.23
-valoarea stocului de marfuri la 01.07.2010=10420.23, din care tva neexigibila(de stoc) sold C4428=2016.82 (10420.23 x 24/124),sau 1596.64+420.23=2016.87
-------------------------------------------
Intrare 02.07.2010 = 5000 ,la care se adauga:tva 24%,ad.com.10%
D371 - % = 6820
C378 =500
C401=6200
C4428=120 (tva la ad.comercial )
4426-4428=1200 (tva deductibila furnizor)
---------------------------------------------
formula contabila clasica de intrare:
D371 - % = 6820
C401=5000
C378=500
C4428=1320
4426-401=1200
_______________________
valoare stoc la 02.07.2010 = 10420.23+6820=17240.23
din care 17240.23 x 24/124=3336.82 tva de stoc ,neexigibila->C4428=3336.82
-----------------------------------------
Vanzare 31.07.2010
D411 - % = 17240.23
C707=13903.41
C4427=3336.82
--------------------------
(Si378+RC378)/ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*24/124) = 763.94+500/(10420.23+6820)-3336.87=1263.94/(17240.23-3336.87)=1263.94/13903.36=0.0909
C707=13903.41 x 0.0909=1263.82 ad.comercial realizat
D607=13903.41-1263.82=12639.59 ch.cu marfurile
------------------------------
scaderea gestiunii:
% - 371 = 17240.23
D607 =12639.59
D378=1263.82
D4428=3336.82
Inchidere tva
D4427- % = 3336.82
C4426=1200
C4423=2136.82
compensare tva
4423-4424=1451.49
________________________________
Tva de plata: 2136.82-1451.49=685.33
TVA de plata se justifica astfel :
(tva ad.com.500 x24/100) =>120+
tva ad.com stoc la 30.06.2010 in suma de 763.94*19 /100=>145.14+
tva colectat plus 5 puncte procentuale =>420.23
____________________
total de plata = 685.33
Problema
Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 1.800 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei):
Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric.
A. DP – Deducerea personala
B. VNL – Venitul net lunar
C. VI – Venitul impozabil
D. IS – Impozitul pe salarii
E. SN – Salariul net
___________________________________________
Rezolvare:
A. DP – Deducerea personala=270
Conf.OMF 1016/2005 ,algoritmul de calcul este : deducerea personala x [1-(VBL- 1.000)/2.000]
-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei;
Calcul:450 x [1-(1800-1000)/2000]=450 x [1-(800/2000)]=
450 x [1-0.40]=450 x 0.60=270
VBL=venitul brut lunar din salarii
Despre deducerea personala.
Conf.Codul Fiscal 2010 , Titlul III Impozitul pe venit. Cap. III Venituri din salarii , Art. 56 :
1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice(OMF 1016/2005).
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar.
________________________________________
B. VNL – Venitul net lunar=1503
Venitul net lunar este diferenta intre salariul tarifar (din cartea de munca) si contributiile salariale ale angajatului ( CAS, fondul de sanatate, fondul de somaj .)
CAS=10.50%=1800 x 10.50%=189
421-4312=189
fondul de somaj=0.50%=1800 x 0.50%=9
421-4372 = 9
fondul de sanatate=5.50%=1800 x 5.50%=99
421-4314=99
------------------------------------------------
total retineri din salariu= 297
Venitul net lunar=1800-297=1503
_____________________________________
C. VI – Venitul impozabil=1233
Venit impozabil = Venit net – ( Deducere de bază + Cheltuieli profesionale + Deducere suplimentară )= 1503-(270+0+0)=1233
Nota privind cheltuieli profesionale:Conf.Cod fiscal,art.21 alin(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului...
Ppotrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare,
...intră sub incidenţa acestei limite[...] servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale
Dpdv contabil :
6458/ alte chelt privind asig si prot sociala = 462/ creditori diversi
462=5311 -plata unor sume catre salariat privind cheltuieli profesionale
iar deductibilitatea sumei din ct 6458 se calculeaza la sf an , fiind deductibil 2% x fond salarii total, diferenta este nedeductibila fiscal .
nota privind deducerea suplimentara:
Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calcul astfel:
a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
________________________________________
D. IS – Impozitul pe salarii=197
Impozitul pe salarii=venitul impozabil x cota unica( imp.pe salariu) = 1233 x 16/100=197
___________________________________________
E. SN – Salariul net=1306
Salariul net=Venit net –impozitul pe salarii=1503-197=1306
Problema
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare Legea contributia pe care o reglementeaza.
A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati
B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca
C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc
D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj
E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii
O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006
Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS
Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS
Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
_________________________________
Rezolvare:
A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati=Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS
B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc =Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS
D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj=Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii=O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006
duminică, 27 iunie 2010
Problema
Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 960 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei):
Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric.
A. DP – Deducerea personala
B. VNL – Venitul net lunar
C. VI – Venitul impozabil
D. IS – Impozitul pe salarii
E. SN – Salariul net
________________________________
Raspuns:
Salariul brut=960
cu doua persoane in intretinere.
A. DP – Deducerea personala=450(nu se aplica deducere degresiva,se aplica la salarii brute intre 1001 si 3000 lei)
B. VNL – Venitul net lunar=801
C. VI – Venitul impozabil=351
D. IS – Impozitul pe salarii=56
E. SN – Salariul net=745
Problema
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie, Legea care o reglementeaza.
A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca
B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca
C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj
D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc
11. Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS
12. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
13. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS
14. Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS
15. Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS
_____________________________________
Raspuns:
A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS
B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS
C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj =Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS
D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale=Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS
E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc=Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS
Problema
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie,Legea care o reglementeaza.
A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator
B. Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca
C. Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca
D. Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
E. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca
1. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS
2. Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78
3. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b)
4. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a)
5. Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS
_________________________________________________
Rezolvare:
1.Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator=Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS
2.Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a)
3.Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b)
4.Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap=Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78
5.Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS
Problema
Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: veniturile aferente exerciţiului N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei şi amenzi datorate autorităţilor române – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat şi înregistrat în cursul exerciţiului N – 800 lei, din care plătit – 500 lei; Cota de impozit pe profit – 16%.
Care este suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N:
___________________________________________________
venituri=18000
cheltuieli=5000
--------------------
rezultat(profit contabil)=13000
Baza de impozitare= 13000+400+1100+800-2000=13300
Impozit pe profit= 13300*16/100=2128
Calcul:2128( impozit datorat) -500( impozit achitat) = 1628(impozit pe profit de plata )
-suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N=1628
-------------------
Se storneaza suma de 800 lei,impozit pe profit calculat anterior
691-441 = 800lei(in rosu)
-se repune impozit pe profit calculat 01.01.n la data calculului
691-441=2128lei
-se declara la adm.financiara: 2128 - 800=1328lei
-se achita la BS suma de 1628lei
441-5121=1628
Problema
Un contribuabil platitor de impozit pe profit a efectuat, in baza unui contract de sponsorizare, cheltuieli de 1.500 lei.
Contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei;
Venituri din prestari de servicii = 200 lei;
Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei;
Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei;
Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei, inclusiv cheltuielile cu sponsorizarea;
Ce suma poate deduce contribuabilul din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal ?
____________________________________________
Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei;
Venituri din prestari de servicii = 200 lei;
------------------------------------------------
total venituri=100200
Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei;
Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei;
Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei
Din "Alte cheltuieli de exploatare" = 9.000 lei se scad cheltuielile cu sponsorizarea
in suma de 1500 lei = 7500 lei
-------------------------------------------
total cheltuieli (fara ch.cu sponsorizare)= 84500 lei
Conditia pentru deductibilitatea ch.de sponsorizare este sa nu depaseasca 20%
din impozitul pe profit si sa fie calculate la nivel de max.3 la mie aplicata la cifra de
afaceri.
Prima conditie:
-Cifra de afaceri = total venituri(in cazul de fata)=100200lei
calcul: 100200 * 3/1000=300,60 lei -ch.deductibile privind sponsorizarea
Conditia a doua:
venituri= 100200
cheltuieli=84500
-------------------------
rezultat(profit)15700lei
Impozit pe profit= 15700 *16/100=2512lei
-deductibilitatea 20% din impozit pe profit datorat
calcul:2512*20/100=502.40lei(limita maxima a ch.cu sponsorizarea admisa la
deductibilitate fiscala)
-suma ce poate fi dedusa de contribuabil din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal,este de 300,60 lei
Problema
O societate comerciala a avut in exercitiul N venituri 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. din care cheltuieli cu provizioanele de 200 u.m., considerate nedeductibile fiscal. In exercitiul N+1 provizionul ramane fara obiect si se desfiinteaza. In exercitiul N+1 s-au inregistrat venituri de 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. si nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile fiscal.
Sa se calculeze raportul dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1.
_______________________________________
Exercitiul N
Venituri totale= 2000
Cheltuieli totale = 1000
-----------------------
Rezultat(profit) = 1000
Baza de impozitare= 1000+200(cheltuieli cu provizioane)=1200
calcul impozit pe profit: 1200*16/100=192
Impozit pe profit in ex.N = 192
Exercitiul N+1
Venituri totale= 2000
Cheltuieli totale = 1000
-----------------------
Rezultat(profit) = 1000
Baza de impozitare= 1000-200(venituri din provizioane anulate)=800
calcul impozit pe profit: 800*16/100=128
Impozit pe profit in ex.N+1 = 128
Raportul impozit pe profit N/N+1 = 192/128=1.50
Problema
O societate comerciala a inregistrat in exercitiul financiar N venituri impozabile 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m., din care cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 200 u.m. In exercitiul N+1 societatea a inregistrat venituri impozabile 2.000 u.m. si cheltuieli 1.000 u.m. Nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile. In urma unei contestatii, amenda a fost anulata. Sa se calculeze diferenta dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1.
___________________________________________________
Ex.N
venituri impozabile = 2.000
cheltuieli totale 1.000
---------------------------
Rezultat(profit) = 1000
Baza de impozitare = 1000+200=1200 *16/100=192
Impozit pe profit = 192
_________________________
Ex.N+1
venituri impozabile = 2.000
cheltuieli totale 1.000
---------------------------
Rezultat(profit) = 1000
Baza de impozitare = 1000-200=800 *16/100=128
Impozit pe profit = 128
--------------------------
Diferenta 192-128=64
Problema
O societate comercial prezinta gradul de indatorare de 5, venituri impozabile totale 2.000 u.m., din care venituri din diferente de curs valutar 50 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m. din care cheltuieli cu dobanzile 500 u.m., si cheltuieli din diferente de curs valutar 100 u.m. (aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului). Sa se calculeze impozitul pe profit.
____________________________________________________
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazuta gradului de indatorare.
-------------------------
Conform gr.de indatorare mai mare de 3,si anume 5,dobanzile si diferentele de curs valutare negative sunt nedeductibile fiscal.
venituri impozabile totale = 2.000
cheltuieli totale = 1.000
____________________________________
rezultat(profit) = 1000
Baza de impozitare = 1000+500+(100-50) =1550
Calcul impozit pe profit = 1550*16/100=248
Impozit pe profit = 248
Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” face parte din grupa 66 “Cheltuieli financiare” şi este un cont de cheltuieli, care funcţionează după regula conturilor de activ.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind diferențele de curs valutar.
În debitul contului 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” se înregistrează:
* diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanțelor în valută (267, 411, 413, 451, 453, 456, 461);
* diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite, la decontarea acestora (232, 234, 409);
* diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (232, 234, 267, 409, 411, 413, 418, 451, 453, 456, 461);
* diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută (512, 531, 541);
* diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor încasate, la decontarea acestora (419);
* diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 419, 451, 453, 455, 462, 509);
* diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a disponibilităților bancare în valută, a disponibilităților în valută existente în casierie, precum și a depozitelor și altor valori de trezorerie în valută (512, 531, 541, 542, 267, 508);
* diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (267, 508, 541, 542);
* diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într-o entitate externă care a fost cuprinsă în consolidare (107);
* diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină (106).
Se închide la sfârşitul perioadei prin debitul contului 121 “Profit sau pierdere”.
Nu are sold la sfârşitul perioadei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)