ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal,publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 28 iunie 2010 Partea I. ART. VI În termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţã se vor elabora de cãtre Ministerul Finanţelor Publice normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã, care vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului. Modificare TVA 44. La articolul 140, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "(1) Cota standard este de 24% şi se aplicã asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxã sau care nu sunt supuse cotelor reduse." --------------------------------------- Atentie : nu se modifica TVA cota redusa! Redau mai jos extras din art.140 prin care a fost stabilta cota de TVA pana la data aparitiei modificarii prin OUG 58/28.06.2010 Din Legea 571/2003,Titlul VI -TVA CAP. 8 Cotele de taxă ART. 140 Cotele (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.144 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. (21) Cota redusă de 5% ...... _________________________________________ Pana la 30.06.2010 urmeaza a se constitui prin decizie comisii de inventariere a stocurilor aferente marfurilor,materii prime,auxiliare,produse finite,semifabricate,etc care au atasata deductibilitate de tva la nivel de 19% La magazine cu amanuntul: 371 - 4428 = sold TVA neexigibila la 30.06.2010 x 0.2632 atentie la modificarea preturilor de raft si a casei de marcat ! Exemplu. Detinem urmatoarele date,prin inventarierea magazinului: Stoc 30.06.2010 =10.000 ,din care TVA neexigibila = 10000*19/119=1596.64,ad.com 10%=((10.000 -1596.64) x 10/110) =763.94 sau se poate calcula folosint adaosul mediu:k=(Si378+RC378)/[ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*19/119)] evidenta contabila se prezinta astfel: D371=10.000 C378=763.94 C4428=1596.64 D4424=1451.49( TVA de recuperat ) ----------------------------------------------------------------------- D4424= (1596.64 – (763.94*19 /100)=1596.64-145.15=1451.49 (tva de recuperat,de principiu, este format din tva deductibila aferenta marfurilor intrate in trecut ce se regaseste in soldul creditor al tva neexigibila(de stoc) si care la sf.lunii se reporteaza in tva de recuperat.Tva neexigibila mai are in componenta soldului si tva -ul aferent ad.comercial) Se efectueaza regularizarea de tva de la 19% la 24% atentie creste cu 5 puncte procentuale si NU cu 5% Calcul:cresterea este ( 19 -24/19)=0.2632 Tva stoc la 30.06.2010=1596.64 x 0.2632)=420.23 (crestere de la 19% la 24%) Modificarea c/v stocului de marfuri: 371-4428 = 420.23 -valoarea stocului de marfuri la 01.07.2010=10420.23, din care tva neexigibila(de stoc) sold C4428=2016.82 (10420.23 x 24/124),sau 1596.64+420.23=2016.87 ------------------------------------------- Intrare 02.07.2010 = 5000 ,la care se adauga:tva 24%,ad.com.10% D371 - % = 6820 C378 =500 C401=6200 C4428=120 (tva la ad.comercial ) 4426-4428=1200 (tva deductibila furnizor) --------------------------------------------- formula contabila clasica de intrare: D371 - % = 6820 C401=5000 C378=500 C4428=1320 4426-401=1200 _______________________ valoare stoc la 02.07.2010 = 10420.23+6820=17240.23 din care 17240.23 x 24/124=3336.82 tva de stoc ,neexigibila->C4428=3336.82 ----------------------------------------- Vanzare 31.07.2010 D411 - % = 17240.23 C707=13903.41 C4427=3336.82 -------------------------- (Si378+RC378)/ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*24/124) = 763.94+500/(10420.23+6820)-3336.87=1263.94/(17240.23-3336.87)=1263.94/13903.36=0.0909 C707=13903.41 x 0.0909=1263.82 ad.comercial realizat D607=13903.41-1263.82=12639.59 ch.cu marfurile ------------------------------ scaderea gestiunii: % - 371 = 17240.23 D607 =12639.59 D378=1263.82 D4428=3336.82 Inchidere tva D4427- % = 3336.82 C4426=1200 C4423=2136.82 compensare tva 4423-4424=1451.49 ________________________________ Tva de plata: 2136.82-1451.49=685.33 TVA de plata se justifica astfel : (tva ad.com.500 x24/100) =>120+ tva ad.com stoc la 30.06.2010 in suma de 763.94*19 /100=>145.14+ tva colectat plus 5 puncte procentuale =>420.23 ____________________ total de plata = 685.33

Problema

Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 1.800 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei): Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric. A. DP – Deducerea personala B. VNL – Venitul net lunar C. VI – Venitul impozabil D. IS – Impozitul pe salarii E. SN – Salariul net ___________________________________________ Rezolvare: A. DP – Deducerea personala=270 Conf.OMF 1016/2005 ,algoritmul de calcul este : deducerea personala x [1-(VBL- 1.000)/2.000] -pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei; Calcul:450 x [1-(1800-1000)/2000]=450 x [1-(800/2000)]= 450 x [1-0.40]=450 x 0.60=270 VBL=venitul brut lunar din salarii Despre deducerea personala. Conf.Codul Fiscal 2010 , Titlul III Impozitul pe venit. Cap. III Venituri din salarii , Art. 56 : 1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. (2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice(OMF 1016/2005). Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. (3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. ________________________________________ B. VNL – Venitul net lunar=1503 Venitul net lunar este diferenta intre salariul tarifar (din cartea de munca) si contributiile salariale ale angajatului ( CAS, fondul de sanatate, fondul de somaj .) CAS=10.50%=1800 x 10.50%=189 421-4312=189 fondul de somaj=0.50%=1800 x 0.50%=9 421-4372 = 9 fondul de sanatate=5.50%=1800 x 5.50%=99 421-4314=99 ------------------------------------------------ total retineri din salariu= 297 Venitul net lunar=1800-297=1503 _____________________________________ C. VI – Venitul impozabil=1233 Venit impozabil = Venit net – ( Deducere de bază + Cheltuieli profesionale + Deducere suplimentară )= 1503-(270+0+0)=1233 Nota privind cheltuieli profesionale:Conf.Cod fiscal,art.21 alin(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului... Ppotrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, ...intră sub incidenţa acestei limite[...] servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale Dpdv contabil : 6458/ alte chelt privind asig si prot sociala = 462/ creditori diversi 462=5311 -plata unor sume catre salariat privind cheltuieli profesionale iar deductibilitatea sumei din ct 6458 se calculeaza la sf an , fiind deductibil 2% x fond salarii total, diferenta este nedeductibila fiscal . nota privind deducerea suplimentara: Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calcul astfel: a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav; b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat. ________________________________________ D. IS – Impozitul pe salarii=197 Impozitul pe salarii=venitul impozabil x cota unica( imp.pe salariu) = 1233 x 16/100=197 ___________________________________________ E. SN – Salariul net=1306 Salariul net=Venit net –impozitul pe salarii=1503-197=1306

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare Legea contributia pe care o reglementeaza. A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006 Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS _________________________________ Rezolvare: A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati=Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc =Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj=Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii=O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006

Problema

Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 960 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei): Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric. A. DP – Deducerea personala B. VNL – Venitul net lunar C. VI – Venitul impozabil D. IS – Impozitul pe salarii E. SN – Salariul net ________________________________ Raspuns: Salariul brut=960 cu doua persoane in intretinere. A. DP – Deducerea personala=450(nu se aplica deducere degresiva,se aplica la salarii brute intre 1001 si 3000 lei) B. VNL – Venitul net lunar=801 C. VI – Venitul impozabil=351 D. IS – Impozitul pe salarii=56 E. SN – Salariul net=745

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie, Legea care o reglementeaza. A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc 11. Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS 12. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS 13. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS 14. Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS 15. Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS _____________________________________ Raspuns: A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj =Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale=Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc=Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie,Legea care o reglementeaza. A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator B. Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca C. Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca D. Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap E. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca 1. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS 2. Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78 3. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b) 4. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a) 5. Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS _________________________________________________ Rezolvare: 1.Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator=Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS 2.Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a) 3.Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b) 4.Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap=Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78 5.Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS

Problema

Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: veniturile aferente exerciţiului N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei şi amenzi datorate autorităţilor române – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat şi înregistrat în cursul exerciţiului N – 800 lei, din care plătit – 500 lei; Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N: ___________________________________________________ venituri=18000 cheltuieli=5000 -------------------- rezultat(profit contabil)=13000 Baza de impozitare= 13000+400+1100+800-2000=13300 Impozit pe profit= 13300*16/100=2128 Calcul:2128( impozit datorat) -500( impozit achitat) = 1628(impozit pe profit de plata ) -suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N=1628 ------------------- Se storneaza suma de 800 lei,impozit pe profit calculat anterior 691-441 = 800lei(in rosu) -se repune impozit pe profit calculat 01.01.n la data calculului 691-441=2128lei -se declara la adm.financiara: 2128 - 800=1328lei -se achita la BS suma de 1628lei 441-5121=1628

Problema

Un contribuabil platitor de impozit pe profit a efectuat, in baza unui contract de sponsorizare, cheltuieli de 1.500 lei. Contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare: Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei; Venituri din prestari de servicii = 200 lei; Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei; Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei; Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei, inclusiv cheltuielile cu sponsorizarea; Ce suma poate deduce contribuabilul din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal ? ____________________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei; Venituri din prestari de servicii = 200 lei; ------------------------------------------------ total venituri=100200 Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei; Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei; Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei Din "Alte cheltuieli de exploatare" = 9.000 lei se scad cheltuielile cu sponsorizarea in suma de 1500 lei = 7500 lei ------------------------------------------- total cheltuieli (fara ch.cu sponsorizare)= 84500 lei Conditia pentru deductibilitatea ch.de sponsorizare este sa nu depaseasca 20% din impozitul pe profit si sa fie calculate la nivel de max.3 la mie aplicata la cifra de afaceri. Prima conditie: -Cifra de afaceri = total venituri(in cazul de fata)=100200lei calcul: 100200 * 3/1000=300,60 lei -ch.deductibile privind sponsorizarea Conditia a doua: venituri= 100200 cheltuieli=84500 ------------------------- rezultat(profit)15700lei Impozit pe profit= 15700 *16/100=2512lei -deductibilitatea 20% din impozit pe profit datorat calcul:2512*20/100=502.40lei(limita maxima a ch.cu sponsorizarea admisa la deductibilitate fiscala) -suma ce poate fi dedusa de contribuabil din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal,este de 300,60 lei

Problema

O societate comerciala a avut in exercitiul N venituri 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. din care cheltuieli cu provizioanele de 200 u.m., considerate nedeductibile fiscal. In exercitiul N+1 provizionul ramane fara obiect si se desfiinteaza. In exercitiul N+1 s-au inregistrat venituri de 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. si nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile fiscal. Sa se calculeze raportul dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1. _______________________________________ Exercitiul N Venituri totale= 2000 Cheltuieli totale = 1000 ----------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare= 1000+200(cheltuieli cu provizioane)=1200 calcul impozit pe profit: 1200*16/100=192 Impozit pe profit in ex.N = 192 Exercitiul N+1 Venituri totale= 2000 Cheltuieli totale = 1000 ----------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare= 1000-200(venituri din provizioane anulate)=800 calcul impozit pe profit: 800*16/100=128 Impozit pe profit in ex.N+1 = 128 Raportul impozit pe profit N/N+1 = 192/128=1.50

Problema

O societate comerciala a inregistrat in exercitiul financiar N venituri impozabile 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m., din care cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 200 u.m. In exercitiul N+1 societatea a inregistrat venituri impozabile 2.000 u.m. si cheltuieli 1.000 u.m. Nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile. In urma unei contestatii, amenda a fost anulata. Sa se calculeze diferenta dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1. ___________________________________________________ Ex.N venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+200=1200 *16/100=192 Impozit pe profit = 192 _________________________ Ex.N+1 venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000-200=800 *16/100=128 Impozit pe profit = 128 -------------------------- Diferenta 192-128=64

Problema

O societate comercial prezinta gradul de indatorare de 5, venituri impozabile totale 2.000 u.m., din care venituri din diferente de curs valutar 50 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m. din care cheltuieli cu dobanzile 500 u.m., si cheltuieli din diferente de curs valutar 100 u.m. (aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului). Sa se calculeze impozitul pe profit. ____________________________________________________ In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazuta gradului de indatorare. ------------------------- Conform gr.de indatorare mai mare de 3,si anume 5,dobanzile si diferentele de curs valutare negative sunt nedeductibile fiscal. venituri impozabile totale = 2.000 cheltuieli totale = 1.000 ____________________________________ rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+500+(100-50) =1550 Calcul impozit pe profit = 1550*16/100=248 Impozit pe profit = 248 Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” face parte din grupa 66 “Cheltuieli financiare” şi este un cont de cheltuieli, care funcţionează după regula conturilor de activ. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind diferențele de curs valutar. În debitul contului 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” se înregistrează: * diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanțelor în valută (267, 411, 413, 451, 453, 456, 461); * diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite, la decontarea acestora (232, 234, 409); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (232, 234, 267, 409, 411, 413, 418, 451, 453, 456, 461); * diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută (512, 531, 541); * diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor încasate, la decontarea acestora (419); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 419, 451, 453, 455, 462, 509); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a disponibilităților bancare în valută, a disponibilităților în valută existente în casierie, precum și a depozitelor și altor valori de trezorerie în valută (512, 531, 541, 542, 267, 508); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (267, 508, 541, 542); * diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într-o entitate externă care a fost cuprinsă în consolidare (107); * diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină (106). Se închide la sfârşitul perioadei prin debitul contului 121 “Profit sau pierdere”. Nu are sold la sfârşitul perioadei.

Problema

O societate comerciala cumpara din strainatate marfuri in valoare de 1.000 euro. Cursul leu/euro la data facturarii este de 3,5. La o luna plateste 50 % din datoria comerciala, cursul leu/euro 3,7. Dupa doua luni plateste si diferenta, curs leu/euro 3,4. Care este profitul (pierderea) exclusiv din aceste operatii. ___________________________________________________ -datorie in lei la data cumpararii=1000*3.5=3500 -plata la 30 zile = 500*3.7=1850 -plata la 60 zile =500*3.4=1700 __________________________________ total achitat 1850+1700=3550 diferenta =suma datorata 3500- suma achitata 3550= - 50 Conform ordinului 3055 “ La finele fiecarei luni, creantele si datoriile în valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României din ultima zi bancara a lunii în cauza. Diferentele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute. În acest caz, diferentele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz .“

Problema

Societatea„X” SRL are rezerve statutare 500 u.m., capital social 1.000 u.m., rezultatul reportat (pierdere) 500 u.m., alte rezerve 2.000 u.m., imprumuturi bancare romanesti (cu termen peste un an) 10.000 u.m. (valori medii ale perioadei). In exercitiul financiar curent a obtinut venituri impozabile de 2.000 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m., din care 500 u.m. cheltuieli cu dobanzile. Sa se calculeze impozitul pe profit. __________________________________________________________ Se calculeaza capitalul propriu: 1.rezerve statutare = 500 2.capital social =1000 3.rezultatul reportat (pierdere)= 500 4.alte rezerve 2.000 ----------------------- total capital propriu = 3000 Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. _____________________ Gradul de indatorare = capital propriu / imprumuturi cu termen peste un an Grd=10000/3000=3.33 Societatea comerciala are gradul de indatorare de 3.33,conditie neindeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. -in acest caz ch.cu dobanzile de 500 sunt nedeductibile fiscal integral ______________________________ venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+500=1500 *16/100=240 Impozit pe profit = 240 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

Societatea „X” SRL are rezerve statutare 500 u.m., capital social 1.000 u.m., rezultatul reportat (pierdere) 500 u.m., alte rezerve 2.000 u.m., imprumuturi bancare din Romania (cu termen peste un an) 5.000 u.m. (valori medii ale perioadei). In exercitiul financiar curent a obtinut venituri impozabile de 2.000 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m., din care 500 u.m. cheltuieli cu dobanzile. Sa se calculeze impozitul pe profit. _____________________________________________ Se calculeaza capitalul propriu: 1.rezerve statutare = 500 2.capital social =1000 3.rezultatul reportat (pierdere)= 500 4.alte rezerve 2.000 ----------------------- total capital propriu = 3000 Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. _____________________ Gradul de indatorare = imprumuturi cu termen peste un an/capital propriu Grd=5000/3000=1.67 Societatea comerciala are gradul de indatorare de 1.67,conditie indeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. -in acest caz ch.cu dobanzile de 500 sunt deductibile fiscal integral ______________________________ venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000 *16/100=160 Impozit pe profit = 160 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

O societate comerciala are gradul de indatorare de 2. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile: Venituri impozabile totale = 2.000 u.m.; cheltuieli totale = 1.000 u.m., din care cheltuieli cu dobanzile 500 u.m. __________________________________ Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. Societatea comerciala are gradul de indatorare de 2,conditie indeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. Venituri totale=2000 Cheltuieli totale =1000 _________________________ Rezultatat(profit)=1000 Impozit pe profit: 1000*16/100=160 691-441=160 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

O societate comerciala inregistreaza venituri de 2.000 u.m. din care dividende primite de la o persoana juridica romana 100 u.m., cheltuieli 1.000, din care impozitul pe profit datorat in perioada anterioara 100 u.m. si provizioane pentru litigii nedeductibile fiscal de 100 u.m. Sa se calculeze impozitul pe profit. ____________________________________ 1.- nu se aplică impozit asupra dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. 2.criteriilor de recunoastere a provizioanelor, sunt: – pentru litigiul cu clientii: * exista o obligatie curenta legala, generata de un eveniment trecut (livrarea produselor de o calitate necorespunzatoare); * este probabila o iesire de resurse pentru a onora obligatia (plata despagubirilor); * exista o evaluare credibila. Daca cele trei criterii de recunoastere a provizioanelor sunt indeplinite,se va constitui un provizion . Constituirea provizionului se va inregistra in contabilitate astfel: 6812 = 1511 3.Cheltuielile cu impozitul pe profit datorat in perioada anterioara de 100 u.m. NU poate fi luate in calcul deoarece ele NU apartin prezentului exercitiu financiar. Calcul: Venituri totale = 2000 Celtuieli totale=1000 ________________ Rezultat= 1000(profit) Baza de impozitare= profit+ch.neded.- venituri neimp. Baza de impozitare= 1000+100(litigii nedeductibile fiscal ) - 0=1100 Calcul: 1100*16/100=176 691-441=176

Problema

O societate comerciala are venituri impozabile de 2.000 u.m., si cheltuieli deductibile 1.000 u.m. Capitalul social este de 1.000 u.m. Sa se calculeze diferenta dintre impozitul pe profit, calculat cu si fara constituirea rezervei legale. ________________________________________ Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. Calcul impozit pe profit fara rezerva legala. Venituri totale impozabile =2000 Cheltuieli deductibile =1000 Profit = 1000 Impozit pe profit 1000*16/100=160 Calcul impozit pe profit cu rezerva legala. Profit inainte de const.rez.legale=1000*5/100=50 Venituri totale impozabile =2000 Cheltuieli deductibile =1000 + 50=1050 Profit = 950 Impozit pe profit 950*16/100=152 ___________________________________ diferenta : 160-152 = 8 Cota de 5% reprezentând rezerva se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) .

Problema

O societate comerciala are venituri impozabile de 5.000 u.m., din care inregistrate in conturile 701 – 1.000 u.m., 704 - 2000 u.m., 707 – 1000 u.m., iar cheltuieli (exclusiv impozitul pe profit) – 4.000 u.m dintre care cheltuieli cu sposorizarea de 20 u.m . Ce suma poate fi sponsorizata ca fiind deductibila in impozitul pe profit, conform Codului fiscal ? ___________________________________ Potrivit prevederilor art.21 alin (4) lit. p. din Codul Fiscal, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scazute din impozitul pe profit datorat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Cifra de afaceri este: ct.701=1000 ct.704=2000 ct.707=1000 __________________ total=4000 Calcul: 4000*3/1000=12 suma ce poate fi sponsorizata ca fiind deductibila in impozitul pe profit este de 12. _______________________ In problema se mentioneaza ca veniturile sunt de 5000 si ca sunt impozabile insa NU toate veniturile sunt incluse in cifra de afaceri,in cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile exceptionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din exploatare,mai puţin rabaturile,remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preţurile pieţei, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Problema

O societate comerciala are in trimestrul 1 venituri impozabile cumulate de 1.000 u.m., cheltuieli cumulate de 500 u.m., intre care amenzi datorate catre Garda Financiara de 100 u.m. si penalitati de intarziere catre SC „X” SRL de 100 u.m. Sa se calculeze impozitul pe profit. ___________________________________________ a)Rezultatul(profit contabil(Pc))= Venituri total (Vt) - Cheltuieli totale (Ct) Pc= 1000-500=500 b)Amenzile catre GF sunt nedeductibile(Cnd)=100 6581- 448=100 448-5121=100 c)Penalitatile de intarziere catre SC "X" SRL sunt deductibile deoarece la firma "X" sunt venituri impozabile.(Nu se adauga la baza de impozitare)=100 658-401=100 401- 5121=100 Baza de impozitare(Bi)= Profitul contabil(Pc) + Ch.ndeductibile(Cnd) - Venituri neimpozabile(Vni) Bi= 500+100 - 0 = 600 Impozitul pe profit(Ip)= Bi*16/100 Ip= 600*16/100=96 691-441=96 441-5121=96

Problema

O societate comerciala inregistreaza in trimestrul 3, venituri cumulate de 3.000 u.m. Cheltuielile cumulate, inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit este 2.000 u.m. Impozitul pe profit datorat pe primele 2 trimestre este de 100 u.m., din care a platit 50 u.m. Dintre veniturile obtinute, 200 u.m. sunt venituri din dividende de la persoane juridice romane. Sa se calculeze impozitul pe profit de plata la sfarsitul trimestrului 3. ___________________________ in trimestrul 3 : a)Venituri totale(Vt)=3000 b)Cheltuieli totale(Ct)=2000 Rezultat(Profit contabil(Pc))=Vt-Ct Pc=Vt-Ct=3000-2000=1000 c)Impozitul datorat pe trim.1+2=100 a fost inclus in cheltuieli totale(Ct) la trim.3 cu formula 691 - 441 = 100,sunt ch.nedeductibile d)Veniturile de 200 u.m. sunt neimpozabile deoarece sunt venituri din dividende ce au fost impozitate si sunt incluse la trim.3 in total venituri(Vt) prin formula: 5121- 768 = 200 (in T1+T2) Baza de impozitare(Bi)= Profitul contabil(Pc)+Cheltuieli ndedeductibile(Cnd) - Venituri neimpozabile(Vni) Bi= 1000+100-200=900 Impozitul pe profit(Ip)= Baza de impozitare * 16/100 Ip=900*16/100=144 Storno impozit pe profit trim.1+2 691 - 441 = - 100 (rosu) se repune: 691-441=144 Se declara (diferenta 100 (declarata in T1+T2)- 144 in T3) =>44 Suma datorata la bugetul de stat ca impozit pe profit= Impozit datorat(de la 01.01 N)- impozitul pe profit achitat anterior(ex: in trim2.) Sd= 144 -50 = 94 Plata: 441 - 5121 = 94

Problema

O societate comerciala a inregistrat urmatoarele venituri: V1 = 300, V2 = 400, V3 = 500 si urmatoarele cheltuieli : C1 = 200, C2 = 300, C3 = 400 (u.m.). Sa se calculeze profitul net (dividendul brut) in situatia cand V1 este un venit neimpozabil, iar C3 este o cheltuiala nedeductibila fiscal. _______________________ Profitul contabil(Pc) = Venituri totale(Vt) - cheltuieli totale(Ct) Pc= Vt-Ct Pc= (300+400+500)-(200+300+400) Pc=1200-900 Pc=300 Baza de impozitare(Bi) = Profitul contabil(Pc) +Cheltuieli nedeductibile(Cnd)-Venituri neimpozabile (Vni) Bi=Pc+Cnd-Vni Bi=300+400-300 Bi=400 Impozitul pe profit(Ip)= Baza de impozitare(Bi) * 16/100 Ip=Bi*16/100 Ip= 400*16/100 Ip=64 Profitul net(Pn)=Profitul contabil(Pc) - Impozitul pe profit(Ip) Pn=Pc-Ip Pn=400-64 Pn=336 Dividend brut(Db)=Profit net(Pn) Db=336

Problema

O societate comerciala a realizat un profit brut contabil de 1.000 u.m. Sa se calculeze diferenta dintre dividendele nete incasate de asociatii persoane fizice A si B, care au o participatie la capitalul social de 60 % si respectiv 40 %. (nota: nu foloseste la nimic,e o problema didactica) ___________________________ Rezolvare: Numai profitul net se poate repartiza la dividende. Profit brut contabil= 1000 Impozit pe profit = 1000*16%=160 Profit net = 1000-160=840 Asociatul A detine 60% = 840 * 60%=504 dividend brut Asociatul B detine 40% = 840 * 40%=336 dividend brut. Calcul dividende nete: Asociatul A = 504 -(504*16/100)=504-80.64= 423.36 Asociatul B = 336 -(336 *16/100)=336 - 53.76=282.24 Diferenta: 423.36-282.24 =141.12 Raspuns: 141.12 Se observa ca actionarul A are de plata impozit pe dividende cu 50% mai mult decat actionarul B desi detine 60% din capitalul social,iar actionarul B detine 40%.Actionarul A detine cu 20% mai mult capital social decat actioarul B,adica 50% mai mult fata de actionarul B.

Problema

O societate comerciala a decis sa plateasca 4.500 Ron drept dividend net unei alte persoane juridice actionare. Sa se calculeze impozitul pe dividende pe care trebuie sa-l plateasca societatea comerciala. ________________________ Rezolvare: 1.Intre perosane juridice impozitul pe dividende este de 10% 2.Suma de 4500 este un dividend net. Daca se noteaza cu x dividendul brut,avem: x-(x*10/100)= 4500 x-(x*1/10) = 4500 se aduce la acelasi numitor: 10 x - x = 4500 9x = 4500 x= 4500/9 = 500 __________________ 4500 (dividend net) + 500 = 5000(dividend brut) Impozit pe dividend = 5000 *10/100 =500 D457 - % = 5000 C446 = 500 C5121/5311= 4500 446 - 5121 = 500

Dividende

Notiunea de dividend este definita atat in Legea nr. 31/1990, cat si in Legea 571/2003. Fiecare dintre cele doua legi curprind aspecte diferite ale aceleiasi notiuni. O societate comerciala a obtinut in exercitiul financiar N un profit brut de 1.000 u.m. La inceputul exercitiului urmator, profitul net, respectiv dividendul brut, se reporteaza si se asteapta hotararea AGA. In urma hotararii AGA, tot profitul net este distribuit actionarilor persoane fizice. Sa se calculeze dividendul net, platit acestor persoane. Calcul: -Profitul brut NU poate fi repartizat actionarilor.Din profitul brut se deduce impozitul pe profit 16% obtinadu-se profitul net. Anul N 1000 * 16 % = 160 691 - 441 = 160 Anul N+1 -Profitul net de 1000-160=840 (dividend brut) 121-117 = 840 (se asteapta hotararea AGA) 117 - 457 = 840 dividende brute (cf.hot.AGA) Dividendele (nete) se deconteaza dupa ce s-a dedus impozitul pe dividende (venit persoane fizice) de 16 % 840 *16%=134.40 impozit pe dividende 705.60 = dividende Plata impozitului pe dividende se face inaintea platii dividendelor nete. 446 - 5121 = 134.40 Plata dividendelor nete: D457 - % = 840 C446 = 134.40 C5121/5311 = 705.60 ______________________ Atentie: La indeplinirea termenului de 6 luni de la data Procesului verbal de distribuire a dividendelor, societatea plateste din proprie initiativa dividendele si impozitul aferent asociatilor, pentru evitarea daunelor interese (dobanda la nivelul dobanzii de referinta BNR). Exemplu: Societatea a virat pana la data de 31.12 n+1 impozitul pe dividende si le-a declarat la 25.01 n+2 dar nu a achitat dividendele nete actionarilor timp de 365 de zile(tot anul N+2) Dobanda BNR= 6.5% (in anul N+2) Dobanda /zi = 0.0178% ( 6.5%/365 zile) 705.60 *0.0178% = 12.57 658 - 462 (analitic X ) = 12.57 plata (31.12.n+2) 462 - 5311/5121 = 12.57 -Atunci cand adunarea generala a actionarilor/asociatilor decide sa majoreze capitalul social din profitul net al unui exercitiu financiar, suma respectiva: 1. nu este considerata dividend daca majorarea se face respectandu-se proportia participarii actionarilor/asociatilor la capitalul social; 2. este considerata dividend si in consecinta trebuie impozitata suma ca si dividend daca nu se respecta aceasta proportie, rezultand in urma majorarii o noua structura a capitalului social.(O noua structura a capitalului social are ca si cost impozitul pe dividende,dar costul este convenabil si se amortizeaza in viitor daca se urmareste o repozitionare a asociatilor si implicit o noua structura de repartitie a dividendelor)

Regimul degresiv de amortizare fiscala

Se calculeza amortizarea anuala a unui mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul degresiv de amortizare fiscala. Cotele de amortizare degresiva sunt: 1.5 pentru (DA) intre 2 ani si 5 ani 2.0 pentru (DA) intre 5 ani si 10 ani 2.5 pentru (DA) peste 10 ani ___________________________ Mijlocul fix in exemplul dat se incadreaza in cota de 1.5 Se calculeaza cota anuala liniara= 100% / 5 ani=20% Se calculeaza amortizare anuala liniara= 6000*20%=1200,limita a amortizarii degresive. _______________________________ calcul metoda degresiva 1.5 se aplica la cota anuala liniara de 20% 20 %*1.5= 30% anul 1 = 6000 * 30%=1800 (diferenta 6000-1800=4200) anul 2 = 4200 *30% = 1260 (diferenta 4200-1260=2940) anul 3 = 2940 * 30% = 882 ....STOP ! se observa suma amortizarii degresive in anul 3 de 882 este mai mica decat suma amortizarii liniare care este de 1200/an consecinta: din anul 3 si pana la anul 5 inclusiv,se aplica amortizarea liniara la (VI) ramasa,conf.legii,care este de 2940 amortizarea anuala este: 2940/3=980/an anul 3 = 980 (diferenta 2940-980=1960) anul 4 = 980 (diferenta 1960-980=980) anul 5 = 980 (diferenta 980-980= 0)

Exemplu de amortizare accelerata

Se calculeza amortizarea fiscala a ultimei luni pentru un mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul anual de amortizare accelerata si limita maxima permisa de lege in primul an. (rezultatul va fi scris cu doua zecimale dupa virgula ,nu se va specifica unitatea de masura) calcul: a)primul an (am.accelerata 50% din VI) 6.000 *0.50=3.000 681x- 281x = 3.000 b)anul 2,diferenta neamortizata in luni:4ani*12=48 de luni,in valoare VI= 6000-3000=3000 amortizare liniara(cf.legii obligatorie) 3000/48=62.50/luna Deci in ultima luna amortizarea este de 62.50

kit nou decl.100,300

Aplicatia pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic pentru declaratiile fiscale conform cu: OPANAF nr.1709/ 09.04.2010 (declaratia 100 pentru an 2010), OPANAF nr.1607/ 2009 (declaratia 101 pentru an 2009), OPANAF nr.77/ 21.01.2010 (declaratia 300), Actualizata in 23/06/2010

Planul de conturi

În planul de conturi regăsim trei elemente: a ) Clasele de conturi. Sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9. - Clasele 1-8 aparţin contabilităţii financiare, fiind grupate în: - Conturi bilanţiere (clasele 1-5); - Conturi de rezultate (clasele 6-7); - Conturi speciale (clasa 8). - Clasa 9 aparţine contabilităţii de gestiune. b ) Grupele de conturi. Sunt formate din două cifre, din care prima cifră aparţine clasei în care se încadrează grupa. Ele nu sunt operaţionale în sensul că nu se folosesc la contarea operaţiilor care fac obiectul înregistrărilor în contabilitate. c ) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi înregistrarea operaţiilor economice. Se prezintă în două forme şi anume: - conturi sintetice de gradul I, care sunt simbolizate cu trei cifre. - conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor cu trei cifre. Unele cifre din simbol au semnificaţii deosebite cum ar fi: - Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. De exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele patru conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv. - Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Aşa este cazul conturilor din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv. - Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Astfel: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare. - Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare. - Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare. - Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane. Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice se face de către fiecare entitate economică în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale

Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind: - angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; - mijloace fixe luate cu chirie; - valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; - debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; - redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; - stocuri de natura obiectelor de inventar; - efecte scontate neajunse la scadenţă; - alte valori extrapatrimoniale. Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă,clasa 8.

Reevaluarea unei cladiri.

"Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii juste a acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa"
_____________________________________
Exemplu:
Valoarea unei cladirii la data 01.01.n=20.000lei
 ____________________________________
In cazul reevaluarii activelor corporale,cota de amortizare se determina astfel:
Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (exprimata in ani)
Cota astfel determinata se va aplica asupra valorii ramase, actualizata.
______________________________________
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
 2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000lei
3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei _______________________________________________________
 5. La data de 31.12.n+20ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 20.000lei/20ani=1.000lei/an __________________________________________________


Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim liniar.

Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Similar amortizarii degresive si celei accelarate, amortizarea liniara este reglementata prin HG 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii Nr.15/1994, modificata si completata prin OG 54/1997.

_____________________________________________________

La data de 31.12.n+5ani.
Amortizare pana la data de 31.12.n+5ani = 1.000lei * 5ani =5.000lei 6811-2811= 5.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+5ani este de 15.000lei (20.000-5.000)
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 15.000lei la 24.000lei=9.000lei se formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 9.000 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 5.000lei
2811 – 212 = 5000lei
Acum cladirea are o valoare de 20.000+9.000- 5.000= 24.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 5.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). _______________________________________________________
La data de 31.12.n+10ani.
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 24.000lei/15ani=1.600lei/an
 Amortizare pana la data de 31.12.n+10ani = 1.600 *5ani = 8.000lei
 6811-2811 = 8.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+10ani este de 16.000lei (24.000-8.000)
2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000 
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 16.000lei la 14.000lei=2.000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 9.000 lei 105 – 212 = 2.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 8.000lei
2811 – 212 = 8.000lei
Acum cladirea are o valoare de 24.000-8.000- 2.000= 14.000lei ,conform reevaluarii.
Se observa ca 8.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). ________________________________________________________
La data de 31.12.n+12ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 14.000lei/10ani=1.400lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+12ani = 1.400 *2ani = 2.800lei
6811 – 2811 =2.800lei
 Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+12ani este de 11.200lei (14.000-2.800)
 3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 11.200 la 3.200=8000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 7.000lei. Iar restul se trece pe cheltuieli 6588
105 – 212 = 7.000lei
6588 – 212 = 1.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.800lei 2811 – 212 = 2.800lei Acum cladirea are o valoare de 14.000-2.800- 7.000-1.000 = 3.200lei ,conform reevaluarii. Se observa ca 2.800 lei au influentat rezultatele in cei 2 ani(in mod corect). ______________________________________________________
La data de 31.12.n+18ani Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 3.200/8ani=400lei/an Amortizare pana la data de 31.12.n+18ani = 400 *6ani = 2.400lei
6811 – 2811 = 2.400lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei
 Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 800 la 2.000=1.200lei care formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 1.200 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.400lei
2811 – 212 = 2.400lei
Acum cladirea are o valoare de 3.200-2.400+1.200 = 2.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 2.400 lei au influentat rezultatele in cei 6 ani(in mod corect).
In rezerve (ct.105) mai avem 1.200 lei (sold creditor) __________________________________________________
La data de 31.12.n+20ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 2.000lei/2ani=1.000lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+20ani = 1.000 *2ani = 2.000lei
6811 – 2811 = 2.000lei
 Cladirea este amortizata integral.
Dar ,daca adunam amortizarile trecute pe cheltuieli(ct.6811) se constata:
5000+8000+2800+2400+2000=20.200lei
Valoarea initiala a cladirii a fost de 20.000 lei
Cu diferenta (20.200-20.000) 200 lei se storneaza din amortizarii.
6811-2811= -200lei(rosu), sau pe rezultatul reportat
2811- 1171=200lei(negru)
Se soldeaza rezerva din cont 105
105 - 1065 = 1.200 lei
 ______________________________________
5. La data de 01.01.n+21ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei 461 - % =2.400lei 7583 =2.016.80lei 4427 = 383.20lei
Se scade din gestiune cladirea. %-212 = 2.000 lei.
2811=1.800lei
6588=200lei
Se regularizeaza TVA-ul
4427-4423=383.20lei
Se incaseaza prin banca creanta
5121-461 = 2400lei
Se inchid veniturile si cheltuielile:
121-%
6811=1.800lei 6588=200lei
7583-121=2016.80

Vectorul fiscal

— Categoriile de obligatii fiscale de declarare care se inscriu in vectorul fiscal sunt: a) taxa pe valoarea adaugata; b) impozitul pe profit; c) accizele; d) impozitul la titeiul din productia interna; e) impozitul pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor; f) contributia pentru asigurari sociale de sanatate; g) contributia de asigurari pentru somaj; h) contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; i) contributia de asigurari sociale; j) contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale; k) contributia pentru concedii si indemnizatii; l) redeventele miniere; m) redeventele petroliere. Aici instructiunile de completare

Reduceri comerciale

Reducerile comerciale sunt de doua tipuri:

1.reduceri cantitative si implicit valorice :rabatul,remize,risturnuri.

2.reduceri financiare(numai valorice)

Tipurile de reduceri comerciale sunt: - rabaturile - se acordă, de regulă, pentru defecte de calitate ale mărfurilor şi se aplică asupra preţului de vânzare; - remizele – se acordă pentru vânzări superioare nivelului convenit sau în cazul unor cumpărători care au un statut preferenţial; - risturnurile – reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate într-o perioadă determinată cu acelaşi terţ, având scopul de a recompensa fidelitatea respectivului client; acest tip de reducere comercială este mai rar utilizat. Reducerile comerciale pot fi acordate de furnizor fie în momentul livrării, fie ulterior acestui moment.

Atentie: in orice situaţie reducerile comerciale se facturează.

În conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul 3.055/2009, începând de la data de 1 ianuarie 2010, reducerile comerciale acordate ulterior facturării bunurilor, indiferent de perioada la care se referă, vor fi evidenţiate distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor nou introduse în Planul de conturi general, respectiv contul 609 “Reduceri comerciale primite” şi contul 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Aceste conturi functioneaza in sens invers clasei lor.

709=(rectificativ de pasiv) cu rol de cont de activ

609=(rectificativ de activ) cu rol de cont de pasiv

Nota: toate conturile ce au in cifra 3 de simbol numarul 9 sunt INVERS clasei lor.

Contul 609 “Reduceri comerciale primite”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior datei facturării se înregistrează în creditul acestui cont, prin debitarea contului 401 “Furnizori”. Contul 709 “Reduceri comerciale acordate”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior datei facturării se înregistrează în debitul acestui cont, prin creditarea contului 4111 “Clienţi”. În perioada martie – octombrie 2010, SC X SRL livrează către clientul Y SRL materii prime în valoare de 200.000 lei, exclusiv TVA. Pentru a fi deliza acest client, SC X SRL decide să-i acorde o reducere comercială (risturn) de 3%, aplicată asupra întregii valori a materiilor prime livrate în perioada respectivă. Reducerea comercială este facturată în luna noiembrie, deci ulterior efectuării livrărilor. În contabilitatea SC X SRL, valoarea materiilor prime vândute în perioada menţionată s-a înregistrat: 4111„Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 200.000 lei În contabilitatea SC Y SRL, valoarea materiilor prime achiziţionate în perioada martie – octombrie 2010 s-a înregistrat: 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 200.000 lei În luna noiembrie, în contabilitatea SC X SRL, se înregistrează reducerea comercială acordată ulterior livrării materiilor prime: Reducere comercială acordată: 200.000 lei x 3% = 6.000 lei 709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienţi” 6.000 lei (se observa contul 709 incepe prin a se debita) În contabilitatea SC Y SRL, reducerea comercială primită se înregistrează: 401„Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite” 6.000 lei (contul 609 incepe prin a se credita)

Cifra de afaceri netă(CAN) se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor. Tratamentul TVA în cazul reducerilor de preţ acordate de furnizori direct clienţilor este cel prevăzut în Legea nr. 571/2003 privind Codul fi scal, cu modifi cările şi completările ulterioare. Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adăugată colectată sau deductibilă, după caz, rezultată ca urmare a ajustării bazei impozabile, se va înregistra cu respectarea funcţiunii conturilor, astfel cum este prevăzută în capitolul VII al Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.E.E. aprobate prin Ordinul nr. 3.055/2009. Reducerile financiare se acordă sub formă de sconturi de decontare,în cazul achitării unor datorii înainte de termenul normal de exigibilitate. Pentru beneficiar, reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Acestea vor fi înregistrate în contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”. La furnizor, reducerile financiare acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Aceste reduceri vor fi înregistrate în contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. În contabilitatea furnizorului SC X SRL, se înregistrează: 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111„Clienţi” 6.000 lei În contabilitatea beneficiarului SC y SRL, se înregistrează: 401„Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute” 6.000 lei

Registrul operatorilor intracomunitari

Din ciclul "unul o face si toti o trag",in veselia generala a "diminuarii evaziunii fiscale" iata ca ne-am "procopsit" cu un nou registru (mai avem aproximativ 15).Parca vad cum evazionistul o sa dea o fuga la ANAF sa se inregistreze...logica anaf-ista... Guvernul va infiinta, la 1 iulie, "Registrul operatorilor intracomunitari", care va include toate persoanele impozabile si companiile care efectueaza operatiuni intracomunitare, masura avand ca scop o mai buna monitorizare a acestora, cresterea veniturilor la buget si diminuarea evaziunii fiscale. "Incepand cu data de 1 iulie 2010, se infiinteaza «Registrul operatorilor intracomunitari», care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectueaza operatiuni intracomunitare" , se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, obtinut de MEDIAFAX. Initiativa a fost anuntata anterior de presedintele ANAF, Sorin Blejnar, care a afirmat ca va fi creat un registru operativ intracomunitar, in care va exista o evidenta institutionalizata a tuturor persoanelor care fac achizitii din produse fiscale cu risc mare, scopul acestei masuri fiind combaterea evaziunii fiscale. Potrivit proiectului, la data solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent si inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare. Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se vor depune la organele fiscale competente incepand cu data de 1 iunie. Nu pot fi inscrise in registrul respectiv persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, si nici persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care au solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA sau aceasta le-a fost anulata din oficiu, de catre organul fiscal. Sursa Mediafax 14/05/2010

Modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal

Legea nr. 76 din 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109 per 2009 pentru modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal Art. I. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009, cu urmatoarele modificari si completari: 1. La articolul I, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „111. La articolul 11, partea introductiva a alineatului (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:».” 2. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc doua noi puncte, punctele 13 indice 1 si 13 indice 2, cu urmatorul cuprins: „131. La articolul 15, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: «(4) Prevederile alin. (2) si (3) sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.» 132. La articolul 18, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins: «(7) Nu sunt obligati la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)—(4) contribuabilii care se afla in urmatoarele situatii: a) se afla in procedura insolventei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii; b) se afla in dizolvare, de la data inregistrarii acestei mentiuni in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii. Pentru contribuabilii care se dizolva de plin drept ca urmare a expirarii duratei de existenta prevazute in actul constitutiv sau, dupa caz, in actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim opereaza de la data dizolvarii prevazute in aceste acte. Nu intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care se afla in dizolvare fara lichidare.»” 3. La articolul I, dupa punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 53 indice 1, cu urmatorul cuprins: „531. La articolul 55 alineatul (4), litera k1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «k indice 1 ) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;».” 4. La articolul I, dupa punctul 62 se introduce un nou punct, punctul 62 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „621. Dupa articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 681, cu urmatorul cuprins: «Art. 68 indice 1 . — Venituri neimpozabile Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.»” 5. La articolul I, dupa punctul 63 se introduce un nou punct, punctul 63 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „631. La articolul 71, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.»” 6. La articolul I, dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 65 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „651. La articolul 771, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii.»” 7. La articolul I, dupa punctul 79 se introduce un nou punct, punctul 79 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „791. Titlul IV «Impozitul pe venitul microintreprinderilor» cuprinzand articolele 103—112, se abroga.” 8. La articolul I, dupa punctul 139 se introduce un nou punct, punctul 139 indice 1 1 , cu urmatorul cuprins: „1391. La articolul 1561, alineatul (61) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(6 indice 1 ) Prin exceptie de la prevederile alin. (2)—(6), pentru persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania, perioada fiscala devine luna calendaristica incepand cu: a) prima luna a unui trimestru calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in aceasta prima luna a respectivului trimestru; b) a treia luna a trimestrului calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Primele doua luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioada fiscala distincta, pentru care persoana impozabila va avea obligatia depunerii unui decont de taxa conform art. 156 indice 2 alin. (1); c) prima luna a trimestrului calendaristic urmator, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a treia luna a unui trimestru calendaristic.»” 9. La articolul I punctul 148, punctul 8 al articolului 206 indice 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „8. teritorii terte inseamna teritoriile prevazute la art. 206 indice 4 alin. (1) si (2);”. 10. La articolul I punctul 148, litera b) a alineatului (3) al articolului 206 indice 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „b) vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an;”. 11. La articolul I punctul 148, alineatul (1) al articolului 206 induce 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 206 22 . — (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.” 12. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 si lit. b) si cu exceptia situatiei prevazute la art. 206 indice 29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat, in conditiile stabilite prin normele metodologice.” 13. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.” 14. La articolul I, dupa punctul 151 se introduc trei noi puncte, punctele 151 indice 1 —151 indice 3 , cu urmatorul cuprins: „1511. La articolul 249, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(3) Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.» 1512. La articolul 250 alineatul (1), punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate in relatie cu persoane juridice de drept public;». 1513. La articolul 250 alineatul (1), punctul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «19. cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local.»” 15. La articolul III, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Incepand cu data de 1 aprilie 2010 se abroga prevederile art. 162—175 indice 4 si art. 178—206 din cap. I si prevederile art. 221 si 221 indice 2 din cap. V al titlului VII «Accize si alte taxe speciale» si prevederile art. 222—237, 239—242, art. 244 si 244 iondice 1 din titlul VIII «Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile» din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.” Art. II. — Prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplica si contribuabililor care se afla in procedurile mentionate la alin. (7) lit. a) si b) la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. III. — Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 22/2010 pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 4 martie 2010. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA Bucuresti, 6 mai 2010. Nr. 76

Aspecte privind biletul la ordin

Tragator si tras in cazul cecului. Tragatorul in cazul cecului si biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata la ordinul debitorului. Tragator si tras in cazul cambiei. Tragatorul in cazul cambiei este creditorul-vanzator,producator care emite o cambie ce este semnata de debitor-cumparator,client. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata. Tragator si tras in cazul biletului la ordin. Tragatorul in cazul biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este insusi tragatorul. In cazul cambiei si biletului la ordin,sediul materiei pentru definirea lor este Legea 58 din 1934.In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din 14 mai 2009, a fost publicata Legea nr. 163 din 8 mai 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Biletul la Ordin este un instrument eficace in functionarea economiei ,daca este utilizat de catre comerciantii de buna credinta.Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Biletul la ordin este o promisiune de a plati. De aceea, inainte de a conveni cu un nou partener utilizarea Biletelor la Ordin ca si instrumente de plata, creditorul trebuie sa apeleze la serviciile bancii sale de a verifica daca noul partener este in Centrala de Incidente de Plati (CIP) sau nu,sau sa ceara sa fie girat de un partener de incredere. Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule. Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit. Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta, la locul si adresa indicate pentru plata. Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. Banca-spre deosebire de CEC,in cazul biletului la ordin,banca nu joaca rolul de tras si deci nu este obligata sa il plateasca la scadenta. Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata. Fata de debitorul cedat si fata de terti, cesiunea de creanta devine opozabila numai dupa ce a fost notificata debitorului sau a fost acceptata de acesta prin act autentic. Atentie,in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin, sunt stipulate dispozitii privitoare la rubricile care se regasesc pe acestea si se stabileste ca nicio mentiune nu se va afla la o distanta mai mica de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit. Exemplul I. O operatiune realizata prin utilizarea unui bilet la ordin este urmatorul: - SC “X” SA a vandut firmei SC “Y” SA utilaje in valoare de 15.000 de lei fiind constransa de cheltuielile sale cu depozitarea sa accepte in contrapartida un bilet la ordin cu scadenta la 30 de zile de la data emiterii.Firma SC “Y” SA a emis un bilet la ordin prin care se angajeaza sa plateasca firmei SC “X” SA, la scadenta ,aceasta suma in locul stabilit. Biletul la ordin este anexat la dosar. Biletul la ordin are scadenta peste 30 zile de la data emiterii. SC “X” SA i-a solicitat firmei SC “Y” SA ca biletul la ordin sa fie avalizat, deoarece intre cele 2 firme nu au existat relatii anterioare si bonitatea emitentului nu era bine cunoscuta. Astfel, biletul la ordin a fost avalizat, avalistul fiind o alta firma cu care firma SC “X” SA a mai avut relatii comerciale, societatea “Z”SA. Avalizarea a fost facuta de catre SC “Z” SA contra unui commision de 1% din valoarea biletului la ordin, care a fost suportat de catre SC “Y” SA. Deoarece firma SC “X” SA avea nevoie de lichiditati imediate pentru a plati o factura de reaprovizionare cu noi utilaje comandate de un client al sau si deoarece banca al carei client era nu sconteaza cambii sau bilete la ordin, aceasta societate a primit de la banca un credit pe care la garantat cu biletul la ordin. Creditul primit de la banca a fost in valoare de 75% din valoarea biletului la ordin, cu o dobanda de 12% pe an. Creditul primit a fost acordat pe o luna, urmand ca la scadenta biletului la ordin, societatea SC “X” SA sa primeasca de la firma SC “Y” SA ,valoarea biletului la ordin si sa inapoieze suma corespunzatoare bancii. · Ts=total suma de achitat de SC “X” SA la banca · Vc=valoarea creditului · d=dobanda Calcul: 1.Vc=15.000x 0.75=11.250lei 2.Dobanda creditului: 11.250 x 12/100/12 = 112,50 lei/luna Ts=Vc+d Vc=11.250lei d= 112,50lei/luna Ts=11.250+112,50=11.362,50lei Concluzie: firma SC “X” SA la scadenta biletului la ordin a incasat de la societatea SC “Y” SA suma inscrisa pe biletul la ordin (15.000lei) si a returnat bancii contravaloarea creditului primit plus dobanda creditului in suma de11.362,50lei.Spatiul de depozitare a fost eliberat prin vanzarea utilajelor reusind sa se aprovizioneze in timp oportun cu noi utilaje ce au fost livrate unui tert,diminuand in acest mod cheltuielile cu depozitarea ce insumau cu 10% mai mult decat cheltuiala cu dobanda bancii si reusind totodata sa isi asigure lichiditatile de care avea nevoie pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale.In conditii de oportunitate si societatea SC “Y” SA a reusit ca sa inceapa activitatea folosind utilajele cumparate de la societatea SC “X” SA marind productia cu o cantitate suficienta sa acopere cheltuiala suplimentara de 1% datorata avalistului sau. Exemplul II. Decontarea unei livrari – aprovizionari de marfuri la data de 5 ianuarie 2010 la pret de achizitie 1.000 lei plus TVA, prin emiterea de catre client a unui „bilet la ordin” acceptat de furnizor, pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plata la 20 ianuarie 2010. Se fac inregistrarile : Contabilitatea furnizorului-creditor: 1. vanzarea marfurilor 4111„Clienti” = % 1.190 lei 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 1.000 lei 4427 „TVA colectata”190 lei 1.1 Descarcarea gestiunii la cost de achizitie 607„Cheltuieli privind marfurile” = 371 „Marfuri” 800 lei 2. Biletul la ordin acceptat de catre tras. 413 „Efecte de primit de la clienti” = 4111 „Clienti” 1.190 lei Contabilitatea clientului-debitor(emitentul) Aprovizionarea % = 401„Furnizori” 1.190 lei 371 „Marfuri” 1.000 lei 4426 „TVA deductibila” 190 lei -contabilizarea biletului la ordin emis 401„Furnizori” = 403 „Efecte de platit”1.190 lei Furnizorul a stins dreptul de creanta asupra clientului, fiind in posesia unui bilet la ordin cu rol „efect de primit” (ct. 413). Din acest moment, urmeaza decontarea efectiva, care se poate realiza prin urmatoarele variante: 1. La scadenta, clientul achita prin virament direct furnizorului valoarea „biletului la ordin”. 2. Remiterea „biletului la ordin”, la incasare, la institutia bancara pentru care banca percepe comision 50 lei. 3. Remiterea „biletului la ordin”, la banca, prin scontare, inainte de scadenta, la 10.01.2010, pentru care banca percepe drept comision suma de 50 lei iar rata scontului este de 60% pe an. Varianta I a)Furnizorul incaseaza direct 5121„Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei b) Clientul achita direct. 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta II 1. Avalizarea biletului la ordin 5113„Efecte de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea sumei minus comisionul bancii la scadenta. % = 5113 „Efecte de incasat” 1.190 lei 5121„Conturi la banci in lei” 1.130.5 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” 59,50lei 3. Plata biletului la ordin la scadenta 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta III 1. Remiterea spre scontare 5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea la 10.01.2009 minus scont comision % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 1.190 lei 5121 „Conturi la banci in lei” 1.110,67 lei 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 19,83 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”59,50 lei Scontul se calculeaza ca o dobanda simpla: Scont = valoarea efectului * nr. zile * rata scontului = 1.190 x 10 x 60 = 19,833 Refuz de plata-titlul executoriu Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deşi aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin şi cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele şi pentru accesoriile determinate conform dispoziţiilor legale ce au fost menţionate. Aşadar, deşi legea recunoaşte valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiţionată de aplicarea formulei executorii. Biletele la ordin sunt titluri de credit frecvent utilizate în practica comercială prin care emitentul se obligă să plătească la scadenţă beneficiarului sau la ordinul acestuia, într-un anumit loc, o sumă de bani, principalul lor avantaj de ordin practic fiind acela că procură creditorului unei sume de bani un titlu executoriu, având un caracter acauzal şi formalist, care permite demararea deîndată a procedurii executării silite pentru recuperarea sumelor de bani datorate şi neachitate la scadenţă. Dispoziţiile art. 374/1 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Sechestrul judiciar Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv. Contestaţia la executare prevăzută de art. 399 al. 3 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura opoziţiei reglementată de art. 62-63 din Legea nr. 58/1934. In caz de insolvabilitate-opozitia la somare Judecătorul - sindic a avut în vedere că Legea nr.58/1934 pune la dispoziţia debitorului mijloace procesuale specifice, prin care acesta poate opune nulitatea titlului pe cale de excepţie, în cadrul acţiunilor cambiale iniţiate de creditor sau direct pe calea opoziţiei la somaţia de executare. În procedura insolvenţei, creditorul nu are nevoie de un titlu executor, ci este suficient să facă dovada existenţei unei creanţe care să îndeplinească condiţiile prevăzute de articolul 3 punctul 6 din Legea nr.85/2006, neavând relevanţă izvorul creanţei câtă vreme actul ce o certifică nu este declarat nul. Prin urmare, nu se confundă dreptul creditorului de a iniţia executarea silită pe calea procedurii colective cu dreptul debitorului cambial de a invoca excepţii ce ţin de valabilitatea titlului cambial şi obligaţia acestuia de a folosi mijloacele procesuale specifice contenciosului cambial, reglementate prin lege specială (Legea nr.58/1934). Despre girant Chiar dacă girurile de pe cambie ar fi semnate de persoane incapabile, totuşi debitorul cambial este ţinut a plăti valoarea cambiei, deoarece excepţia incapacităţii nu poate profita decât incapabilului, iar nu şi debitorului cambial care nu poate invoca decât excepţiile privitoare la forma titlului. A acorda debitorului cambial dreptul de a verifica capacitatea semnatarilor şi de a opune orice fel de excepţii la plata cambiei, ar vătăma creditorul cambial şi ar întârzia plata, înlăturându-se adevăratul scop al creerii cambiei. Termenul de 5 zile prevăzut de articolul 62 din Legea nr.58/1934 curge de la primirea somaţiei de către debitor iar nu de la comunicarea actului de procedură, caz în care există posibilitatea formulării unei cereri de repunere în termen. Nulitatea biletului la ordin pentru nerespectarea condiţiilor de valabilitate nu se poate cere decât în condiţiile legii speciale- Legea nr. 58/1934- prin acţiune cambială sau opoziţie la somaţia de executare, şi nu pe calea dreptului comun (Legea nr.85/2006 reprezintă dreptul comun în materia insolvenţei) Biletul la ordin ca instrument de plată/garanţie (chiar şi atunci când este emis cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege), certifică creanţa, câtă vreme nu a fost declarat nul. In apararea debitorului. Contestaţia la executare se poate face, conform art. 399 al. 2 C.pr.civ., pentru orice motive ţinând de nerespectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare. Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, pe de altă parte, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial. Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei cambiale (nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, stingerea obligaţiei cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială). Toate aceste excepţii cambiale trebuie invocate până la prima zi de înfăţişare, conform art. 63 al. 4 din Legea nr. 58/1934. Opoziţia la executare poate să vizeze însuşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ţinând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.

Principiile politicii fiscal-bugetare

Principiile politicii fiscal-bugetare Guvernul României derulaza politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii: 1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale. 2. Principiul stabilității Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice. 3. Principiul responsabilității fiscale Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu si lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echității Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung. 5. Principiul eficienței Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție. 6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat... Extras din L 69/15.04.2010 -legea privind responsabilitatea fiscal-bugetare

Bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat — ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: 1- bugetul de stat, 2- bugetul asigurărilor sociale de stat, 3- bugetele fondurilor speciale, 4- bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, 5- bugetul Trezoreriei Statului, 6-bugetele instituțiilor publice autonome, 7- bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, 8- bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, 8- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, 9- bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;

Pana la 30 aprilie....

Până la 30 aprilie 2010: - Situaţiile financiare anuale. Se depun de societăţile cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale, asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale, pentru exerciţiul financiar 2009 - OMFP nr. 1752/2005 - OMEF nr. 1.969/2007; - Decont de accize, formular 120. Se depune anual de operatorii economici plătitori de accize - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; OPANAF nr. 101/2008, modificat prin OPANAF nr. 1.920/2009; - Decont privind impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, formular 130. Se depune anual de operatorii economici plătitori de impozit la ţiţeiul din producţia internă - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;