Dividende

Notiunea de dividend este definita atat in Legea nr. 31/1990, cat si in Legea 571/2003. Fiecare dintre cele doua legi curprind aspecte diferite ale aceleiasi notiuni. O societate comerciala a obtinut in exercitiul financiar N un profit brut de 1.000 u.m. La inceputul exercitiului urmator, profitul net, respectiv dividendul brut, se reporteaza si se asteapta hotararea AGA. In urma hotararii AGA, tot profitul net este distribuit actionarilor persoane fizice. Sa se calculeze dividendul net, platit acestor persoane. Calcul: -Profitul brut NU poate fi repartizat actionarilor.Din profitul brut se deduce impozitul pe profit 16% obtinadu-se profitul net. Anul N 1000 * 16 % = 160 691 - 441 = 160 Anul N+1 -Profitul net de 1000-160=840 (dividend brut) 121-117 = 840 (se asteapta hotararea AGA) 117 - 457 = 840 dividende brute (cf.hot.AGA) Dividendele (nete) se deconteaza dupa ce s-a dedus impozitul pe dividende (venit persoane fizice) de 16 % 840 *16%=134.40 impozit pe dividende 705.60 = dividende Plata impozitului pe dividende se face inaintea platii dividendelor nete. 446 - 5121 = 134.40 Plata dividendelor nete: D457 - % = 840 C446 = 134.40 C5121/5311 = 705.60 ______________________ Atentie: La indeplinirea termenului de 6 luni de la data Procesului verbal de distribuire a dividendelor, societatea plateste din proprie initiativa dividendele si impozitul aferent asociatilor, pentru evitarea daunelor interese (dobanda la nivelul dobanzii de referinta BNR). Exemplu: Societatea a virat pana la data de 31.12 n+1 impozitul pe dividende si le-a declarat la 25.01 n+2 dar nu a achitat dividendele nete actionarilor timp de 365 de zile(tot anul N+2) Dobanda BNR= 6.5% (in anul N+2) Dobanda /zi = 0.0178% ( 6.5%/365 zile) 705.60 *0.0178% = 12.57 658 - 462 (analitic X ) = 12.57 plata (31.12.n+2) 462 - 5311/5121 = 12.57 -Atunci cand adunarea generala a actionarilor/asociatilor decide sa majoreze capitalul social din profitul net al unui exercitiu financiar, suma respectiva: 1. nu este considerata dividend daca majorarea se face respectandu-se proportia participarii actionarilor/asociatilor la capitalul social; 2. este considerata dividend si in consecinta trebuie impozitata suma ca si dividend daca nu se respecta aceasta proportie, rezultand in urma majorarii o noua structura a capitalului social.(O noua structura a capitalului social are ca si cost impozitul pe dividende,dar costul este convenabil si se amortizeaza in viitor daca se urmareste o repozitionare a asociatilor si implicit o noua structura de repartitie a dividendelor)

Regimul degresiv de amortizare fiscala

Se calculeza amortizarea anuala a unui mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul degresiv de amortizare fiscala. Cotele de amortizare degresiva sunt: 1.5 pentru (DA) intre 2 ani si 5 ani 2.0 pentru (DA) intre 5 ani si 10 ani 2.5 pentru (DA) peste 10 ani ___________________________ Mijlocul fix in exemplul dat se incadreaza in cota de 1.5 Se calculeaza cota anuala liniara= 100% / 5 ani=20% Se calculeaza amortizare anuala liniara= 6000*20%=1200,limita a amortizarii degresive. _______________________________ calcul metoda degresiva 1.5 se aplica la cota anuala liniara de 20% 20 %*1.5= 30% anul 1 = 6000 * 30%=1800 (diferenta 6000-1800=4200) anul 2 = 4200 *30% = 1260 (diferenta 4200-1260=2940) anul 3 = 2940 * 30% = 882 ....STOP ! se observa suma amortizarii degresive in anul 3 de 882 este mai mica decat suma amortizarii liniare care este de 1200/an consecinta: din anul 3 si pana la anul 5 inclusiv,se aplica amortizarea liniara la (VI) ramasa,conf.legii,care este de 2940 amortizarea anuala este: 2940/3=980/an anul 3 = 980 (diferenta 2940-980=1960) anul 4 = 980 (diferenta 1960-980=980) anul 5 = 980 (diferenta 980-980= 0)

Exemplu de amortizare accelerata

Se calculeza amortizarea fiscala a ultimei luni pentru un mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul anual de amortizare accelerata si limita maxima permisa de lege in primul an. (rezultatul va fi scris cu doua zecimale dupa virgula ,nu se va specifica unitatea de masura) calcul: a)primul an (am.accelerata 50% din VI) 6.000 *0.50=3.000 681x- 281x = 3.000 b)anul 2,diferenta neamortizata in luni:4ani*12=48 de luni,in valoare VI= 6000-3000=3000 amortizare liniara(cf.legii obligatorie) 3000/48=62.50/luna Deci in ultima luna amortizarea este de 62.50

kit nou decl.100,300

Aplicatia pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic pentru declaratiile fiscale conform cu: OPANAF nr.1709/ 09.04.2010 (declaratia 100 pentru an 2010), OPANAF nr.1607/ 2009 (declaratia 101 pentru an 2009), OPANAF nr.77/ 21.01.2010 (declaratia 300), Actualizata in 23/06/2010

Planul de conturi

În planul de conturi regăsim trei elemente: a ) Clasele de conturi. Sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9. - Clasele 1-8 aparţin contabilităţii financiare, fiind grupate în: - Conturi bilanţiere (clasele 1-5); - Conturi de rezultate (clasele 6-7); - Conturi speciale (clasa 8). - Clasa 9 aparţine contabilităţii de gestiune. b ) Grupele de conturi. Sunt formate din două cifre, din care prima cifră aparţine clasei în care se încadrează grupa. Ele nu sunt operaţionale în sensul că nu se folosesc la contarea operaţiilor care fac obiectul înregistrărilor în contabilitate. c ) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi înregistrarea operaţiilor economice. Se prezintă în două forme şi anume: - conturi sintetice de gradul I, care sunt simbolizate cu trei cifre. - conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor cu trei cifre. Unele cifre din simbol au semnificaţii deosebite cum ar fi: - Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. De exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele patru conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv. - Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Aşa este cazul conturilor din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv. - Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Astfel: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare. - Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare. - Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare. - Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane. Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice se face de către fiecare entitate economică în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale

Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind: - angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; - mijloace fixe luate cu chirie; - valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; - debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; - redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; - stocuri de natura obiectelor de inventar; - efecte scontate neajunse la scadenţă; - alte valori extrapatrimoniale. Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă,clasa 8.

Reevaluarea unei cladiri.

"Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii juste a acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa"
_____________________________________
Exemplu:
Valoarea unei cladirii la data 01.01.n=20.000lei
 ____________________________________
In cazul reevaluarii activelor corporale,cota de amortizare se determina astfel:
Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (exprimata in ani)
Cota astfel determinata se va aplica asupra valorii ramase, actualizata.
______________________________________
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
 2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000lei
3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei _______________________________________________________
 5. La data de 31.12.n+20ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 20.000lei/20ani=1.000lei/an __________________________________________________


Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim liniar.

Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Similar amortizarii degresive si celei accelarate, amortizarea liniara este reglementata prin HG 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii Nr.15/1994, modificata si completata prin OG 54/1997.

_____________________________________________________

La data de 31.12.n+5ani.
Amortizare pana la data de 31.12.n+5ani = 1.000lei * 5ani =5.000lei 6811-2811= 5.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+5ani este de 15.000lei (20.000-5.000)
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 15.000lei la 24.000lei=9.000lei se formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 9.000 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 5.000lei
2811 – 212 = 5000lei
Acum cladirea are o valoare de 20.000+9.000- 5.000= 24.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 5.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). _______________________________________________________
La data de 31.12.n+10ani.
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 24.000lei/15ani=1.600lei/an
 Amortizare pana la data de 31.12.n+10ani = 1.600 *5ani = 8.000lei
 6811-2811 = 8.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+10ani este de 16.000lei (24.000-8.000)
2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000 
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 16.000lei la 14.000lei=2.000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 9.000 lei 105 – 212 = 2.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 8.000lei
2811 – 212 = 8.000lei
Acum cladirea are o valoare de 24.000-8.000- 2.000= 14.000lei ,conform reevaluarii.
Se observa ca 8.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). ________________________________________________________
La data de 31.12.n+12ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 14.000lei/10ani=1.400lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+12ani = 1.400 *2ani = 2.800lei
6811 – 2811 =2.800lei
 Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+12ani este de 11.200lei (14.000-2.800)
 3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 11.200 la 3.200=8000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 7.000lei. Iar restul se trece pe cheltuieli 6588
105 – 212 = 7.000lei
6588 – 212 = 1.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.800lei 2811 – 212 = 2.800lei Acum cladirea are o valoare de 14.000-2.800- 7.000-1.000 = 3.200lei ,conform reevaluarii. Se observa ca 2.800 lei au influentat rezultatele in cei 2 ani(in mod corect). ______________________________________________________
La data de 31.12.n+18ani Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 3.200/8ani=400lei/an Amortizare pana la data de 31.12.n+18ani = 400 *6ani = 2.400lei
6811 – 2811 = 2.400lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei
 Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 800 la 2.000=1.200lei care formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 1.200 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.400lei
2811 – 212 = 2.400lei
Acum cladirea are o valoare de 3.200-2.400+1.200 = 2.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 2.400 lei au influentat rezultatele in cei 6 ani(in mod corect).
In rezerve (ct.105) mai avem 1.200 lei (sold creditor) __________________________________________________
La data de 31.12.n+20ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 2.000lei/2ani=1.000lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+20ani = 1.000 *2ani = 2.000lei
6811 – 2811 = 2.000lei
 Cladirea este amortizata integral.
Dar ,daca adunam amortizarile trecute pe cheltuieli(ct.6811) se constata:
5000+8000+2800+2400+2000=20.200lei
Valoarea initiala a cladirii a fost de 20.000 lei
Cu diferenta (20.200-20.000) 200 lei se storneaza din amortizarii.
6811-2811= -200lei(rosu), sau pe rezultatul reportat
2811- 1171=200lei(negru)
Se soldeaza rezerva din cont 105
105 - 1065 = 1.200 lei
 ______________________________________
5. La data de 01.01.n+21ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei 461 - % =2.400lei 7583 =2.016.80lei 4427 = 383.20lei
Se scade din gestiune cladirea. %-212 = 2.000 lei.
2811=1.800lei
6588=200lei
Se regularizeaza TVA-ul
4427-4423=383.20lei
Se incaseaza prin banca creanta
5121-461 = 2400lei
Se inchid veniturile si cheltuielile:
121-%
6811=1.800lei 6588=200lei
7583-121=2016.80

Vectorul fiscal

— Categoriile de obligatii fiscale de declarare care se inscriu in vectorul fiscal sunt: a) taxa pe valoarea adaugata; b) impozitul pe profit; c) accizele; d) impozitul la titeiul din productia interna; e) impozitul pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor; f) contributia pentru asigurari sociale de sanatate; g) contributia de asigurari pentru somaj; h) contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale; i) contributia de asigurari sociale; j) contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale; k) contributia pentru concedii si indemnizatii; l) redeventele miniere; m) redeventele petroliere. Aici instructiunile de completare

Reduceri comerciale

Reducerile comerciale sunt de doua tipuri:

1.reduceri cantitative si implicit valorice :rabatul,remize,risturnuri.

2.reduceri financiare(numai valorice)

Tipurile de reduceri comerciale sunt: - rabaturile - se acordă, de regulă, pentru defecte de calitate ale mărfurilor şi se aplică asupra preţului de vânzare; - remizele – se acordă pentru vânzări superioare nivelului convenit sau în cazul unor cumpărători care au un statut preferenţial; - risturnurile – reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate într-o perioadă determinată cu acelaşi terţ, având scopul de a recompensa fidelitatea respectivului client; acest tip de reducere comercială este mai rar utilizat. Reducerile comerciale pot fi acordate de furnizor fie în momentul livrării, fie ulterior acestui moment.

Atentie: in orice situaţie reducerile comerciale se facturează.

În conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul 3.055/2009, începând de la data de 1 ianuarie 2010, reducerile comerciale acordate ulterior facturării bunurilor, indiferent de perioada la care se referă, vor fi evidenţiate distinct în contabilitate cu ajutorul conturilor nou introduse în Planul de conturi general, respectiv contul 609 “Reduceri comerciale primite” şi contul 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Aceste conturi functioneaza in sens invers clasei lor.

709=(rectificativ de pasiv) cu rol de cont de activ

609=(rectificativ de activ) cu rol de cont de pasiv

Nota: toate conturile ce au in cifra 3 de simbol numarul 9 sunt INVERS clasei lor.

Contul 609 “Reduceri comerciale primite”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior datei facturării se înregistrează în creditul acestui cont, prin debitarea contului 401 “Furnizori”. Contul 709 “Reduceri comerciale acordate”: Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă. Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior datei facturării se înregistrează în debitul acestui cont, prin creditarea contului 4111 “Clienţi”. În perioada martie – octombrie 2010, SC X SRL livrează către clientul Y SRL materii prime în valoare de 200.000 lei, exclusiv TVA. Pentru a fi deliza acest client, SC X SRL decide să-i acorde o reducere comercială (risturn) de 3%, aplicată asupra întregii valori a materiilor prime livrate în perioada respectivă. Reducerea comercială este facturată în luna noiembrie, deci ulterior efectuării livrărilor. În contabilitatea SC X SRL, valoarea materiilor prime vândute în perioada menţionată s-a înregistrat: 4111„Clienţi” = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 200.000 lei În contabilitatea SC Y SRL, valoarea materiilor prime achiziţionate în perioada martie – octombrie 2010 s-a înregistrat: 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 200.000 lei În luna noiembrie, în contabilitatea SC X SRL, se înregistrează reducerea comercială acordată ulterior livrării materiilor prime: Reducere comercială acordată: 200.000 lei x 3% = 6.000 lei 709 „Reduceri comerciale acordate” = 4111 „Clienţi” 6.000 lei (se observa contul 709 incepe prin a se debita) În contabilitatea SC Y SRL, reducerea comercială primită se înregistrează: 401„Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite” 6.000 lei (contul 609 incepe prin a se credita)

Cifra de afaceri netă(CAN) se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor. Tratamentul TVA în cazul reducerilor de preţ acordate de furnizori direct clienţilor este cel prevăzut în Legea nr. 571/2003 privind Codul fi scal, cu modifi cările şi completările ulterioare. Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adăugată colectată sau deductibilă, după caz, rezultată ca urmare a ajustării bazei impozabile, se va înregistra cu respectarea funcţiunii conturilor, astfel cum este prevăzută în capitolul VII al Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.E.E. aprobate prin Ordinul nr. 3.055/2009. Reducerile financiare se acordă sub formă de sconturi de decontare,în cazul achitării unor datorii înainte de termenul normal de exigibilitate. Pentru beneficiar, reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Acestea vor fi înregistrate în contul 767 “Venituri din sconturi obţinute”. La furnizor, reducerile financiare acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Aceste reduceri vor fi înregistrate în contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. În contabilitatea furnizorului SC X SRL, se înregistrează: 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111„Clienţi” 6.000 lei În contabilitatea beneficiarului SC y SRL, se înregistrează: 401„Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute” 6.000 lei

Registrul operatorilor intracomunitari

Din ciclul "unul o face si toti o trag",in veselia generala a "diminuarii evaziunii fiscale" iata ca ne-am "procopsit" cu un nou registru (mai avem aproximativ 15).Parca vad cum evazionistul o sa dea o fuga la ANAF sa se inregistreze...logica anaf-ista... Guvernul va infiinta, la 1 iulie, "Registrul operatorilor intracomunitari", care va include toate persoanele impozabile si companiile care efectueaza operatiuni intracomunitare, masura avand ca scop o mai buna monitorizare a acestora, cresterea veniturilor la buget si diminuarea evaziunii fiscale. "Incepand cu data de 1 iulie 2010, se infiinteaza «Registrul operatorilor intracomunitari», care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectueaza operatiuni intracomunitare" , se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, obtinut de MEDIAFAX. Initiativa a fost anuntata anterior de presedintele ANAF, Sorin Blejnar, care a afirmat ca va fi creat un registru operativ intracomunitar, in care va exista o evidenta institutionalizata a tuturor persoanelor care fac achizitii din produse fiscale cu risc mare, scopul acestei masuri fiind combaterea evaziunii fiscale. Potrivit proiectului, la data solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent si inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare. Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se vor depune la organele fiscale competente incepand cu data de 1 iunie. Nu pot fi inscrise in registrul respectiv persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, si nici persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care au solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA sau aceasta le-a fost anulata din oficiu, de catre organul fiscal. Sursa Mediafax 14/05/2010

Modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal

Legea nr. 76 din 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109 per 2009 pentru modificarea si completarea Legii privind Codul fiscal Art. I. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009, cu urmatoarele modificari si completari: 1. La articolul I, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „111. La articolul 11, partea introductiva a alineatului (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:».” 2. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc doua noi puncte, punctele 13 indice 1 si 13 indice 2, cu urmatorul cuprins: „131. La articolul 15, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins: «(4) Prevederile alin. (2) si (3) sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.» 132. La articolul 18, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins: «(7) Nu sunt obligati la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)—(4) contribuabilii care se afla in urmatoarele situatii: a) se afla in procedura insolventei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii; b) se afla in dizolvare, de la data inregistrarii acestei mentiuni in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii. Pentru contribuabilii care se dizolva de plin drept ca urmare a expirarii duratei de existenta prevazute in actul constitutiv sau, dupa caz, in actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim opereaza de la data dizolvarii prevazute in aceste acte. Nu intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care se afla in dizolvare fara lichidare.»” 3. La articolul I, dupa punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 53 indice 1, cu urmatorul cuprins: „531. La articolul 55 alineatul (4), litera k1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «k indice 1 ) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;».” 4. La articolul I, dupa punctul 62 se introduce un nou punct, punctul 62 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „621. Dupa articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 681, cu urmatorul cuprins: «Art. 68 indice 1 . — Venituri neimpozabile Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.»” 5. La articolul I, dupa punctul 63 se introduce un nou punct, punctul 63 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „631. La articolul 71, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.»” 6. La articolul I, dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 65 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „651. La articolul 771, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii.»” 7. La articolul I, dupa punctul 79 se introduce un nou punct, punctul 79 indice 1 , cu urmatorul cuprins: „791. Titlul IV «Impozitul pe venitul microintreprinderilor» cuprinzand articolele 103—112, se abroga.” 8. La articolul I, dupa punctul 139 se introduce un nou punct, punctul 139 indice 1 1 , cu urmatorul cuprins: „1391. La articolul 1561, alineatul (61) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(6 indice 1 ) Prin exceptie de la prevederile alin. (2)—(6), pentru persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania, perioada fiscala devine luna calendaristica incepand cu: a) prima luna a unui trimestru calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in aceasta prima luna a respectivului trimestru; b) a treia luna a trimestrului calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Primele doua luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioada fiscala distincta, pentru care persoana impozabila va avea obligatia depunerii unui decont de taxa conform art. 156 indice 2 alin. (1); c) prima luna a trimestrului calendaristic urmator, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a treia luna a unui trimestru calendaristic.»” 9. La articolul I punctul 148, punctul 8 al articolului 206 indice 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „8. teritorii terte inseamna teritoriile prevazute la art. 206 indice 4 alin. (1) si (2);”. 10. La articolul I punctul 148, litera b) a alineatului (3) al articolului 206 indice 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „b) vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an;”. 11. La articolul I punctul 148, alineatul (1) al articolului 206 induce 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 206 22 . — (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.” 12. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 si lit. b) si cu exceptia situatiei prevazute la art. 206 indice 29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat, in conditiile stabilite prin normele metodologice.” 13. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206 indice 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.” 14. La articolul I, dupa punctul 151 se introduc trei noi puncte, punctele 151 indice 1 —151 indice 3 , cu urmatorul cuprins: „1511. La articolul 249, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: «(3) Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.» 1512. La articolul 250 alineatul (1), punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate in relatie cu persoane juridice de drept public;». 1513. La articolul 250 alineatul (1), punctul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins: «19. cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local.»” 15. La articolul III, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(3) Incepand cu data de 1 aprilie 2010 se abroga prevederile art. 162—175 indice 4 si art. 178—206 din cap. I si prevederile art. 221 si 221 indice 2 din cap. V al titlului VII «Accize si alte taxe speciale» si prevederile art. 222—237, 239—242, art. 244 si 244 iondice 1 din titlul VIII «Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile» din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.” Art. II. — Prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplica si contribuabililor care se afla in procedurile mentionate la alin. (7) lit. a) si b) la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. III. — Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 22/2010 pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 4 martie 2010. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA Bucuresti, 6 mai 2010. Nr. 76

Aspecte privind biletul la ordin

Tragator si tras in cazul cecului. Tragatorul in cazul cecului si biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata la ordinul debitorului. Tragator si tras in cazul cambiei. Tragatorul in cazul cambiei este creditorul-vanzator,producator care emite o cambie ce este semnata de debitor-cumparator,client. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata. Tragator si tras in cazul biletului la ordin. Tragatorul in cazul biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este insusi tragatorul. In cazul cambiei si biletului la ordin,sediul materiei pentru definirea lor este Legea 58 din 1934.In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din 14 mai 2009, a fost publicata Legea nr. 163 din 8 mai 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Biletul la Ordin este un instrument eficace in functionarea economiei ,daca este utilizat de catre comerciantii de buna credinta.Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Biletul la ordin este o promisiune de a plati. De aceea, inainte de a conveni cu un nou partener utilizarea Biletelor la Ordin ca si instrumente de plata, creditorul trebuie sa apeleze la serviciile bancii sale de a verifica daca noul partener este in Centrala de Incidente de Plati (CIP) sau nu,sau sa ceara sa fie girat de un partener de incredere. Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule. Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit. Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta, la locul si adresa indicate pentru plata. Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. Banca-spre deosebire de CEC,in cazul biletului la ordin,banca nu joaca rolul de tras si deci nu este obligata sa il plateasca la scadenta. Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata. Fata de debitorul cedat si fata de terti, cesiunea de creanta devine opozabila numai dupa ce a fost notificata debitorului sau a fost acceptata de acesta prin act autentic. Atentie,in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin, sunt stipulate dispozitii privitoare la rubricile care se regasesc pe acestea si se stabileste ca nicio mentiune nu se va afla la o distanta mai mica de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit. Exemplul I. O operatiune realizata prin utilizarea unui bilet la ordin este urmatorul: - SC “X” SA a vandut firmei SC “Y” SA utilaje in valoare de 15.000 de lei fiind constransa de cheltuielile sale cu depozitarea sa accepte in contrapartida un bilet la ordin cu scadenta la 30 de zile de la data emiterii.Firma SC “Y” SA a emis un bilet la ordin prin care se angajeaza sa plateasca firmei SC “X” SA, la scadenta ,aceasta suma in locul stabilit. Biletul la ordin este anexat la dosar. Biletul la ordin are scadenta peste 30 zile de la data emiterii. SC “X” SA i-a solicitat firmei SC “Y” SA ca biletul la ordin sa fie avalizat, deoarece intre cele 2 firme nu au existat relatii anterioare si bonitatea emitentului nu era bine cunoscuta. Astfel, biletul la ordin a fost avalizat, avalistul fiind o alta firma cu care firma SC “X” SA a mai avut relatii comerciale, societatea “Z”SA. Avalizarea a fost facuta de catre SC “Z” SA contra unui commision de 1% din valoarea biletului la ordin, care a fost suportat de catre SC “Y” SA. Deoarece firma SC “X” SA avea nevoie de lichiditati imediate pentru a plati o factura de reaprovizionare cu noi utilaje comandate de un client al sau si deoarece banca al carei client era nu sconteaza cambii sau bilete la ordin, aceasta societate a primit de la banca un credit pe care la garantat cu biletul la ordin. Creditul primit de la banca a fost in valoare de 75% din valoarea biletului la ordin, cu o dobanda de 12% pe an. Creditul primit a fost acordat pe o luna, urmand ca la scadenta biletului la ordin, societatea SC “X” SA sa primeasca de la firma SC “Y” SA ,valoarea biletului la ordin si sa inapoieze suma corespunzatoare bancii. · Ts=total suma de achitat de SC “X” SA la banca · Vc=valoarea creditului · d=dobanda Calcul: 1.Vc=15.000x 0.75=11.250lei 2.Dobanda creditului: 11.250 x 12/100/12 = 112,50 lei/luna Ts=Vc+d Vc=11.250lei d= 112,50lei/luna Ts=11.250+112,50=11.362,50lei Concluzie: firma SC “X” SA la scadenta biletului la ordin a incasat de la societatea SC “Y” SA suma inscrisa pe biletul la ordin (15.000lei) si a returnat bancii contravaloarea creditului primit plus dobanda creditului in suma de11.362,50lei.Spatiul de depozitare a fost eliberat prin vanzarea utilajelor reusind sa se aprovizioneze in timp oportun cu noi utilaje ce au fost livrate unui tert,diminuand in acest mod cheltuielile cu depozitarea ce insumau cu 10% mai mult decat cheltuiala cu dobanda bancii si reusind totodata sa isi asigure lichiditatile de care avea nevoie pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale.In conditii de oportunitate si societatea SC “Y” SA a reusit ca sa inceapa activitatea folosind utilajele cumparate de la societatea SC “X” SA marind productia cu o cantitate suficienta sa acopere cheltuiala suplimentara de 1% datorata avalistului sau. Exemplul II. Decontarea unei livrari – aprovizionari de marfuri la data de 5 ianuarie 2010 la pret de achizitie 1.000 lei plus TVA, prin emiterea de catre client a unui „bilet la ordin” acceptat de furnizor, pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plata la 20 ianuarie 2010. Se fac inregistrarile : Contabilitatea furnizorului-creditor: 1. vanzarea marfurilor 4111„Clienti” = % 1.190 lei 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 1.000 lei 4427 „TVA colectata”190 lei 1.1 Descarcarea gestiunii la cost de achizitie 607„Cheltuieli privind marfurile” = 371 „Marfuri” 800 lei 2. Biletul la ordin acceptat de catre tras. 413 „Efecte de primit de la clienti” = 4111 „Clienti” 1.190 lei Contabilitatea clientului-debitor(emitentul) Aprovizionarea % = 401„Furnizori” 1.190 lei 371 „Marfuri” 1.000 lei 4426 „TVA deductibila” 190 lei -contabilizarea biletului la ordin emis 401„Furnizori” = 403 „Efecte de platit”1.190 lei Furnizorul a stins dreptul de creanta asupra clientului, fiind in posesia unui bilet la ordin cu rol „efect de primit” (ct. 413). Din acest moment, urmeaza decontarea efectiva, care se poate realiza prin urmatoarele variante: 1. La scadenta, clientul achita prin virament direct furnizorului valoarea „biletului la ordin”. 2. Remiterea „biletului la ordin”, la incasare, la institutia bancara pentru care banca percepe comision 50 lei. 3. Remiterea „biletului la ordin”, la banca, prin scontare, inainte de scadenta, la 10.01.2010, pentru care banca percepe drept comision suma de 50 lei iar rata scontului este de 60% pe an. Varianta I a)Furnizorul incaseaza direct 5121„Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei b) Clientul achita direct. 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta II 1. Avalizarea biletului la ordin 5113„Efecte de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea sumei minus comisionul bancii la scadenta. % = 5113 „Efecte de incasat” 1.190 lei 5121„Conturi la banci in lei” 1.130.5 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” 59,50lei 3. Plata biletului la ordin la scadenta 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta III 1. Remiterea spre scontare 5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea la 10.01.2009 minus scont comision % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 1.190 lei 5121 „Conturi la banci in lei” 1.110,67 lei 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 19,83 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”59,50 lei Scontul se calculeaza ca o dobanda simpla: Scont = valoarea efectului * nr. zile * rata scontului = 1.190 x 10 x 60 = 19,833 Refuz de plata-titlul executoriu Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deşi aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin şi cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele şi pentru accesoriile determinate conform dispoziţiilor legale ce au fost menţionate. Aşadar, deşi legea recunoaşte valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiţionată de aplicarea formulei executorii. Biletele la ordin sunt titluri de credit frecvent utilizate în practica comercială prin care emitentul se obligă să plătească la scadenţă beneficiarului sau la ordinul acestuia, într-un anumit loc, o sumă de bani, principalul lor avantaj de ordin practic fiind acela că procură creditorului unei sume de bani un titlu executoriu, având un caracter acauzal şi formalist, care permite demararea deîndată a procedurii executării silite pentru recuperarea sumelor de bani datorate şi neachitate la scadenţă. Dispoziţiile art. 374/1 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Sechestrul judiciar Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv. Contestaţia la executare prevăzută de art. 399 al. 3 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura opoziţiei reglementată de art. 62-63 din Legea nr. 58/1934. In caz de insolvabilitate-opozitia la somare Judecătorul - sindic a avut în vedere că Legea nr.58/1934 pune la dispoziţia debitorului mijloace procesuale specifice, prin care acesta poate opune nulitatea titlului pe cale de excepţie, în cadrul acţiunilor cambiale iniţiate de creditor sau direct pe calea opoziţiei la somaţia de executare. În procedura insolvenţei, creditorul nu are nevoie de un titlu executor, ci este suficient să facă dovada existenţei unei creanţe care să îndeplinească condiţiile prevăzute de articolul 3 punctul 6 din Legea nr.85/2006, neavând relevanţă izvorul creanţei câtă vreme actul ce o certifică nu este declarat nul. Prin urmare, nu se confundă dreptul creditorului de a iniţia executarea silită pe calea procedurii colective cu dreptul debitorului cambial de a invoca excepţii ce ţin de valabilitatea titlului cambial şi obligaţia acestuia de a folosi mijloacele procesuale specifice contenciosului cambial, reglementate prin lege specială (Legea nr.58/1934). Despre girant Chiar dacă girurile de pe cambie ar fi semnate de persoane incapabile, totuşi debitorul cambial este ţinut a plăti valoarea cambiei, deoarece excepţia incapacităţii nu poate profita decât incapabilului, iar nu şi debitorului cambial care nu poate invoca decât excepţiile privitoare la forma titlului. A acorda debitorului cambial dreptul de a verifica capacitatea semnatarilor şi de a opune orice fel de excepţii la plata cambiei, ar vătăma creditorul cambial şi ar întârzia plata, înlăturându-se adevăratul scop al creerii cambiei. Termenul de 5 zile prevăzut de articolul 62 din Legea nr.58/1934 curge de la primirea somaţiei de către debitor iar nu de la comunicarea actului de procedură, caz în care există posibilitatea formulării unei cereri de repunere în termen. Nulitatea biletului la ordin pentru nerespectarea condiţiilor de valabilitate nu se poate cere decât în condiţiile legii speciale- Legea nr. 58/1934- prin acţiune cambială sau opoziţie la somaţia de executare, şi nu pe calea dreptului comun (Legea nr.85/2006 reprezintă dreptul comun în materia insolvenţei) Biletul la ordin ca instrument de plată/garanţie (chiar şi atunci când este emis cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege), certifică creanţa, câtă vreme nu a fost declarat nul. In apararea debitorului. Contestaţia la executare se poate face, conform art. 399 al. 2 C.pr.civ., pentru orice motive ţinând de nerespectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare. Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, pe de altă parte, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial. Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei cambiale (nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, stingerea obligaţiei cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială). Toate aceste excepţii cambiale trebuie invocate până la prima zi de înfăţişare, conform art. 63 al. 4 din Legea nr. 58/1934. Opoziţia la executare poate să vizeze însuşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ţinând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.

Principiile politicii fiscal-bugetare

Principiile politicii fiscal-bugetare Guvernul României derulaza politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii: 1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale. 2. Principiul stabilității Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice. 3. Principiul responsabilității fiscale Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu si lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echității Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung. 5. Principiul eficienței Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție. 6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat... Extras din L 69/15.04.2010 -legea privind responsabilitatea fiscal-bugetare

Bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat — ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: 1- bugetul de stat, 2- bugetul asigurărilor sociale de stat, 3- bugetele fondurilor speciale, 4- bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, 5- bugetul Trezoreriei Statului, 6-bugetele instituțiilor publice autonome, 7- bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, 8- bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, 8- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, 9- bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;

Pana la 30 aprilie....

Până la 30 aprilie 2010: - Situaţiile financiare anuale. Se depun de societăţile cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale, asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale, pentru exerciţiul financiar 2009 - OMFP nr. 1752/2005 - OMEF nr. 1.969/2007; - Decont de accize, formular 120. Se depune anual de operatorii economici plătitori de accize - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; OPANAF nr. 101/2008, modificat prin OPANAF nr. 1.920/2009; - Decont privind impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, formular 130. Se depune anual de operatorii economici plătitori de impozit la ţiţeiul din producţia internă - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

Studiu de caz - I

Evoluţia patrimoniului (corecţiile trezoreriei) Bilanţul contabil al societăţii Gama se prezintă astfel: A. Active imobilizate 10.700 B. Active circulante 11.050 - stocuri 3000 - creanţe 4050 - casa+bănci 4000 C. Cheltuieli în avans - D. Datorii pe termen scurt (sub 1 an) 4600 E. Datorii peste 1 an 3000 F. Provizioane pentru riscuri 300 G. Venituri în avans - H. Capital şi rezerve 13850 ______________________________________ 1.Fondul de rulment FR a. FR = Active circulante – Datorii termen scurt 11050 – 4600 =6450 adică partea din totalul activelor circulante, care nu sunt finanţate de Datoriile pe termen scurt. b. FR = capitaluri permanente – active imobilizate Altfel spus FR poate fi determinat şi ca diferenţă - între capitalul permanent (17150) şi partea din capital blocată în activele imobilizate (10700) Calculăm capitalul permanent pe care întreprinderea îl are la dispoziţie, adică, - capital şi rezerve 13850 - provizioane pentru risc 300 - datorii peste 1 an 3000 ____________________ capital permanent 17150 17150 – 10700 =6450 6450 este partea ce rămâne din capitalul permanent destinat să finanţeze, să acopere activele circulante (11050), nefinanţate de datoriile pe termen scurt. Putem întâlni două situaţii: 1. fond de rulment pozitiv (excedent de fond de rulment) - înseamnă că, din capitaluri proprii + datoriile pe termen lung se acoperă şi activele imobilizate şi finanţarea activităţii curente.(activele circulante) 2. fond de rulment negativ (deficit de fond de rulment) când diferenţa este negativă, ceea ce presupune că, capitalurile proprii + datorii pe termen lung sunt insuficiente pentru acoperirea activelor imobilizate -deci nu se poate finanţa activitatea curentă...concluzie - întreprinderea trebuie să apeleze la credite pentru a-şi finanţa complet imobilizările (active imobilizate). II. Necesarul de fond de rulment(NFR) NFR = stocuri + creanţe – datorii nefinanciare A. Activele circulante (11050) fără disponibilităţile (4000) sunt 7050. Diferenţa de 7050 ar urma să fie finanţată de : - datoriile pe termen scurt de 4600 + 7050 – 4600 =2450 - dar mai rămâne o diferenţă de 2450 -ce ar urma să fie finanţată de FR. - Această diferenţă pozitivă –> 2450- reprezintă NFR Deci: stocurile şi creanţele până se vor încasa, trebuie acoperite din alte resurse externe. Ele alcătuiesc necesarul de exploatare sau din afara exploatării. B. Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează nu o nevoie de FR, ci o degajare de resurse atrase. Deci: - Datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare, vor fi plătite plătite, dar până atunci sunt nişte resurse atrase temporar, care acoperă nevoi pe termen scurt. Ele formează resursele de exploatare sau din afara exploatării. - Nevoile şi resursele, fluctuează de la o perioadă la alta, şi sunt diferite ca mărime. Aici este necesar a se face o analiza atenta a momentelor cand se efectueaza plati si a celor cand se efectueaza incasari!.Puneti fata in fata tabelele cu data platii datoriilor si data incasarii creantelor.

- Decalajul dintre ele şi decalajul dintre încasările şi plăţile efective generate de acestea, trebuie acoperite din alte resurse,externe. - Celelalte resurse de care dispune întreprinderea sunt FR şi creditele pe termen scurt(in functie de termenul de exigibilitate a lor (vezi tabelul cu termenele de plata a datoriilor pe termen scurt)). În concluzie: Diferenţa dintre nevoile şi resursele de exploatare şi din afara exploatării, poartă numele de necesarul de fond de rulment-NFR. -Dacă diferenţa este pozitivă, înseamnă că activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor urmează a fi finanţate din FR(fondul de rulment),caz pozitiv. -Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează o degajare de resurse atrase nu un NFR III Trezoreria(T) Se poate stabili ca diferenţă între FR şi NFR T = FR – NFR 6450 – 2450 = 4000 Avem două situaţii: 1) Trezoreria pozitivă Trezoreria acumulează disponibilităţi dacă FR > NFR (cum este cadrul de mai sus). 2) Trezoreria negativă Trezoreria se reduce şi eventual devine negativă, dacă FR nu acoperă NFR. Trezoreria negativă poate fi acoperită: - prin credite bancare sau, când nu se mai bucură de încrederea băncii...din datorii amanate _______________ se degaja aici 2 situatii:

· fie înregistrează datorii restante · fie este declarată de creditori, la tribunal, în încetare de plăţi (faliment).

Sponsorizarea

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din România sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare în conditiile legii. Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. Potrivit art. (4) alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiar al sponsorizarii: a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara în România sau urmeaza sa desfasoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de întretinere, restaurare, conservare si punere în valoare a monumentelor istorice; b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a); c) de asemenea, pot fi sponsorizati emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a); d) orice persoana fizica cu domiciliul în România a carei activitate în unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza în domeniul pentru care se solicita sponsorizarea. Exemplu: -asociatiile de proprietari- NU poate avea calitatea de beneficiar al unei sponsorizari , nu sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal privind facilitatea acordata de legiuitor în cazul sponsorizarilor, respectiv scaderea din impozitul pe profit a sumei acordate sub forma de sponsorizare în limitele respective

Ordonanta de Urgenta a Guvernului

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 21.04.2010 Guvernul a modificat astazi, printr-o Ordonanta de Urgenta, Codul de procedura fiscala, principalele modificari vizand simplificarea procedurilor in relatia cu agentii economici si reducerea penalitatilor precum si a majorarilor de intarziere pe care acestia le platesc, a anuntat ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, la finalul sedintei de Guvern. Unul dintre elementele de noutate introduse de actul normativ se refera la functionarea unei singure comisii fiscale in cadrul Ministerului Finantelor Publice, si nu doua comisii, ca pana acum, a afirmat ministrul Finantelor Publice. „Acest pas a fost deja facut, la nivel tehnic, acum realizandu-se si in plan legislativ. Desfiintam cele doua comisii si va fi formata una singura. Prin urmare, nu va mai exista riscul ca din Ministerul Finantelor sa fie emise solutii fiscale diferite”, a explicat ministrul Sebastian Vladescu. In prezent exista Comisia fiscala centrala, constituita in cadrul MFP, care are responsabilitati in emiterea deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului fiscal si Comisia de proceduri fiscale, constituita in cadrul ANAF, care are responsabilitati de emitere a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala si a legislatiei care intra in sfera de competenta a ANAF. O alta modificare introdusa de actul normativ consta in majorarea, de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei, a plafonului creantelor fiscale contestate care delimiteaza competenta de solutionare a contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central de structurile de specialitate de la nivel local. Organele fiscale pot stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor Potrivit unei alte modificari, „introducem dreptul organelor de inspectie fiscala de a stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, cand se constata ca evidentele contabile sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia fiscala de fapt sau cand aceste documente nu sunt puse la dispozitie”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Majorarile de intarziere, echivalentul dobanzii In ceea ce priveste reducerea penalitatilor si a majorarilor de intarziere operate de actul normativ, ministrul Finantelor Publice a aratat ca „prima veste buna” este ca se reduce nivelul de majorare de la 0,1% la 0,05% pe zi. „Sistemul de penalitati se schimba. De fapt, majorarea va fi echivalenta cu o dobanda pentru ca este o modalitate prin care contribuabilii se pot finanta. Deci, ar fi ideea unei dobanzi care sa fie corelata cu dobanzile din sectorul bugetar”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Penalitati pentru intarzierea la plata De asemenea, ministrul Sebastian Vladescu a aratat in primele 30 de zile de la scadenta nu vor fi platite penalitati de intarziere. Daca stingerea obligatiilor fiscale se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere va fi de 5% din obligatiile fiscale principale. Dupa acest termen de 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse. Majorari de intarziere pentru debitele restante catre bugetele locale In ceea ce priveste creantele datorate bugetelor locale, nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate la termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la stingerea sumei datorate, inclusiv. Se elimina posibilitatea cesionarii creantelor fiscale O alta modificare consta in eliminarea posibilitatii cesionarii creantelor fiscale administrate de ANAF ca modalitate de stingere a datoriilor contribuabililor, a mai spus ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.

Moneda Unica Europeana:EURO

Incepand cu 1 ianuarie 2002,bancnotele si monedele EURO s-au pus in circulatie in 12 state membre ale Uniunii Europene.Noua moneda fiduciara cuprinde 7 bancnote si 8 monede. EURO se divizeaza in 100 de centi.Cele 8 monede de EURO - de 1,2,5,10,20 si de 50 de centi ,de 1 EURO si 2 EURO- pot fi deosebite cu usurinte ,intrucat ele difera prin forma ,marime si culoare.Monedele de valoare mai mare -1 EURO si 2 EURO -sunt bicolore(argintiu si galben).Mondele de valoare medie -de 10,20 si de 50 de centi- sunt galbene ,iar monedele de valoare mica -1,2 si 5 centi- au culoarea cuprului. Fetele comune ale monedelor EURO prezinta trei contururi ale Comunitatii Europene si cele 12 state,ca simbol al Uniunii Europene.In timp ce aversul tuturor celor opt monede este identic,reversul este specific fiecarei tari si are forme diferite ,pentru fiecare din cele 12 stateale spatiului EURO. Cele sapte bancnote EURO ,incepand de la 5 EURO la 500 EURO , pot fi recunoscute usor prin aspectul lor si prin tactilitatea deosebita.Fiecare bancnota are propria sa culoare si marime.Cu cat valoarea nomimala este mai mare cu atat este mai mare si bancnota.Pe fata bancnotei,desenele reprezantand ferestre si porti simbolizeaza un spirit de deschidere , iar pe revers imaginile reprezentand poduri semnifica cooperarea ,nu numai in interiorul Europei ci si cu restul lumii.Diversele elemente sunt incluse pentru a ajuta persoanele fara vedere sau cele cu vedere mai slaba in identificarea diferitelor valori ale bancnotei. Proprietati tactile cu tiparirea intaglio(in relief,folosita pe multe zone ale aversului bancnotei,produce o senzatie de relief la atingere): Bancnota de 5 euro -Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘5’). -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘5’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘5’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:designul bancnotei de 5 Euro reprezinta arhitectura clasica.bancnota de 5 Euro este gri si masoara 120 mm pe 62 mm Bancnota de 10 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘10’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘10’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘10’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:Designul bancnotei de 10 Euro reprezinta arhitectura romanica.Bancnota de 10 Euro este rosie si masoara 127 mm pe 67 mm. Bancnota de 20 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘20’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘20’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘20’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse: Designul bancnotei de 20 Euro reprezinta arhitectura gotica.bancnota de 20 de Euro este albastra si masoara 133 mm pe 72 mm. Bancnota de 50 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘50’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘50’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘50’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (50) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:designul bancnotei de 50 Euro reprezinta arhitectura.Bancnota este portocalie si masoara 140mm pe 77 mm. Bancnota de 100 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘100’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘100’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘100’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (100) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: -Diverse:designul bancnotei de 100 Euro reprezinta arhitectura baroca si rococo.Bancnota este verde si masoara 147 mm pe 82 mm. Bancnota de 200 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘200’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘200’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘200’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (200) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:Designul bancnotei de 200 Euro reprezinta epoca arhitecturii.Bancnota de 200 Euro este galben –maro ssi masoara 153 mm pe 82 mm. Bancnota de 500 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘500’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘500’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘500’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (500) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: Designul bancnotei de 500 Euro reprezinta arhitectura moderna a secolului XX.Bancnota este purpurie si masoara 160 mm pe 82 mm.

Valoarea ramasa neamortizata-vanzare mijloace fixe

La art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare este definita valoarea ramasa neamortizata.

Prin valoare fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale.

Daca societatea Dvs. vinde utilajul la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata, partea din valoarea ramasa neamortizata care nu se acopera cu venitul obtinut din vanzarea utilajului este considerata cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil.

Conform prevederilor art. 21 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

In situatia in care utilajul se vinde la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata,nu aveti obligatia sa colectati TVA la nivelul TVA-ului pe care societatea l-a dedus la data achizitiei utilajului.

Ajustarea taxei deductibile se face numai pentru bunurile de capital prevazute la alin.2 lit.a) al art. 149 din Legea nr. 571/2003,cu modificarile si completarile ulterioare,achizitionate sau fabricate de la data aderarii.

Repartizare profit

Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita. La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117analitic distinct (de ex. 08). Repartizarea profitului se face in dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv 117.08=117.xx; 457, 129. In soldul creditor al contului 117.08 poate ramane profit nerepartizat. Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.

Comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul

Legea 650/2002 care aplica ordonanta 99/2000 (modificata cu Legea 211/2008) stabileste diferenta dintre comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul astfel:

a) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;

b) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

Nota:pentru a se iesi de sub incidenta Ordonantei 99/2000, trebuie sa existe gestiuni separate pentru comertul cu amanuntul si pentru cel cu ridicata si trebuie sa se asigure ca exista un cod CAEN care sa permita si practicarea comertului en gros( solicitati la Registrul Comertului).

Metoda cantitativ-valorică

Metoda cantitativ-valorică ... constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei cantitativ-valorice. Conturile sintetice care reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare comune pe economie: Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz); Fişă de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10); Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22); Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7); Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic, de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor.

După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou. În contabilitate, documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor. De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrare în contabilitatea sintetică. Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se asigură cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar să se efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale.

REGISTRUL STOCURILOR (Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a) 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat.

Penalitati si dobanzi ce se vor percepe de ANAF incepand cu T2

Pentru ca firmele care au probleme cu lichiditatile au utilizat tot mai mult creditul fiscal, incasarile la buget au ramas pe un trend descedent, deficitul bugetar ajungand la 6 mld. lei (circa 1,46 mld. euro) in primele doua luni ale anului 2010. Ca urmare se propun urmatoarele: __________________________________ (1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel: a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse. b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5 % din obligaţiile fiscale principale stinse. c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15 % din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. (3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.” _____________________________________ Exemplu: (pentru primele 90 de zile ) Suma datorata principala 1000 lei data scadentei:25.04.N _____________________________________ Dobanda: 0.05 %/zi la 25.05.N (30 de zile) Achitat: 0 lei Zile intraziere:30 zile Dobanzi :1000*0.05%*30 zile =15 lei Penalitati: 0 lei Total general: 1000+15=1015 lei (18.25%/an) ____________________________ la 25.06.N (60de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziere=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati:1000*5%=50 lei Total general:1000+15+15+50=1080lei (48.67%/an) _____________________________________ la 25.07.N (90 de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziate=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati 1000*15%=150 lei Total general:1000+15+15+15+50+150=1245lei (99.36% (!)/an) ____________________________________ echivalent:24.50% /3 luni _________________________________ -comparativ cu 0.1%/zi,(fara penalitati) Achitat: 0 lei 90 de zile*0.1% *1000= 90 lei echivalent:9% /3 luni ______________________________ "Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.” (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. _____________________________________ Totusi,daca stingerea obligatiei principale se face in interiorul a 59 de zile de la data scadentei,suma datorata este: 1000*0.05%*59=29.50lei , 1000+19.50=1029.50 lei (18.25%/an ) _________________________________________________ Desi nu se intelege ce se intampla cu penalitatile dupa 90 de zile, concluzionam ca acestea NU se mai percep,in continuare dobanda este de 0.05 %/zi. _________________________________________ Calcul la 365 de zile 1000 lei * 0.05/zi*365zile=182.50lei Dobanzi : 200 lei Total general:182.50 +200+1000=1382.50 lei Echivalent:38.25% Calcul la 365 de zile 1000 lei *0.1%/zi*365 de zile=365 lei Total general:365+1000=1365 lei echivalent:36.50% _____________________________________ Restrangerea consumului si scaderea numarului locurilor de munca au pus mai multa presiune asupra veniturilor la buget, incasarile din TVA coborand cu 19% in ianuarie si februarie 2010 fata de perioada similara din 2009, iar cele din impozitul pe salarii si venituri au coborat cu aproape 8%. Concluzie:MF mareste obligatia de plata cu inca 1.75% /an comparativ cu prezentul.E criza nu? Ceea ce se întâmplă este sancţionarea de 2 ori a aceleiaşi abateri, o dată cu dobânda, după aceea cu penalitatea. In trecut a mai existat o asemenea prevedere, dar care a fost anulată pe motiv de neconstituţionalitate.

Sistemului plăţilor anticipate

În Monitorul Oficial nr. 201 / 30.03.2010 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 22 / 2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571 / 2003 privind Codul Fiscal („Ordonanţa”). Conform prevederilor acestei Ordonanţe, aplicarea sistemului plăţilor anticipate privind impozitul pe profit anual datorat de contribuabili, alţii decât băncile – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine, a fost amânat până la data de 1 ianuarie 2012. De asemenea, Ordonanţa aduce câteva precizări referitoare la modalitatea de calcul, declarare şi plată a impozitului minim. În acest sens, contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent, care nu au fost obligaţi să plătească impozitul minim şi care la sfârşitul anului în care s-au înfiinţat înregistrează pierdere fiscală, au obligaţia de a efectua plăţi anticipate trimestriale în contul impozitului pe profit, în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, recalculat corespunzător pentru perioada impozabilă aferentă anului în care s-au înfiinţat. Prevederile Ordonanţei se aplică pentru determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010. Cuvinte cheie: -impozitul minim -impozit forfetar -impozit pe profit -plati anticipate in contul imp.pe profit

Situatiile financiare - Bilantul

Situatiile financiare se intocmesc in termen de 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar. Pentru anul 2009, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, art. 37, alin (2), Raportarea anuala se depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor, in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar, insotita de dovada predarii situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului, pentru publicare. Atragem atentia asupra diferentei intre termenul "situatii financiare" si termenul "raportari anuale" Potriviti Legii societatilor comerciale, Legea 31 / 1990, art. 185, alin (1), Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hârtie si in forma electronica sau numai in forma electronica, având atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. In concluzie, - Situatiile financiare anuale se vor depune la Registrul Comertului in termen de cel mult 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data adunarii generale. Termenul de 150 zile este necesar pentru respectarea obligatiei de mai jos, privind raportarea anuala. -situatiile financiare anuale care cuprind: 1. bilant (cod 10); 2. cont de profit si pierdere (cod 20); 3. situatia modificarilor capitalului propriu; 4. situatia fluxurilor de trezorerie; 5. note explicative la situatiile financiare anuale. Acestea vor fi insotite de formularul "Date informative" (cod 30) si formularul "Situatia activelor imobilizate" (cod 40). Situatiile financiare vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute la art. 10 alin. (1) prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;

- Raportarea anuala (in prezent acelasi lucru cu situatiile financiare) se depune la AFP in termen de 150 zile de la data inchiderii exercitiului financiar, insotita de dovada depunerii la Registrul Comertului a Situatiilor financiare anuale.

Tichete de masa

Pentru semestrul I al anului 2010, incepand cu luna martie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita conform prevederilor art. 31 alin. (3) teza a II-a si alin. (4) din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata prin Legea nr. 187/2006, si ale prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobata prin Legea nr. 154/2007, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Legitimatie de inspectie fiscala

Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1156/2009 s-au aprobat noile modele de legitimatie de inspectie fiscala. De subliniat ca acest ordin abroga, la data intrarii sale în vigoare, Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 709/2007 privind legitimatiile de inspectie fiscala. În vederea desfasurarii inspectiei fiscale, potrivit titlului VII „Inspectia fiscala“ din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, sunt eliberate legitimatii de inspectie fiscala personalului cu atributii de inspectie fiscala. Personalul cu atributii de inspectie fiscala cuprinde inspectorii din cadrul aparatului central si teritorial al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF),desemnati de conducatorul organului fiscal sa efectueze inspectia fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala atesta împuternicirea speciala a titularului în fata contribuabilului, ce implica exercitiul autoritatii de stat, acordata pe timpul îndeplinirii atributiilor ce îi revin în vederea desfasurarii inspectiei fiscale. Legitimatia de inspectie fiscala este valabila numai însotita de ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de inspectie fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala au regim special, sunt nominale si se distribuie de catre ANAF. De asemenea, numerotarea legitimatiilor de inspectie fiscala se face de catre ANAF, prin repartizarea unei plaje de numere fiecarei structuri cu atribuii de inspectie fiscala din cadrul aparatului central si teritorial. Plaja de numere atribuita pentru fiecare judet dar si pentru ANAF este prevazuta în anexa nr. 3 la Ordinul presedintelui ANAF nr. 1156/2009

Ch.Cu taxe si impozite locale.

-se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei dobandite si incetaza cu data de intai ale lunii urmatoare lunii instrainarii,demolarii ,casarii sau distrugerii. Exemplu: impozit local datorat 3000 lei impozit lunar : 3000/12=250 lei -inregistrarea impozitului local datorat 01.01.N 471-446=3000lei sau,pe semestre 471-446=1500lei(sem.I) 471-446=1500lei(sem.II) nota:suma se recunoaste pe cheltuieli in momentul pentru care se datoreaza impozitul sau taxa. -Inregistrarea lunara: 635-471=250 lei(se repeta in 11 luni) 446-5121= 3000lei,la data legala a platii impozitului sau taxei. -Impozitul pe spectacole: 635=446 plata: 446=5121/5311 -Taxe speciale: 635=5311,5121 Contributia la ITM 635=447 sau 628=401ITM(de recomandat deoarece ct.635 priveste impozite si taxe,altele decat cele la bugetul de stat sau bugetul asigurarilor,ITM nu este o entitate bugetara) -Majorari de intarziere calculate de firma: 6581=4481(ch.nedeductibile fiscal) plata: 4481=5121,5311

Cheltuielile cu bugetul de stat

Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691=441 Nota: in cazul in care impozitul datorat in prezent este mai mic decat cel calculat anterior,se storneaza (integral sau partial)inregistrarea efectuata anterior 691=441 rosu-mai mare(calculat anterior) 691=441 calculat in prezent-mai mic aceasta nu implica rectificarea declaratiei 100 anterioare deoarece aceasta se regularizeaza cu declaratia 100 prezenta si viitoare. exemplu: declarat 01.01.2010 la 31.01.2010 =630 lei 691-441=630 lei 441-5121=630 lei recalculat 01.01.2010 la 28.02.2010=230 lei 691-441= -630 lei(rosu) 691-441=230 lei declarat la 28.02.2010 = 0(zero) sold 441 debitor( de recuperat)=400 lei calculat 01.01.2010 la 31.03.2010 = 830 lei 691-441= - 230 lei(rosu) 691-441=830 lei declarat la 31.03.2010 = 200 lei 441-5121= 200 lei