Aspecte privind biletul la ordin

Tragator si tras in cazul cecului. Tragatorul in cazul cecului si biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata la ordinul debitorului. Tragator si tras in cazul cambiei. Tragatorul in cazul cambiei este creditorul-vanzator,producator care emite o cambie ce este semnata de debitor-cumparator,client. Trasul este o institutie de credit sau o banca care executa plata. Tragator si tras in cazul biletului la ordin. Tragatorul in cazul biletului la ordin este debitorul-cumparatorul. Trasul este insusi tragatorul. In cazul cambiei si biletului la ordin,sediul materiei pentru definirea lor este Legea 58 din 1934.In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din 14 mai 2009, a fost publicata Legea nr. 163 din 8 mai 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Biletul la Ordin este un instrument eficace in functionarea economiei ,daca este utilizat de catre comerciantii de buna credinta.Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Biletul la ordin este o promisiune de a plati. De aceea, inainte de a conveni cu un nou partener utilizarea Biletelor la Ordin ca si instrumente de plata, creditorul trebuie sa apeleze la serviciile bancii sale de a verifica daca noul partener este in Centrala de Incidente de Plati (CIP) sau nu,sau sa ceara sa fie girat de un partener de incredere. Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule. Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit. Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta, la locul si adresa indicate pentru plata. Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. Banca-spre deosebire de CEC,in cazul biletului la ordin,banca nu joaca rolul de tras si deci nu este obligata sa il plateasca la scadenta. Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata. Fata de debitorul cedat si fata de terti, cesiunea de creanta devine opozabila numai dupa ce a fost notificata debitorului sau a fost acceptata de acesta prin act autentic. Atentie,in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin, sunt stipulate dispozitii privitoare la rubricile care se regasesc pe acestea si se stabileste ca nicio mentiune nu se va afla la o distanta mai mica de 3 mm de oricare dintre marginile titlurilor de credit. Exemplul I. O operatiune realizata prin utilizarea unui bilet la ordin este urmatorul: - SC “X” SA a vandut firmei SC “Y” SA utilaje in valoare de 15.000 de lei fiind constransa de cheltuielile sale cu depozitarea sa accepte in contrapartida un bilet la ordin cu scadenta la 30 de zile de la data emiterii.Firma SC “Y” SA a emis un bilet la ordin prin care se angajeaza sa plateasca firmei SC “X” SA, la scadenta ,aceasta suma in locul stabilit. Biletul la ordin este anexat la dosar. Biletul la ordin are scadenta peste 30 zile de la data emiterii. SC “X” SA i-a solicitat firmei SC “Y” SA ca biletul la ordin sa fie avalizat, deoarece intre cele 2 firme nu au existat relatii anterioare si bonitatea emitentului nu era bine cunoscuta. Astfel, biletul la ordin a fost avalizat, avalistul fiind o alta firma cu care firma SC “X” SA a mai avut relatii comerciale, societatea “Z”SA. Avalizarea a fost facuta de catre SC “Z” SA contra unui commision de 1% din valoarea biletului la ordin, care a fost suportat de catre SC “Y” SA. Deoarece firma SC “X” SA avea nevoie de lichiditati imediate pentru a plati o factura de reaprovizionare cu noi utilaje comandate de un client al sau si deoarece banca al carei client era nu sconteaza cambii sau bilete la ordin, aceasta societate a primit de la banca un credit pe care la garantat cu biletul la ordin. Creditul primit de la banca a fost in valoare de 75% din valoarea biletului la ordin, cu o dobanda de 12% pe an. Creditul primit a fost acordat pe o luna, urmand ca la scadenta biletului la ordin, societatea SC “X” SA sa primeasca de la firma SC “Y” SA ,valoarea biletului la ordin si sa inapoieze suma corespunzatoare bancii. · Ts=total suma de achitat de SC “X” SA la banca · Vc=valoarea creditului · d=dobanda Calcul: 1.Vc=15.000x 0.75=11.250lei 2.Dobanda creditului: 11.250 x 12/100/12 = 112,50 lei/luna Ts=Vc+d Vc=11.250lei d= 112,50lei/luna Ts=11.250+112,50=11.362,50lei Concluzie: firma SC “X” SA la scadenta biletului la ordin a incasat de la societatea SC “Y” SA suma inscrisa pe biletul la ordin (15.000lei) si a returnat bancii contravaloarea creditului primit plus dobanda creditului in suma de11.362,50lei.Spatiul de depozitare a fost eliberat prin vanzarea utilajelor reusind sa se aprovizioneze in timp oportun cu noi utilaje ce au fost livrate unui tert,diminuand in acest mod cheltuielile cu depozitarea ce insumau cu 10% mai mult decat cheltuiala cu dobanda bancii si reusind totodata sa isi asigure lichiditatile de care avea nevoie pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale.In conditii de oportunitate si societatea SC “Y” SA a reusit ca sa inceapa activitatea folosind utilajele cumparate de la societatea SC “X” SA marind productia cu o cantitate suficienta sa acopere cheltuiala suplimentara de 1% datorata avalistului sau. Exemplul II. Decontarea unei livrari – aprovizionari de marfuri la data de 5 ianuarie 2010 la pret de achizitie 1.000 lei plus TVA, prin emiterea de catre client a unui „bilet la ordin” acceptat de furnizor, pentru suma de 1.190 lei, cu termen de plata la 20 ianuarie 2010. Se fac inregistrarile : Contabilitatea furnizorului-creditor: 1. vanzarea marfurilor 4111„Clienti” = % 1.190 lei 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 1.000 lei 4427 „TVA colectata”190 lei 1.1 Descarcarea gestiunii la cost de achizitie 607„Cheltuieli privind marfurile” = 371 „Marfuri” 800 lei 2. Biletul la ordin acceptat de catre tras. 413 „Efecte de primit de la clienti” = 4111 „Clienti” 1.190 lei Contabilitatea clientului-debitor(emitentul) Aprovizionarea % = 401„Furnizori” 1.190 lei 371 „Marfuri” 1.000 lei 4426 „TVA deductibila” 190 lei -contabilizarea biletului la ordin emis 401„Furnizori” = 403 „Efecte de platit”1.190 lei Furnizorul a stins dreptul de creanta asupra clientului, fiind in posesia unui bilet la ordin cu rol „efect de primit” (ct. 413). Din acest moment, urmeaza decontarea efectiva, care se poate realiza prin urmatoarele variante: 1. La scadenta, clientul achita prin virament direct furnizorului valoarea „biletului la ordin”. 2. Remiterea „biletului la ordin”, la incasare, la institutia bancara pentru care banca percepe comision 50 lei. 3. Remiterea „biletului la ordin”, la banca, prin scontare, inainte de scadenta, la 10.01.2010, pentru care banca percepe drept comision suma de 50 lei iar rata scontului este de 60% pe an. Varianta I a)Furnizorul incaseaza direct 5121„Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei b) Clientul achita direct. 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta II 1. Avalizarea biletului la ordin 5113„Efecte de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea sumei minus comisionul bancii la scadenta. % = 5113 „Efecte de incasat” 1.190 lei 5121„Conturi la banci in lei” 1.130.5 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” 59,50lei 3. Plata biletului la ordin la scadenta 403 „Efecte de platit” = 5121„Conturi la banci in lei” 1.190 lei Varianta III 1. Remiterea spre scontare 5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 1.190 lei 2. Incasarea la 10.01.2009 minus scont comision % = 5114 „Efecte remise spre scontare” 1.190 lei 5121 „Conturi la banci in lei” 1.110,67 lei 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 19,83 lei 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”59,50 lei Scontul se calculeaza ca o dobanda simpla: Scont = valoarea efectului * nr. zile * rata scontului = 1.190 x 10 x 60 = 19,833 Refuz de plata-titlul executoriu Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deşi aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin şi cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele şi pentru accesoriile determinate conform dispoziţiilor legale ce au fost menţionate. Aşadar, deşi legea recunoaşte valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiţionată de aplicarea formulei executorii. Biletele la ordin sunt titluri de credit frecvent utilizate în practica comercială prin care emitentul se obligă să plătească la scadenţă beneficiarului sau la ordinul acestuia, într-un anumit loc, o sumă de bani, principalul lor avantaj de ordin practic fiind acela că procură creditorului unei sume de bani un titlu executoriu, având un caracter acauzal şi formalist, care permite demararea deîndată a procedurii executării silite pentru recuperarea sumelor de bani datorate şi neachitate la scadenţă. Dispoziţiile art. 374/1 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Sechestrul judiciar Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv. Contestaţia la executare prevăzută de art. 399 al. 3 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura opoziţiei reglementată de art. 62-63 din Legea nr. 58/1934. In caz de insolvabilitate-opozitia la somare Judecătorul - sindic a avut în vedere că Legea nr.58/1934 pune la dispoziţia debitorului mijloace procesuale specifice, prin care acesta poate opune nulitatea titlului pe cale de excepţie, în cadrul acţiunilor cambiale iniţiate de creditor sau direct pe calea opoziţiei la somaţia de executare. În procedura insolvenţei, creditorul nu are nevoie de un titlu executor, ci este suficient să facă dovada existenţei unei creanţe care să îndeplinească condiţiile prevăzute de articolul 3 punctul 6 din Legea nr.85/2006, neavând relevanţă izvorul creanţei câtă vreme actul ce o certifică nu este declarat nul. Prin urmare, nu se confundă dreptul creditorului de a iniţia executarea silită pe calea procedurii colective cu dreptul debitorului cambial de a invoca excepţii ce ţin de valabilitatea titlului cambial şi obligaţia acestuia de a folosi mijloacele procesuale specifice contenciosului cambial, reglementate prin lege specială (Legea nr.58/1934). Despre girant Chiar dacă girurile de pe cambie ar fi semnate de persoane incapabile, totuşi debitorul cambial este ţinut a plăti valoarea cambiei, deoarece excepţia incapacităţii nu poate profita decât incapabilului, iar nu şi debitorului cambial care nu poate invoca decât excepţiile privitoare la forma titlului. A acorda debitorului cambial dreptul de a verifica capacitatea semnatarilor şi de a opune orice fel de excepţii la plata cambiei, ar vătăma creditorul cambial şi ar întârzia plata, înlăturându-se adevăratul scop al creerii cambiei. Termenul de 5 zile prevăzut de articolul 62 din Legea nr.58/1934 curge de la primirea somaţiei de către debitor iar nu de la comunicarea actului de procedură, caz în care există posibilitatea formulării unei cereri de repunere în termen. Nulitatea biletului la ordin pentru nerespectarea condiţiilor de valabilitate nu se poate cere decât în condiţiile legii speciale- Legea nr. 58/1934- prin acţiune cambială sau opoziţie la somaţia de executare, şi nu pe calea dreptului comun (Legea nr.85/2006 reprezintă dreptul comun în materia insolvenţei) Biletul la ordin ca instrument de plată/garanţie (chiar şi atunci când este emis cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege), certifică creanţa, câtă vreme nu a fost declarat nul. In apararea debitorului. Contestaţia la executare se poate face, conform art. 399 al. 2 C.pr.civ., pentru orice motive ţinând de nerespectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare. Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, pe de altă parte, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial. Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei cambiale (nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, stingerea obligaţiei cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială). Toate aceste excepţii cambiale trebuie invocate până la prima zi de înfăţişare, conform art. 63 al. 4 din Legea nr. 58/1934. Opoziţia la executare poate să vizeze însuşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ţinând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.

Principiile politicii fiscal-bugetare

Principiile politicii fiscal-bugetare Guvernul României derulaza politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii: 1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale. 2. Principiul stabilității Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice. 3. Principiul responsabilității fiscale Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu si lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echității Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung. 5. Principiul eficienței Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție. 6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat... Extras din L 69/15.04.2010 -legea privind responsabilitatea fiscal-bugetare

Bugetul general consolidat

Bugetul general consolidat — ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg: 1- bugetul de stat, 2- bugetul asigurărilor sociale de stat, 3- bugetele fondurilor speciale, 4- bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale, 5- bugetul Trezoreriei Statului, 6-bugetele instituțiilor publice autonome, 7- bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, 8- bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, 8- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, 9- bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități finanțate în proporție de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene;

Pana la 30 aprilie....

Până la 30 aprilie 2010: - Situaţiile financiare anuale. Se depun de societăţile cooperative şi alte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale, asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale, pentru exerciţiul financiar 2009 - OMFP nr. 1752/2005 - OMEF nr. 1.969/2007; - Decont de accize, formular 120. Se depune anual de operatorii economici plătitori de accize - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; OPANAF nr. 101/2008, modificat prin OPANAF nr. 1.920/2009; - Decont privind impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, formular 130. Se depune anual de operatorii economici plătitori de impozit la ţiţeiul din producţia internă - art. 219 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

Studiu de caz - I

Evoluţia patrimoniului (corecţiile trezoreriei) Bilanţul contabil al societăţii Gama se prezintă astfel: A. Active imobilizate 10.700 B. Active circulante 11.050 - stocuri 3000 - creanţe 4050 - casa+bănci 4000 C. Cheltuieli în avans - D. Datorii pe termen scurt (sub 1 an) 4600 E. Datorii peste 1 an 3000 F. Provizioane pentru riscuri 300 G. Venituri în avans - H. Capital şi rezerve 13850 ______________________________________ 1.Fondul de rulment FR a. FR = Active circulante – Datorii termen scurt 11050 – 4600 =6450 adică partea din totalul activelor circulante, care nu sunt finanţate de Datoriile pe termen scurt. b. FR = capitaluri permanente – active imobilizate Altfel spus FR poate fi determinat şi ca diferenţă - între capitalul permanent (17150) şi partea din capital blocată în activele imobilizate (10700) Calculăm capitalul permanent pe care întreprinderea îl are la dispoziţie, adică, - capital şi rezerve 13850 - provizioane pentru risc 300 - datorii peste 1 an 3000 ____________________ capital permanent 17150 17150 – 10700 =6450 6450 este partea ce rămâne din capitalul permanent destinat să finanţeze, să acopere activele circulante (11050), nefinanţate de datoriile pe termen scurt. Putem întâlni două situaţii: 1. fond de rulment pozitiv (excedent de fond de rulment) - înseamnă că, din capitaluri proprii + datoriile pe termen lung se acoperă şi activele imobilizate şi finanţarea activităţii curente.(activele circulante) 2. fond de rulment negativ (deficit de fond de rulment) când diferenţa este negativă, ceea ce presupune că, capitalurile proprii + datorii pe termen lung sunt insuficiente pentru acoperirea activelor imobilizate -deci nu se poate finanţa activitatea curentă...concluzie - întreprinderea trebuie să apeleze la credite pentru a-şi finanţa complet imobilizările (active imobilizate). II. Necesarul de fond de rulment(NFR) NFR = stocuri + creanţe – datorii nefinanciare A. Activele circulante (11050) fără disponibilităţile (4000) sunt 7050. Diferenţa de 7050 ar urma să fie finanţată de : - datoriile pe termen scurt de 4600 + 7050 – 4600 =2450 - dar mai rămâne o diferenţă de 2450 -ce ar urma să fie finanţată de FR. - Această diferenţă pozitivă –> 2450- reprezintă NFR Deci: stocurile şi creanţele până se vor încasa, trebuie acoperite din alte resurse externe. Ele alcătuiesc necesarul de exploatare sau din afara exploatării. B. Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează nu o nevoie de FR, ci o degajare de resurse atrase. Deci: - Datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare, vor fi plătite plătite, dar până atunci sunt nişte resurse atrase temporar, care acoperă nevoi pe termen scurt. Ele formează resursele de exploatare sau din afara exploatării. - Nevoile şi resursele, fluctuează de la o perioadă la alta, şi sunt diferite ca mărime. Aici este necesar a se face o analiza atenta a momentelor cand se efectueaza plati si a celor cand se efectueaza incasari!.Puneti fata in fata tabelele cu data platii datoriilor si data incasarii creantelor.

- Decalajul dintre ele şi decalajul dintre încasările şi plăţile efective generate de acestea, trebuie acoperite din alte resurse,externe. - Celelalte resurse de care dispune întreprinderea sunt FR şi creditele pe termen scurt(in functie de termenul de exigibilitate a lor (vezi tabelul cu termenele de plata a datoriilor pe termen scurt)). În concluzie: Diferenţa dintre nevoile şi resursele de exploatare şi din afara exploatării, poartă numele de necesarul de fond de rulment-NFR. -Dacă diferenţa este pozitivă, înseamnă că activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor urmează a fi finanţate din FR(fondul de rulment),caz pozitiv. -Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează o degajare de resurse atrase nu un NFR III Trezoreria(T) Se poate stabili ca diferenţă între FR şi NFR T = FR – NFR 6450 – 2450 = 4000 Avem două situaţii: 1) Trezoreria pozitivă Trezoreria acumulează disponibilităţi dacă FR > NFR (cum este cadrul de mai sus). 2) Trezoreria negativă Trezoreria se reduce şi eventual devine negativă, dacă FR nu acoperă NFR. Trezoreria negativă poate fi acoperită: - prin credite bancare sau, când nu se mai bucură de încrederea băncii...din datorii amanate _______________ se degaja aici 2 situatii:

· fie înregistrează datorii restante · fie este declarată de creditori, la tribunal, în încetare de plăţi (faliment).

Sponsorizarea

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din România sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare în conditiile legii. Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. Potrivit art. (4) alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiar al sponsorizarii: a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara în România sau urmeaza sa desfasoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de întretinere, restaurare, conservare si punere în valoare a monumentelor istorice; b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a); c) de asemenea, pot fi sponsorizati emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a); d) orice persoana fizica cu domiciliul în România a carei activitate în unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza în domeniul pentru care se solicita sponsorizarea. Exemplu: -asociatiile de proprietari- NU poate avea calitatea de beneficiar al unei sponsorizari , nu sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal privind facilitatea acordata de legiuitor în cazul sponsorizarilor, respectiv scaderea din impozitul pe profit a sumei acordate sub forma de sponsorizare în limitele respective

Ordonanta de Urgenta a Guvernului

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa Data: 21.04.2010 Guvernul a modificat astazi, printr-o Ordonanta de Urgenta, Codul de procedura fiscala, principalele modificari vizand simplificarea procedurilor in relatia cu agentii economici si reducerea penalitatilor precum si a majorarilor de intarziere pe care acestia le platesc, a anuntat ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, la finalul sedintei de Guvern. Unul dintre elementele de noutate introduse de actul normativ se refera la functionarea unei singure comisii fiscale in cadrul Ministerului Finantelor Publice, si nu doua comisii, ca pana acum, a afirmat ministrul Finantelor Publice. „Acest pas a fost deja facut, la nivel tehnic, acum realizandu-se si in plan legislativ. Desfiintam cele doua comisii si va fi formata una singura. Prin urmare, nu va mai exista riscul ca din Ministerul Finantelor sa fie emise solutii fiscale diferite”, a explicat ministrul Sebastian Vladescu. In prezent exista Comisia fiscala centrala, constituita in cadrul MFP, care are responsabilitati in emiterea deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului fiscal si Comisia de proceduri fiscale, constituita in cadrul ANAF, care are responsabilitati de emitere a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala si a legislatiei care intra in sfera de competenta a ANAF. O alta modificare introdusa de actul normativ consta in majorarea, de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei, a plafonului creantelor fiscale contestate care delimiteaza competenta de solutionare a contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central de structurile de specialitate de la nivel local. Organele fiscale pot stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor Potrivit unei alte modificari, „introducem dreptul organelor de inspectie fiscala de a stabili obligatia fiscala prin metode indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, cand se constata ca evidentele contabile sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia fiscala de fapt sau cand aceste documente nu sunt puse la dispozitie”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Majorarile de intarziere, echivalentul dobanzii In ceea ce priveste reducerea penalitatilor si a majorarilor de intarziere operate de actul normativ, ministrul Finantelor Publice a aratat ca „prima veste buna” este ca se reduce nivelul de majorare de la 0,1% la 0,05% pe zi. „Sistemul de penalitati se schimba. De fapt, majorarea va fi echivalenta cu o dobanda pentru ca este o modalitate prin care contribuabilii se pot finanta. Deci, ar fi ideea unei dobanzi care sa fie corelata cu dobanzile din sectorul bugetar”, a mai precizat ministrul Finantelor Publice. Penalitati pentru intarzierea la plata De asemenea, ministrul Sebastian Vladescu a aratat in primele 30 de zile de la scadenta nu vor fi platite penalitati de intarziere. Daca stingerea obligatiilor fiscale se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere va fi de 5% din obligatiile fiscale principale. Dupa acest termen de 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse. Majorari de intarziere pentru debitele restante catre bugetele locale In ceea ce priveste creantele datorate bugetelor locale, nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul obligatiilor fiscale principale neachitate la termen, calculata pentru fiecare luna sau fractiune de luna incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la stingerea sumei datorate, inclusiv. Se elimina posibilitatea cesionarii creantelor fiscale O alta modificare consta in eliminarea posibilitatii cesionarii creantelor fiscale administrate de ANAF ca modalitate de stingere a datoriilor contribuabililor, a mai spus ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu.

Moneda Unica Europeana:EURO

Incepand cu 1 ianuarie 2002,bancnotele si monedele EURO s-au pus in circulatie in 12 state membre ale Uniunii Europene.Noua moneda fiduciara cuprinde 7 bancnote si 8 monede. EURO se divizeaza in 100 de centi.Cele 8 monede de EURO - de 1,2,5,10,20 si de 50 de centi ,de 1 EURO si 2 EURO- pot fi deosebite cu usurinte ,intrucat ele difera prin forma ,marime si culoare.Monedele de valoare mai mare -1 EURO si 2 EURO -sunt bicolore(argintiu si galben).Mondele de valoare medie -de 10,20 si de 50 de centi- sunt galbene ,iar monedele de valoare mica -1,2 si 5 centi- au culoarea cuprului. Fetele comune ale monedelor EURO prezinta trei contururi ale Comunitatii Europene si cele 12 state,ca simbol al Uniunii Europene.In timp ce aversul tuturor celor opt monede este identic,reversul este specific fiecarei tari si are forme diferite ,pentru fiecare din cele 12 stateale spatiului EURO. Cele sapte bancnote EURO ,incepand de la 5 EURO la 500 EURO , pot fi recunoscute usor prin aspectul lor si prin tactilitatea deosebita.Fiecare bancnota are propria sa culoare si marime.Cu cat valoarea nomimala este mai mare cu atat este mai mare si bancnota.Pe fata bancnotei,desenele reprezantand ferestre si porti simbolizeaza un spirit de deschidere , iar pe revers imaginile reprezentand poduri semnifica cooperarea ,nu numai in interiorul Europei ci si cu restul lumii.Diversele elemente sunt incluse pentru a ajuta persoanele fara vedere sau cele cu vedere mai slaba in identificarea diferitelor valori ale bancnotei. Proprietati tactile cu tiparirea intaglio(in relief,folosita pe multe zone ale aversului bancnotei,produce o senzatie de relief la atingere): Bancnota de 5 euro -Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘5’). -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘5’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘5’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:designul bancnotei de 5 Euro reprezinta arhitectura clasica.bancnota de 5 Euro este gri si masoara 120 mm pe 62 mm Bancnota de 10 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘10’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘10’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘10’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse:Designul bancnotei de 10 Euro reprezinta arhitectura romanica.Bancnota de 10 Euro este rosie si masoara 127 mm pe 67 mm. Bancnota de 20 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘20’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘20’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘20’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Banda fosforescenta:bancnota are pe revers un element tiparit cu vopsea fosforescenta .Astfel,cand rotiti bancnota in lumina puternica aceasta banda straluceste puternic. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Diverse: Designul bancnotei de 20 Euro reprezinta arhitectura gotica.bancnota de 20 de Euro este albastra si masoara 133 mm pe 72 mm. Bancnota de 50 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘50’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘50’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘50’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (50) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:designul bancnotei de 50 Euro reprezinta arhitectura.Bancnota este portocalie si masoara 140mm pe 77 mm. Bancnota de 100 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘100’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘100’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘100’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (100) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: -Diverse:designul bancnotei de 100 Euro reprezinta arhitectura baroca si rococo.Bancnota este verde si masoara 147 mm pe 82 mm. Bancnota de 200 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘200’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘200’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘200’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (200) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse:Designul bancnotei de 200 Euro reprezinta epoca arhitecturii.Bancnota de 200 Euro este galben –maro ssi masoara 153 mm pe 82 mm. Bancnota de 500 Euro - Marcare speciala:cand pozitionam bancnota la lumina,formele neregulate tiparite pe ambele fete ale bancnotei se suprapun si formeaza valoare numerica(‘500’) -Filigran:cand pozitionam bancnota la lumina,filigranul este vizibil pe ambele parti.Puteti vedea atat motivul arhitectural principal(filigran multiton) cat si valoarea numerica a bancnotei. -Mini si micro litere:Mini litere si micro litere sunt folosite pe multe zone ale bancnotei.Mini literele de 0,8 mm pot fi observate cu ochiul liber de marea majoritate a oamnenilor pe cand cele de 0,2 mm apar ca niste linii subtiri.Oricum,puteti observa aceste litere cu ajutorul unei lupe. -Fir de siguranta:un fir metalic de securitate este inclus in hartia bancnotei.Il puteti vedea daca tineti bancnota la lumina : veti vedea o linie inchisa la culoare pe intreaga latima a bancnotei.daca va uitati cu atentie la firul metalic veti observa valoarea numerica ‘500’ si cuvantul ‘euro’. -Folie cu holograma:pe fata bancnotei este aplicata o folie cu o imagine holografica.Atunci cand rotiti bancnota sub diverse unghiuri veti observa valoarea numerica ‘500’ in culori foarte stralucitoare si imaginea simbolului euro. -Proprietati ultra-violete:expusa la lumina UV hartia nu devina fluorescanta.Pe aversul bancnotei,steagul Uniunii Europene si semnatura Presedintelui BCE se modifica din albastru in verde fluorescent si stelele de pe steag trec de la galben la portocaliu fluorescent.Pe revers harta Europei,podul si valoarea apar cu galben fluorescent. -Cerneala variabila optic:Bancnota are pe revers un element tiparit cu cerneala variabila optic.Astfel, cand va uitati in unghi drept la bancnota veti vedea valoarea numerica (500) violet insa cand va uitati dintr-un alt unghi aceasta va aparea verde oliv sau chiar maro. -Diverse: Designul bancnotei de 500 Euro reprezinta arhitectura moderna a secolului XX.Bancnota este purpurie si masoara 160 mm pe 82 mm.

Valoarea ramasa neamortizata-vanzare mijloace fixe

La art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare este definita valoarea ramasa neamortizata.

Prin valoare fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale.

Daca societatea Dvs. vinde utilajul la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata, partea din valoarea ramasa neamortizata care nu se acopera cu venitul obtinut din vanzarea utilajului este considerata cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil.

Conform prevederilor art. 21 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

In situatia in care utilajul se vinde la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata,nu aveti obligatia sa colectati TVA la nivelul TVA-ului pe care societatea l-a dedus la data achizitiei utilajului.

Ajustarea taxei deductibile se face numai pentru bunurile de capital prevazute la alin.2 lit.a) al art. 149 din Legea nr. 571/2003,cu modificarile si completarile ulterioare,achizitionate sau fabricate de la data aderarii.

Repartizare profit

Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita. La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117analitic distinct (de ex. 08). Repartizarea profitului se face in dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv 117.08=117.xx; 457, 129. In soldul creditor al contului 117.08 poate ramane profit nerepartizat. Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.

Comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul

Legea 650/2002 care aplica ordonanta 99/2000 (modificata cu Legea 211/2008) stabileste diferenta dintre comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul astfel:

a) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;

b) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

Nota:pentru a se iesi de sub incidenta Ordonantei 99/2000, trebuie sa existe gestiuni separate pentru comertul cu amanuntul si pentru cel cu ridicata si trebuie sa se asigure ca exista un cod CAEN care sa permita si practicarea comertului en gros( solicitati la Registrul Comertului).

Metoda cantitativ-valorică

Metoda cantitativ-valorică ... constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei cantitativ-valorice. Conturile sintetice care reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare comune pe economie: Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz); Fişă de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10); Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22); Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7); Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic, de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor.

După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou. În contabilitate, documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor. De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrare în contabilitatea sintetică. Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se asigură cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar să se efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale.

REGISTRUL STOCURILOR (Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a) 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat.

Penalitati si dobanzi ce se vor percepe de ANAF incepand cu T2

Pentru ca firmele care au probleme cu lichiditatile au utilizat tot mai mult creditul fiscal, incasarile la buget au ramas pe un trend descedent, deficitul bugetar ajungand la 6 mld. lei (circa 1,46 mld. euro) in primele doua luni ale anului 2010. Ca urmare se propun urmatoarele: __________________________________ (1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel: a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse. b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5 % din obligaţiile fiscale principale stinse. c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15 % din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. (3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.” _____________________________________ Exemplu: (pentru primele 90 de zile ) Suma datorata principala 1000 lei data scadentei:25.04.N _____________________________________ Dobanda: 0.05 %/zi la 25.05.N (30 de zile) Achitat: 0 lei Zile intraziere:30 zile Dobanzi :1000*0.05%*30 zile =15 lei Penalitati: 0 lei Total general: 1000+15=1015 lei (18.25%/an) ____________________________ la 25.06.N (60de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziere=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati:1000*5%=50 lei Total general:1000+15+15+50=1080lei (48.67%/an) _____________________________________ la 25.07.N (90 de zile) Achitat: 0 lei Zile intarziate=30 zile Dobanzi=15 lei Penalitati 1000*15%=150 lei Total general:1000+15+15+15+50+150=1245lei (99.36% (!)/an) ____________________________________ echivalent:24.50% /3 luni _________________________________ -comparativ cu 0.1%/zi,(fara penalitati) Achitat: 0 lei 90 de zile*0.1% *1000= 90 lei echivalent:9% /3 luni ______________________________ "Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.” (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. _____________________________________ Totusi,daca stingerea obligatiei principale se face in interiorul a 59 de zile de la data scadentei,suma datorata este: 1000*0.05%*59=29.50lei , 1000+19.50=1029.50 lei (18.25%/an ) _________________________________________________ Desi nu se intelege ce se intampla cu penalitatile dupa 90 de zile, concluzionam ca acestea NU se mai percep,in continuare dobanda este de 0.05 %/zi. _________________________________________ Calcul la 365 de zile 1000 lei * 0.05/zi*365zile=182.50lei Dobanzi : 200 lei Total general:182.50 +200+1000=1382.50 lei Echivalent:38.25% Calcul la 365 de zile 1000 lei *0.1%/zi*365 de zile=365 lei Total general:365+1000=1365 lei echivalent:36.50% _____________________________________ Restrangerea consumului si scaderea numarului locurilor de munca au pus mai multa presiune asupra veniturilor la buget, incasarile din TVA coborand cu 19% in ianuarie si februarie 2010 fata de perioada similara din 2009, iar cele din impozitul pe salarii si venituri au coborat cu aproape 8%. Concluzie:MF mareste obligatia de plata cu inca 1.75% /an comparativ cu prezentul.E criza nu? Ceea ce se întâmplă este sancţionarea de 2 ori a aceleiaşi abateri, o dată cu dobânda, după aceea cu penalitatea. In trecut a mai existat o asemenea prevedere, dar care a fost anulată pe motiv de neconstituţionalitate.

Sistemului plăţilor anticipate

În Monitorul Oficial nr. 201 / 30.03.2010 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 22 / 2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571 / 2003 privind Codul Fiscal („Ordonanţa”). Conform prevederilor acestei Ordonanţe, aplicarea sistemului plăţilor anticipate privind impozitul pe profit anual datorat de contribuabili, alţii decât băncile – persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine, a fost amânat până la data de 1 ianuarie 2012. De asemenea, Ordonanţa aduce câteva precizări referitoare la modalitatea de calcul, declarare şi plată a impozitului minim. În acest sens, contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent, care nu au fost obligaţi să plătească impozitul minim şi care la sfârşitul anului în care s-au înfiinţat înregistrează pierdere fiscală, au obligaţia de a efectua plăţi anticipate trimestriale în contul impozitului pe profit, în sumă de o pătrime din impozitul minim anual, recalculat corespunzător pentru perioada impozabilă aferentă anului în care s-au înfiinţat. Prevederile Ordonanţei se aplică pentru determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010. Cuvinte cheie: -impozitul minim -impozit forfetar -impozit pe profit -plati anticipate in contul imp.pe profit

Situatiile financiare - Bilantul

Situatiile financiare se intocmesc in termen de 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar. Pentru anul 2009, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, art. 37, alin (2), Raportarea anuala se depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor, in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar, insotita de dovada predarii situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului, pentru publicare. Atragem atentia asupra diferentei intre termenul "situatii financiare" si termenul "raportari anuale" Potriviti Legii societatilor comerciale, Legea 31 / 1990, art. 185, alin (1), Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hârtie si in forma electronica sau numai in forma electronica, având atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. In concluzie, - Situatiile financiare anuale se vor depune la Registrul Comertului in termen de cel mult 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data adunarii generale. Termenul de 150 zile este necesar pentru respectarea obligatiei de mai jos, privind raportarea anuala. -situatiile financiare anuale care cuprind: 1. bilant (cod 10); 2. cont de profit si pierdere (cod 20); 3. situatia modificarilor capitalului propriu; 4. situatia fluxurilor de trezorerie; 5. note explicative la situatiile financiare anuale. Acestea vor fi insotite de formularul "Date informative" (cod 30) si formularul "Situatia activelor imobilizate" (cod 40). Situatiile financiare vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute la art. 10 alin. (1) prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;

- Raportarea anuala (in prezent acelasi lucru cu situatiile financiare) se depune la AFP in termen de 150 zile de la data inchiderii exercitiului financiar, insotita de dovada depunerii la Registrul Comertului a Situatiilor financiare anuale.

Tichete de masa

Pentru semestrul I al anului 2010, incepand cu luna martie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita conform prevederilor art. 31 alin. (3) teza a II-a si alin. (4) din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata prin Legea nr. 187/2006, si ale prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobata prin Legea nr. 154/2007, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Legitimatie de inspectie fiscala

Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1156/2009 s-au aprobat noile modele de legitimatie de inspectie fiscala. De subliniat ca acest ordin abroga, la data intrarii sale în vigoare, Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 709/2007 privind legitimatiile de inspectie fiscala. În vederea desfasurarii inspectiei fiscale, potrivit titlului VII „Inspectia fiscala“ din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, sunt eliberate legitimatii de inspectie fiscala personalului cu atributii de inspectie fiscala. Personalul cu atributii de inspectie fiscala cuprinde inspectorii din cadrul aparatului central si teritorial al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF),desemnati de conducatorul organului fiscal sa efectueze inspectia fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala atesta împuternicirea speciala a titularului în fata contribuabilului, ce implica exercitiul autoritatii de stat, acordata pe timpul îndeplinirii atributiilor ce îi revin în vederea desfasurarii inspectiei fiscale. Legitimatia de inspectie fiscala este valabila numai însotita de ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de inspectie fiscala. Legitimatiile de inspectie fiscala au regim special, sunt nominale si se distribuie de catre ANAF. De asemenea, numerotarea legitimatiilor de inspectie fiscala se face de catre ANAF, prin repartizarea unei plaje de numere fiecarei structuri cu atribuii de inspectie fiscala din cadrul aparatului central si teritorial. Plaja de numere atribuita pentru fiecare judet dar si pentru ANAF este prevazuta în anexa nr. 3 la Ordinul presedintelui ANAF nr. 1156/2009

Ch.Cu taxe si impozite locale.

-se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei dobandite si incetaza cu data de intai ale lunii urmatoare lunii instrainarii,demolarii ,casarii sau distrugerii. Exemplu: impozit local datorat 3000 lei impozit lunar : 3000/12=250 lei -inregistrarea impozitului local datorat 01.01.N 471-446=3000lei sau,pe semestre 471-446=1500lei(sem.I) 471-446=1500lei(sem.II) nota:suma se recunoaste pe cheltuieli in momentul pentru care se datoreaza impozitul sau taxa. -Inregistrarea lunara: 635-471=250 lei(se repeta in 11 luni) 446-5121= 3000lei,la data legala a platii impozitului sau taxei. -Impozitul pe spectacole: 635=446 plata: 446=5121/5311 -Taxe speciale: 635=5311,5121 Contributia la ITM 635=447 sau 628=401ITM(de recomandat deoarece ct.635 priveste impozite si taxe,altele decat cele la bugetul de stat sau bugetul asigurarilor,ITM nu este o entitate bugetara) -Majorari de intarziere calculate de firma: 6581=4481(ch.nedeductibile fiscal) plata: 4481=5121,5311

Cheltuielile cu bugetul de stat

Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691=441 Nota: in cazul in care impozitul datorat in prezent este mai mic decat cel calculat anterior,se storneaza (integral sau partial)inregistrarea efectuata anterior 691=441 rosu-mai mare(calculat anterior) 691=441 calculat in prezent-mai mic aceasta nu implica rectificarea declaratiei 100 anterioare deoarece aceasta se regularizeaza cu declaratia 100 prezenta si viitoare. exemplu: declarat 01.01.2010 la 31.01.2010 =630 lei 691-441=630 lei 441-5121=630 lei recalculat 01.01.2010 la 28.02.2010=230 lei 691-441= -630 lei(rosu) 691-441=230 lei declarat la 28.02.2010 = 0(zero) sold 441 debitor( de recuperat)=400 lei calculat 01.01.2010 la 31.03.2010 = 830 lei 691-441= - 230 lei(rosu) 691-441=830 lei declarat la 31.03.2010 = 200 lei 441-5121= 200 lei

Fara iluzii...se continua impozitul minim

Guvernul continua pana in 2011 aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri introdus la 1 mai 2009.Motivul principal: impozitul minim s-a dovedit o sursa certa de venituri la buget, fiind estimat sa contribuie cu 0,6% din incasarile pe acest an, in timp ce contributia impozitului forfetar se dovedeste greu de cuantificat, iar FMI nu accepta incertitudini suplimentare la capitolul venituri.

Contul 711

O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc.
 Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
 - materii prime : 3.000 lei;
- materiale auxiliare : 1.500 lei;
 - colaboratori : 600 lei;
 -energia electrica facturata : 400 lei plus TVA , achitata in Numerar;

 Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
 a) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :
 • cheltuieli cu materii prime: 601 = 301 3.000 lei
 • cheltuieli cu materialele auxiliare : 6021 = 3021 1.500 lei
 • cheltuieli cu colaboratorii : 621 = 401 600 lei
 • cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :
 % = 5311 476 lei
605 400 lei
4426 76 lei

 • obtinerea produselor finite: 345 = 711 5.500 lei
Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 lei/buc.
 • livrarea produselor produselor finite: 411 = % 10.710 lei
701 9.000 lei
4426 1.710 lei
 • scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;
 711 = 345 6.400 lei

 • incasarea contravalorii produselor vandute :
 5121 = 4111 10.710 lei.

  In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 lei si un rulaj creditor de 5.500 lei, deci un sold final debitor de 900 lei.
 Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
 121 = 711 900 lei

 b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :
 • scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;
 711 = 345 2.000 lei
 • vanzarea produselor:
 411 = % 10.710 lei
 701 9.000 lei
4427 1.710 lei
 • incasarea contravalorii produselor vandute:
 5121 = 411 10.710 lei
 • stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite : 100 *11 lei/buc =1.100 lei
 345 = 711 1.100 lei
_________________________________________________

Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei. Contul se :
 • crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;
 • debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;

 • rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;
 • rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;
 • soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de inceputul perioadei;
 • soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de inceputul perioadei.
____________________________________________

Conform ordinului 3055/2009, veniturile din prestari de servicii se înregistreaza în contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de bunuri. Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care însotesc facturile, procese-verbale de receptie sau alte documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate. În cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe baza actului de receptie semnat de beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a îndeplinit obligatiile în conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pâna la sfârsitul perioadei se evidentiaza la cost, în contul 332 “Servicii în curs de executie”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de executie”.

Rezultatul exercitiului

În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la începutul exercitiului financiar. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta între veniturile totale si cheltuielile totale ale exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la închiderea acestuia (bilant) si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere (cont 121). Repartizarea profitului se înregistreaza în contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale conform deciziilor suverane luate de AGA. Repartizarea profitului se efectueaza si în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistreaza prin articolul contabil 129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”. Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la începutul exercitiului financiar urmator celui pentru care se întocmesc situatiile financiare anuale în contul 117 “rezultatul reportat“, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarâte de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidentierea în contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” si 129 “Repartizarea profitului” se efectueaza la începutul exercitiului financiar urmator celui pentru care se întocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, în bilantul întocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale. În contul 117 “rezultatul reportat” se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotarârii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratie. În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. (ORDIN nr. 3.055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene)

Ordinul 3055 oct.2009 ,abroga Ordinul 1752 din 2005

La aceasta postare,persoane rauvoitoare adaugau "comentarii" ciudate ce pareau coduri de exploit malitioase si/sau invitatii la linkuri suspicioase.Pentru deplina securitate am inchis posibilitatea de a se mai comenta indiferent de postare.Am sters comentariile si am reluat continutul. Postare reluata. Foarte important: Ordin nr. 3055 din 29/10/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (M. Of. nr. 766 din 10/11/2009) Incepand cu 1 Ianuarie 2010, potrivit Ordinului 3055/2009, vor fi valabile noi reglementari contabile, fiind anulat astfel Ordinul 1752 / 2005. Prezentam mai jos continului ordinului de mosificare a reglementarilor contabile valabile de la inceputul anului viitor. In temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin: Art. 1. - (1) Se aproba Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, cuprinse in anexa*) ce face parte integranta din prezentul ordin. (2) Reglementarile prevazute la alin. (1) cuprind Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. ___________ *) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1. Art. 2. - (1) Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica de entitatile prevazute la pct. 1 alin. (3) din reglementari. (2) Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si subunitatile din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul ori domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit reglementarilor mentionate la alin. (1). Art. 3. - (1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; - numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: - bilant; - cont de profit si pierdere; - situatia modificarilor capitalului propriu; - situatia fluxurilor de numerar; - note explicative la situatiile financiare anuale. (2) Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilant prescurtat; - cont de profit si pierdere; - note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar. (3) Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. (4) Persoanele juridice care au intocmit situatii financiare anuale simplificate intocmesc situatiile financiare anuale prevazute la alin. (1) numai daca in doua exercitii financiare consecutive depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de marime prevazute la alin. (1). Persoanele juridice care au intocmit situatiile financiare anuale prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale simplificate numai daca in doua exercitii financiare consecutive nu depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de marime prevazute la alin. (1). (5) In cazul entitatilor nou-infiintate, acestea pot intocmi pentru primul exercitiu de raportare situatii financiare anuale simplificate sau situatii financiare anuale cu 5 componente. Pentru al doilea an de raportare, aceste entitati analizeaza indicatorii determinati din situatiile financiare ale anului precedent si indicatorii determinati pe baza datelor din contabilitate si a balantei de verificare incheiate la sfarsitul exercitiului financiar curent, intocmind situatii financiare anuale in functie de criteriile de marime inregistrate. Art. 4. - In cazul entitatilor administrate in sistem dualist, potrivit legii, referirile din reglementarile prevazute la art. 1 la "administratori" se vor citi ca referiri la "membrii directoratului". Art. 5. - (1) Situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la art. 3 alin. (1) sunt auditate, potrivit legii. (2) Fac obiectul auditului statutar si situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii. (3) Situatiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii. Art. 6. - Societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, astfel cum este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital, intocmesc situatii financiare anuale cu 5 componente, asa cum acestea sunt prevazute la art. 3 alin. (1), indiferent de totalul activelor, cifra de afaceri neta sau numarul mediu de salariati. Art. 7. - (1) Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi situatii financiare anuale. (2) Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. (3) In intelesul prezentului ordin, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii. (4) Persoanele desemnate ca reprezentant/imputernicit fiscal, potrivit Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, tin contabilitatea proprie in functie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, dupa caz. In cazul in care sunt persoane juridice, acestea intocmesc situatii financiare anuale si raportari contabile, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata. (5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate reprezinta subunitati fara personalitate juridica ce apartin acestor persoane juridice si au obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Art. 8. - (1) In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana desemnata de asociati, care raspunde potrivit legii. (2) La organizarea si conducerea contabilitatii asocierii in participatie trebuie avute in vedere atat Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, cat si cerintele care rezulta din alte prevederi legale. (3) Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica, de asemenea, asocierilor in participatie intre persoane juridice straine (nerezidente), inregistrate in Romania. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere sa indeplineasca obligatiile fiscale organizeaza si conduce evidenta contabila a asocierii, astfel incat sa se poata determina informatiile si obligatiile prevazute de lege, fara a intocmi situatii financiare anuale. Art. 9. - Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu reglementarile prevazute la art. 1. Art. 10. - In aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Art. 11. - (1) Situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. (2) O societate-mama trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate daca aceasta face parte dintr-un grup de societati si indeplineste una dintre urmatoarele conditii: a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta societate denumita filiala; b) este actionar sau asociat al unei societati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot; c) este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor ori asociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu alti actionari sau asociati; d) este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei, in temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte ori clauze; e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta ori control asupra unei filiale; f) este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama. Art. 12. - (1) O societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca, la data bilantului consolidat, societatile comerciale care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii: - total active: 17.520.000 euro; - cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro; - numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250. (2) Scutirea prevazuta la alin. (1) nu se aplica daca una dintre filialele care urmeaza sa fie consolidate este o societate comerciala ale carei valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, in conformitate cu legislatia in vigoare privind piata de capital. (3) Conditiile in care o societate-mama este scutita de la obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate sunt prevazute in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. (4) Criteriile de marime prevazute la alin. (1) se stabilesc pe baza situatiilor financiare anuale ale societatii-mama si ale filialelor sale. Art. 13. - Sanctiunile aplicabile pentru incalcarea prevederilor reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Art. 14. - (1) Entitatile care fac parte din categoria persoanelor juridice de interes public, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu exceptia societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, a institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, inscrise in Registrul general, a societatilor de asigurare, de asigurare-reasigurare si de reasigurare, a societatilor de pensii, a societatilor de servicii de investitii financiare, societatilor de administrare a investitiilor si organismelor de plasament colectiv, si care au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate pot intocmi aceste situatii fie potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, fie in baza Standardelor Internationale de Raportare Financiara. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor juridice, altele decat cele de interes public, care au obligatia, potrivit legii, sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate. (3) Persoanele juridice care au optat, potrivit prevederilor de mai sus, pentru aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate au obligatia sa asigure continuitatea aplicarii acestora. Art. 15. - Prezentul ordin intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2010. Art. 16. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 si nr. 1.080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Penalitati de intarziere-proiect

Firmele care amana plata obligatiilor fiscale la stat vor plati o dobanda de intarziere de doua ori mai mica decat in prezent in primele 30 de zile de la scadenta, dar dupa acest termen nivelul penalitatilor va creste semnificativ, potrivit unui proiect de OUG publicat pe site-ul Finantelor. Proiectul de ordonanta de urgenta al Guvernului care modifica Codul de Procedura Fiscala mentioneaza ca firmele vor plati atat o dobanda de intarziere, cat si o penalitate de intarziere, care va fi calculata in functie de perioada cu care a fost depasit termenul de scadenta. În prezent, companiile platesc doar o majorare de intarziere, de 0,1% pe zi din obligatia de plata. Guvernul propune ca firmele sa plateasca o dobanda de 0,05% din suma datorata pentru fiecare zi de intarziere, de doua ori mai mica fata de nivelul din prezent, si nicio suma penalizatoare pentru primele 30 de zile de intarziere. Penalitatea ar urma sa fie de 5% din suma totala daca datoria este achitata in urmatoarele 60 de zile, iar pentru cele care depasesc termenul de 90 de zile penalitatea va ajunge la 15% din totalul obligatiilor de plata. Penalitatea de intarziere nu va inlatura obligatia de plata a dobanzilor.

Un nou impozit in curand...

Terenurile acoperite de cladiri vor fi impozitate, potrivit unui proiect de lucru al Guvernului, prin eliminarea din Codul Fiscal a prevederii care stabileste ca aceste suprafete sunt scutite de impozit. Articolul 257 al Codului Fiscal stabileste bunurile pentru care nu se datoreaza in prezent impozit pe teren, iar litera a, care urmeaza sa fie abrogata, prevede ca din aceasta categorie face parte si terenul aferent unei cladiri, respectiv suprafata de teren care este acoperita de o cladire.

Modificari in lucru la Codul Fiscal

Potrivit unui proiect de lucru al Guvernului care modifica Codul Fiscal, bonurile de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masa, tichetele cadou sau cele de carburanti, ar urma sa fie scoase din categoria veniturilor neimpozabile. Documentul, include o serie de modificari la Codul Fiscal, printre care si abrogarea literei "e" la articolul 42. Articolul 42 al Codului Fiscal se refera la veniturile neimpozabile, iar litera care urmeaza sa fie abrogata stabileste ca din aceasta categorie face parte si contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice. Proiectul de modificare a Codului Fiscal urmeaza sa fie aprobat de Guvern.

Proiect privind modificarea impozitului minim.

Ce se numara printre activitatile pentru care se v-a plati impozit minim cunoscut ca impozit forfetar? Vulcanizarile, spalatoriile auto, transportul, restaurantele, saloanele de coafura si hotelurile, activitatile artistice, pensiunile, barurile, curatatoriile chimice si saloanele de intretinere corporala. Balciurile si parcurile de distractii au fost scoase din lista, desi initial acestea figurau ca platitoare de impozit forfetar. In cazul localurilor de alimentatie publica, proiectul prevede si modalitatile de calcul. De exemplu, pentru un bar dintr-un sat cu o suprafata de maximum 20 de metri patrati, impozitul forfetar va fi de 3.400 de lei/an. Suma maxima pentru un restaurant dintr-o zona rurala, cu o suprafata de 240 de metri patrati, va ajunge la 34.200 de lei pe an, iar in cazul unui local amplasat intr-un municipiu, impozitul forfetar poate ajunge la 41.100 de lei pe an. Pentru hotelurile si pensiunile de doua stele, impozitul minim va fi de 919,5 lei inmultit cu numarul de camere pe an. _______________________________________ Printre domeniile care au fost initial incluse in lista si au fost ulterior eliminate se mai numara repararea calculatoarelor si a echipamentelor de comunicatii, repararea ceasurilor si a bijuteriilor. Astfel, in noua lista a serviciilor propuse pentru impozitul minim mai sunt incluse intretinerea si repararea autovehiculelor (vulcanizari), hoteluri si alte facilitati de cazare similare, facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, parcuri pentru rulote, campinguri si tabere si alte servicii de cazare. De asemenea, impozitul forfetar se va aplica si pentru restaurante, firme prestatoare de servicii in alimentatie (catering) pentru evenimente, alte activitati de alimentatie, baruri si alte activitati de servire a bauturilor, alte servicii de rezervare si asistenta turistica. Lista continua cu repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina, repararea incaltamintei si a articolelor din piele, repararea mobilei si a furniturilor casnice, repararea articolelor de uz personal si gospodaresc, spalarea si curatarea (uscata) articolelor textile si a produselor din blana, coafura si alte activitati de infrumusetare, activitati de pompe funebre si similare, activitati de intretinere corporala si alte activitati de servicii. In proiectul Guvernului este prezentata si modalitatea de calcul pentru stabilirea impozitului minim in cazul categoriilor "Restaurante, baruri cafenele", si "Hoteluri si alte facilitati de cazare". In cazul primei categorii, firmele prestatoare vor plati o suma care creste odata cu rangul localitatii unde se afla restaurantul si a suprafetei totale utile. Pentru cafenelele, barurile sau restaurantele situate in comune, suma minima platita pentru o suprafata de maxim 10 metri patrati va fi de 2.300 de lei. La oras, impozitul variaza, conform acelorasi parametri, intre 2.900 de lei si 34.800 de lei. In cazul municipiilor, impozitul este diferentiat pe patru zone, astfel ca o firma care isi desfasoara activitatea intr-o zona de tip A (centrala) va plati un impozit minim anual intre 8.900 de lei si 41.100 de lei. La categoria "Hoteluri si alte facilitati de cazare", impozitul minim este calculat in functie de numarul de camere autorizate si numarul de stele sau margarete. Astfel, impozitul anual se calculeaza inmultind 1.226 lei cu numarul de camere si cu un coeficient care porneste de la 0,5 pentru locatiile de o stea si creste cu 0,25 unitati, pana la 1,5 pentru cele de cinci stele.(sursa:mediafax.ro)

Productie in 2 cuvinte

-Cheltuieli cu materiile prime:

601=301

-Cheltuieli cu materialele consumabile:

6012=3021

-Cheltuieli cu colaboratorii:

621=401

-Salarii

641=421

-Cheltuieli cu energia:

%=401

605

4426

sau

%=5311

605

4426

-Obtinerea de produse finite si semifabricate:

345=711

341=711

-Diferente de pret aferente productiei

de finite si semifabricate

cost de productie - pret standard

348=711

-Livarea produselor finite,semifabricate si produse reziduale:

4111=%

701

702

703

4427

-scoaterea din evidenta a produselor finite:

711=345

Diferente de pret aferente productiei

de finite si semifabricate vandute:

cost de productie - pret standard

711=348

-incasarea c/v produselor finite vandute

5121/5311=4111

-receptia semifabricatelor obtinute din productie

proprie:

341=711

-eliberarea de semifabricate pentru prelucrare

in alte sectii:

711=341

-produse reziduale:

346=711

-scaderea gestiunii de produse reziduale vandute

711=346

-trecerea la marfuri a produselor finite si valorificate

prin magazine proprii:

371=%

345

341

378

4428

concomitent(c/v produselor finite si semifabricatelor)

711=121(se scad cu ajutorul ct.607)

Vanzare:

5311=%

707

4427

-scaderea gestiunii de marfuri:

%-371

607(c/v prod.finite si cele semifabricate)

378

4428

________________________

Inchiderea variatiei stocurilor reprezentand

productia stocata(daca exista)

711=121

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010-part.2

1.Incepand cu 2010 cf.pc.51,alin.5,reducerile comerciale primite

ulterior facturarii,respectiv acordate ulterior facturarii,indiferent

de perioada la care se refera,se evidentiaza DISTINCT in

contabilitate prin conturile 609 si 709.

Nota:nu uitati ct.609 este un cont rectificativ de activ cu functie

de pasiv si incepe prin a se credita(adica este un venit)

ct.709 este un cont rectificativ de pasiv cu functie de activ,incepe

prin a se debita(adica este o cheltuiala)

reduceri com.primite: 401-609=venit

reduceri com.acordate:709-4111=cheltuiala

2.Incepand cu 2010 cf.pc.59,NUMAI corectarea erorilor

SEMINIFICATIVE aferente ex.financiare precedente se

efectueaza pe seama rezultatului reportat(ct.117).

Er.Semnificativa -117/117-Er.Semnificativa

Erorile NESEMNIFICATIVE pot fi corectate pe seama contului

121 din anul in curs.(7xx-121/121-6xx).

Definirea "eroare semnificativa"=eroarea ce poate influenta

deciziile economice ale utilizatorilor(banci,statul,actionari,salariati,etc)

luate pe baza bilantului.

3.Incepand cu 2010 cf.pc.104,imobilizarile corporale cumparate

pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente

dar sunt in curs de aprovizionare sunt reflectate DISTINCT

in contabilitate la grupa 22.

4.Cf.pc.110,alin.2,amortizarea se calculeaza pe baza

PLANULUI DE AMORTIZARE.

nota:raman permise cele 3 metode:

-lineara,degresiva si accelerata) insa se precizeaza ca

metoda de amortizare trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare.

(doar in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma 50%

in primul an face ca metoda de amortizare accelerata

sa fie utilizata rar !)

-daca o imob.corporala este complet amortizata dar este folosita

in continuare,reevaluarea se face numai daca se stabileste o noua

durata de functionare si amortizare estimata.

4.disponibilitatile in valuta,alte valori de trezorerie(titluri de stat,

acreditive,etc in valuta)se evalueaza LA FINELE FIECAREI LUNI

la cursul BNR valabil in ultima zi bancara a lunii respective.

-celeasi prevederi se aplica creantelor si datoriilor exprimate

in lei a caror decontare se face in valuta(pc.184)sau creante si

datorii in valuta, la cursul de schimb al pietei valutare

comunicat de BNR in ultima zi bancara a lunii respective.

_________________________________

vezi si Ce aduce nou OMF 3055 din 2010

_________________________________

Bilet la ordin girat si scontat

Sc Alfa srl (client),achizitioneaza produse finite de la

Sc Beta srl (furnizor) in valoare de 25000 lei la care se

adauga TVA 19%.Clientul emite un bilet la ordin in favoarea

furnizorului GIRAT de SC Gama srl si care se obliga sa plateasca

c/v produselor finite in cazul cand clientul Sc Alfa srl nu-si achita

datoria la scadenta.Furnizorul SCONTEAZA efectul comercial

(biletul la ordin)la banca sa care o accepta in schimbul unei taxe

de scont de 500lei.

Clientul achita la scadenta datoria sa.

Contabilizare:

______________________

Sc Alfa srl

-aprovizionarea cu produse finite de la Sc Beta srl:

nota:pt.Sc Alfa srl pr.finite primite sunt semifabricate.

%-401=29750lei

341(analitic distinct)=25000lei

4426=4750lei

_________________________

Sc Beta srl

-livrarea(vanzarea) de produse finite catre Sc Alfa srl:

4111-%=29750lei

701=25000lei

4427=4750lei

-concomitent scaderea gestiunii:

711-345=25000lei

_________________________

-emiterea /primirea biletului la ordin:

Sc Beta srl(furnizor)

413-4111=29750lei

Sc Alfa srl(client)

401-403=29750lei

_________________________

-girarea biletului la ordin:

Sc Beta srl(girat)

Debit 802"angajamente primite"=29750lei

Sc Gama srl(girant)

Debit 801"angajamente acordate"=29750lei

_____________________________

-acceptarea biletului la ordin de catre Sc Beta srl

Sc Beta srl(furnizor)

5113-413=29750lei

_____________________________

-Scontarea biletului la ordin:

Sc Beta srl(furnizor)

5114"efecte remise spre scontare"-5113=29750lei

_____________________________

-Incasarea biletului la ordin scontat:

Sc Beta srl(furnizor)

5121-5114=29750lei

666-5121=500lei

_____________________________

Sc Beta srl(furnizor)

-evidentierea scontarii biletului la ordin:

Debit 8037"efecte la scontare neajunse la scadenta"=29750lei

_______________________________

Sc Alfa srl(client)

-achitarea datoriei la scadenta:

403-5121=29750lei

______________________________

-scoaterea din evidenta Sc Beta srl a biletului la ordin:

Sc Beta srl

Credit 8037=29750lei

Credit 802=29750lei

______________________________

-scoaterea din evidenta Sc Gama srl a biletului la ordin girat:

Credit 801=29750lei

_______________________________

Reevaluarea unui mijloc fix

-inregistrarea achizitiei unui utilaj la 31.12.2001: %-404=14280lei 2131=12.000lei 4426=2280lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare: durata=10 ani amortizare lunara =12000lei/10ani/12luni=100lei 6811-2813=100lei _________________________________ -in vederea reevaluarii-eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2001-31.12.2008: amortizare cumulata:100lei x 7 ani x 12 luni=8400lei 2813-2131=8400lei _________________________________ -reevaluare-inregistrarea reevaluarii efectuate la inventar in data de 31.12.2008 valoare justa=7200lei calcul:valoare contabila neta 12000lei-8400lei=3600lei rezerva din reevaluare : 7200lei-3600lei=3600lei 2131-105=3600lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare incepand cu 31.12.2009 conform reevaluarii: valoare de amortizat recalculata=7200lei/3ani/12luni=200lei 6811-2813=200lei _________________________________ -capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009: nota:rezerva din reevaluare se inregistreaza numai pe masura folosirii utilajului in activitate. capitalizare=val.amort.dupa reevaluare - val.amort.inainte de reevaluare 200lei-100lei=100lei 105-1065=100lei _________________________________ -vanzarea utilajului in februarie 2009: valoarea utilajului=6000lei 461-%=7140lei 7583=6000lei 4427=1140lei _________________________________ -scaderea din gestiunea MF a utilajului vandut: valoare ramasa neamortizata 7200lei-200lei=7000lei

%-2131=7200lei

2813=200lei

6583=7000lei

_______________________________

-capitalizarea surplusului din reevaluare la data

scoaterii din evidenta:

3600-100=3500lei

105-1065=3500lei

_______________________________

Nota:

-contul 105 se soldeaza-utilajul a fost vandut.

-soldul ct.1065=3600lei reprezinta surplusul din reevaluare.

-venitul obtinut din vanzarea MF in suma de 6000 lei este impozabil

la calcului impozitului pe profit.

-cheltuielile cu valoarea neamortizata de 7000 lei sunt deductibile la

calculul impozitului pe profit

-rezerva din reevaluare in suma de 3600lei poate fi folosita la acoperirea

eventualelor pierderi sau se distribuie la dividende,ori

se mentine la dispozitia firmei.

-cheltuielile cu amortizare MF reevaluate ce au fost complet amortizate

la data efectuarii reevaluarii NU sunt deductibile.

Creante incerte

Creante incerte la finele anului financiar:

4118-4111=42500lei

______________________

-simultan-constituirea si ajustarea ptr deprecierea creantelor:

42500lei x 1.19=35714.29lei

6814-491=35714.29lei

______________________

-in cazul cand NU mai poate fi incasata creanta:

654-4118=35714.29 lei

4427-4118=6785.71lei

______________________

-se anuleaza ajustarea :

491-7814=35714.29lei

_____________________

-creante reactivate:

4111-754=1000lei

_____________________

Livrari de marfa nefacturata.

Livrari de marfa nefacturate si, ulterior ,facturarea acestora.

-livrarea de marfa fara factura catre clienti:

418-707=1000lei

418-4428=190lei

________________

descarcarea gestiunii a marfii livrate:

607-371=755lei

_________________

-ulterior(lunile urmatoare) se factureaza marfurile

livrate fara factura:

4111-418=1000lei

4428-4427=190lei

_________________

Avans clienti

Inregistrarea avansurilor primite de la clienti:

Exemplu:

-se primeste un avans de 1190 lei apoi se livreaza marfa si se

factureaza si se incaseaza marfa in valoare de 1500 lei.

-avans primit

5121-419=1000lei

_________________

5121-4427=190lei

-la sosirea facturii finale:

4111-707=1260.50lei

4111-4427=239.50lei

_______________

se regularizeaza(storno) avansul primit

419-4111=1000lei

4427-4111=190lei

-se incaseaza restul de plata(1500lei-1190lei)

5311-4111=310lei