Fisele de magazie si metoda cantitativ-valorica

Metoda cantitativ-valorică ... constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate - a celei cantitativ-valorice.

Conturile sintetice care reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se efectuează prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică se pot folosi următoarele formulare comune pe economie: Fişă de magazie (cod 14-3-8 şi 14-3-8/a, după caz); Fişă de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10); Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22); Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7); Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30/c).

Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune cu ajutorul fişelor de magazie, care se ţin în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele de magazie, înregistrările se fac zilnic, de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor. După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou.

În contabilitate, documentele se înregistrează în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor. De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrare în contabilitatea sintetică. Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se asigură cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar să se efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale. ______________________________________________

REGISTRUL STOCURILOR (Cod 14-3-11 şi Cod 14-3-11/a)

1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat.

___________________________________________

Nota: Organele de control solicita fisele de magazie contabilitatii in mod eronat,acestea NU sunt de competenta contabilitatii ci strict de competenta gestionarului !

Numai prin compararea si punerea de acord a fiselor de magazie cu evidenta cantitativ-valorica se poate determina exactitatea datelor din contabilitate si gestiuna respectiva.

Este interzis contabilului ce opereaza gestiunea in contabilitate sa intocmeasca fisele de magazie si sa participe la inventarierea faptica a gestiunii respective(conflict de interese)!

REZULTATUL CONTABIL si REZULTATUL FISCAL

Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua pcv ,ale rezultatului contabil si al rezultatului fiscal.

Un DEFICIT contabil reprezinta o contra-performanta pe care intreprinderea trebuie sa o corecteze pentru a nu influenta in mod negativ activitatea viitoare a intreprinderii.

Nu la fel stau lucrurile in cazul unui deficit fiscal care datorita posibilitatilor de raportare constituie de fapt un AVANTAJ care va fi folosit de intreprindere in functie de posibilitatile oferite de legislatie.

Conform normelor legale PROFITUL IMPOZABIL se determina ca diferenta intre venituri totale ( inclusiv castiguri din orice sursa) si cheltuielile efective(inclusiv cele nedeductibile fiscal) care au contribuit la realizarea veniturilor,(se obtine profitul contabil )la care se adauga cheltuielile nedeductibile fiscal. Rezultatul contabil in acceptiunea etimologica este " rezultatul BRUT" sau " rezultatul inainte de impozitare" si se calculeaza avand in vedere cerintele contabilitatii de AMGAJAMENT si respectand principiul independentei exercitiului.

rezultatul contabil (rezultatul brut) = venituri totale minus cheltuieli totale.

veniturile venituri din exploatare (de la grupa 70 la 75 inclusiv) veniturile financiare ( grupa 76) veniturile exceptionale (grupa 77) veniturile financiare sunt din participatii din imobilizari financiare din creante imobilizate din diferente de curs valutar din dobanzi (la imprumuturi acordate) din sconturi (primite),etc veniturile exceptionale sunt din despagubiri ,etc

cheltuielile cheltuielile de exploatare (de la grupa 61 la grupa 65 inclusiv) cu materiile prime materiale marfuri lucrari executate cu personalul impozite,taxe,varsaminte asimilate cu amortizarile capitalului imobilizat prime,alte ch.de exploatare din cedarea activelor cheltuielile financiare titlurile de plasament cedate diferente de curs valutar dobanzi pierderi din creante legate de participare alte ch.financiare cheltuieli extraordinare calamitati exproprieri categoriile de cheltuieli admise spre a fi DEDUSE la calculul impozitului impozabil 1.chelt.efectuate ptr.reabilitatrea bunurilor livrate si a bunurilor imobile,vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in RATE sunt deductibile la acelasi termene scadente prevazute in contract,proportional cu valoarea ratei de inregistrare la valoarea totala a livrarii 2.In cazul contractelor de leasing ,utilizatorul va deduce chiria pentru contractul de leasing operational sau amortizarera si dobanzile pentru contractul de leasing financiar. 3.cheltuielile efectuatepentru popularizarea numelui unei persoane juridice sau serviciu utilizand mijloace de informare in masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare,daca au la baza un CONTRACT SCRIS 4.cheltuielile aferente lucrarilor de consolidare pentru reducerea gradului de risc sismic al cladirilor care prezinta clasa 1 de risc 5.cheltuieli privind transportul ,cazarea salalriatilor ocazionate de delagare,detasare sau deplasare acestora in tara si strainatate,constatate prin documente justificative. 6.cheltuieli reprezentatnd tichete de masa acordate de angajatori in limita valorii lor nominale ,conform Legii 142/1998 Sunt cheltuieli NEDEDUCTIBILE 1.cheltuieli cu impozitul pe profit,reprezentand diferente din anii precedenti sau in anul curent,impozitele platite in strainatate sunt nedeductibile si impozitele retinute la SURSA platite in numele persoanelor juridice si fizice NEREZIDENTE pentru veniturile realizate in Romania 2.amenzile,confiscarile,majorile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritaile romane 3.cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor aferente inclusiv accizele minus cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului. 4.cheltuieli cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice 5.sumele utilizate pentru constituirea de rezerve peste limetele legale de 20 % raportat la capitalul social varsat ,cu exceptia celor create de banci,in limita a 2% din soldul creditelor acordate,a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurari in limita a 5% di profitul contabil anual (pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social) 6.sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita stabilita de lege 7.cheltuieli de sponsorizare peste limita legala (2% raportat la cifra de afaceri) 8.orice alte cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica. 9.cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile ,activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare 10.provizioane ptr.cheltuieli care privesc o cheltuiala nedeductibila 11.alte cheltuieli nedeductibile fiscal In categoria VENITURILOR NEIMPOZABILE( care se scad din baza de impozitare) sunt inscrise,cf.legii: 1.Dividendele primite de la o alta persoana juridica romana 2.diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare ca urmare a incorporarii rezervelor ,a beneficiilor sau a primelor de emisiune sau prin compensarea unor creante la societatea care detine participatiile. 3.veniturile respectiv rezulatatele din anularea datoriilor sau incasarea creantelor,dupa caz,ca urmare a trensferului de actiuni sau de parti sociale de la fondul proprietatii de sata conform conventiilor. 4.rambursarile de cheltuieli nedeductibile fiscal precum si veniturile realizate din anularea provizioanelor pentru care NU s-au acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile

Fiscalitate

Principiile fiscale Impozitul in sine se justifica prin functionarea oricarei societati care implica costuri necesare acoperirii nevoilor sale. Dreptul de a introduce impozite il are statul prin organele puterii centrale sau parlamentul si uneori administratiile de stat locale. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat de importanta nationala ,iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatii administrativ teritoriale . Intreaga activitate de IMPUNERE,URMARIRE,si PERCEPERE a impozitelor si taxelor si perceperea acestora consta in aplicarea si respectarea prevederilor legale si orice abatere in acest sens inseamna incalcarea legii cu consecinte ce atrag raspunderea celor in cauza.

PRINCIPII

1.JUSTIFICAREA IMPOZITULUI este o problema de cultura a fiecarui individ sa inteleaga ca niciun stat din lume nu poate functiona daca NU are RESURSE financiare. Sanatatea,securitatea,arta si cultura,invatamantul sunt probleme de importanta nationala. Functionarea lor eficicenta necesita resurse financiare ,statul nu are posibilitatea sa le acopere din resurse proprii. In masura in care resursele financiare prevenite de la intreprinderi si persoane juridice sau fizice sunt suficiente ,acestea se vor intoarce in beneficiul contribuabililor( se justifica)

2.PRINCIPIUL NEUTRALITATII si EFICACITATII impozitului. NEUTRALITATEA impozitului presupune de a nu fi investit in alta functie decat cea FISCALA adica finantarea cheltuielilor publice FARA sa influenteze conditiile de functionare a economiei,repartitia avutiilor sau structurilor sociale.

NEUTRALITATEA impozitului poate fi privita sub doua aspecte: a)din pcv al cercetarii unei EFICACITATI MAXIME a intreprinderii ,pentru resurse si tehnici date un impozit general sau o taxa uniforma pe consumatii provenite de la terti NU afecteaza rezultatele intreprinderii exemplu : impozitul pe veniturile din salarii (se retine din salariu salariatului),TVA ( taxa ce nu afecteaza cheltuielile si veniturile)sau Contributiile la sistemul asigurarilor sociale (suportate de salariati) b) din pcv al DINAMICII,progresului tehnic si economic ,impozitul NU trebuie sa INTIMIDEZE beneficiile atunci cand acestea provin dintr-o punere in practica a tehnicilor moderne,eficiente ,a reducerii costurilor si o mai buna orientare a productiei,in caz contrar descurajeaza aplicarea lor ducand la franarea progresului tehnologic.

Beneficiile constituie premisa dezvoltarii intreprinderii si implicit a economiei nationale .

3.PRINCIPIUL TRANSPARENTEI impozitului . Impozitul trebuie PRELEVAT urmarind principii simple si clare care sa NU dea loc interpretarilor arbitrare,iar aplicarea lor sa fie cat mai putin costisitoare.

(de cele mai multe ori aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini in Monitorul Oficial iar conducatorul economic ocupa o mare parte din timp studiind aplicarea corecta in punerea in practica nemaifiind preocupat de evidenta contabila in sine. -aparitia unei LEGI sau ORDONANTE este urmata de regula de NORME de punere in aplicare ce apar cu o mare intarziere,INSTRUCTIUNI(de multe ori INTERNE) care nasc confuzii si sunt lasate intarpretarilor aparatului fiscal care trebuie sa apere interesele statului fata de agenti economici.Agentii economici sunt preocupati in permanenta de a gasi calea legala pentru impunerea cea mai mica.)

4.PRINCIPIUL IMPOZITULUI IMPERSONAL acest principiu semnifica faptul ca prelevarea impozitului NU trebuie sa implice cercetarea de tip INCHIZITORIAL la viata persoanelor fizice sau juridice. Personalul din aparatul fiscal selectionat pe principiul competentei profesionale si morale conduce cu siguranta la eficienta activitatii fiscale dar si a diminuarii riscului fiscal al contribuabililor atat timp cat personalul care se afla in slujba statului reprezinta si un organ de indrumare(?) si control.

5. OBIECTIVUL FINAL si preocuparea esentiala este asigurarea dezvoltarii depline a personalitatii fiecarui cetatean dupa propriile sale aspiratii.

6.PRINCIPIUL NEDISCRIMINATORIU impozitele trebuie sa fie satabilite urmand reguli care sunt ACELASI pentru toti. Trebuie subliniat faptul ca orice masura fiscala directa sau indirecta discriminatorie fata de un grup social oarecare este incompatibila cu principiile generale ale unei societati democratice. DREPTUL CONTABIL AUTONOM

Contabilitatea reprezinta un instrument de cunoastere si gestiune a PATRIMONIULUI ,a SITUATIEI NETE si a REZULTATULUI obtinut.(PATRIMONIU,SITUATIE NETA,REZULTAT) Contabilitatea trebuie sa asigure informatii pentru: -Investitorii de capital -Organele fiscale (ca reprezentanti ai statului) -Bancheri -Parteneri de afaceri a intreprinderii

Pentru a fi NEUTRA dar si COMPATIBILA ca sistem de comunicare,contabilitatea are la baza Norme si Principii Generale de EVALUARE si calcul economic ,o TERMINOLOGIE precisa si identica pentru toti utilizatorii de informatii.

Raporturile contabilitatii cu exteriorul implicit cu FISCALIATEA pot fi rezumate in urmatoarele reguli si principii: a) delimitarea cheltuielilor si veniturilor la exercitiul curent in conditiile in care CONTINUITATEA activitatii de exploatare este valida. b)evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi certificata prin documente. c)evaluarea ANUALA a tuturor elementelor patrimoniale prin inventariere la valoarea de UTILITATE a tuturor activelor si datoriilor. d)contabilitatea PIERDERILOR si a DATORIILOR probabile si a deprecierilor de valoare datorate UZURII morale si fizice,DEGRADARII,NEANCASARII CREANTELOR,CLIENTI DUBIOSI si RAU PLATNICI,la inchiderea fiecarui exercitiu financiar fara a se tine cont de eventualele PLUS VALORI si ACTIVE PROBABILE.

d)DISTINCTIA dintre costurile PERIOADEI si costurile PRODUSULUI cum sunt cheltuielile generale de administratie si desfacere care NU fac obiectul costului de productie conform IAS 2 STOCURI. PRINCIPIILE CONTABILE. 1.Continuitatea activitatii 2.Corelarea cu fiscaliatea 3.Permanenta metodelor 4.Principiul Prudentei

1.Continuarea activitatii este foarte important de a tine cont de acest principiu deoarece la intocmirea si prezentarea situatiei financiare se va aplica una sau mai multe baze de evaluare combinate din cele patru si anume: -costul istoric -costul curent -valoarea actualizata -valoarea realizabila daca si numai daca intreprinderea estimeaza ca in viitorul previzibil( 12 luni)activitatea continua cel putin un an.

2.corelarea cu fiscalitatea. Ce trebuie sa faca o intreprindere pentru a evolua daca isi contiunua activitatea? raspuns:

a) o analiza a ACTIVELOR CURENTE si a DATORIILOR CURENTE b) soldul CREANTELOR cu o lichiditate mai MICA de un an trebuie corelat cu viitoarele contracte pe anul urmator. c) datoriile curente si perioada lor de EXIGIBILITATE sa fie mai MARE decat perioada de LICHIDITATE d)durata medie in zile a SOLDULUI(debitul) CLIENTI trebuie sa fie mai MICA decat durata medie in zile a creditului FURNIZORI e)datoriile salariale ,fiscale si asimilate sa detina un grad de exigibilitate pana la 30 de zile. 3.Principiul Permanentei Metodelor pentru a asigura COMPATIBILITATEA in timp a informatiei contabile ,intreprinderea trebuie sa aplice acelasi norme de evaluare (la iesire) Modificarile politicii contabile sunt PERMISE numai daca legea le prevede sau daca acestea au rezultat informatii mai relevante si mai credibile. Nota :intr-o economie inflationista (de tip galopanta) trecerea de la tratamentul contabil de baza prevazut de IAS 2 Stocuri ,privind evaluarea stocurilor de materii prime si materiale auxiliare la iesire(derecunoasterea) de la metoda initiala FIFO la metoda alternativa LIFO ,are implicatii majore asupra activului curent,stocurile prezentate in bilant vor avea o valoare mai mica dar si asupra REZULTAULUI contabil,cheltuielile cu materiile prime si materiale auxiliare fiind MAJORATE(implicit baza de impozitare se diminueaza) 4.Principiul Prudentei orice element al structurilor situatiilor financiare (bilant) trebuie prezentate pe baza principiului prudentei. Intrebare : cum aplicam in practica acest principiu odata cu INVENTARIEREA tuturor elementelor de activ si pasiv (patrimoniale)?

Raspuns:

Cazul 1. In contabilitate vor fi RECUNOSCUTE numai profiturile REALE la data inchiderii exercitiului financiar ,aceasta presupune sa se tina seama de orice depreciere de valoare a unui activ conform IAS 36 Deprecierea Activelor. Vor fi ajustate toate acele active considerate a fi depreciate intre perioada lor de intrare si valoarea contabila neta pentru stocuri la 31.12 N la fel se procedeaza pentru toate activele in urma inventarierii comparandu-se valoarea contabila de intrare cu valoarea de PIATA Aici se vor aplica prevederile IAS 16 Imobilizari Corporale privind evaluarea la BILANT si IAS 36 Deprecierea Activelor,la IFRS 5 ,activele pe termen lung detinute pentru vanzarea activitatii INTRERUPTE ,IAS 37 Provizioane,datorii si active contigente formula contabila 6813 = 291 sau 6814 = % 39x 49x 59x In schimb daca au fost deprecieri ale activelor inregistrate in anul precedent iar in anul curent prin inventariere se constata ca valoarea realizabila este mai MARE decat valoarea contabila ,prudenta solicita ajustarea stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta ( la fel ca si la compensarea lipsurilor cu plusurile constatate prin inventariere) se procedeaza la anularea provizionului constituit: 291 = 7841

Cazul 2. in contabilitate se va tine seama de toate obligatiile PREVIZIBILE si de pierderile POTENTIALE care vor lua nastere in cursul exercitiului financiar incheiat pe parcursul celui anterior chiar daca obligatiile sau pierderile apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului formula contabila 6813= 151 aceste PROVIZIOANE sunt tratate ca si obligatii pe tremen lung sau mediu fiind plasate intre DATORII pe termen scurt si Veniturile Amanate (ct.471) __________________

Monografie contabila privind animalele

In grupa activelor circulante se includ urmatoarele categorii de animale: - animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie si munca; - animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine si animalele pentru productie: lana, lapte, piele si blana. Intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor se poate face prin achizitie de la terti sau din productie proprie. Iesirea animalelor din patrimoniu se face prin vanzare ca atare, sacrificare pentru realizarea de produse animaliere. Evaluarea animalelor se poate face la cost de achizitie, cost de productie sau cost standard. Cresterile in greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la pret standard. Contabilitatea sintetica a animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale" care cuprinde: 361 ''Animale si pasari'' 368 ''Diferente de pret la animale si pasari'' I. Principalele inregistrari legate de intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor sunt: a) prin achizitie de la terti % = 401 361 4426 b) din productie proprie 361 = 711 c) primite de la terti gratuit 361 = 758 II. Inregistrarea sporului de greutate pe baza cantaririi lunare a animalelor: 361 = 711 III. Inregistrarea plusului de inventar: 361 = 758 IV. Inregistrarea iesirii din patrimoniu a animalelor si pasarilor: a) prin vanzare a animalelor achizitionate si vandute ca atare 371 = 361 4111 = % 707 4427 si concomitent 607 = 371 descarcarea gestiunii de marfuri b) prin vanzare a animalelor din productie proprie 606 = 361 4111 = % 701 4427 c) prin sacrificare 606 = 361 si concomitent 711 = 361 sporul de greutate aferent animalelor si pasarilor sacrificate d) in caz de calamitate 671 = 361 e) trimise la terti 356 = 361 V. Inregistrarea minusului de inventar: 711 = 361 VI. Inregistrarea trecerii la turma de baza ca animale de reproductie sau munca: 2134 = 722 si concomitent 606 = 361 si 711 = 361 sporul in greutate aferent animalelor trecute la turma de baza

Reguli de evaluare a elementelor din situatiile financiare anuale

Ca principiu general, instituit de OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, elementele din contabilitatea societatiilor comerciale, societatilor/companiilor nationale, regiilor autonome, institutelelor nationale de cercetare-dezvoltare, societatilor cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale, subunitatilor fara personalitate juridica-cu sediul in strainatate, se evalueaza pe baza costului de achizitie sau al costului de productie.

Exista mai multe momente la care aceste elemente se evalueaza:

* la data intrarii in entitate

* cu ocazia inventarierii

* la incheierea exercitiului financiar

* la data iesirii din entitate

La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

* la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros

* la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate

* la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentâ nd aport la capitalul social (vezi legea 31/1990 &ndash privind societatiile comerciale)

* la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.

Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Totusi reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.

Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit ordinului nr. 1753 / 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv.

La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere, printre altele:

a) Pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci câ nd deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinâ ndu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.

De asemenea la fiecare data a bilantului:

a) elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizâ nd cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Româ niei si valabil la data incheierii exercitiului financiar.

b) pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

c) elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizâ nd cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.

d) elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizâ nd cursul de schimb existent la data determinarii valorilor respective.

Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportata fata de cele cunoscute la data bilantului. Daca situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.

La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Venituri neimpozabile

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a)dividendele primite de la o persoana juridica româna.

Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;

b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.

Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e)veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Venituri neimpozabile -impozit pe venit

În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a)ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;

b)sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;

c)sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d)pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;

e)contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;

f)sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;

h)drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;

j)sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

k)veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

m)veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;

n)veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o)veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p)veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q)sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;

r)subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;

s)veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;

t)premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

u)premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;

v)prima de stat acordata în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x)alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Majorarile de intarziere

Conform Codului de Procedura Fiscala al Romaniei pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen majorari de intarziere. In prezent nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si se aplica asupra sumei impozitului sau taxei datorate si neachitate la scadenta.

Totusi nu se datoreaza majorari de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si sumele reprezentand echivalentul in lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite la locul faptei.

Majorarile de intarziere se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Se datoreaza majorari de intarziere si pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante. Astfel daca data scadentei este 25.07 iar plata s-a efectuat in 01.08 se datoreaza majorari de intarziere pentru 7 zile.

In cazul in care se stabilesc diferentele suplimentare de impozite si taxe rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorarile de intarziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei impozitului sau taxei pentru care sa stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv.

Un lucru de remarcat este acela ca daca diferentele rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza majorari de intarziere pentru suma datorata dupa corectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv. In cazul platilor efectuate de contribuabil prin decontare bancara si nedecontate de catre banca in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului contribuabilului, fiscul va calcula majorari de intarziere, dupa termenul de 3 zile. In acest caz contribuabilul se poate indrepta pentru recuperarea pagubei impotriva unitatii bancare respective.

In cazul impozitelor si taxelor stinse prin compensare, majorarile de intarziere se calculeaza pana la data stingerii inclusiv, astfel:

* pentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare

* pentru compensarile din oficiu, data stingerii este data inregistrarii operatiei de compensare de catre unitatea de trezorerie teritoriala, conform notei de compensare intocmite de catre organul competent

* pentru compensarile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire (este cazul solicitarilor de rambursare a TVA-ului prin decontul de TVA).

In cazul in care pentru un contribuabil s-a deschis procedura insolventei, fiscul nu va mai calcula majorari de intarziere pentru impozitele si taxele nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii. In cazul in care contribuabilul solicita la rambursare sau restituire sume pe care fiscul nu le ramburseaza sau restituie in termenul legal, poate solicita dobanda de 0,1%/zi, din ziua urmatoare expirarii termenului. Termenul legal este de 60 zile de la data comunicarii deciziei de impunere pentru sumele rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice si de 45 de zile de la inregistrare pentru orice alte sume.

Incasarile si platile in numerar in lei intre persoane juridice

Pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale operatiunile de incasari si plati in numerar in lei intre persoanele juridice sunt limitate. Aceste limitari au fost impuse de OG nr. 15 / 1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.

Conform acestei ordonante persoanele juridice pot efectua plati in numerar in lei doar in urmatoarele situatii:

- plata salariilor si a altor drepturi de personal;

- alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice cu persoane fizice;

- plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 lei.

Se excepteaza de la plafonul zilnic maxim de 10.000 lei:

- depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite;

- cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens de catre salariatii aflati in deplasare;

- cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare.

Astfel sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei. Totusi se pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 lei in numerar, iar suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar (prin ordin de plata, card, cec, bilet la ordin, etc.).

Se pot plati in numerar facturi a caror valoare este mai mare de 10.000 lei doar catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry (conform Codului Consumului). Astfel persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 10.000 lei catre acest tip de magazine: 10.000 lei in numerar, iar suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar (prin ordin de plata, card, cec, bilet la ordin, etc.).

Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate, respectand regula ca nu se poate incasa mai mult de 5.000 lei de la o singura persoana juridica.

In plafonul zilnic maxim de 10.000 lei intra si avansurile acordate angajatilor proprii pentru aprovizionari diverse.

Ca remarca, asociatiile de proprietari constituite ca entitati cu personalitate juridica, in relatiile cu alte persoane juridice, vor aplica si ele aceste limitari.

Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate sau persoanele care exercita profesii libere (avocatii, expertii contabili, contabilii autorizati, consultantii fiscali, evaluatorii, auditorii, notarii, etc.), producatorii agricoli, persoane fizice nu aplica aceste limitari.

Erori fiscale in activitate

Erori pe care contribuabilii le fac in activitatea pe care o desfasoara In activitatea pe care o desfasoara contribuabilii fac erori care pot afecta fie situatiile financiare, fie modul de calcul al impozitelor si taxelor, fie pot genera amenzi. Cuantumul acestor amenzi a crescut foarte mult in ultimii ani. Dintre erorile uzuale amintim : - neindeplinirea de catre contribuabili a masurilor prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala. Efect: amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei pentru persoane fizice si de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoane juridice; - nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Economiei si Finantelor cu privire la utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate: registrul jurnal si registrul inventar. Efect: amenda de la 300 lei la 4.000 lei; - necompletarea raportului de gestiune pentru gestiunile global-valorice. Efect: amenda de la 300 lei la 4.000 lei; - nementionarea pe facturi, scrisori, oferte, comenzi sau pe orice alte documente emise de contribuabili a codului de identificare fiscala propriu. Efect: amenda de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane juridice; - nepredarea de catre angajatori a fisei fiscale persoanelor fizice o data cu definitivarea formelor de lichidare sau la incetarea raporturilor in baza carora au fost obtinute veniturile din salarii. Efect: amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei; - neinregistrarea corecta a cheltuielilor si veniturilor in exercitiile financiare la care se refera. Efect: amenda de la 300 lei la 4.000 lei; - nerespectarea obligatiei de a desemna una sau mai multe persoane care au responsabilitati in aplicarea Legii nr. 656 / 2002 - pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, ale caror nume vor fi comunicate Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, impreuna cu natura si cu limitele responsabilitatilor mentionate. Efect: amenda de la 15.000 lei la 50.000 lei; - necalcularea corecta a impozitelor si taxelor datorate statului. Efect: recalcularea de catre organele statului a impozitelor si taxelor datorate de contribuabili si aplicarea majorarilor de intarziere de 0,1% / zi. Aceasta lista nu este completa ci doar cuprinde cele mai frecvente erori ale contribuabililor. Pentru lista completa a contraventiilor accesati Registrul contraventiilor contabile si fiscale.

Unele contabilizari privind productia

2311 intrare investitii in curs din dotare proprie 2311=722 -iesire investitii (punere in functiune) 21x=2311 331 raportare productie neterminata 331=711 -terminare productie 711=331 332 raportare reparatii 332=711 711=332

-raportare manipulari 332=711

-facturare manipulari terti 711=% 332 348

348=711

411=% 701 4427 341 raportare semifabricate 341=711

-consum 711=341 -iesire transfer intre sectii 341=482 cu suma in rosu -intrare transfer de la alte sectii 341=482 cu suma in negru (sau invers) -iesire vanzare (rar) 711=% 341 348

348=711

411=% 702 4427

-intrare de la furnizor %=401 341 4426 345 raportare produse finite 345=711 -intrare transfer 345=482 -iesire transfer 345=482 cu suma in rosu ( sau 482 = 345 in negru) -consum protocol (nedeductibil) 6718=345 635=4427 -vanzare 711=% 345 348

348=711

411=% 701 4427 346 raportare deseuri 346=711 -vanzare 711=% 346 348

348=711

411=% 703 4427 La sfarsitul lunii contul 482 - "transfer intre gestiuni" trebuie sa se inchida. Deoarece se lucreaza doar pe debit, el nu mai apare in balanta. Inchidere 711 la sfarsitul lunii 121=711 cu soldul creditor 711=121 cu soldul debitor

Provizioanele pentru depreciere

Diferentele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită

la inventariere si valoarea netă contabilă a activelor se înregistrează

sub forma provizioanelor pentru depreciere, atunci când

deprecierea nu are un caracter definitiv, ea fiind de natură reversibilă,

adică temporară;si (2) ar fi de amintit că activele necurente, în general

imobilizările sunt prezentate în bilant la cost(istoric) mai putin

amortizarea cumulată si provizioanele constituite pentru deprecieri

temporare ale acestora iar activele circulante sunt înregistrate si

prezentate în bilant la cea mai mică valoare dintre cost si valoarea

realizabilă netă.

În conditiile în care provizionul constituit pentru deprecierea activelor

imobilizate sau circulante, după caz, devine total sau partial fără obiect,

întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, au încetat să mai

existe într-o anumită măsură, atunci acesta trebuie reluat în mod

corespunzător la venituri.

Normele mai mentionează că ajustarea pentru diminuarea valorii

activelor se efectuează în functie de intentia întreprinderii de a păstra

activul în scopul utilizării sau neutilizării sale în productie.

Dacă întreprinderea intentionează să utilizeze activul în procesul de

productie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată

prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabilă.

Dacă întreprinderea nu intentionează să utilizeze activul în procesul de productie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează

prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabilă,

în conformitate cu prevederile IAS 36. Totodată în Notele explicative ale situatiilor financiare întocmite de

întreprindere o sectiune este dedicată provizioanelor pentru depreciere,

prezentând valoarea provizioanelor constituite la începutul perioadei, cresterile si diminuările din cursul perioadei, pe structura

activelor cuprinse în bilantul firmei. În mod concret reglementările contabile aplicabile în practica contabilă

a întreprinderilor din Romania , înainte de 1 ianuarie 2006, recunosc două categorii de provizioane: 1.provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; 2.provizioanele pentru deprecierea activelor si datoriilor. Deci, un provizion este o datorie cu o valoare sau exigibilitate incertă, care poate fi recunoscut în contabilitate dacă si numai dacă: -întreprinderea are o obligatie curentă sau actuală generată de un eveniment anterior; -este probabil ca o iesire de resurse să fie necesară pentru a onora obligatia respectivă; -poate să fie realizată o estimare credibilă a valorii obligatiei. De asemenea, valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente. Deprecierea activelor – după litera si spiritul IAS 36 revizuit IAS 36 „Deprecierea activelor”, revizuit în anul 2004 stipulează că se recunoaste o depreciere a unui activ, atunci când valoarea contabilă a unui activ este mai mare decât valoarea sa recuperabilă. Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este contabilizat în bilant, după deducerea amortizării cumulate si tuturor pierderilor de valoare înregistrate la acest activ. Valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare dintre valoarea justă netă a activului si valoarea sa de utilitate sau de utilizare.

Valoarea justă netă este pretul net de vânzare al activului, adică suma care poate fi obtinută din vânzarea unui activ, cu ocazia unei tranzactii, în conditii de concurentă normală, între părti bine informate si care îsi dau acordul, din care sunt deduse costurile aferente vânzării.

Valoarea de utilitate este o valoare actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie asteptate si generate de utilizarea continuă a activului si de cesiunea sa la sfârsitul duratei sale de utilizare.

Pentru estimarea fluxurilor de trezorerie se va tine cont de cele mai recente bugete întocmite de conducerea întreprinderii. Se precizează însă că pentru perioade mai mari de 5 ani ar fi adecvat să se utilizeze o rată stabilă sau descrescătoare în determinarea fluxurilor. IAS recomandă, dar nu impune prudenta. Nu se pot include în calculul valorii de utilitate următoarele fluxuri: -cele generate de activitatea de investitii; -cele generate de activitatea de finantare; -cele generate de activitatea de restructurare în care întreprinderea nu este încă angajată; si -cele generate de impozitul pe profit.

La calculul valorii de utilitate este utilizată o rată de actualizare care este rata de randament pe care ar pretinde-o un investitor dacă ar face un plasament ce ar genera fluxuri de aceeasi mărime, cu aceleasi scadente si cu aceleasi riscuri.

Testul de depreciere se efectuează doar pentru acele active pentru care există indicii

că au pierdut din valoare. Aceste indicii se referă la schimbările importante care au survenit în mediul tehnologic, la uzura morală a activelor sau la modificări ale ratei dobânzii pe piată.

IAS 36,revizuit precizează că există trei categorii de imobilizări pentru care se efectuează testul de depreciere cel putin o dată pe an indiferent că există sau nu indicii de depreciere:

− fondul comercial;

− imobilizările necorporale în curs;

− imobilizările necorporale cu durată de utilizare nedeterminată.

Deprecierile constatate reprezintă cheltuieli ale exercitiului curent. Exceptie de la contabilizarea

deprecierii pe seama cheltuelilor se face în cazul imobilizărilor anterior reevaluate, pentru care se

înregistrează o reevaluare negativă.

Când este imposibil să se determine valoarea recuperabilă a unui activ, se convine să se identifice

unitatea generatoare de trezorerie la care aceasta se atasează.

Unitatea generatoare de trezorerie este cel mai mic grup de active legate care generează intrări de trezorerie ce sunt în mod evident independente de fluxurile de trezorerie provenind din alte active sau grupuri de active.

Exemplu:

În cursul exercitiului financiar N s-a achizitionat un teren în valoare de 100.000 u.m. La închiderea exercitiului financiar N+2 există indicii că terenul s-a depreciat. Valoarea se recuperabilă (valoarea de utilitate) este estimată la 90.000 u.m.

Contabilizare după Ordinul nr. 94/2001 si Ordinul nr. 306/2002:

La 31.12. N+2: Valoarea contabilă a terenului = 100.000 u.m.

Valoarea recuperabilă = 90.000 u.m.

Depreciere = 10.000 u.m

6813 = 2911 10.000

Contabilizare după Ordinul 1752/2005:

6813 = 2911 10.000

Cum "citim" Planul de Conturi

- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi.

Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.

- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase.

Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.

Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor.

A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri.

Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.

- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.

- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.

- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.

Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare"

Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari"

Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78

Modalităţile de ţinere a contabilităţii

1. Prin compartimente distincte, constituite sub forma serviciului, biroului, compartimentului de contabilitate sau financiar contabil din cadrul unei entităţi economice, conduse de persoane cu studii economice superioare. Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde, împreună cu persoanele din subordine, de ţinerea contabilităţii potrivit legii.

2. Prin persoane juridice sau fizice autorizate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). Răspunderea pentru ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii revine persoanei juridice sau fizice autorizate. Persoanele fizice autorizate sunt cele care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, dobândită în urma examenului şi care lucrează ca şi liberi profesionişti.

Elementele extrapatrimoniale

Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale

Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale.

În această categorie se cuprind: - angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; - mijloace fixe luate cu chirie; - valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; - debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; - redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; - stocuri de natura obiectelor de inventar; - efecte scontate neajunse la scadenţă; - alte valori extrapatrimoniale.

Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă din clasa 8.

Operatini efectuate pe BVB

Operatiuni efectuate in NUME PROPRIU pe piata organizata BVB. Inregistrarea tranzactiilor

a) Valoarea titlurilor cumpărate este mai mare decât valoarea titlurilor vândute

1. Se cumpără 100 de acţiuni de tip ABC.A la preţul de 10.000 lei/acţiune: 5031.2 “Acţiuni cotate” “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” = 462.1“Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 1.000.000

2. La data econtării se înregistrează intrarea acţiunilor în portofoliu: 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” = 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” 1.000.000

3. Se înregistrează ieşirea a 30 acţiuni din portofoliu pentru vânzare: 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 300.000

4. Se vând 30 acţiuni, în nume propriu la un preţ de 9.000 lei/acţiune: %= 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” 300.000

461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 270.000

664.2 “Pierderi privind investiţii financiare pe termen scurt cedate” 30.000

5. Ieşirea din patrimoniu a 40 acţiuni tip ABC.A în vederea vânzării la bursă: 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 400.000

6. Vânzarea a 40 acţiuni la 12.000 lei/acţiune: 461.1“Debitori din tranzacţii pentru op. în nume propriu pe piaţa reg. B.V.B.” = % 480.000

5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare”400.000 764.2 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” 80.000 7. Compensarea tranzacţiilor realizate în nume propriu (la trei zile de la tranzacţionare T+3), conform Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat): 462.1 “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 750.000

8. Se decontează prin bancă diferenţa dintre valoarea de plată (1.000.000 lei) mai mare decât cea de încasat (750.000 lei): 462.1 “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 250.000

9. Alimentarea contului de decontare din contul de disponibilităţi proprii: 581 “Viramente interne” = 5121.1 “Conturi la bănci disponibilităţi proprii, în lei” 250.000 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 581 “Viramente interne” 250.000

b) Valoarea titlurilor vândute este mai mare decât valoarea valorilor mobiliare cumpărate

10. Se cumpără 60 acţiuni tip ABC.A la preţul de 20.000 lei/acţiune, la momentul T: 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” = 462.1 “Creditori diverşi” “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată BVB” 1.200.000

11. Se înregistrează intrarea acţiunilor în portofoliu: 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” = 5031.2 “Acţiuni cotate cumpărate – în curs de decontare” 1.200.000

12. Se vând toate cele 60 de acţiuni (scăderea din portofoliu): 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare” = 5031.1 “Acţiuni cotate deţinute” 1.200.000

13. Se vând 10 acţiuni la un preţ de 18.000 lei/acţiune: % = 5031.3 “Acţiuni cotate vândute - în curs de decontare 200.000 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 180.000

664.2 “Pierderi privind investiţii financiare pe termen scurt cedate” 20.000

14. Se vând 50 acţiuni tip ABC.A la un preţ de 23.000 lei/acţiune: 461.1 “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = % 1.150.000 5031.3 “Acţiuni cotate vândute – în curs de decontare”1.000.000 764.2 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate” 150.000

15. Compensarea tranzacţiilor realizate în nume propriu (la momentul T+3), conform Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat): 462.1 “Creditori diverşi” “Creditori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.1 “Debitori diverşi” “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 1.200.000 16. Se decontează prin bancă diferenţa dintre valoarea de încasat (130.000 lei) mai mare decât valoarea de plată (1.200.000 lei): 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” = 461.1 “Debitori diverşi” “Debitori din tranzacţii pentru operaţiuni în nume propriu pe piaţa reglementată B.V.B.” 130.000

17. Alimentarea contului de disponibilităţi proprii S.S.I.F. din contul de decontare: 5121.1 “Conturi la bănci disponibilităţi proprii, în lei” = 581 “Viramente interne” 130.000 581 “Viramente interne” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” 130.000

Nota: Valorile exprimate sunt in lei vechi.

______________________________

A se vedea si SSIF

Organizarea contabilităţii societăţilor de servicii de investiţii financiare

A. Operatiuni efectuate pentru CLIENŢI pe piata organizata BVB

I. Depunerea de numerar şi/sau de valori mobiliare

1. Se încasează numerar prin casierie de la un client în vederea cumpărării de valori mobiliare 10.000.000 lei.

5311 = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 10.000.000

2. Se depune la bancă numerarul:

581 = 5311 10.000.000

5121.2 – disponibilităţi clienţi în lei” = 581 10.000.000

3. Se încasează prin bancă suma de 20.000.000 lei în vederea cumpărării de valori mobiliare: 5121.2 – disponibilităţi clienţi în lei” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 20.000.000

II. Înregistrarea tranzacţiilor

a) Dacă valoarea titlurilor vândute este mai mare decât a valorilor mobiliare cumpărate

4. Cumpărarea de 2.000 acţiuni de tip ABC.A la preţul de 10.000 lei, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T), pe baza Ordinului de bursă şi a Raportului de Tranzacţionare: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 20.000.000

5. Se înregistrează comisionul cuvenit S.S.I.F. de 1,5 %, pe baza facturii emise: 411.1 “Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 300.000

6. Decontarea comisionului cu clientul: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 300.000

7. Vânzarea a 2.000 de acţiuni tip ABC.A la preţul de 11.000 lei bucata, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T):

461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 22.000.000

8. Facturarea comisionului de 1,5 % cuvenit S.S.I.F.: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioanele aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 330.000

9. Decontarea comisionului: 419.1“Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 330.000

10. Înregistrarea compensării valorii tranzacţiilor executate pentru clienţi pe baza Raportului de compensare (la valoarea cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat):

462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 20.000.000

11. Înregistrarea decontării prin bancă în situaţia în care valoarea de încasat este mai mare decât cea de plată:

5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B., în lei” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 2.000.000 12. Transferul sumelor în contul de disponibilităţi clienţi:

581 = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţă reglementată B.V.B., în lei” 2.000.000

13. Încasarea pe baza extrasului de cont:

5121.2 “Conturi la bănci în lei, disponibilităţi clienţi” = 581 2.000.000

b) Dacă valoarea titlurilor vândute este mai mică decât a valorilor mobiliare cumpărate

14. Cumpărarea a 400 de acţiuni de tip ABC.A la un preţ de 10.000 lei/acţiune, operaţiuni efectuate la momentul tranzacţionării (T), pe baza Ordinului de bursă şi a Raportului de

Tranzacţionare: 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” = 462.2 “Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 4.000.000

15. Se facturează clientului comisionul de 1,5 %: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 60.000

16. Decontarea comisionului: 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 60.000

17. Vânzarea a 300 acţiuni de tip ABC.A la un preţ de 11.000 lei bucata, la momentul tranzacţionării (T): 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 419.1 “Clienţi creditori din tranzacţii” 3.300.000

18. Se facturează clientului comisionul de tranzacţionare de 1,5 %: 411.1“Clienţi din tranzacţii” = 704.1 “Venituri din comisioane aferente tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa reglementată B.V.B.” 49.500

19. Decontarea comisionului cu clientul: 419.1“Clienţi – creditori din tranzacţii” = 411.1 “Clienţi din tranzacţii” 49.500 20. Se înregistrează compensarea tranzacţiilor la momentul T+3, pe baza Raportului de compensare. Operaţiunea se va face la suma cea mai mică dintre valoarea de plată şi valoarea de încasat: 462.2“Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 461.2 “Debitori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” 3.300.000

21. Înregistrarea decontării prin bancă în situaţia în care valoarea de plată este mai mare decât cea de încasat: 462.2“Creditori din tranzacţii în contul clienţilor pe piaţa reglementată B.V.B.” = 5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţă reglementată B.V.B., în lei” 700.000

22. Înregistrarea virării sumelor pe baza extrasului de cont de la bancă unde se află contul de “Disponibilităţi clienţi”: 581 = 5121.2 “Conturi la bănci disponibilităţi clienţi în lei” 700.000

23. Înregistrarea încasării sumelor în contul de decontare a tranzacţiilor:

5122 “Conturi la bănci de decontare a tranzacţiilor pe piaţa reglementată B.V.B. în lei” = 581 700.000

24. Se înregistrează reţinerea la sursă a impozitului pe venit pentru clienţi persoane fizice şi a impozitului pe profit persoane juridice nerezidente privind vânzarea de valori mobiliare (sumele sunt ipotetice): 419.1 “Clienţi – creditori din tranzacţii” = % 1.300.000 4462.1 “Impozit pe venit din tranzacţii persoane fizice”500.000 4462.2 “Impozit pe profit din tranzacţii persoane juridice nerezidente”500.000

25. Se reţine comisionul cuvenit C.N.V.M. de la clienţi, 400.000 lei: 419.1 “Clienţi – creditori din tranzacţii” = 462.7 “ Alţi creditori diverşi” 400.000

26. Se virează impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice şi pe profit persoane juridice nerezidente şi comisioanele datorate C.N.V.M. % = 5121.2 “Conturi la bănci de disponibilităţi clienţi în lei” 1.700.000 4462.1 “Impozit pe venit din tranzacţii persoane fizice”500.000 4462.2 “Impozit pe profit din tranzacţii persoane juridice nerezidente”800.000 462.7 “Alţi creditori diverşi”400.000 27. Lichidarea soldului numerarului din contul unui client la cererea acestuia: 419.1“Clienţi – creditori din tranzacţii” = % 1.500.000 5121.2 “Conturi la bănci disponibilităţi clienţi în lei”1.000.000 5311 “Casa în lei” 500.000 Nota:Valorile exprimate sunt in lei vechi

A se vedea si SSIF

Cateva sfaturi ptr.o societate agricola

Ca introducere se recomanda evidenta pe conturi analitice pentru fiecare cultura, cel putin pentru conturile 331 si 711. Din practica a reiesit ca si in cazul celorlate conturi, atunci cind se lucreaza cu analitice, evidenta si urmarirea este mult mau buna.

Inregistrarea cantitativ-valorica este de preferat celei global valorice.

Achizitia de materii prime, materiale: % =401 301 Achizitia de materii prime 3022 Achizitia de combustibili 3025 Achizitia de seminte 3028 Achizitia de alte materiale 4426 TVA aferent Consumul acestora si inregistrarea productiei neterminate 601 = 301 Consumul de materii prime 6022 = 3022 Consumul de combustibili 6025 = 3025 Consumul de seminte 6028 = 3028 Consumul de alte materiale

Inregistrarea productiei in curs

331 = 711 Repartizarea celorlalte cheltuieli (603, 604, 605, 608, 611, 612, 613, 614, 622, 623, 624, 625, 626, 628, etc.) se poate face proportional cu suprafata cultivata atunci cind este vorba de cheltuieli de regie.

Cheltuielile specifice se repartizeaza pe cultura pentru care au fost efectuate.

De exemplu: cheltuielile cu amortizarea tractoarelor se pot repartiza proportional pe toate culturile dar cheltuielile cu depozitarea griului nu pot fi repartizate pe cultura de rapita.

Inregistrarea 331 = 711 se va face cu suma produselor, serviciilor si altor cheltuieli (doar daca nu sen cere o exigenta mai mare caz in care se trece fiecare inregistrare separat.

Atentie: atunci cind societatea are mai multe culturi (de ex griu, porumb, orz) aceste cheltuieli si implicit productia neterminata, se vor inregistra proportional cu suprafata cultivata, in cazul cheltuielilor comune tuturor culturilor.

Cheltuielile specifice fiecarei culturi se vor inregistra numai pe aceasta cultura.

Nu uitati: o cultura se incheie cu lucrari de desfiintare a culturii. Si acestea trebuiesc repartizate pe cultura respectiva.

La recoltare

Pe baza notelor de cintar se poate sti exact cantitatea produsa.

Atentie la modul de lucru pe cantitati: in agricultura se poate lucra pe cantitati fizice sau pe cantitati utile.

Determinarea cantitatii utile se poate face numai dupa analizarea calitatii produselor.

Ca producator este recomandat sa lucrati la fizic.

Inregistrarile sunt urmatoarele: (se poate folosi ca intermediar contul 711, daca nu doriti o inregistrare de genul 345 = 331) 711 = 331 Descarcarea contului de productie in curs 345 = 711 Incarcarea conturilor de produse finite sau 345 = 331 O alternativa la cele doua inregistrari de mai sus. Daca nu aveti spatii de stocare proprii, va trebui sa depozitati produsele in custodie: 711 = 345 Descarcarea contului de produse finite 354 = 711 Incarcarea conturilor de produse finite la terti sau 354 = 345 O alternativa la cele doua inregistrari de mai sus. Uneori, din cultura curenta, se pastreaza material pentru seminte.

Incarcarea conturilor de seminte 3025 = 711 711 = 345 Descarcarea conturilor de produse finite Vinzarea produselor 4111 = % Vinzarea produselor finite 701 4427 711 = 345 Descarcarea contului de produse finite (daca vinzarea se face din spatiile de depozitare proprii) 711 = 354 Descarcarea contului de produse finite (daca vinzarea se face direct din spatiile de depozitareale tertilor)

Leasing financiar -locatarul

Exemplu: Societatea D S.A. , preia în leasing financiar un autoturism FORD FOCUS 18 TDCI de la LEASING S.A. Bucureşti. Furnizorul autoturismului este NICOSIA AUTO LTD din Cipru. Calculul şi eşalonarea plăţilor se prezintă astfel:
1. Valoarea de intrare (preţ auto, condiţii de livrare CIP) 16.240.,00 EUR
2. Valoarea reziduală 20 % 3.248,00 EUR
3. Rata 1, nefinanţată 20 % 3.248,00 EUR
4. Valoarea finanţată 12.992,00 EUR
 5. Dobândă 12 % 3.136,20 EUR
6. Comision de analiza-administrare* 1 % 162,40 EUR
7. Cheltuieli de import, omologare, înmatriculare* 260,00 EUR
 8. Servicii asigurare 2.376,00 EUR
9. Perioada contractului: 36 luni 10.
 Nr. rate: 13 11. Rate /an 4
_______________________________________

 În cazul exprimării de către utilizator a opţiunii de cumpărare, transferul de proprietate se va face la valoarea reziduală la care se adaugă taxele de import. Derularea prezentului contract se efectuează conform condiţiilor contractuale.

Comisionul de analiză-administrare reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de LOCATOR în vederea acordării finanţării şi nu poate face obiectul nici unei pretenţii de restituire.

Asigurarea prin efectul legii – RCA este în sarcina utilizatorului.

 Cheltuielile de import, omologare înmatriculare sunt în sarcina clientului şi se achită împreună cu rata 1.

 A) În contabilitatea locatarului (S.C. D S.A.)

  1. Se înregistrează primirea autoturismului: 16.240 EUR x 33.922 lei/EUR
 2133 “Mijloace de transport”= 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 550.893.280

  2. Se înregistrează dobânzile de plătit pe durata contractului de leasing: 3.136,20 EUR x 33.922 lei/EUR = 106.386.176 lei
471 “Cheltuieli înregistrate în avans”= 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 106.386.176


3. Se evidenţiază operaţia de leasing cu ajutorul unui cont extrabilanţier:
D 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” = 657.279.456

  4. Se primeşte factura pentru: - avans 3.248 EUR x 33.922 lei/EUR = 110.178.656 lei - TVA 110.178.656 x 19 % = 20.933.945 lei
 % =167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate”131.112.601
4426 “TVA deductibilă”20.933.945
404 “Furnizori de imobilizări”110.178.656

  5. Se înregistrează factura pentru comisionul de analiză-adminsitrare, cheltuieli de import, omologare, înmatriculare:
%= 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”17.051.097
 4426 “TVA deductibilă”2.722.444
 404 “Furnizori de imobilizări”14.328.653

  6. Se înregistrează primele de asigurare facturate de locator utilizatorului:
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 404 “Furnizori de imobilizări” 6.716.556

  7. Se achită facturile locatorului: 404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 154.880.254

  8. Se reflectă în contul extrabilanţier achitarea avansului: = C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” 110.178.656


9. Se primeşte factura pentru rata 2, la un curs de 34.500 lei/EUR:
% = 404 “Furnizori de imobilizări” 41.511.507
167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 23.188.740
1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 13.221.439
6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 620.396
4426 “TVA deductibilă”4.480.93

2 Locatorul va factura ratele de leasing indexate în funcţie de cursul de schimb, diferenţele fiind cuprinse pe un rând distinct, întitulat “Diferenţe de preţ”. Normele de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de leasing prevăd că “în contabilitatea utilizatorului diferenţele de preţ aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului, înregistrate în debitul contului 6588 “Alte cheltuieli de exploatare”, pot majora valoarea imobilizărilor corporale potrivit prevederilor legale privind unele măsuri pentru reflectarea în contabilitatea agenţilor economici a unor operaţiuni economico-financiare”.

 În acest caz, la sfârşitul exerciţiului diferenţele de preţ vor fi capitalizate prin următoarea înregistrare contabilă: 2133 “Mijloace de transport”= 7588 “Alte venituri din exploatare”

  10. Se achită factura, la acelaşi curs valutar /34.500 lei/EUR):
 404 “Furnizori de imobilizări”= 5121 “Conturi la bănci în lei” 41.511.507

 În situaţia în care cursul variază între data facturării şi data plăţii efective apare o nouă diferenţă de curs. Aceasta se va reflecta cu ajutorul conturilor 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” sau 7588 “Alte venituri din exploatare”, după caz.

  11. Se înregistrează dobânda aferentă ratei de leasing: 666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 13.221.439

  12. Se înregistrează factura pentru primele de asigurare (198 EUR x 34.500 lei/EUR):
613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”= 404 “Furnizori de imobilizări”6.831.000

 Pentru comisionul de analiză-administrare, cheltuielile de import, omologare, înmatriculare, primele de asigurare se poate folosi în locul contului 404 “Furnizori de imobilizări”, contul 401 “Furnizori”.

  13. Se achită factura pentru primele de asigurare: 404 “Furnizori de imobilizări”=5121 “Conturi la bănci în lei”6.831.000

  14. Se reflectă în contul extrabilanţier 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” plata ratei 2 (1.073,35 EUR x 33.922 lei/EUR):
C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”36.410.179

15. Se înregistrează amortizarea lunară pentru mijlocul de transport (autoturism): 550.893.280 : 60 = 9.401.912 lei:
 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” 9.181.555

  Nota: Înregistrările se repetă până la expirarea contractului.


16. Locatarul (utilizatorul) îşi exprimă opţiunea de cumpărare a autoturismului, la expirarea contractului, la valoarea reziduală de 3.248 EUR. Se primeşte factura la un curs de 40.000 lei/EUR:
 % = 404 “Furnizori de imobilizări” 154.604.800
 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 110.178.656
 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 19.741.344
 4426 “TVA deductibilă” 24.684.800

  17. Se achită locatorului valoarea reziduală:
404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 154.604.800

  18. Se înregistrează taxele vamale de 5 % la valoarea reziduală: 3.248 EUR x 5 % = 162,4 EUR 162,4 EUR x 40.000 lei/EUR = 6.496.000 lei
 2133 “Mijloace de transport”=446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 6.496.000

19. Se achită taxa pe valoarea adăugată aferentă taxelor vamale şi taxele vamale datorate pe valoarea reziduală: - TVA: 162,4 x 40.000 x 19 % = 1.234.240 lei
 %=5121 “Conturi la bănci în lei”7.730.240
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”6.496.000
4426 “TVA deductibilă”1.234.240

  20. Se reflectă scăderea valorii reziduale din contul extrabilanţier:
=C 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” 110.178.656 _______________________________
Valorile exprimate sunt un lei vechi.

A se vedea si:

Leasingul

Leasingul operational

A. La locator - finantator Achizitionarea bunului de catre finantator % = 404 21x 4426 Inregistrarea amortizarii lunare 681 = 281x Facturarea ratei de leasing catre utilizator 411 = % 706 - cu valoarea ratei 4427 - TVA aferent operatiunii Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului 461 = % 7583 - pentru valoarea reziduala 4427 - TVA aferent % = 21x pentru valoarea contabila 281x amortizarea efectuata 6583 partea neamortizata B. La locatar - utilizator Inregistrarea facturii de leasing % = 401 612 4426 Transferul dreptului de proprietate % = 404 21x 4426 Concomitent se inregistreaza diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului, reprezentind amortizarea calculata de finantator, facturata utilizatorului 21x = 281x

Leasingul financiar

A. La locator - finantator
Achizitionarea bunului de la furnizor
% = 404
21x 4426
Predarea bunului catre utilizator
2675 = 21x - predarea efectiva a bunului
Facturarea ratelor de leasing
4111 = %
706 - cota parte din valoarea bunului
766 - cota parte din dobanda
4427 - TVA aferent operatiunii
Cota parte din valoarea de intrare a bunului ca o cheltuiala de exploatare si diminuarea creantei
6583 = 2675 - cu valoarea din contul 706  

B. La locatar - utilizator
Primirea bunului
232 = 404 - cu valoarea avansului platit
21x = 167 - cu valoarea integrala a bunului
21x = 401 - cu valoarea comisionului de administrare platit
21x = 446 - cu valoarea taxei de inmatriculare achitata
167 = 232 - compensare avans leasing achitat
8036 = 891 - valoarea ratelor de platit egala cu ce s-a inregistrat in contul 167
8051 = 891 - valoarea dobanzii de plata din contractul de leasing

Reducerea valorii datorate societatii de leasing prin inregistrarea platii avansului
167 = 404
Inregistrarea amortizarii bunului achizitionat
6811 = 281x
Factura ce contine rata lunara
% = 404
167 in anumite situatii in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea
1687 numai daca optati pentru inregistrarea 666 = 1687
666 daca nu faceti optiunea de mai sus
613 daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167
4426 TVA aferent operatiunii
Daca optati pentru varianta 666 = 1687
la sosirea facturii
666 = 1687 - preluarea dobanzii pe cheltuieli
891 = 8036 valoarea ratei egala cu ce se inregistreaza in debit cont 167
891 = 8051 valoarea dobanzii egala cu ce se inregistreaza in contul 666
Inregistrarea politei RCA 471 = 401 cu valoarea ratei de asigurare platite
613 = 471 trecerea pe cheltuieli conform politei
La sfirsitul contractului de leasing
% = 404
167 transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 
 4426

Vanzarea cu amanuntul

Pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor. 1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura: 371 = % 378 4428 401 4426 = 401 2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire: 371 = % 378 4428 408 In momentul primirii facturii: % = 401 408 4426 3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat: A. Prin casa (numerar): 5311 = % 707 4427 B. Prin banca (card): 5121 = % 707 4427 4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna: % = 371 607 378 4428 5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K": K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ] Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*. Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707 Astfel costul marfurilor vandute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

Rezervele

1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106 = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106 = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106 = 456

Contabilitatea rezultatului reportat

1.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu rezervele legale. 1061rezerve= 1171rezultat reportat 2.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu profitul anului curent. 129 repartizarea proftului = 1171 rezultat reportat 3.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu Capitalul Social. 1012 capital social varsat = 1171 rezultat reportat 4.Reportare profit net ramas nerepartizat: 121 profit sau pierdere = 1171 rezultat reportat 5.Reportare pierdere neta pentru exercitiul viitor N+1: 1171 rezultat reportat = 121 profit sau pierdere 6.Repartizare profit reportat din exercitiile anterioare ca dividende asociati: 1171 rezultat reportat = 457 dividende de plata 7.Repartizarea profitului net reportat in rezerve: 1171 rezultat reportat = 1068 alte rezerve 8.Marirea Capitalului Social cu profitul net reportat: 1171 rezultat reportat = 1012 capital varsat Exemplu: au fost calculate amenzi pt. anul anterior (penalitati de intarziere) de 1000 lei si pentru anul curent de 500 lei: 1171 rezultat reportat = 4481 alte datorii fata de bugetul statului 1000 6581 despagubiri, amenzi si penalitati = 4481 alte datorii fata de bugetul statului 500 9.Corectarea erorilor contabile sau aplicarea unor noi reglementari contabile - rezultat favorabil: 301 materii prime = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 411 clienti = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 401 furnizori = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 461 debitori = 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile 10.Corectarea erorilor contabile sau aplicarea unor noi reglementari contabile - rezultat nefavorabil: 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 401 furnizori 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 281 amortiz.imobil.corporale 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 301 materii prime 1174 rez.reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4481 alte datorii fata de bugetul statului

Majorarile de intarziere

In 2009,peste 50% din firme NU au achitat la "scadenta" obligatiile fiscale ,reamintesc aici majorarile de intarziere.

Avand in vedere ca majorarile de intarziere se stabilesc de catre organele fiscale pe baza deciziei de calcul al accesoriilor, consider ca in prezent,majorarile de intarziere , nu trebuie achitate din proprie initiativa de catre societate. (Se poate calcula statistic o suma medie care v-a fi consemnata in BVC si de care se v-a tine cont extracontabil la repartizarea dividendelor - in sensul deducerii lor din profitul de repartizat la dividende pentru anul N-1, urmand a fi preluat in BVC-ul anului urmator. In acest sens este utila inregistrarea obligatiei fiscale accesorie pe ct 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal) In cazul in care se doreste achitarea oricaror obligatii ce ar putea fi datorate de societate, puteti solicita organului fiscal emiterea unei Decizii de impunere care sa consemneze cuantumul si modul de calcul. Atentie: numai pe baza Deciziei de impunere majorarile de intarziere vor fi inregistrate in evidenta proprie a societatii ca obligatii fiscale (avand si rolul de document justificativ), in timp ce, pe baza aceluiasi document, majorarile considerate nedatorate pot fi contestate. Majorarile de intarziere sunt un accesoriu la obligtia fiscala data. Accesoriile obligatiilor fiscale au suferit transformari importante in timp atat din punctul de vedere al structurii, cat si al nivelului. Conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Avand in vedere obiectivul majorarilor de intarziere de a descuraja neplata obligatiilor fiscale in raport cu alte obligatii de plata ale contribuabilului, nu sunt de anticipat cresteri ale nivelului majorarii de intarziere. De altfel, luand in considerare faptul ca unei cote de 0,1% pe zi ii corespunde un nivel de 36,5% pe an, se poate constata ca majorarile de intarziere sunt cu mult mai mari decat cele mai penalizatoare dobanzi practicate pe piata. Modul de calcul al majorarilor de intarziere este, de regula, liniar, pe zile calendaristice, incepand cu ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care expira termenul de plata si pana la data indeplinirii conditiilor de incetare a calculului. Determinarea cuantumului dobanzilor se realizeaza utilizand urmatoarea formula: Majorari de intarziere la data t = Suma datorata x Nr. de zile intarziere (de la scadenta pana la data t) x cota majorarilor de intarziere (0,1%) Exemplu: La data de 10 martie, la SC "G" SRL, organele fiscale stabilesc in urma inspectiei ca obligatia fiscala reprezentand impozit pe profit este de 2.000 lei, si nu de 1.700 lei cat a fost achitat la 25 ianuarie 2008. In consecinta, societatea va datora pentru diferenta de 300 lei majorari de intarziere incepand cu 26 ianuarie. Majorarea de intarziere datorata la 10 martie 2008 este in valoare de 13,5 lei, aceasta fiind calculata astfel: 300 lei diferenta de plata x 45 zile calendaristice x 0,1% cota majorarii de intarziere. Nota: majorarile de intarziere Nu sunt deductibile dpv fiscal. Se poate folosii formula:(numai in cazul impunerii definitive) 698.xx = 4481.xx -plata 4481.xx = 5121 -sau in numerar, direct la Adm.Fin. 542.xx = 5311 4481.xx = 542.xx

Deseuri

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ocazionate de constituirea şi plata Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane juridice: 1. La unitatea vânzătoare de deşeuri reciclabile (persoană juridică): a) Vânzarea deşeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidenţierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu: 4111 = % - total factură, inclusiv TVA “Clienţi” 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” - valoarea deşeurilor vândute (inclusiv cota de 3% - Fond de mediu) 4427 “TVA colectată” TVA aferentă b) Încasarea facturii, mai puţin a cotei din veniturile realizate de unitatea deţinătoare reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenţa dintre valoarea totală a facturii şi cota reţinută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare/valorificatoare se înregistrează la cheltuieli, articol contabil: % = 4111„Clienţi” - total factură, inclusiv TVA 512„Conturi curente la bănci” - valoarea facturii emise, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - cota de 3% - Fond de mediu, reţinută de colector/valorificator 2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deşeuri reciclabile: a) Achiziţionarea deşeurilor de la unitatea deţinătoare, pe baza facturii primite de la aceasta: % = 401„Furnizori” - total factură, inclusiv TVA 3xx„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” - valoarea deşeurilor achiziţionate 4426„TVA deductibilă” - TVA aferentă b) Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reţinându-se prin stopaj la sursă: 401„Furnizori” = 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei reprezentând cota de 3% - Fond de mediu c) Achitarea facturii emise de unitatea deţinătoare (vânzătoare) de deşeuri, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu: 401„Furnizori” = 512„Conturi curente la bănci” d) Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reţinute de unitatea colectoare/valorificatoare: 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” = 512 „Conturi curente la bănci” II. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente constituirii Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane fizice: a) Achiziţionarea deşeurilor de la persoana fizica deţinătoare (vanzatoare), pe bază de borderou de achiziţie: 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” = 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice şi reţinerea cotei de 3%- Fond de mediu: 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice” = %531„Casa” - valoarea deşeurilor achiziţionate - valoarea deşeurilor achiziţionate, mai puţin cota de 3% 447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei de 3% reprezentând Fondul de mediu