Acoperirea pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz.

3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale.

I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare

4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 1171 = 121 5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = % 1171 1172 1173 1174 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 1068 = % 1171 1172 1173 1174 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = % 1171 1172 1173 1174 6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat".

7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont (Exemplu: 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29").

8. În situaţia în care în contul 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" au fost transferate cu ocazia retratării situaţiilor financiare sume reprezentând rezerve brute (neimpozitate), inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale, acestea trebuie să fie regăsite în soldul creditor al unui analitic distinct al acestui cont. În această situaţie, persoana juridică va acoperi pierderea contabilă înregistrată în debitul contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", neluând în calcul sumele din creditul contului care provin din sume neimpozitate, inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale.

Acoperirea pierderii contabile evidenţiate în soldul debitor al contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", determinată ca diferenţă între sumele debitoare şi sumele creditoare reprezentând rezerve brute, conduce la impunerea rezervelor şi a altor sume care au fost deductibile la calculul profitului impozabil, conform dispoziţiilor Legii nr. 414/2002 şi ale art. 22 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei.

Pentru ca sumele reprezentând facilităţi fiscale evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat să nu fie diminuate cu datoria cu impozitul pe profit amânat aferent, această datorie se va reflecta în contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile". Persoanele juridice care au evidenţiat datoria cu impozitul pe profit amânat prin debitul conturilor de rezerve şi rezultat reportat vor repune această operaţiune prin articolul contabil 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile" = 106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat".

9. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz.

10. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

II. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

11. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 117 = 121 12. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = 117 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 106 = 117 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = 117 13. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz.

14. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile

Contabilitatea rezultatului reportat

Contabilitatea rezultatului reportat. In categoria capitalurilor proprii se include si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de Adunarea generala a asociatilor.

Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens.

Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se inregistreaza in contul 117 “rezultatul reportat”.

Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere.

Ulterior, cu ocazia admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii din profitul realizat in perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra capitalului social.

Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii rezervelor sau capitaluilui social. Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

Tipurile de inregistrari contabile privind rezultatul reportat sunt:

a). inregistrarea profitului nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar, inregistrare la dechiderea exercitiului urmator: 121 = 117 b). inregistrarea profitului repartizat pentru dividende, varsaminte la buget si participarea salariatilor la profit, distribuiri propuse sau declarate dupa data bilantului: 129 = 117 Urmand ca dupa aprobarea de catre Adunarea generala a actionarilor, aceste distribuiri sa fie reflectate in conturile de datorii, respectiv: 117 = 457,424 si respectiv: 121 = 129

c). pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent: 129 = 117 Iar pentru pierderile contabile realizate in exercitiul precedent raportate in bilant ca sold debitor al contului 121 “profit si pierdere”. 117 = 121 d). pierderile exercitiilor precedente acoperite din rezerve: 106 = 117 iar daca sunt acoperite din capitalul social: 1012 = 117 e). rezultatul favorabil provenit din schimbarea politicilor contabile si corectarea erorilor contabile se inregistreaza in debitul conturilor de active si datorii si in creditul contului 117 “rezultatul reportat”, iar cele nefavorabile in debitul aceluiasi cont.

Inchiderea exercitiului financiar

Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar Definire si ierarhizare Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.

Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului, fiind structurate astfel: 1) Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere; 2) Inventarierea generala a patrimoniului; 3) Contabilitatea operatiilor de regularizare privind: a) diferentele de inventar; b) amortizarile; c) provizioanele pentru depreciere; d) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; e) delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor; 4) Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere; 5) Determinarea profitului sau finantarea pierderii; 6) Redactarea bilantului contabil.

In cazul determinarii lunare a rezultatului contabil, nu se poate ridica problema realizarii tuturor lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar. Din spectrul lucrarilor prezentate mai inainte, lipsesc cele privind inventarierea patrimoniului, regularizarea operatiilor privind diferentele de inventar, contabilizarea regularizarilor privind provizioanele pentru deprecieri, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor. Aceleasi lucrari lipsesc si in cazul in care bilantul contabil se intocmeste trimestrial.

O alta problema se refera la nevoia inchiderii lunare a conturilor de cheltuieli si venituri prin contul de profit si pierdere. O asemenea lucrare contabila se justifica deoarece profitul impozabil se calculeaza lunar cumulat de la inceputul anului. Intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere

Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventariere a patrimoniului. Balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.

Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca: -totalul rulajelui debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul-jurnal general Inventarierea generala a patrimoniului

Nota: a se vedea si Inventarierea generala a patrimoniului Aceasta reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Determinativul real se refera atat la constatarea marimii faptice a elementelor patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale, care devine valoare de inventar.

Nu se poate concepe un bilant, adica nu se poate determina patrimoniul situatiei financiare si rezultatele intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor si a puterii de cumparare a banului.

Relatia proprie a inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma: Situatia neta a patrimoniului = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea actuala

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau de documente justificative (extrase de cont) confirmate de terti pentru bunurile incorporale (nemateriale), creante si datorii.

In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale, denumita valoarea de inventar.

Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care poate fi distincte sau reprezinta prima parte a registrului de inventar, diferentiate in raport de felul si natura activelor si pasivelor constatate efectiv pe teren (active imobilizate, stocuri, productie in curs de fabricatie etc.).

Rezultatele inventarierii si modul lor de regularizare se consemneaza intr-un proces-verbal de inventariere, in care se inscriu, in principal: perioada de gestiune inventariata; persoanele care au facut inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; creantele; datoriile si lichiditatile in devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor; alte elemente specifice inventarierii.

Listele de inventariere pot fi tratate si ca documente distincte de registrul-inventar, urmand ca prin continutul sau acesta sa fie circumscris numai la recapitulatia elementelor inventariate.

Registrul-inventar reprezinta o recapitulatie a elementelor inventariate grupate in functie de natura lor, conform postului din bilantul contabil. In cadrul registrului-inventar fiecare pozitie de activ si pasiv se dezvolta la nivelul posturilor bilantiere.

_______________________________________ Contabilitatea operatiilor de regularizare

Operatii privind regularizarea plusurilor si a minusurilor de inventar

O data stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.

In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu se datoresc vinei cuiva, se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii.

De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lispsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

Pentru bunurile materiale la care sunt prevazute norme legale de pierderi, se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata in minus.

De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lispurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile in plus. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor legale de perisabilitate, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu se recupereaza de la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale.

_______________________________________ Amortizarea activelor imobilizate reprezinta in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar. In acest scop, amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar. Cele doua marimi sunt, in principiu, egale.

______________________________________

Operatii privind provizioanele pentru depreciere

Provizioanele pentru depreciere vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare.

In principiu, inregistrarea provizioanelor este tratata ca o crestere a cheltuielilor (+A) si concomitent, o crestere a posturilor rectificative de pasiv denumite provizioane pentru deprecierea valorii activelor (+P). Intrucat aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta ele sunt regularizate la inchiderea exercitiului.

In acest scop, se procedeaza astfel: a) In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila – valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar, iar inregistrarea de principiu este:

„Conturile de cheltuieli cu amortizarile si = „Conturile de provizioanele" provizioane pentru deprecieri”

(+A) =(+P)

b) In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare facandu-se inregistrarea de principiu: „Conturile de provizioane pentru depreciere” = „Conturile de venituri din provizioane”

(-P)=(+)P

b) Prin creditul conturilor de venituri, cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect: „Provizioanele pentru riscuri si = „Conturile de venituri cheltuieli" din provizioane” (-P)= (+P) Operatii privind delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesar separarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si a veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile:

a) Cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitiii: „Cheltuieli inregistrate in avans” = „Conturi de cheltuieli” (+A) = (-A)

b) Cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrate efectuate pe baza scadentelor: „Conturile de cheltuieli” = „Cheltuieli inregistrate in avans” (+A) = (-A)

c) Veniturile inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la incheierea exercitiului asupra conturilor de regularizare: „Conturile de venituri” = „Venituri inregistrate in avans” (-P) = (+P)

d) Cota scadenta de venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta: „Veniturile inregistrate in avans” = „Conturile de venituri” (-P)= (+P)

In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei (31.XII N) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31.XII N). Intocmirea balantei conturilor dupa inventariere

Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de venituri si cheltuieli, se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil.

Profitul reinvestit

In Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009 s-a publicat Legea nr. 329 din 05/11/2009 ,potrivit legii, profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit pe profit.

Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, mai exact profitul contabil cumulat de la inceputul anului si care este utilizat in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

Exemplu : Un contribuabil a inregistrat in anul 2009 un profit contabil (sold creditor cont 121) in valoare de 15.000 lei si in luna noiemebrie 2009 a cumparat utilaje ce pot fi incadrate in grupa 2.1 din Catalogul mijloacelor fixe in valoare de 7.000 lei. Potrivit prevederilor Legii 329/2009 contribuabilul poate deduce din baza impozabila doar pana la nivelul profitului inregistrat in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2009. Profitul contabil pentru aceasta perioada se va determina prin scaderea din profitul contabil al intregului an a profitului contabil inregistrat in perioada 1 ianuarie 2009 – 30 septembrie 2009. In ceea ce priveste aplicarea facilitatii privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, putem avea urmatoarele situatii: * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 s-a realizat un profit contabil mai mare de 7.000 lei In acest caz, din profitul exercitiului se va scadea intreaga valoare a investitiei si se va calcula impozit pe profit 16% la diferenta rezultata. Totodata, pentru ca s-a beneficiat de deducere la calculul impozitului pe profit pentru intreaga valoare a utilajului, valoarea fiscala a acestuia va fi 0. Astfel, cheltuiala cu amortizarea acestui mijloc fix va fi “nedeductibila” la calculul impozitului pe profit (contribuabilul va inregsitra doar amortizare contabila, nu si fiscala). La sfarsitul anului contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat sa constituie o rezerva din facilitati fiscale in valoare de 7.000 lei, adica valoarea dedusa la calculul impozitului pe profit. * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 s-a realizat un profit contabil mai mic de 7.000 lei; spre exemplu profitul contabil inregistrat in aceasta perioada a fost de 3.000 lei In acest caz, din profitul impozabil se vor scadea maximum 3.000 lei, cota de impozit de 16% aplicandu-se la diferenta rezultata. Pentru ca nu s-a dedus intreaga valoare a utilajului, valoarea fiscala a acestuia va fi la nivelul valorii nededuse la calculul impozitului pe profit, adica 4.000 de lei. Practic, amortizarea contabila se va calcula la valoarea de intrare de 7.000 de lei iar amortizarea fiscala se va calcula la valoarea fiscala de 4.000 lei. La sfarsitul anului contribuabilul nu va putea distribui pe dividende intregul profit realizat, acesta fiind obligat sa constituie o rezerva din facilitati fiscale in valoare de 3.000 lei, adica valoarea dedusa la calculul impozitului pe profit. * in perioada 1 octombrie 2009 – 31 decembrie 2009 se inregistreaza pierdere, insa, pe total an, compania inregistreaza profit – in aceasta situatie nu se poate beneficia de deducere, contribuabilul fiind obligat sa plateasca impozit 16% la intregul profit fiscal. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra rezultatului fiscal. Profitul fiscal (impozabil) se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare a Codului fiscal. Profitul contabil se determina ca diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate in contabilitate in cursul unui an fiscal.

Scutirea de impozit se aplica doar pentru activele considerate noi, in acest sens intelegandu-se ca nu au fost utilizate anterior intrarii in vigoare a prezentelor prevederi. Contribuabilii care beneficiaza de aceste facilitati au obligatia sa pastreze in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii. In cazul in care, ca urmare a aplicarii acestei facilitati, impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii vor fi obligati la plata impozitului minim in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal. Totodata, valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a activelor pentru care s-a beneficiat de scutire la impozit va fi determinata prin scaderea din valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevazuta de prezenta lege. De asemenea, contribuabilii care aplica prevederile prezentului articol nu pot beneficia de rambursarea profitului reinvestit prevazuta la art. 261 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta facilitate fiscala se va putea aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

______________________

a se vedea si Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit

Ce mai face un contabil...(part.2)

DECLARATII FISCALE (dupa caz – lunar, trimestrial, semestrial sau anual):

1- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat general consolidat – Declaratia 100 2- Declaratia 101 – anuala 3- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale – Declaratia 102 4- Declaraţia privind accizele – Declaratia 103 5- Declaratia informativa privind Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal – Declaratia 208 (numai notarii) 6- Decontul de taxa pe valoarea adăugată – Declaratia 300 7- Decontul special de taxa pe valoarea adăugată – Declaratia 301 8- Declaraţia recapitulativa privind livrările / achiziţiile intracomunitare de bunuri VIES – Declaratia 390 (trimestru) 9- Declaratia informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii – Declaratia 392 (anual) 10- Declaratia informativa privind veniturile obtinute din vanzarea de bilete pentru transportul rutier international de persoane, cu locul de plecare din Romania – Declaratia 393 (anual) 11- Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national – Declaratia 394 (semestru)

_______________________________________ DECLARATII PENTRU SALARIATI (in fiecare luna): 1- declaratii la CNPAS – create cu ajutorul aplicatiei lor – ANEXELE 1.1 SI 1.2 2- declaratii la CAS – create cu ajutorul aplicatiei lor – ANEXELE a, a*, b si c, dar si DECLARATIA DE CONCEDII SI INDEMNIZATII (anexa 1 si 2) 3- declaratii la ANOFM – create cu ajutorul aplicatiei lor – CAPITOLELE 1 SI 2 4- declaratia pentru ITM – create cu ajutorul aplicatiei lor (sau depunere on-line) _________________________________________ - firmele care sunt la primele declaratii, trebuie sa aiba o copie a CUI-ului pentru fiecare institutie de mai sus, atunci cand merg cu declaratiile. - pentru firmele care sunt la primele declaratii, a nu se uita de declaratia ce trebuie depusa la Casa de Pensii pentru accidente de munca si boli profesionale (fisier excel si declaratie).

A se vedea si Ce mai face un contabil...

Declaratia 101

De anul viitor, firmele trebuie sa ia avizul unui consultant fiscal pentru declaratiile anuale pe profit, chiar daca acestea au fost intocmite sau verificate, in prealabil, de un expert contabil sau de contabilul cu studii superioare (economist) angajat al firmei conform fisei postului. Din 2010, potrivit modifi­ca­rilor aduse Codului de pro­cedura fiscala prin Le­gea nr. 52 din 2009,publicata in Monitorul Oficial 224 din 7 aprilie 2009 prin care se aproba Ordonanta Guvernului nr 47 din 28 august 2007 referitoare la reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Codul de procedura fiscala prevede sanctiuni pentru companiile care nu depun declaratiile, nu insa si pentru lipsa certificarii. Dar este posibil ca, la depunere, organele fiscale sa respinga formularele fara avize. Pe de alta parte, reprezentantii Fiscului spun ca, in acest moment, sunt necesare clarificari si proceduri de lucru referitoare la certificarea declaratiilor fiscale, precum si la raspunderea consultantului fata de informatiie contabile pe care le preia atunci cand recalculeaza obligatiile fiscale. O dată cu raportarea privind anul fiscal 2009, plătitorii de impozit pe profit au de acum la dispoziţie un nou model de Declaraţie 101, cu termen de depunere pînă la 25 aprilie 2010. În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 5 noiembrie 2009 a fost publicat Ordinul ANAF nr.1607/2009 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, conform căruia declaraţia privind impozitul pe profit se completează şi se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit pînă la data de 25 aprilie inclusiv, a anului următor. Potrivit actului legislativ, contribuabilii (alţii decît societăţile comerciale bancare, persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine) care definitivează pînă la data de 25 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, organizaţiile nonprofit, precum şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, din pomicultură şi viticultură au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind impozitul pe profit pînă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Inventarierea generala a patrimoniului

Inventarierea elementelor de activ si de pasiv. In Monitorul oficial nr. 704 / 2009 a fost publicat Ordinul MFP nr. 2861 /2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Prevederile Ordinului MFP nr. 2861 / 2009 intra in vigoare in data de 4 noiembrie 2009, cand se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2004. Potrivit acestui ordin, au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii urmatoarele persoane juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991: - societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice care au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara; - institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial. Aceste persoane sunt obligate sa emita proceduri proprii privind inventarierea, in baza normelor prevazute de Ordinul MFP nr. 2861 / 2009, aprobate de administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii entitatii. Totodata entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pot aplica, pe langa prevederile Ordinului nr. 2861 / 2009, si reglementari specifice cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, emise de institutiile de reglementare, in functie de specificul activitatii. Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. In temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, persoanele juridice au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii: a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege; b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora; f) in alte cazuri prevazute de lege. Inventarierea se organizeaza si se efectueaza potrivit normelor aprobate de OMFP nr. 2861 / 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. _______________________________________ Registrul inventar (cod 14-1-2): 1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. 2. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii. Se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi de pasiv grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv. Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse inventarierii pe baza confirmării extraselor soldurilor conturilor analitice debitoare şi creditoare, sau a punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi. În cazul încetării activităţii, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ şi de pasiv inventariate faptic la acea dată. În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la nivel de balanţă de verificare, registrul-inventar se poate conduce de către subunităţi, în condiţiile înregistrării acestuia în evidenţa subunităţii. -În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operaţiuni înregistrate în ordine cronologică, de la deschiderea acestuia până la epuizarea filelor sau încetarea activităţii. -În coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv, conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni. -În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate. -În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de activ şi de pasiv, stabilită de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-verbale de inventariere). -În coloana 5 se trec diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de inventar. -În coloana 6 se menţionează cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamităţi, terţi neidentificaţi etc.). 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă a rezultatelor inventarierii. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui. _____________________________________ In practica (procedura) 1. Comisia de inventariere Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de catre conducerea unitatii. In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizata, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor. La entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. In aceasta situatie, raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala, numita prin decizie scrisa. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Comisia centrala de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. 2. Componenta comisiei Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile. 3. Externalizarea inventarierii Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare. 4. Participarea contabililor ,auditori Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau statutari. Prin proceduri interne, entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia sa faca parte din comisie. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. In conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii entitatii trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere. 5. Arhivarea documentelor Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate in locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), incuiate si sigilate. Presedintele comisiei de inventariere raspunde de operatiunea de sigilare; 6. Afisarea programului de inventariere Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc vizibil. 7. Alte mentiuni Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri. Bunurile existente in entitate si apartinand altor entitati (inchiriate, in leasing, in concesiune, in administrare, in custodie, primite in vederea vanzarii in regim de consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste de inventariere distincte. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie sa contina informatii cu privire la numarul si data actului de predare-primire si ale documentului de livrare, precum si alte informatii utile. Listele de inventariere cuprinzand bunurile apartinand tertilor se trimit si persoanei fizice sau juridice, romane ori straine, dupa caz, careia ii apartin bunurile respective, in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la terminarea inventarierii, urmand ca proprietarul bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri in termen de 5 zile lucratoare de la primirea listelor de inventariere. In caz de nepotriviri, entitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia ii apartin bunurile respective, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea sesizarii. Important referitor la disponibilitatile din conturile bancare Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitatii. In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancara, puse la dispozitie de institutiile de credit si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta stampila oficiala a acestora. Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate. In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se semneaza atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor. Completarea listelor de inventariere se efectueaza fie folosind sistemul informatic de prelucrare automata a datelor, fie prin inscrierea elementelor de active identificate, fara spatii libere si fara stersaturi, conform procedurilor interne aprobate. Despre procesul verbal final Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere, gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate, data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri, constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ipoteci subprime

Criza financiara Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. De unde a inceput criza... Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune. Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, banciile refuzand sa mai refiinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe. Sursa: MBS (Mortgage Based Securities) Instrumente financiare si credite sustinute de ipoteci, aceste derivate au imbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timp cu disiparea riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbul acestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca care a acordat creditul isi scade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Complicitatea Agentiile de rating au acordat un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata, garantii mai mari decat valoarea debitului). Lacomia Profitabilitatea ridicata si riscul perceput ca scazut datorita dispersarii au atras multe companii si in special bancile de investitii din USA sau Europa catre achizitionarea acestor instrumente financiare, acestea fiind o alta cauza importanta a crizei economice mondiale. Acestea fiind unele din cauzele cele mai importante a crizei financiare ce bantuie economia mondiala in prezent. _____________________________ Masuri de redresare Plan de bail-out (a lua in garantie) Planul de bail-out este un plan elaborat de guvern (cel mai reprezentativ este cel din SUA) care vizeaza sprijinirea economiei si a sistemului financiar printr-un pachet de masuri care include: reducerea dobanzii de interventie de catre Bancile Nationale, injectarea de lichiditati in economie atat sub forma de linii de credit cat si sub forma de injectii de capital, garantarea de credite neperformante si diverse alte facilitati acordate in vederea sprijinirii si incurajarii creditarii populatiei si agentiilor economici. Aceaste masuri au fost primul raspuns al rezervelor federale la criza americana. Recapitalizarea Recapitalizarea reprezinta cresterea capitalurilor sociale prin infuzie de capital. Acest termen a fost des folosit pana acum, multe banci europene si nu numai beneficiand de recapitalizari venite de la guvernele tarilor mama in ideea de a fi sprijinite pentru a depasi criza de lichiditate acuzata de toate institutiile financiare mondiale. Exemple: Citigroup, Fortis, Ing, BNP Paribas, UBS etc Nationalizare Nationalizarea reprezinta preluarea partiala sau totala de catre un guvern activelor si a administrarii unei entitati private. Aceasta notiune a fost des intalnita pe parcursul crizei, multe banci nationale apeland la nationalizare pentru a sprijinii institutiile financiare cu grave probleme de lichiditate. Exemple: RBS, ING, Fortis, Fannie Mae, Freddie Mac etc. ___________________________________________ Criza economica Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. _____________________________________ In loc de incheiere: Daca bancile ar fi fost mai putin "lacome" si daca compartimentul de evaluare a riscului ar fi existat cu adevarat,daca instrumentele financiare artificial create numite si derivate ar fi fost corect evaluate ca nivel de risc,daca rezervele ar fi fost pe masura riscului,criza financiara nu ar fi existat...acum bancile "sufla si in iaurt",degeaba, s-au "fript".Sa speram ca pe viitor acestea vor fi lectii demne de luat in seama!

Indicatori de lichiditate si criza sa

Nicio afacere nu se face de dragul de a fi in sine sau de o imagine publica,se face numai in obtinerea in ultima instanta de lichiditati sub forma de profit sau dividend. Gradul de solvabilitate exprima pozitia si garantia in fata competitorilor cat si a partenerilor. Pentru aceasta intotdeauna se urmaresc indicatorii de lichiditate.

Criza de lichiditate

Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati.

Criza de lichiditate este de multe ori primul pas catre insolventa.

Indicatori de lichiditate Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea societatilor de a-si onora obligatiile pe termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) si datoriile cu o scadenta mai mica de un an. Datele necesare se regasesc in Bilantul Contabil sau in Balanta de Verificare. a. Lichiditatea generala/curenta (Current Ratio) = Active circulante/Datorii curente (<1>b. Lichiditatea imediata (Indicatorul test acid) (Quick Ratio) = (Active circulante Stocuri)/Datorii curente (<1>c. Rata capacitatii de plata (Cash Ratio) = Casa si conturi la banci+Investitii pe termen scurt/Datorii curente d. Acoperirea cheltuielilor zilnice (Cash+Investitii pe termen scurt+Creante)/Cheltuieli medii zilnice e. Ciclul de conversie a numerarului Durata de rotatie a stocurilor (DIO)+ Durata de rotatie a debitelor-clienti (DSO)- Durata de rotatie a creditelor-furnizor (DPO)

Fuziunea

O alta forma de optimizare a resurselor unor entitati economice aflate in dificultate este fuziunea societatilor comerciale. Fuziunea poate imbraca doua forme: a) Contopirea - crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja existente. Nici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza. b) Absorbtia - se realizeaza prin inglobarea unei societati de catre o alta societate existenta, prima incetand a mai fiinta. Termenul utilizat este de fuziune-absortie si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte. Elemente caracteristice fuziunii si divizarii 1. Transmiterea universala a patrimoniului Transmiterea tuturor elementelor de activ si de pasiv este o caracteristica ce apartine atat operatiunilor de fuziune, cat si celor de divizare. Foarte important este faptul ca in special pasivul societatii absorbite sau divizate este luat in sarcina societatilor absorbante sau noi. 2. Dizolvarea societatii absorbite sau divizate Prin aceasta caracteristica, fuziunea si divizarea se disting de "aportul partial de active", prin care o societate face aport la o alta societate deja creata. Nu are loc o procedura de lichidare a societatii absorbite sau divizate, asa cum se intampla in alte cazuri de dizolvare. 3. Schimbul (compensarea) drepturilor sociale Societatile participante pot fi societati comerciale de forme juridice diferite (pot aparea astfel de legaturi intre societatile de capitaluri si cele de persoane). O societate dizolvata sau in curs de lichidare poate sa participe la o fuziune sau sa se divizeze cu conditia ca, dupa deschiderea lichidarii, sa nu fi procedat la nici o repartizare de activ intre actionari. Daca fuziunea sau divizarea a fost facuta pentru frauda, creditorii lezati prin absorbirea sau divizarea societatii, pot cere ca forma de reorganizare sa fie inopozabila Exista foarte multe metode de evaluare a societatilor, printre care: a) valoarea intrinseca (matematica) - valoarea patrimoniului. b) valoarea lichidativa - valoarea intrinseca diminuata cu cheltuielile si impozitele antrenate de lichidarea societatii. Este necesara utilizarea mai multor criterii de evaluare, fara insa ca numarul lor sa fie prea mare. Determinarea paritatilor Valoarea totala a societatii este impartita la numarul de actiuni. Cu ajutorul capitalului fiecareia dintre ele, se determina valoarea unitara a fiecarui titlu. Paritatea schimbului de titluri este data tocmai de compararea aceastor valori, daca raportul de schimb definitiv poate fi hotarat. Prima de fuziune Daca valoarea reala a actiunilor societatii absorbante excede valoarea lor nominala, diferenta intre valoarea bunurilor primate ca aport si valoarea majorarii capitalului societatii absorbante trebuie sa fie in pasivul bilantului, intr-un cont de "prima de fuziune". Proiectul de fuziune sau divizare Este intocmit de catre consiliul de administratie al societatilor interesate si semnat de reprezentantul fiecareia dintre societatile participante la operatiune. Este necesar: pentru fuziune - acordul societatii absorbante si a celor absorbite, sau al fiecarei dintre societatile ce fuzioneraza - daca se creaza o societate noua. Continutul planului de fuziune sau divizare Proiectul planului de fuziune sau divizare trebuie sa aiba incluse cel putin urmatoarele indicatii: - forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune - fundamentarea - scopurile (cauzele, obiectivele) si conditiile fuziunii sau divizarii - stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societatile absorbante sau noi - modalitatile de predare a actiunilor sau partilor sociale si data la cere acestea au dreptul la dividende - paritatea (raportul de schimb) a actiunilor sau partilor sociale - cuantumul primei de fuziune sau al primei de divizare - drepturile ce se acorda obligatarilor detinatorilor de obligatiuni si orice avantaje speciale (actiuni preferentiale, drepturi de fondator) - data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune sau bilantul de divizare (data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate societatile participante la operatiune Enumerarea nu este exhaustiva putand fi incluse orice alte date care sunt necesare pentru fuziune. Daca se creaza o noua societate pentru a primi aporturile fuziune a doua sau mai multe societati, aceasta trebuie sa fie constituita conform regulilor proprii formei de societate adoptata. Astfel, se poate forma : a) o societate cu raspundere limitata b) o societate pe actiuni Efectele fuziunii Fuziunea pot avea efect doar dupa trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare.

Asocierea in participatiune.

Criza financiara,conjunctura economica,interese ce tin de plaja pietei si clientela, converg catre ideea punerii in comun de catre firme a resurselor lor, fie materiale, fie umane.Cunostintele proprii,mijloacele financiare disponibile cat calitatea resurselor umane,ofera oportunitati de afaceri cu un randament pe masura.Asocierea in participatiune face ca firmele sa poata sa "stranga randurile" dincolo de interesele proprii ,de domeniul de activitate specific. Cred ca am auzit cu totii in lumea comerciantilor "eu aduc terenul , iar dvs. veniti cu investitia si sumele de bani". Ce inseamna asocierea in participatiune? Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind "atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert". Ce trebuie retinut este aspectul ca aceasta societate nu creaza o persoana juridica (art.253 C.com.), iar asociatii nu sunt tinuti de indeplinirea nici unei formalitati in afara de cea de a incheia contractul de asociere in scris.(art.256 C.com.). Art.254 alin.1 C.com. dispune: "Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii". Trebuie sa fie prevazute clauze care sa descrie anume cum vor fi impartite beneficiile si pierderile. Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate, pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind publicitatea imobiliara. Cum pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art.253 C.com) urmeaza ca inscrierea in cartea funciara a drepturilor privind asupra imobilului rezultate din contractul de asociere in participatiune este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-adevar consecinte juridice, in caz contrar tertii putand sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune. Ce nu trebuie sa cuprinda asocierea in participatiune? Clauza leonina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea cistigurilor sau este scutit in a suporta pierderile (art.1513 C.civ.). Dispozitiile asocierii in participatiune Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celor de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se obliga decat catre acela cu care au contractat. Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii. Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile lor intre dansii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in caz cand restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile ce au pus in asociatiune si de beneficii si pierderi. Afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determina forma, intinderea si conditiunile asociatiunei. Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris. Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile. Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin aceea ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic. In acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere. Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Alternative Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. Aportul in cadrul asocierii in participatiune pot fi in egala masura sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi inchirierea de exemplu, evitand taxele aferente chiriei. Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari cu privire la autorizatii sau licente necesare in vederea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand in chiar aceste autorizatii sau licente. Dispozitii Cu privire la aportul in natura, trebuie aratat ca, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse aport de asociatii participanti trec automat in proprietatea asociatului titular. Efectul poate fi insa anulat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze ca bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au aportat la incetarea asocierii. Cat priveste aportul in prestatii trebuie aratat de asemenea ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport. In fine, partile sunt raspunzatoare una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi. Reprezentare In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Contabilitatea-evidenta contabila Ca o consecinta a acestui fapt, toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Cu alte cuvinte,contabilitatea,juridic vorbind, se tine la asociatul titular iar pentru asociatiune se tine o contabilitate conventionala ce nu are efecte fiscale sau de alta natura,aceasta forma de contabilitate exista numai in folosul asociatilor si are efecte de opozabilitate numai intre membrii asociatiunii. Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii in aceste conditii a unei singure operatiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant. Perioada Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca, in cadrul acestora, un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti, care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii. Altele Fiecare asociat poate si nu este tinut de forma de asociatiune, sa-si exercite in continuare propriile sale afaceri,asociatul titular are insa obligatia tinerii distincte (nu separate) a contabilitatii propriei sale afaceri. _____________________________________________ Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti. Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont, procentual in functie de cota de participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Evidenta contabila a asocierii Evidenta asocierii, se organizeaza atat la nivelul asocierii cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul Contului 458 “Decontari din operatii in participatii”, analitic distinct pe fiecare coparticipant. Avand in vedere ca in prezent, prin legislatia contabila nationala, nu este obligatorie prezentarea si raportarea activitatilor de grup, inclusiv cele de asociere, elementele rezultate din astfel de activitati se raporteaza in situatiile financiare astfel: a)- veniturile si cheltuielile asocierii in participatie, in cote proportionale la nivelul fiecarui asociat; b)- activele si datoriile asocierii, incorporate in situatiile financiare ale asociatului care are obligatia contabilizarii activitatilor din asociere. In ceea ce priveste imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii sa fie evidentiate doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare. Codul Fiscal dpv al Participatiunii La Art. 28 sunt precizari referitoare la impozit pe profit, iar la Art. 154 si Art. 156 sunt precizari referitoare la TVA. Decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii. In decont se inscriu operatiunile din desfasurarea activitatii proprii si operatiunile din asociere. Facurile se emit pe numele societatii care are calitatea de responsabil al asocierii. Jurnalul de vanzari si de cumparari se tine separat pentru operatiunile asocierii de catre societatea responsabila. _________________________________________ Monografie contabila: Societatile A si B participa la o asociere in participatie, in vederea obtinerii de bunuri, conform contractului de asociere, astfel: Societatea A - 70% structurat astfel: aport in natura – mijloc fix in valoare de 24.000 u.m. , durata de amortizare 5 ani. aport in numerar - 67.000 u.m. Societatea B – 30%. aport in natura – mijloc fix 36.000 u.m., durata de amortizare 4 ani aport in numerar – 3.000 u.m. In cursul lunii A, au fost inregistrate urmatoarele venituri si cheltuieli din activitatea de asociere: 1.Veniturile totale obtinute de catre asociere 60.000 u.m, din care: - venituri din vanzarea marfurilor obtinute - 40.000 u.m 2.Cheltuielile totale obtinute de catre asociere 50.000 u.m. din care: - cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare aferente obtinerii bunurilor – 15.000 u.m. - cheltuieli cu energia si apa 3.000 u.m. - cheltuieli cu salariile 10.000 u.m. In cursul lunii A, societatile A si B obtin urmatoarele venituri si cheltuieli: 1.Societatea A: - venituri – 70.000 u.m. - cheltuieli – 50.000 u.m. 2.Societatea B: - venituri – 50.000 u.m - cheltuieli – 30.000 u.m. Conform contractului de asociere, contabilitatea este tinuta de catre asociatul A . 1. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea A Contabilitatea se organizeaza si se conduce pana la nivel de balanta, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru contabilitatea asocierii. Toate obligatiile catre bugetul de stat se inregistreaza si se platesc de catre asociatul care are obligatia organizarii si conducerii contabilitatii asocierii. 1.1. Inregistrarea operatiunilor rezultate din activitatea de asociere in participatie Inregistrarea aportului in natura: 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” 24.000 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 36.000 Inregistrarea aportului in numerar: 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/A ” 67.000 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/B ” 3.000 Evidentierea veniturilor aferente asocierii: Inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor 4111 “Clienti” = % 47.600 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 40.000 4427 “TVA colectata” 7.600 Inregistrarea altor venituri 4111 “Clienti” = % 23.800 708 “Venituri din activitati diverse" 20.000 4427 “TVA colectat” 3.800 Evidentierea cheltuielilor aferente asocierii: Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile % = 401 “Furnizori” 17.850 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000 4426 “TVA deductibila” 2.850 Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica: % = 401 “Furnizori” 3.570 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 3.000 4426 “TVA deductibila” 570 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului 641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal remuneratii” 10.000 remuneratiile personalului” datorate Inregistarea contributiei la asigurarile sociale 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 2.050 asigurarile sociale” la asigurarile sociale” Inregistarea contributiei unitatii la fondul de somaj 6452 “Contributia unitatii la = 4371 “Contributia unitatii 250 fondul de somaj” la fondul de somaj” Inregistrarea comisionului la Camera de Munca 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” = 447 “Fonduri speciale - taxe” 75 taxe si varsaminte asimilate si varsaminte asimilate Inregistrarea contributiei la fondul de accidente: 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 50 asigurarile sociale- la asigurarile sociale- fond de accidente” fond de accidente” Inregistrarea platii obligatiilor catre bugetul de stat % = 5121 ”Conturi la banci in lei”12.425 421 “Personal remuneratii datorate” 10.000 4311 “Contributia unitatii 2.100 la asigurarile sociale” 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” 250 447 “ Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” 75 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea A 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe " 400 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea B 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe" 750 Inregistrarea altor cheltuieli % = 5311 "Casa in lei" 21.926 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" 18.425 4426 “TVA deductibila” 3.501 ____________ Inregistrarea repartizarii, pe baza de decont, a veniturilor si cheltuielilor din asociere, catre cei doi asociati A si B : Repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor: a) Repartizarea veniturilor: % = 458 “Decontari din operatii in participatie” 42.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 b) Repartizarea cheltuielilor: 458 “Decontari din operatii = % 35.000 in participati/A ” 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 12.898 Repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor a) Repartizarea veniturilor : % = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 18.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) Repartizarea cheltuielilor 458 “Decontari din operatii = % 15.000 in participati/B " 602“Cheltuieli cu materialele” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 5.528 1.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din activitatea proprie a) Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 2133 “Mijloace fixe” 24.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 5121”Conturi la banci in lei” 67.000 Inregistarea colectarii cheltuielilor si veniturilor societatii A Inregistrarea colectarii cheltuielilor : % = 5311 "Casa in lei" 59.500 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” 4426 “TVA colectat” 9.500 Inregistrarea colectarii veniturilor 5311 "Casa in lei" = % 83.300 708 “Venituri din activitati diverse” 70.000 4427 “TVA colectat” 13.300 Inregistrarea preluarii cheltuielilor si veniturilor din asocierea in participatie Preluarea veniturilor 458 “Decontari din operatii in = % 42.000 participatie/A ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 Preluarea cheltuielilor % = 458 ”Decontari din asociatii in particip./B ” 35.000 602 “Cheltuieli cu materialele” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri: % = 121 “Profit si pierdere” 112.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 "Venituri din activitati diverse" 14.000 708 "Venituri din activitati diverse" 70.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 85.000 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea A Venituri totale 112.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 70.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 42.000 u.m Cheltuieli totale 85.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 35.000 u.m Profit brut: 27.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit datorat: 4.320 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320 __________________ 2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea B 2.1. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din asocierea in participatie Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 2133 “Mijloace fixe” 36.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 5121”Conturi la banci in lei” 3.000 Reflectarea in contabilitate a preluarii veniturilor s cheltuielilor din asocierea in participatie: a) inregistrarea preluarii veniturilor 458 “Decontari din operatii = % 18.000 in participatie/B ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) inregistrarea preluarii cheltuielilor % = 458”Decontari din asociatii in particip./B ” 15.000 602 "Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” 630 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 681 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 5.528 2.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii proprii Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor din activitatea proprie a) I nregistrarea veniturilor : 5311 "Casa in lei" = % 59.500 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 4427 “TVA colectat” 9.500 b) Inregistrarea cheltuielilor % = 5311 "Casa in lei" 35.700 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 30.000 executate de terti” 4426 “TVA deductibila" 5.700 Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri % = 121 “Profit si pierdere” 68.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 45.000 602 “Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 5.528 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 30.000 Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea B Venituri totale 68.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 50.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 18.000 u.m Cheltuieli totale 45.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 15.000 u.m Profit brut: 23.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit : 3.680 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.680 __________________________________________ Contractul de asociere in participatiune se descarca de aici contract ____________________________________________

Capitalul social

Evaluarea capitalului social Capitalul social este o parte a conceptului de capital si este egal cu valoarea nominala a actiunilor emise de societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, sau cu valoarea nominala a partilor sociale emise de restul societatilor organizate intr-o alta modalitate legala decat societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni. Actiunile sau partile sociale ale unei societati se pot evalua la valoarea nominala (capital social), la valoarea de piata, la valoarea de randament sau la valoarea patrimoniala. Evaluarea la valoarea nominala: Valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale este valoarea capitalului social per numar de actiuni/parti sociale: Valoarea nominala = Capital social / Numar de actiuni/parti sociale Ulterior constituirii capitalului social la infiintare, actiunile/partile sociale noi emise vor avea o valoare de emisiune care de regula este mai mare decat valoarea lor nominala, diferenta reprezentand prima de emisiune. Evaluarea la valoarea de piata: Este valoarea actiunilor ce se stabileste prin raportul de cerere si oferta in cadrul unor piete reglementate bursiere. Nu exista o formula de calcul a acestei valori, ea rezultand in urma procesului de vanzare-cumparare. Poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Evaluarea la valoarea de randament: Valoarea de randament a actiunilor/partilor sociale reprezinta profitul net pe o actiune, care se poate capitaliza pe parcursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii pietei. Valoarea de randament = (Dividend distribuit pe o actiune/parte sociala + Cota parte din profitul pe actiune incorporat in rezerve) / Rata medie a dobanzii pietei Evaluarea la valoarea matematica contabila: Se calculeaza pe baza posturilor din bilantul societatii si ia in considerare activul net contabil impartit la numarul de actiuni. Activul net contabil = Total Active - Cheltuieli de Constituire - Active de regularizare - Prime din rambursarea obligatiunilor - Total Datorii Valorea matematica contabila a actiunilor/partilor sociale = Activul Net Contabil / Numarul de actiuni Capitalul social poate suferi modificari prin cresteri sau reduceri de capital. Astfel pot exista cresteri ale capitalului social prin emiterea de noi actiuni/parti sociale si aport de capital in bani sau/si in natura, prin incorporarea rezervelor, prin incorporarea primelor legate de capital, prin incorporarea diferentelor de reevaluare, prin incorporarea profitului, prin conversia obligatiunilor sau dividendelor in actiuni. Reducerile de capital social pot exista, in conditiile legii, prin reducerea numarului de actiuni/parti sociale, reducerea valorii nominale a acestora, rascumpararea de pe piata a propriilor actiuni si anularea lor, acoperirea pierderilor si retragerea sau excluderea actionarilor/asociatilor. Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionarii unei societăţi comerciale. Acesta are o dublă semnificaţie atât juridică cât şi contabilă. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii. În momentul constituirii societăţii, capitalul social este egal cu activul patrimonial, însă pe măsură ce societatea obţine profit, activul patrimonial depăşeşte capitalul social. Capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor. Măsura în care asociaţii contribuie la formarea capitalului social este şi măsura în care aceştia participă la împărţirea profitului sub formă de dividende. Exemplu: dacă A deţine în urma aporturilor sale 40% din totalul capitalului social, atunci acesta este îndreptăţit la 40% din beneficiile realizate de societate. Capitalul social este divizat în: -acţiuni în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. O acţiune nu poate avea o valoarea mai mică de 1 RON. -părţi sociale în cazul societăţii cu răspundere limitată -părţi de interes în cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandita simplă ______________________________________

Ce mai face un contabil...

Contabilitate primara Contabilitatea primara include: -contabilitatea registrului de casa; -contabilitatea notelor de intrare-receptie (nir-uri); -intocmirea deconturilor de cheltuieli; -intocmirea facturilor care trebuie emise de catre client (facturare); -intocmirea de dispozitii de plata/incasare catre casierie; -completarea de chitante, cecuri, ordine de plata, foi de varsamant; -intocmirea de state de plata, pontaje; -completarea registrului de evidenta a salariatilor etc. Contabilitate fiscala: -Calculul impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderii, dupa caz, intocmirea si depunerea declaratiilor in termenele legale; -Calculul impozitului pe dividende, intocmirea si depunerea declaratiilor privind impozitul pe dividende; -Calculul impozitului pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente; -Intocmirea decontului de TVA si depunerea acestuia in termenele legale; -Consolidarea balantelor de verificare pentru grupuri de societãti si transpunerea lor în bilant; -Intocmirea altor situatii sau rapoarte cerute de legislatia in vigoare; -Intocmirea de raportari contabile externe, daca specificul activitatii o impune catre parteneri, furnizori sau clienti externi; Alte lucrari contabile -Lucrari specifice pentru participarea la licitatii publice de oferte; -Informarea periodica a conducerii asupra situatiei economico-financiare a societatii; -Participarea cu ocazia verificarii contabilitatii de catre organele abilitate prin lege de a efectua controale financiare si fiscale; -Intocmirea de dosare credite, dosare leasing; -Obtinerea certificate fiscale, certificate constatatoare; -Efectuarea de punctaje cu administratia financiara. -Lucrari de ordin juridic privind contabilitatea -Informarea permanenta si in timp util a conducerii societatii privind reglementarile din domeniul fiscal si financiar-contabil; -Informari periodice privind schimbarile legislatiei fiscale privitoare la activitatea beneficiarului; Contabilitate de gestiune: -Evidenta global-valorica, cantitativ-valorica, dupa caz, si intocmirea balantei analitice a stocurilor; -Elaborarea balantei de verificare si a balantelor analitice; -Intocmirea jurnalelor contabile prevazute de lege: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul Cartea Mare; -Evidenta analitica si sintetica clienti, furnizori; -Evidenta mijloace fixe, calculul amortizarii. Analiza financiara Un rol important in dezvoltarea IMM-urilor il are analiza financiara. Analiza financiara presupune analiza cash flow-ului, a planului de afaceri si a bilantului prescurtat. Instrumente ale analizei financiare: Bilantul contabil; Bilantul patrimonial; Bilantul functional; Bilantul lichidativ; Contul de profit si pierdere; Soldurile intermediare de gestiune; Tabloul fluxurilor de finantare. Indicatori folositi de analiza financiara: Lichiditatea; Solvabilitatea; Gradul de indatorare; Viteza de rotatie a activelor circulante; Indicatorii de performanta ai contului de profit si pierdere; Indicatorii de rentabilitate; Indicatorii de risc financiar. Elemente de analiza financiara: Analiza structurilor financiare; Analiza fluxurilor financiare, cash-flow-ului; Analiza datoriilor si creantelor; Analiza capitalurilor si a imobilizãrilor; Întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli; Determinarea indicatorilor de analiza financiara pe baza de rate, ponderi, retratari, etc.