Asocierea in participatiune.

Criza financiara,conjunctura economica,interese ce tin de plaja pietei si clientela, converg catre ideea punerii in comun de catre firme a resurselor lor, fie materiale, fie umane.Cunostintele proprii,mijloacele financiare disponibile cat calitatea resurselor umane,ofera oportunitati de afaceri cu un randament pe masura.Asocierea in participatiune face ca firmele sa poata sa "stranga randurile" dincolo de interesele proprii ,de domeniul de activitate specific. Cred ca am auzit cu totii in lumea comerciantilor "eu aduc terenul , iar dvs. veniti cu investitia si sumele de bani". Ce inseamna asocierea in participatiune? Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind "atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert". Ce trebuie retinut este aspectul ca aceasta societate nu creaza o persoana juridica (art.253 C.com.), iar asociatii nu sunt tinuti de indeplinirea nici unei formalitati in afara de cea de a incheia contractul de asociere in scris.(art.256 C.com.). Art.254 alin.1 C.com. dispune: "Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii". Trebuie sa fie prevazute clauze care sa descrie anume cum vor fi impartite beneficiile si pierderile. Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate, pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind publicitatea imobiliara. Cum pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art.253 C.com) urmeaza ca inscrierea in cartea funciara a drepturilor privind asupra imobilului rezultate din contractul de asociere in participatiune este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-adevar consecinte juridice, in caz contrar tertii putand sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune. Ce nu trebuie sa cuprinda asocierea in participatiune? Clauza leonina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea cistigurilor sau este scutit in a suporta pierderile (art.1513 C.civ.). Dispozitiile asocierii in participatiune Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celor de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se obliga decat catre acela cu care au contractat. Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii. Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile lor intre dansii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in caz cand restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile ce au pus in asociatiune si de beneficii si pierderi. Afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determina forma, intinderea si conditiunile asociatiunei. Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris. Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile. Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin aceea ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic. In acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere. Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Alternative Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. Aportul in cadrul asocierii in participatiune pot fi in egala masura sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi inchirierea de exemplu, evitand taxele aferente chiriei. Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari cu privire la autorizatii sau licente necesare in vederea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand in chiar aceste autorizatii sau licente. Dispozitii Cu privire la aportul in natura, trebuie aratat ca, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse aport de asociatii participanti trec automat in proprietatea asociatului titular. Efectul poate fi insa anulat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze ca bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au aportat la incetarea asocierii. Cat priveste aportul in prestatii trebuie aratat de asemenea ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport. In fine, partile sunt raspunzatoare una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi. Reprezentare In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Contabilitatea-evidenta contabila Ca o consecinta a acestui fapt, toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Cu alte cuvinte,contabilitatea,juridic vorbind, se tine la asociatul titular iar pentru asociatiune se tine o contabilitate conventionala ce nu are efecte fiscale sau de alta natura,aceasta forma de contabilitate exista numai in folosul asociatilor si are efecte de opozabilitate numai intre membrii asociatiunii. Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii in aceste conditii a unei singure operatiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant. Perioada Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca, in cadrul acestora, un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti, care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii. Altele Fiecare asociat poate si nu este tinut de forma de asociatiune, sa-si exercite in continuare propriile sale afaceri,asociatul titular are insa obligatia tinerii distincte (nu separate) a contabilitatii propriei sale afaceri. _____________________________________________ Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti. Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont, procentual in functie de cota de participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Evidenta contabila a asocierii Evidenta asocierii, se organizeaza atat la nivelul asocierii cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul Contului 458 “Decontari din operatii in participatii”, analitic distinct pe fiecare coparticipant. Avand in vedere ca in prezent, prin legislatia contabila nationala, nu este obligatorie prezentarea si raportarea activitatilor de grup, inclusiv cele de asociere, elementele rezultate din astfel de activitati se raporteaza in situatiile financiare astfel: a)- veniturile si cheltuielile asocierii in participatie, in cote proportionale la nivelul fiecarui asociat; b)- activele si datoriile asocierii, incorporate in situatiile financiare ale asociatului care are obligatia contabilizarii activitatilor din asociere. In ceea ce priveste imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii sa fie evidentiate doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare. Codul Fiscal dpv al Participatiunii La Art. 28 sunt precizari referitoare la impozit pe profit, iar la Art. 154 si Art. 156 sunt precizari referitoare la TVA. Decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii. In decont se inscriu operatiunile din desfasurarea activitatii proprii si operatiunile din asociere. Facurile se emit pe numele societatii care are calitatea de responsabil al asocierii. Jurnalul de vanzari si de cumparari se tine separat pentru operatiunile asocierii de catre societatea responsabila. _________________________________________ Monografie contabila: Societatile A si B participa la o asociere in participatie, in vederea obtinerii de bunuri, conform contractului de asociere, astfel: Societatea A - 70% structurat astfel: aport in natura – mijloc fix in valoare de 24.000 u.m. , durata de amortizare 5 ani. aport in numerar - 67.000 u.m. Societatea B – 30%. aport in natura – mijloc fix 36.000 u.m., durata de amortizare 4 ani aport in numerar – 3.000 u.m. In cursul lunii A, au fost inregistrate urmatoarele venituri si cheltuieli din activitatea de asociere: 1.Veniturile totale obtinute de catre asociere 60.000 u.m, din care: - venituri din vanzarea marfurilor obtinute - 40.000 u.m 2.Cheltuielile totale obtinute de catre asociere 50.000 u.m. din care: - cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare aferente obtinerii bunurilor – 15.000 u.m. - cheltuieli cu energia si apa 3.000 u.m. - cheltuieli cu salariile 10.000 u.m. In cursul lunii A, societatile A si B obtin urmatoarele venituri si cheltuieli: 1.Societatea A: - venituri – 70.000 u.m. - cheltuieli – 50.000 u.m. 2.Societatea B: - venituri – 50.000 u.m - cheltuieli – 30.000 u.m. Conform contractului de asociere, contabilitatea este tinuta de catre asociatul A . 1. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea A Contabilitatea se organizeaza si se conduce pana la nivel de balanta, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru contabilitatea asocierii. Toate obligatiile catre bugetul de stat se inregistreaza si se platesc de catre asociatul care are obligatia organizarii si conducerii contabilitatii asocierii. 1.1. Inregistrarea operatiunilor rezultate din activitatea de asociere in participatie Inregistrarea aportului in natura: 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” 24.000 2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 36.000 Inregistrarea aportului in numerar: 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/A ” 67.000 5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/B ” 3.000 Evidentierea veniturilor aferente asocierii: Inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor 4111 “Clienti” = % 47.600 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 40.000 4427 “TVA colectata” 7.600 Inregistrarea altor venituri 4111 “Clienti” = % 23.800 708 “Venituri din activitati diverse" 20.000 4427 “TVA colectat” 3.800 Evidentierea cheltuielilor aferente asocierii: Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile % = 401 “Furnizori” 17.850 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000 4426 “TVA deductibila” 2.850 Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica: % = 401 “Furnizori” 3.570 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 3.000 4426 “TVA deductibila” 570 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului 641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal remuneratii” 10.000 remuneratiile personalului” datorate Inregistarea contributiei la asigurarile sociale 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 2.050 asigurarile sociale” la asigurarile sociale” Inregistarea contributiei unitatii la fondul de somaj 6452 “Contributia unitatii la = 4371 “Contributia unitatii 250 fondul de somaj” la fondul de somaj” Inregistrarea comisionului la Camera de Munca 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” = 447 “Fonduri speciale - taxe” 75 taxe si varsaminte asimilate si varsaminte asimilate Inregistrarea contributiei la fondul de accidente: 6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 50 asigurarile sociale- la asigurarile sociale- fond de accidente” fond de accidente” Inregistrarea platii obligatiilor catre bugetul de stat % = 5121 ”Conturi la banci in lei”12.425 421 “Personal remuneratii datorate” 10.000 4311 “Contributia unitatii 2.100 la asigurarile sociale” 4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” 250 447 “ Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” 75 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea A 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe " 400 Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea B 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe" 750 Inregistrarea altor cheltuieli % = 5311 "Casa in lei" 21.926 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" 18.425 4426 “TVA deductibila” 3.501 ____________ Inregistrarea repartizarii, pe baza de decont, a veniturilor si cheltuielilor din asociere, catre cei doi asociati A si B : Repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor: a) Repartizarea veniturilor: % = 458 “Decontari din operatii in participatie” 42.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 b) Repartizarea cheltuielilor: 458 “Decontari din operatii = % 35.000 in participati/A ” 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 12.898 Repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor a) Repartizarea veniturilor : % = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 18.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) Repartizarea cheltuielilor 458 “Decontari din operatii = % 15.000 in participati/B " 602“Cheltuieli cu materialele” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 5.528 1.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din activitatea proprie a) Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 2133 “Mijloace fixe” 24.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 5121”Conturi la banci in lei” 67.000 Inregistarea colectarii cheltuielilor si veniturilor societatii A Inregistrarea colectarii cheltuielilor : % = 5311 "Casa in lei" 59.500 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” 4426 “TVA colectat” 9.500 Inregistrarea colectarii veniturilor 5311 "Casa in lei" = % 83.300 708 “Venituri din activitati diverse” 70.000 4427 “TVA colectat” 13.300 Inregistrarea preluarii cheltuielilor si veniturilor din asocierea in participatie Preluarea veniturilor 458 “Decontari din operatii in = % 42.000 participatie/A ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 “Venituri din activitati diverse” 14.000 Preluarea cheltuielilor % = 458 ”Decontari din asociatii in particip./B ” 35.000 602 “Cheltuieli cu materialele” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri: % = 121 “Profit si pierdere” 112.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000 708 "Venituri din activitati diverse" 14.000 708 "Venituri din activitati diverse" 70.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 85.000 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 1.470 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 175 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000 executate de terti” Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea A Venituri totale 112.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 70.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 42.000 u.m Cheltuieli totale 85.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 35.000 u.m Profit brut: 27.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit datorat: 4.320 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320 __________________ 2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea B 2.1. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din asocierea in participatie Inregistrarea aportului in natura: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 2133 “Mijloace fixe” 36.000 b) Inregistrarea aportului in numerar: 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 5121”Conturi la banci in lei” 3.000 Reflectarea in contabilitate a preluarii veniturilor s cheltuielilor din asocierea in participatie: a) inregistrarea preluarii veniturilor 458 “Decontari din operatii = % 18.000 in participatie/B ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 b) inregistrarea preluarii cheltuielilor % = 458”Decontari din asociatii in particip./B ” 15.000 602 "Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” 630 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 681 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 5.528 2.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii proprii Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor din activitatea proprie a) I nregistrarea veniturilor : 5311 "Casa in lei" = % 59.500 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 4427 “TVA colectat” 9.500 b) Inregistrarea cheltuielilor % = 5311 "Casa in lei" 35.700 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 30.000 executate de terti” 4426 “TVA deductibila" 5.700 Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli : Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri % = 121 “Profit si pierdere” 68.000 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000 708 “Venituri din activitati diverse” 6.000 708 “Venituri din activitati diverse” 50.000 Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli 121 “Profit si pierdere” = % 45.000 602 “Cheltuieli cu materii prime” 4.500 605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900 641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000 personalului” 6451 “Contributia unitatii la 630 asigurarile sociale” 6452 “Contributia unitatii la 75 fondul de somaj” 635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22 taxe si varsaminte asimilate 6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345 628 “Alte cheltuieli cu serviciile 5.528 executate de terti” 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 30.000 Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat de catre societatea B Venituri totale 68.000 u.m. din care: - Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 50.000 u.m. - Venituri totale obtinute din asociere: 18.000 u.m Cheltuieli totale 45.000 u.m. din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 u.m - Cheltuieli totale din asociere 15.000 u.m Profit brut: 23.000 u.m. Cota de impozit pe profit: 16% Impozit pe profit : 3.680 u.m. 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680 Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului. 441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.680 __________________________________________ Contractul de asociere in participatiune se descarca de aici contract ____________________________________________

Capitalul social

Evaluarea capitalului social Capitalul social este o parte a conceptului de capital si este egal cu valoarea nominala a actiunilor emise de societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, sau cu valoarea nominala a partilor sociale emise de restul societatilor organizate intr-o alta modalitate legala decat societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni. Actiunile sau partile sociale ale unei societati se pot evalua la valoarea nominala (capital social), la valoarea de piata, la valoarea de randament sau la valoarea patrimoniala. Evaluarea la valoarea nominala: Valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale este valoarea capitalului social per numar de actiuni/parti sociale: Valoarea nominala = Capital social / Numar de actiuni/parti sociale Ulterior constituirii capitalului social la infiintare, actiunile/partile sociale noi emise vor avea o valoare de emisiune care de regula este mai mare decat valoarea lor nominala, diferenta reprezentand prima de emisiune. Evaluarea la valoarea de piata: Este valoarea actiunilor ce se stabileste prin raportul de cerere si oferta in cadrul unor piete reglementate bursiere. Nu exista o formula de calcul a acestei valori, ea rezultand in urma procesului de vanzare-cumparare. Poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. Evaluarea la valoarea de randament: Valoarea de randament a actiunilor/partilor sociale reprezinta profitul net pe o actiune, care se poate capitaliza pe parcursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii pietei. Valoarea de randament = (Dividend distribuit pe o actiune/parte sociala + Cota parte din profitul pe actiune incorporat in rezerve) / Rata medie a dobanzii pietei Evaluarea la valoarea matematica contabila: Se calculeaza pe baza posturilor din bilantul societatii si ia in considerare activul net contabil impartit la numarul de actiuni. Activul net contabil = Total Active - Cheltuieli de Constituire - Active de regularizare - Prime din rambursarea obligatiunilor - Total Datorii Valorea matematica contabila a actiunilor/partilor sociale = Activul Net Contabil / Numarul de actiuni Capitalul social poate suferi modificari prin cresteri sau reduceri de capital. Astfel pot exista cresteri ale capitalului social prin emiterea de noi actiuni/parti sociale si aport de capital in bani sau/si in natura, prin incorporarea rezervelor, prin incorporarea primelor legate de capital, prin incorporarea diferentelor de reevaluare, prin incorporarea profitului, prin conversia obligatiunilor sau dividendelor in actiuni. Reducerile de capital social pot exista, in conditiile legii, prin reducerea numarului de actiuni/parti sociale, reducerea valorii nominale a acestora, rascumpararea de pe piata a propriilor actiuni si anularea lor, acoperirea pierderilor si retragerea sau excluderea actionarilor/asociatilor. Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionarii unei societăţi comerciale. Acesta are o dublă semnificaţie atât juridică cât şi contabilă. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii. În momentul constituirii societăţii, capitalul social este egal cu activul patrimonial, însă pe măsură ce societatea obţine profit, activul patrimonial depăşeşte capitalul social. Capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor. Măsura în care asociaţii contribuie la formarea capitalului social este şi măsura în care aceştia participă la împărţirea profitului sub formă de dividende. Exemplu: dacă A deţine în urma aporturilor sale 40% din totalul capitalului social, atunci acesta este îndreptăţit la 40% din beneficiile realizate de societate. Capitalul social este divizat în: -acţiuni în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. O acţiune nu poate avea o valoarea mai mică de 1 RON. -părţi sociale în cazul societăţii cu răspundere limitată -părţi de interes în cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandita simplă ______________________________________

Ce mai face un contabil...

Contabilitate primara Contabilitatea primara include: -contabilitatea registrului de casa; -contabilitatea notelor de intrare-receptie (nir-uri); -intocmirea deconturilor de cheltuieli; -intocmirea facturilor care trebuie emise de catre client (facturare); -intocmirea de dispozitii de plata/incasare catre casierie; -completarea de chitante, cecuri, ordine de plata, foi de varsamant; -intocmirea de state de plata, pontaje; -completarea registrului de evidenta a salariatilor etc. Contabilitate fiscala: -Calculul impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderii, dupa caz, intocmirea si depunerea declaratiilor in termenele legale; -Calculul impozitului pe dividende, intocmirea si depunerea declaratiilor privind impozitul pe dividende; -Calculul impozitului pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente; -Intocmirea decontului de TVA si depunerea acestuia in termenele legale; -Consolidarea balantelor de verificare pentru grupuri de societãti si transpunerea lor în bilant; -Intocmirea altor situatii sau rapoarte cerute de legislatia in vigoare; -Intocmirea de raportari contabile externe, daca specificul activitatii o impune catre parteneri, furnizori sau clienti externi; Alte lucrari contabile -Lucrari specifice pentru participarea la licitatii publice de oferte; -Informarea periodica a conducerii asupra situatiei economico-financiare a societatii; -Participarea cu ocazia verificarii contabilitatii de catre organele abilitate prin lege de a efectua controale financiare si fiscale; -Intocmirea de dosare credite, dosare leasing; -Obtinerea certificate fiscale, certificate constatatoare; -Efectuarea de punctaje cu administratia financiara. -Lucrari de ordin juridic privind contabilitatea -Informarea permanenta si in timp util a conducerii societatii privind reglementarile din domeniul fiscal si financiar-contabil; -Informari periodice privind schimbarile legislatiei fiscale privitoare la activitatea beneficiarului; Contabilitate de gestiune: -Evidenta global-valorica, cantitativ-valorica, dupa caz, si intocmirea balantei analitice a stocurilor; -Elaborarea balantei de verificare si a balantelor analitice; -Intocmirea jurnalelor contabile prevazute de lege: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul Cartea Mare; -Evidenta analitica si sintetica clienti, furnizori; -Evidenta mijloace fixe, calculul amortizarii. Analiza financiara Un rol important in dezvoltarea IMM-urilor il are analiza financiara. Analiza financiara presupune analiza cash flow-ului, a planului de afaceri si a bilantului prescurtat. Instrumente ale analizei financiare: Bilantul contabil; Bilantul patrimonial; Bilantul functional; Bilantul lichidativ; Contul de profit si pierdere; Soldurile intermediare de gestiune; Tabloul fluxurilor de finantare. Indicatori folositi de analiza financiara: Lichiditatea; Solvabilitatea; Gradul de indatorare; Viteza de rotatie a activelor circulante; Indicatorii de performanta ai contului de profit si pierdere; Indicatorii de rentabilitate; Indicatorii de risc financiar. Elemente de analiza financiara: Analiza structurilor financiare; Analiza fluxurilor financiare, cash-flow-ului; Analiza datoriilor si creantelor; Analiza capitalurilor si a imobilizãrilor; Întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli; Determinarea indicatorilor de analiza financiara pe baza de rate, ponderi, retratari, etc.

Registrul de evidenta fiscala

1. HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 2. OMFP nr. 870 / 2005 - privind Registrul de evidenta fiscala Registrul de evidenta fiscala (a se vedea si Registre. )se foloseste de catre contribuabili pentru determinarea profitului impozabil conform HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Normele fiscale nu prevad ca acest registru sa se completeze intr-un anumit mod, acest lucru ramanand la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. In acest registru se completeaza in general urmatoarele informatii: 1. Modul de calcul al gradului de indatorare conform art. 23 din Codul fiscal .

Gradul de indatoare se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat reprezinta totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat. Din aceasta structura nu fac parte rezervele din reevaluare si subventiile pentru investitii, chiar daca din punctul de vedere al planului de conturi general ele fac parte din clasa numarul unu - conturi de capitaluri. Din punct de vedere teoretic, toate elementele de capital propriu se pot incorpora in capitalul social, dar, din punctul de vedere al cadrului conceptual si legislativ, rezultatul exercitiului nu se poate incorpora in mod direct, ci mai intai trebuie sa fie transferat in rezultatul reportat sau alte elemente de capital propriu.

2. Deductibilitatea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar conform art. 23 din Codul fiscal, in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat cele obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Dobanzile sunt supuse la doua limitari:

a)prima se refera la limitarea acestora la: - nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; - nivelul ratei dobanzii publicate de Guvern, pentru imprumuturile in valuta. In prezent aceasta este de 8% / an. (vezi si Rata dobanzii BNR) b)Cea de a doua limitare se refera la cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3.

In acest caz cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile pentru respectiva perioada. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala (deductibilitate amanata) 3. Amortizarea fiscala si amortizarea contabila Conform Codului fiscal amortizarea contabila este nedeductibila fiscal.(vezi si Amortizari)

Pentru deducerea cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se foloseste amortizarea fiscala care se calculeaza conform art. 24 din Codul fiscal. 4. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitata confomr art. 21 alin. (3) din Codul fiscal:

- cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuieli sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

- perisabilitati, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

- cheltuieli cu tichetele de masa;

- cheltuieli cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22 din Codul fiscal;

- cheltuieli efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

- cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;

- cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. 5. Cheltuieli nedeductibile prevazute la art. 21 alin. (4) din codul fiscal precum si orice alte cheltuieli nedeductibile

6. Reduceri si scutiri de impozit pe profit

7. Evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate

8. Valoarea fiscala a reorganizarilor, lichidarilor si altor transferuri de active si titluri de participare prevazute la art. 27 din Codul fiscal

9. Pierderi fiscale de recuperat din anii precedenti

10. Venituri neimpozabile

11. Elemente similare veniturilor si cheltuielilor

12. Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil

Modul efectiv de calcul al impozitului pe profit datorat la fiecare termen Registrul se completeaza in ordine cronologica iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile 100 si 101. Registrul de evidenta fiscala se achizitioneaza de la organul fiscal de la domiciliul fiscal al contribuabilului astfel:

- contribuabilii nou-infiintati, declarati platitori de impozit pe profit, au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data inregistrarii;

- contribuabilii care nu mai indeplinesc conditiile de platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor au obligatia sa achizitioneze registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit.

Conform OMFP 870 / 2005 contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit pot tine registrul de evidenta fiscala in forma electronica daca se respecta conditiile prevazute la lit. G si H din anexa nr. 1 la OMFP nr. 1.850 / 2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.(Anexele la OMFP 1850/2004 au fost abrogate prin OMFP 3512/2008.)

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Incadrarea unei cheltuieli in deductibile si nedeductibile tine de cunostiintele fiscale ,experienta si de natura acestor cheltuieli. Considerarea unei cheltuieli nedeductibile ca fiind deductibila rezulta, in cazul unui control de la ANAF, in recalcularea impozitului pe profit datorat si plata majorarilor de intarziere pe perioada scursa intre data la care impozitul recalculat trebuia achitat si pana la data controlului ,cu 0.1%/zi inmultita cu suma(36%/an). Conform Codului Fiscal cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Modul in care se considera o cheltuiala ca fiind deductibila sau nedeductibila are importanta in relatia de calcul a profitului impozabil, adica a bazei la care se aplica cota de impozit pe profit de 16%. Conform art 19 alin (1) C.fiscal ,profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. De asemenea la calculul bazei de impozitare se va tine cont si de elementele similare veniturilor si cheltuielilor, adica a acelor sume care nu sunt inregistrate in conturile de venituri sau cheltuieli dar care din punct de vedere fiscal sunt considerate venituri sau cheltuieli. Dpv fiscal,exista trei tipuri de cheltuieli: 1.-deductibile(integral) 2.-deductibile partial 3.-nedeductibile(integral) 1.-deductibile(integral) -cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor -cheltuielile efectuate pentru protectia muncii, prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale -cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale -cheltuielile de reclama si publicitate -cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori -cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat -cheltuielile pentru marketing -cheltuielile pentru perfectionare -cheltuielile pentru protejarea mediului -taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale -pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate. 2.-deductibile partial Cheltuielile care depasesc aceste cote sunt considerate nedeductibile chiar daca ele sunt inregistrate in contul de profit si pierdere. -cheltuielile de protocol -indemnizatia de deplasare acordata salariatilor -diverse cheltuieli sociale -perisabilitatile -tichetele de masa -provizioane si rezerve -cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar -amortizarea contabila(peste limita prevazuta de lege) -cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative -cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate -cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu -cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice. 3.-nedeductibile(integral) Aceste cheltuieli din punct de vedere fiscal nici nu exista: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat -dobânzile/majorarile de intârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intârziere datorate catre autoritatile române -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura -cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor -cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ -cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile c-heltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative -cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului -cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte -cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate -cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private -cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv. (Nota:atentie,verificati furnizorii de servicii sau marfuri,ANAF exclude aceste cheltuieli) -cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual. ____________________________________ Venituri neimpozabile(se scad din baza de impozitare) Articolul 20 al Codului Fiscal specifica veniturile care nu sunt impozabile la calculul profitului impozabil. - dividendele primite de la o persoana juridica romana; - diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; - veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. ____________________________________ Elemente SIMILARE veniturilor si cheltuielilor. a)Elemente similare cheltuielilor pot fi: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale. -Orice alte elemente considerate necesare de catre contribuabil b)Elemente similare veniturilor pot fi: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal. ______________________________________ 1.Verificati daca total cheltuieli=Debit cont 121 2.Verificati daca total venituri=Credit cont 121 3.Verificati daca diferenta cheltuieli-venituri=Sold cont 121 4.Sold cont 121 este un sold contabil,pentru a fi luat ca baza de impozitare acesta trebuie rectificat cu cheltuielile nedeductibile si veniturile neimpozabile. Sold Cont 121=profit Formula: (Sold cont 121+cheltuieli nedeductibile-venituri neimpozabile)*16/100 Exemplu: Sold creditor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=700 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300+700-200=15.800 15.800*16/100=2.528 Cum baza de impozitare se calculeaza intotdeauna de la 01.01.N,suma de 2.528 este impozitul datorat pana la data calcului din care se scad sumele calculate anterior(exemplu 31.12.N). Trim.I=600 =>Declarat 600 Trim.II=800 =>Declarat 700 Trim III=500 =>Declarat 650 Trim IV=628 se raporteaza Trim III=650 Calcul:2.528-600-800-500-628=0 Impozit datorat: 0(zero) Recalculare pe baza Declaratiei 101(in care se scad sumele declarate). 2.528-600-700-650-650=72 suma declarata in plus! _________________________________ Daca Soldul contului 121 prezinta pierdere,scadeti din pierdere(luata pozitiv) cheltuielile nedeductibile,daca suma este negativa(ch.nedeductibile mai mari)diferenta se impoziteaza cu 16% in caz contrar nu se impoziteaza.Daca aveti si venituri neimpozabile,din diferenta negativa(luata pozitiv)scadeti aceste venituri.Daca diferenta este negativa(venituri neimpozabile mai mari) aceasta nu se impoziteaza. Exemplu: Sold debitor ct.121=15.300 Cheltuieli nedeductibile=17.000 Venituri neimpozabile=200 Baza de impozitare=15.300-17.000= -1.700=>1.700-200=1.500 1.500*16/100=240 __________________________________ Nu uitati: aceste calcule sunt efectuate numai pentru evidenta contabila,pentru ANAF trebuie sa comparati sumele declarate cu cele calculate si evidentiate in contabilitate si numai in urma diferentelor rezulta suma datorata!

Rata dobanzii BNR

Prevederi referitoare la calculul impozitului pe profit La calculul impozitului pe profit, potrivit art. 23 alin. (5) din Codul fiscal in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati dobanzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei. Astfel, valoarea cheltuielilor cu dobanzile in cazul imprumuturilor in lei obtinute de la alte entitati care excede nivelului de deductibilitate de 8,00% pe an este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. In cadrul imprumuturilor obtinute de la alte entitati nu intra imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. In Monitorul oficial nr. 829 / 2009 a fost publicata Circulara BNR nr. 45 / 2009 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna decembrie 2009.Prin aceasta circulara, Banca Nationala a Romaniei (BNR) stabileste nivelul ratei dobanzii de referinta (RDR) la 8,00% pe an pentru luna decembrie 2009. Nivelul pe ultimele 12 luni se prezinta astfel: - decembrie 2009: 8,00% pe an; - noiembrie 2009: 8,00% pe an; - octombrie 2009: 8,50% pe an; - septembrie 2009: 8,53% pe an; - august 2009: 9,00 % pe an; - iulie 2009: 9,50 % pe an; - iunie 2009: 9,71 % pe an; - mai 2009: 10,02 % pe an; - aprilie 2009: 10,07 % pe an; - martie 2009: 10,14 % pe an; - februarie 2009: 10,25 % pe an; - ianuarie 2009: 10,25 % pe an

Codul Civil-2009

Extras din codul civil 2009, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr. 511 din 24 iulie 2009 . (nota: Codul civil NU inlocuieste Codul comercial,acolo unde Codul Comercial nu dispune, se aplica Codul civil.Codul Comercial se aplica numai comerciantilor(a se vedea definitia art.3, Cod Comercial) Art. 12. - (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil. Art. 13. - Renuntarea la un drept nu se prezumă. Art.14(2) Buna-credintă se prezumă până la proba contrară. Referitor la radierea din Registrul Comertului Art. 18. (2) Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, denumită în continuare arhivă, registrul comertului, precum si prin alte forme de publicitate prevăzute de lege. Art. 21. -2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există. Consultarea registrelor publice Art. 24. - Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în conditiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situatie juridică si să obtină extrase sau copii certificate de pe acestea. Subiectele de drept civil Art. 25 (3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind conditiile cerute de lege, este titulară de drepturi si de obligatii civile. Patrimonul. Art. 31. - (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu. Interventiile medicale asupra unei persoane Art. 67. - Nicio persoană nu poate fi supusă experientelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor interventii în scop terapeutic ori în scop de cercetare stiintifică decât în cazurile si în conditiile expres si limitativ prevăzute de lege. Dreptul la libera exprimare Art. 70. - (1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. Dreptul la viata privată (3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzutela art. 75 (ps.sunt nenumarate cazuri cand Garda Financiara confisca notite, agende personale,chiar banii din geanta casierului, cica in interesul legii) Atingeri aduse vietii private Art. 74. - Sub rezerva aplicării dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii private: a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuintă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârsită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunostintă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spatiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spatiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale continând imagini privind o persoană aflată la tratament în unitătile de asistentă medicală, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante în legătură cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptătite; h) utilizarea, cu rea-credintă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi apartin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele. Si...Limitari a acestor drepturi: Celebrul Art. 75. - (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care România este parte. Prezumtia de consimtământ(atentie bloggeri) Art. 76. - Când însusi cel la care se referă o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostintă că îsi desfăsoară activitatea în domeniul informării publicului, consimtământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. Domiciliul profesional Art. 96. - Cel care exploatează o întreprindere are domiciliul si la locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au născut sau urmează a se executa în acel loc. Domiciliul ales Art. 97. - (1) Părtile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu în vederea exercitării drepturilor sau a executării obligatiilor născute din acel act. (2) Alegerea domiciliului nu se prezumă, ci trebuie făcută în scris. ____________________________________ TITLUL IV .Persoana juridică Elementele constitutive Art. 187. - Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare si un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit si moral, în acord cu interesul general. Calitatea de persoană juridică Art. 188. - Sunt persoane juridice entitătile prevăzute de lege, precum si orice alte organizatii legal înfiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate conditiile prevăzute la art. 187 Categorii de persoane juridice Art. 189. - Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat. Persoana juridică de drept privat Art. 190. - Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de lege. Persoana juridică de drept public Art. 191. - (1) Persoanele juridice de drept public se înfiintează prin lege. (2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege,persoanele juridice de drept public se pot înfiinta prin acte ale autoritătilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. (nota:daca nu corespunde acestor conditii persoana juridica este de drept privat) Modurile de înfiintare Art. 194. - (1) Persoana juridică se înfiintează: a) prin actul de înfiintare al organului competent, în cazul autoritătilor si al institutiilor publice, al unitătilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către unitătile administrativ-teritoriale. În toate cazurile, actul de înfiintare trebuie să prevadă în mod expres dacă autoritatea publică sau institutia publică este persoană juridică; b) prin actul de înfiintare al celor care o constituie, autorizat, în conditiile legii; c) în orice alt mod prevăzut de lege. (2) Dacă prin lege nu se dispune altfel, prin act de înfiintare se întelege actul de constituire a persoanei juridice si, după caz, statutul acesteia. Durata persoanei juridice Art. 195. - Persoana juridică se înfiintează pe durată nedeterminată, dacă prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel. Capacitatea de folosintă a persoanei juridice Data dobândirii capacitătii de folosintă Art. 205. - (1) Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data înregistrării lor. ...(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevăzute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de înfiintare, să dobândească drepturi si să îsi asume obligatii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia fiintă în mod valabil. (nota: aici intra cheltuielile de constituire facute inaintea inregistrarii) Desfăsurarea activitătilor autorizate Art. 207. - (1) În cazul activitătilor care trebuie autorizate de organele competente,dreptul de a desfăsura asemenea activităti se naste numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Actele si operatiunile săvârsite fără autorizatiile prevăzute de lege sunt lovite de nulitate absolută, iar persoanele care le-au făcut răspund nelimitat si solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevăzute de lege. Separarea patrimoniilor Art. 214. - (1) Membrii organelor de administrare au obligatia să asigure si să mentină separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu. (nota: aviz persoanelor juridice de"apartament", cele ce au sediul la domiciliul persoanelor fizice) (2) Ei nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al unor terti, după caz, bunurile persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin în virtutea functiei lor, afară de cazul în care ar fi autorizati în acest scop de către cei care i-au numit. (nota: dupa mine,cei ce folosesc autoturimul firmei in scopul de a calatorii cu familia intr-o excursie,de exemplu,fara autorizare,incalca legea) Răspunderea pentru fapte juridice Art. 219. - (1) Faptele licite sau ilicite săvârsite de organele persoanei juridice obligă însăsi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atributiile sau cu scopul functiilor încredintate. (nota:atentie la fisa postului,in caz contrar,lipsa fisei postului,raspunderea persoanei juridice este totala,sigur coroborat si cu alin(2)) (2) Faptele ilicite atrag si răspunderea personală si solidară a celor care le-au săvârsit, atât fată de persoana juridică, cât si fată de terti. Identificarea persoanei juridice Denumirea persoanei juridice

Art. 226. - (1) Persoana juridică poartă denumirea stabilită, în conditiile

legii, prin actul de constituire sau prin statut.

Sediul persoanei juridice Art. 227. - (1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului. (2) În functie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru. (nota:persoana fizica are domiciliu,persoana juridica are sediu, atentie ca persoana fizica poate avea domiciliul la sediul persoanei juridice si invers) Mentiunile obligatorii Art. 231. - Toate documentele, indiferent de formă, care emană de la persoana juridică trebuie să cuprindă denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare, în cazurile prevăzute de lege, sub sanctiunea plătii de daune-interese persoanei prejudiciate. Transformarea persoanei juridice (nota: de ex.SRL in SA sau schimbarea denumirii) Art. 241. - (1) Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevăzute de lege, atunci când o persoană juridică îsi încetează existenta, concomitent cu înfiintarea, în locul ei, a unei alte persoane juridice. (2) În cazul transformării, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a încetat existenta se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiintate, cu exceptia cazului în care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. Încetarea persoanei juridice Art. 244. - Persoana juridică încetează, după caz, prin constatarea ori declararea nulitătii, prin fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desfiintare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege. Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat Art. 245. - Persoanele juridice de drept privat se dizolvă: a) dacă termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit; b) dacă scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit; c) dacă scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dacă ele urmăresc un alt scop decât cel declarat; d) prin hotărârea organelor competente ale acestora; e) prin orice alt mod prevăzut de lege, actul de constituire sau statut. Opozitiile (nota: aici intervine ANAF,a se vedea si Radieri la ONRC si Art.21) Art. 247. - În cazul în care persoana juridică se dizolvă prin hotărârea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile art. 243 aplicându-se în mod corespunzător. (Art. 243. - (1) Actele prin care s-a hotărât reorganizarea pot fi atacate, dacă prin lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de către creditori si orice alte persoane interesate, în termen de 30 de zile de la data când au luat cunostintă de aprobarea reorganizării, dar nu mai târziu de un an de la data publicării acesteia, sau, după caz,de la data aprobării acesteia de către organul competent, potrivit legii. (2) Opozitia suspendă executarea fată de oponenti până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti, în afară de cazul în care persoana juridică debitoare face dovada executării obligatiilor sau oferă garantii acceptate de creditori ori încheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.) (3) Opozitia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor, de către instanta competentă. (4) Hotărârea pronuntată asupra opozitiei este supusă numai apelului. Lichidarea Art. 248. - (1) Prin efectul dizolvării persoana juridică intră în lichidare în vederea valorificării activului si a plătii pasivului. (2) Persoana juridică îsi păstrează capacitatea civilă pentru operatiunile necesare lichidării până la finalizarea acesteia. (3) Dacă încetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare totală, nu se declansează procedura lichidării. Destinatia bunurilor rămase după lichidare Art. 249. - (1) Oricare ar fi cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi destinatia stabilită în actul de constituire sau statut ori destinatia stabilită în hotărârea organului competent luată înainte de dizolvare. Data încetării personalitătii juridice. Art. 251. - (1) Persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise.

Un subiect ...fierbinte

Daca o societate a ajuns in stare de insolventa, sunt situatii in care membrii organelor de conducere, si nu numai ei, pot fi obligati sa suporte personal o parte din datoriile societatii. Este bine ca orice administrator, precum si alti angajati care au luat decizii de drept sau chiar si numai "de fapt" sa stie care pot fi consecintele acestor hotarari in cazul in care firma da faliment, pentru ce ar putea fi obligati sa raspunda cu averea personala si cat ar putea fi obligati sa plateasca. Legea spune că datoriile societăţii pot fi suportate de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Practica judecătorească a reţinut că aceste persoane pot fi conducătorii din umbră ai societăţii, numiţi si „administratori de fapt”. Dacă sunt mai multe persoane care au cauzat starea de insolvenţă, în principiu acestea răspund „solidar”, ceea ce înseamnă că oricare dintre ele poate fi obligată la întreaga datorie a societăţii, urmând ca aceasta să se socotească ulterior cu ceilalţi debitori. Persoanele în cauză se pot apăra de „solidaritate” dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa si au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. Fapte care atrag răspunderea personală Legea insolvenţei nr. 85/2006 enumeră limitativ faptele pentru care aceste persoane pot fi obligate să suporte personal datoriile societăţii: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; acestea sunt cele mai frecvente situaţii când administratorii îsi acordă avansuri din firmă, când fac credite pe firmă pentru bunuri personale, când iau bani pentru serviciile firmei si uită să-i evidenţieze în contabilitate etc. b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juri-dică la încetarea de plăţi; d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori. Această enumerare făcută de lege este limitativă, ceea ce înseamnă că persoanele în cauză nu pot fi urmărite si pentru alte fapte, cum ar fi greseli de management, faptul că nu au întreprins nicio acţiune pentru recuperarea unor datorii ale firmei sau faptul că firma nu si-a plătit unele datorii. Evident, pentru a putea fi antrenată răspunderea acestor persoane în cazul insolvenţei, cei care solicită acest lucru trebuie să poată proba existenţa culpei si faptei ilicite a acestora, precum si existenţa unui prejudiciu. De asemenea, ei trebuie să probeze că prejudiciul a fost determinat de fapta ilicită. Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, administratorii mai pot fi trasi la răspundere si pentru faptele săvârsite de angajaţi, însă în mod subsidiar, adică acoperă doar prejudiciul care nu s-a putut recupera de la vinovaţi. Totodată, administratorii răspund si pentru faptele predecesorilor lor, cu excepţia cazului în care, odată ce au luat cunostinţă despre aceste fapte, le-au comunicat cenzorilor sau auditorilor, după caz. Cat pot fi obligaţi să plătească? Legea insolvenţei spune că judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Această „parte” din pasiv nu poate fi decât valoarea prejudiciului adus societăţii care a fost produs prin faptele enunţate mai sus. Aceste persoane nu pot fi urmărite pentru tot pasivul firmei, adică toate datoriile societăţii, decât dacă valoarea prejudiciului este egală sau mai mare decât pasivul. Întinderea prejudiciului este hotărâtă de judecătorul sindic.

Răspunderea penală Răspunderea civilă pentru aceste fapte nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni. Infracţiunile prevăzute în Legea insolvenţei sunt: bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii companiei, înregistrarea creanţelor inexistente, refuzul de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului unele documente. Constituie infracţiune de bancrută simplă si se pedepseste cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăseste cu mai mult de sase luni termenul de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. Constituie infracţiune de bancrută frauduloasă si se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) înfăţisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în frauda creditorilor; c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Inclusiv tentativa de gestiune frauduloasă se pedepseste. Însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condiţiile prevăzute la art. 35, documentele si informaţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) - f) ori împiedicarea a-cestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă. Procedura La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Judecătorul sindic poate da curs unei asemenea cereri în cazul în care în raportul administratorului judiciar sau al lichidatorului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a firmei. Acestia sunt obligaţi ca, în termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea lor, să întocmească un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. Comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acţiunea de tragere la răspundere a persoanelor arătate mai sus dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţă a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acţiunea si răspunderea persoanelor ameninţă să se prescrie. Acţiunea pentru faptele care atrag răspunderea administratorilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii. Odată ce s-a formulat acţiunea, administratorul judiciar sau lichidatorul ori, după caz, comitetul creditorilor va putea cere judecătorului sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite. Executarea silită împotriva persoanelor urmărite se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului de procedură civilă. După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile legii, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanţe pus la dispoziţia sa de către lichidator.

Operatiuni contabile principale la un "boutique"

Intrare marfa: 371-% 401 378 4428 4426-401

-Vanzare marfa: a)client-Factura 411-% 707 4427 b)-Vanzare cu numerar: 5311-% 707 4427 -scaderea gestiunii: %-371 607 378 4428 -Adaos comercial realizat: k=(SIC378+RC378)/[(SID371+RD371)-(SID371+RD371)*19/119] -calcul: k*707=378 607=707-378 4428=4427 371=707+4427 -Depunere banca incasari 581-5311 -Extras cont 5121-581 -Retragere numerar banca 5311-581 -Extras cont 581-5121 -alte cheltuieli efectuate,plata cu numerar a)prin casa %-5311 401-pl.furnizori 6XX-diverse cheltuieli(chirii,servicii,curent electric,apa,etc) 421-pl.salarii 4551-restituiere imprumut 542-avans acordat 425-avans salarii b)justificare avans %-542 6XXX-diverse cheltuieli 401-pl.furnizori 5311-avans nedecontat -Imprumut firma asociat 5311-4551 -restituire imprumut 4551-5311 -Obligatii impozite locale 635-446 (teren,cladiri,auto) -plata 446-5311 -Amortizari MF 681x-281x -Vanzari MF 461-% 7583 4427 -Scaderea din gestiune MF 28x-% 21x 6583 (daca e cazul) Decontare TVA(colectat mai mare) 4427-% 4426 4423 Decontare TVA(colectat mai mic) % - 4426 4427 4424 -Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 -Cheltuieli cu salariile 641 = 421 - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salarii Achitarea salariilor 421 = 5311 / 5121 Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 Inchidere Venituri si Cheltuieli 121-6xx 7xx-121 -Impozit pe profit 691-441 -Plata impozitului pe profit 441-5311,5121 ________________________ Declaratii: -Impozit pe profit= Declaratia 100 -Obligatii salariale=Declaratia 102 -TVA=Declaratia 300 ________________________ -Declaratii somaj -Declaratii CAS -Declaratii sanatate -ITM-Statul de salarii ________________________ Declaratie anuala -Impozit pe profit=Declaratia 101 -Fisele Fiscale salarii Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor. Impozitul pe dividende care trebuie reţinut, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor. ____________ -Bilant _____________ nota: Contribuabilii platitori de impozit pe profit plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la 15.04.2010 (Declaratia 101) Contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit(Declaratia 101) şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.

Contabilitatea,2 cuvinte...

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu “măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice”,si care “trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori” (Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1). Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, ştiinţifice şi practice sunt fără sfârşit atât în ceea ce priveşte cuprinderea fenomenelor economice cât şi al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate şi prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poţi să pretinzi că ştii totul. Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică – iar aceasta este contabilitatea. Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reţinute. În lucrarea “Contabilitate generală” din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate: a) obiectul – contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate; b) scopul – contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control; c) mijloacele – contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale. Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi juridice […] trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea este procesul prin care informaţiile financiare a unei entităţi sunt înregistrate, clasificate, sumarizate, interpretate şi comunicate. Auditarea, o disciplină înrudită, este procesul de analiză independentă a raportărilor financiare cu scopul exprimării unei opinii referitoare la corectitudine şi respectarea principiilor contabile general acceptate. Practicanţii contabilităţii se numesc contabili. Înregistrările care se efectuează zilnic constituie Contabilitatea primară. Contabilitatea este o componentă a sistemului informaţional economic. Evidenţa cronologică şi sistematică a informaţiilor economice se face pe baza documentelor justificative, având ca modalitate de exprimare şi evaluare etalonul bănesc. Contabilitatea modernă se bazează principiul dublei înregistrări. Această formă este cunoscută şi sub numele de contabilitate în partidă dublă. Acest sistem presupune efectuarea a cel puţin două înregistrări pentru fiecare tranzacţie: debitarea unui cont contabil şi creditarea altuia. Suma tuturor debitărilor trebuie să fie întotdeauna egală cu suma tuturor creditărilor, putând astfel verifica uşor existenţa erorilor. În anumite cazuri se foloseşte şi contabilitatea în partidă simplă. Înregistrerea cronologică a informaţiilor economice se realizează cu ajutorul conturilor contabile, întocmindu-se Registrul-jurnal, iar înregistrarea sistematică se realizează prin întocmirea Registrului de Inventar şi a Registrului Cartea Mare. Lucrările de sinteză care se întocmesc periodic sunt Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere. Verificarea corelaţiilor se realizează cu ajutorul Balanţei de verificare.

Despre Factura

Ordinul nr. 2.226/27.12.2006 privind utilizarea unor formulare financiar contabile de catre persoanele prevazute la Art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, publicat în Monitorul Oficial nr. 1056/30.12.2006. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 persoanele impozabile vor emite facturi în temeiul art. 155 din Codul fiscal . Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Potrivit Art. 155 alin. 5 din Codul Fiscal, factura cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele informatii: • numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura în mod unic; • data emiterii facturii; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz; • numele si adresa cumparatorului, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumparatorul este înregistrat în România, precum si adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrarilor intracomunitare de bunuri; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealalta parte contractanta nu este stabilita în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazul în care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei; • codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)- f), lit. h) pct. 2 si lit. i); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul în celalalt stat membru, în cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 1531, al cumparatorului, în cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b); • denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; • data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasarii unui avans, cu exceptia cazului în care factura este emisa înainte de data livrarii/prestarii sau încasarii avansului; • baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; • indicarea, în functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei, sau a urmatoarelor mentiuni: - în cazul în care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile “scutit cu drept de deducere”, “scutit fara drept de deducere”, “neimpozabila în România” sau, dupa caz, “neinclus în baza de impozitare”; - în cazul în care taxa se datoreaza de beneficiar în conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea “taxare inversa”; • o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune; orice alta mentiune ceruta de acest titlu. Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare, societatile cu raspundere limitata trebuie sa înscrie pe factura si capitalul social, iar societatile pe actiuni - atât capitalul social subscris, cât si cel varsat Art. 74 din Legea 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prevede: • in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, în conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea “societate administrata în sistem dualist”. În documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau în comandita pe actiuni, se vor mentiona atât capitalul social subscris, cât si cel varsat. În situatia în care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost înregistrata sucursala si numarul ei de înregistrare. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. Alte informatii despre facturare Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii (art. 155, alin. 6) Fiecare persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau prestare de servicii trebuie sa emita o factura catre beneficiar, pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator de TVA (art. 155, alin. 1) Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Facturile electronice. Facturile şi chitanţele în formă electronică emise fără îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege nu au calitatea de document justificativ în contabilitate. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a emis un nou ordin prin care stabileşte procedura de verificare şi omologare de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică. (Ordinul nr. 488 din 15 iunie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 487 din 14 iulie 2009). Persoana fizică sau juridică poate să opteze pentru emiterea facturilor în formă electronică, cu condiţia garantării autenticităţii, originii şi integrităţii conţinutului acesteia, conform condiţiilor prevăzute de lege. „Factura în formă electronică este documentul în formă electronică ce caracterizează în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor”. A se vedea si Clientii _______________________

Registrul-jurnal de incasari si plati

Registrul-jurnal de incasari si plati Persoanele fizice care au calitatea de contribuabil si isi tin evidenta contabila in partida simpla sunt obligate sa isi procure si sa foloseasca in mod curent o serie de documente justificative ale activitatii, conform Normei metodologice din 08/07/2004 a Ministerului Finantelor Publice. Unul din cele mai importante documente, care dealtfel are si regim de inregistrare la organele fiscale competente, este registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Se poate procura de la majoritatea librariilor, in special de la cele care ofera si tipizate fiscale, este un caiet de 100 de file. Cele mai importante functii ale registrului jurnal de incasari si plati sunt: - serveste ca document de inregistrare a tuturor incasarilor si platilor efectuate de contribuabilul persoana fizica; - poate fi folosit drept proba in litigii. - este un document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabila in partida simpla; Registrul-jurnal de incasari si plati se intocmeste intr-un singur exemplar de catre contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fara a se lasa randuri libere, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial. Operatiunile inregistrate se totalizeaza anual. Registrul se intocmeste atat de catre persoanele fizice cat si de catre fiecare asociatie fara personalitate juridica. In acest document se inregistreaza operatiunile in numerar si cele efectuate prin contul curent de la banca, registrul avand cate o rubrica separata pentru fiecare dintre acestea. Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Sumele care se trec la incasari lunare sunt cele efectiv incasate, nu cele facturate. Registrul-jurnal de incasari si plati se numeroteaza si se snuruieste. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, iar dupa completarea integrala se deschide un nou registru inregistrat si parafat, care va fi numerotat in ordine crescatoare. Registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea si la incetarea activitatii. Daca evidenta contabila este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra in ordine cronologica, in functie de data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie, registrul se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal de incasari si plati parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din registrul obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Registrul-jurnal de incasari si plati nu poate avea valoare deplina de dovedire a rulajelor contribuabilului decat impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui (bonuri, chitante, facturi), fiind arhivat alaturi de acestea. _______________________________________________ Evidenta contabila persoane fizice,persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale sunt organizate conform legii cuprinzand urmatoarele documente: Intocmirea NIR (note intrare receptie) Intocmirea bonurilor de consum si a descarcarii de gestiune Intocmirea Jurnalului de Cumparari Intocmirea Jurnalului de vanzari Intocmirea Fiselor de operatiuni diverse Intocmirea Fisei de amortizare Intocmirea Registrul-Jurnal de incasari si plati Intocmirea Jurnalului Inventar. Intocmirea si depunerea declaratiilor pentru angajati – state de plata, declaratii la pensii, somaj, itmb, sanatate si cele de la administratia financiara Depunerea declaratiilor privitoare la taxe si impozite, intocmirea op-urilor sau foilor de varsamant aferente Depunerea declaratiei persoanei fizice autorizate la Casa de Sanatate Printre clientii tip PFA se numara: CABINETE MEDICALE CABINETE NOTARIALE SOCIETATI CIVILE DE AVOCATURA SI CABINETE DE AVOCATURA CABINETE STOMATOLOGICE TRADUCATORI TEHNICIENI DENTARI INGINERI ARHITECTI COMERCIANTI WEB DESIGNERI AUTORIZATI CADASTRU si nu numai … Vezi si Inregistrare PFA si Profesiuni liberale-entitati profesionale _______________________

Registrul de casa

Registrul de casa (Cod 14-4-7A şi Cod 14-4-7bA) Sunt urmarite extrasele de cont in detaliu. Incasarile si platile se repartizeaza pe facturile sau cecurile restante. Daca incasarea este primita de la punctul central al clientului, ea se poate repartiza pe orice factura restanta din orice punct de lucru valid. Sunt valabile toate regulile de generare automata (registru de banca, note contabile etc. ) 1. Se utilizeaza ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. 2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. 3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la casier. 4. Se arhivează: - la casierie (exemplarul 1); - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2). 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea unităţii; - denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; - numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicaţii; încasări; plăţi; - report/sold ziua precedentă; - semnături: casier şi compartiment financiar-contabil. Regulament casa 1. Operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se efectueaza numai prin instrumente de plata fara numerar, cu exceptiile prevazute la art. 5 alin. 2 lit. a), b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 131/1996, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta. 2. Prin plafon zilnic maxim de plati, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta, se intelege totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv 10.000 lei. 3. De la prevederile art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta sunt exceptate urmatoarele operatiuni: a) depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite; b) cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens de catre salariatii aflati in deplasare; c) cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare. Platile enumerate la lit. a)-c) nu intra in plafonul zilnic maxim de plati. 4. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5000lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 5000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care functioneaza pe baza legislatiei in vigoare, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 10.000 lei catre acest tip de magazine astfel: 10.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 10.000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Facturile cu valori mai mari de 5000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul magazinelor de tipul Cash&Carry, care nu au fost achitate integral pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, se achita numai prin instrumente de plata fara numerar. 5. Pentru facturile stornate, aferente produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul retelelor de magazine de tipul Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata astfel: 5.000/10.000 lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar. 6. Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate. Incasarile zilnice in numerar nu pot depasi plafonul de 5000 lei de la o singura persoana juridica. 7. Sumele acordate de persoanele juridice angajatilor proprii cu titlu de avansuri pentru aprovizionari diverse vor avea regimul platilor catre persoane juridice si se vor incadra in limita plafonului de 10.000 lei, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta. La data platii avansurilor spre decontare, sumele aferente intra in calculul plafonului zilnic maxim. 8. Este interzisa acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza plata in numerar. Este permisa acordarea unor disconturi si/sau reduceri de pret in diverse perioade ale anului sau cu ocazia lansarii unor promotii de produse, daca aceste facilitati vizeaza toti agentii economici, in calitate de clienti, si se acorda fara discriminare in ceea ce priveste modalitatea de plata. 9. Subunitatile economice ale persoanelor juridice, respectiv sucursale, filiale, agentii, puncte de lucru, prevazute in actul constitutiv al persoanelor juridice, care au deschis cont intr-o societate comerciala bancara si casierie proprie, aplica individual prevederile art. 5 din ordonanta. 10. Asociatiile de proprietari constituite ca entitati cu personalitate juridica, in relatiile cu alte persoane juridice, vor aplica prevederile ordonantei. 11. Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate sau persoanele care exercita profesii libere, producatorii agricoli, persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei. 12. Platile efectuate cu card nu sunt considerate plati in numerar si nu sunt luate in calculul plafonului zilnic maxim de plati. 13. Operatiunile de incasari si plati in valuta nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei.

Microintreprinderi...adio

Atentie,din 01.01.2010,microintreprinderile (firmele care au intre 1 si 9 angajati) trec,dpv fiscal ca societati cu impozit pe profit . Posibilitatea pe care acestea o au in prezent, de a opta intre plata unui impozit pe venit de 3% sau a celui pe profit de 16%, nu va mai exista, urmand sa se plateasca impozit pe profit ca si celelalte firme. Atentie si la Declaratia 010, pentru a nu fi amendati chiar daca trecerea se face prin efectul legii...totusi poate nu e nevoie!

Modificari importante.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 807 din 26 noiembrie 2009 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1387/2009 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. In aplicarea dispozitiilor Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordului-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, prin prezenta hotarare de guvern se desfiinteaza directiile de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti, atributiile acestora fiind preluate de Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale, care isi va mari structura de personal de la 1.041 de posturi la 1.376 de posturi. ________________________________________ Trec in subordinea directa a ministrului muncii, familiei si protectiei sociale: 1. Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (80 de posturi) 2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Familiei (82 de posturi) 3. Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (41 de posturi) 4. Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale (1.376 de posturi) 5. Inspectia Muncii (3.571 de posturi).