Anexe la Bilant-Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere

Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere - (1) Notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activităţi şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare a vânzării de produse şi a furnizării de servicii rezultate din activităţile curente ale entităţii. (2) Entităţile care prezinta situatii financiare simplificate pot să nu prezinte informaţiile menţionate la alin. (1) Segmentarea activitatii (3) Prin segment de activitate se înţelege o componentă distinctă a entităţii care este angajată în furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu, sau a unui grup de produse sau servicii conexe şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor care sunt diferite de cele din alte segmente de activitate. Factorii care vor fi luaţi în considerare în determinarea caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt: a) natura produselor şi serviciilor; b) natura proceselor de producţie; c) tipul sau clasa de clienţi pentru produse sau servicii; d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea serviciilor; şi e) dacă este posibil, caracterul mediului economic. Segmentarea geografica (4) Un segment geografic este o componentă distinctă a unei entităţi care este angajată în furnizarea de produse şi servicii într-un mediu economic specific şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor care sunt diferite de acelea ale componentelor care operează în alte medii economice. Factorii care vor fi luaţi în considerare în identificarea segmentelor geografice includ: a) similaritatea condiţiilor economice şi politice; b) legătura între operaţiile din diferite zone geografice; c) apropierea operaţiilor; d) riscuri speciale asociate operaţiilor dintr-un domeniu specific; e) reguli de control privind schimbul valutar; şi f) riscurile valutare aferente. Riscurile şi beneficiile unei entităţi sunt influenţate atât de localizarea geografică a operaţiilor desfăşurate (locul unde sunt produse bunurile), cât şi de localizarea pieţelor acesteia (locul unde sunt vândute produsele). Generalitati (5) Un singur segment de activitate nu include produse şi servicii cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. În mod similar, un segment geografic nu include operaţii în medii economice cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. - Informaţiile pe segmente de raportare, respectiv segmente de activitate şi segmente geografice, sunt elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Audit - Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciţiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situaţiilor financiare anuale, onorariile percepute pentru alte servicii de asigurare, servicii de consultanţă fiscală şi orice alte servicii decât cele de audit statutar. Salariati - (1) În notele explicative trebuie incluse informaţii privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate Administratia (2) Se menţionează suma indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în virtutea responsabilităţilor acestora, precum şi orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foştii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie. (3) Entităţile ce prezinta situatii financiare simplificate,pot să nu prezinte informaţiile de la alin. (2), dacă prezentarea lor face posibilă identificarea situaţiei unui anumit membru al organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere. - Se prezintă suma avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, principalelor condiţii şi a oricăror sume restituite, precum şi a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanţiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie. Influente asupra rezultatului ex.financiar - Se prezintă măsura în care calcularea profitului sau pierderii exerciţiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale şi regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exerciţiul financiar curent sau într-un exerciţiu financiar precedent în vederea obţinerii de facilităţi fiscale. Atunci când influenţa unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii. Impozit profit/venit - (1) Se prezintă diferenţa dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferentă exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente şi suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciţii, cu condiţia că această diferenţă să fie semnificativă pentru obligaţiile fiscale viitoare. (2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit pe profit(Decl.101). Repartizari rezultate profit net - În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinaţii, astfel: a) sumele repartizate la rezerve; b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi; c) dividende; d) alte repartizări.

Anexele la bilant-cuprins :Elementele de Bilant

Anexele la bilant-cuprins 1.Informaţii referitoare la elementele de bilanţ 2.Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere ___________________________________________ 1.Informaţii referitoare la elementele de bilanţ Notele explicative trebuie să cuprindă: Referitor la Activele imobilizate-amortizari a) duratele de viaţă utilă sau ratele de amortizare utilizate; b) metodele de amortizare utilizate; c) creşterile de valoare a imobilizărilor, cu indicarea separată a acelora apărute din procesul de dezvoltare internă; d) valoarea imobilizărilor necorporale în curs. - Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanţ cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii: a) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată; şi b) motivele care au determinat recunoaşterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc). Referitor la Fondul Comercial - În cazul în care fondul comercial achiziţionat de către o entitate este prezentat în bilanţ la imobilizări necorporale, atunci perioada aleasă pentru amortizarea acestuia şi motivele pentru care a fost aleasă acea perioadă trebuie să fie prezentate în notele explicative. Referitor la Activele imobilizate - (1) Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, următoarele informaţii: a) bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluată). Dacă s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentată pentru fiecare grupă în parte valoarea contabilă brută a respectivei grupe; b) metodele de amortizare folosite; c) valoarea imobilizărilor corporale în curs. (2) În cazul în care elementele imobilizărilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data şi condiţiile de efectuare a reevaluării. Referitor la Activele financiare (1) Se menţionează existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă. (2) Prezentarea în notele explicative a informaţiilor de la alin. (1) la imobilizări financiare sau investiţii pe termen scurt se face în funcţie de intenţia entităţii cu privire la durata deţinerii titlurilor de valoare, de până la un an sau mai mult de un an. (1) Atunci când evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare nu a fost efectuată conform Subsecţiunii 8.2.5.2 "Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare", în notele explicative se prezintă: a) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate: - valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată prin oricare din metodele prevăzute la pct. 142 alin. (1); - informaţii privind aria şi natura instrumentelor financiare; şi b) pentru imobilizările financiare prevăzute la pct. 127, înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă şi fără a se fi utilizat opţiunea de a face o ajustare de valoare conform pct. 70 alin. (1): - valoarea contabilă şi valoarea justă ale fiecăruia dintre activele individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor pe care se întemeiază opinia că valoarea contabilă va fi recuperată. (2) Entităţile prevăzute la pct. 3 alin. (2) pot omite informaţiile menţionate la alin. (1) lit. a), cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 7 alin. (1). (3) O entitate prezintă informaţii care să permită utilizatorilor situaţiilor sale financiare să evalueze importanţa instrumentelor financiare pentu poziţia şi performanţa sa financiară. - (1) Se specifică toate situaţiile în care entitatea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, de asemenea şi valoarea acestora. (2) În cazul existenţei de garanţii, o entitate prezintă: - valoarea contabilă a activelor financiare pe care le-a gajat drept garanţii reale pentru datorii sau datorii contingente; şi - termenii şi condiţiile aferente gajării. (3) Când o entitate deţine garanţii reale şi are dreptul de a vinde sau regaja garanţia reală în lipsa imposibilităţii de respectare a obligaţiilor de către proprietarul garanţiei reale, aceasta prezintă: - valoarea justă a oricăror astfel de garanţii reale vândute sau regajate, şi dacă entitatea are sau nu obligaţia de a le returna; şi - termenii şi condiţiile asociate cu utilizarea garanţiilor reale. - Pentru împrumuturile de plată recunoscute la data de raportare, o entitate prezintă: - detaliile oricăror neexecutări ale obligaţiilor privind durata principalului, dobânda, condiţiile de rambursare a acelor împrumuturi de plată; - încălcări ale condiţiilor aferente acordului de împrumut, care permit creditorului să solicite rambursarea accelerată. Informaţiile nu se solicită dacă încălcările au fost remediate sau condiţiile împrumutului au fost renegociate la data de raportare sau înainte de aceasta; - valoarea contabilă a împrumuturilor de plată, pentru care nu a fost onorată obligaţia la data de raportare; şi - dacă obligaţia neexecutată a fost remediată sau dacă au fost renegociate condiţiile împrumuturilor de plată, înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru emitere. - Nu sunt necesare prezentări ale valorii juste: a) atunci când valoarea contabilă reprezintă o aproximare rezonabilă a valorii juste, de exemplu, pentru instrumente financiare cum sunt creanţele comerciale şi datoriile pe termen scurt; sau b) pentru o investiţie în instrumente de capitaluri proprii care nu au un preţ cotat pe o piaţă activă sau pentru instrumente derivate legate de astfel de instrumente de capitaluri proprii, care sunt evaluate la cost deoarece valoarea justă nu poate fi evaluată credibil. În acest caz, entitatea prezintă: - faptul că informaţiile privind valoarea justă nu au fost prezentate pentru aceste instrumente deoarece valoarea lor justă nu poate fi evaluată credibil; - o descriere a instrumentelor financiare, valoarea lor contabilă, şi o explicaţie a motivului pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil; - informaţii privind piaţa pentru respectivele instrumente; - informaţii referitoare la intenţia entităţii de a ceda instrumentele financiare şi la modul în care le va ceda; şi - dacă instrumentele financiare a căror valoare justă nu a putut fi anterior evaluată credibil sunt derecunoscute - acel fapt, valoarea lor contabilă la momentul derecunoaşterii şi valoarea câştigului sau pierderii recunoscut(e). - (1) Pentru fiecare tip de acoperire împotriva riscurilor - acoperirile valorii juste împotriva riscurilor, acoperirile fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor şi acoperirile împotriva riscurilor ale investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate - o entitate prezintă separat următoarele informaţii: - o descriere a fiecărui tip de acoperire împotriva riscurilor; - o descriere a instrumentelor financiare desemnate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor, precum şi valorile lor juste la data raportării; şi - natura riscurilor care sunt acoperite. (2) Pentru fiecare tip de risc ce provine din instrumentele financiare, o entitate prezintă: a) expunerile la risc şi modul în care acestea au apărut; b) obiectivele, politicile şi procesele sale pentru gestionarea riscului şi metodele utilizate pentru evaluarea riscului; şi c) orice modificări apărute în informaţiile menţionate la lit. a) şi b), faţă de perioada anterioară. - În cazul evaluării la valoarea justă, o entitate grupează activele financiare şi datoriile financiare în clase. În acest scop, se prezintă distinct: - activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere; - investiţiile păstrate până la scadenţă; - împrumuturile şi creanţele; - activele financiare disponibile pentru vânzare; - datoriile financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere; şi - datoriile financiare evaluate la costul amortizat. Referitor la Activele circulante-Stocuri - (1) Se prezintă în notele explicative costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor evidenţiate în bilanţ şi metodele de evaluare a stocurilor. (2) Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate următoarele informaţii: a) motivul schimbării metodei; şi b) efectul financiar asupra rezultatului exerciţiului financiar. (3) De asemenea, trebuie prezentată şi valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor. Referitor la Activele circulante-Creante - O entitate trebuie să prezinte în notele explicative subclasificări ale creanţelor prezentate în bilanţ, clasificate într-o manieră corespunzătoare activităţii desfăşurate, iar sumele de încasat de la entităţile afiliate şi întreprinderile asociate trebuie prezentate separat. Referitor la Datorii - În notele explicative se menţionează sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum şi valoarea totală a datoriilor entităţii acoperite cu garanţii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii şi formei garanţiilor. Aceste informaţii trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanţier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilanţ prevăzut de prezentele reglementări. Referitor la emisiuni de valori mobiliare - (1) În cazul în care entitatea a emis pe parcursul exerciţiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informaţii: a) tipul valorilor mobiliare emise; b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune şi suma primită. (2) În cazul în care obligaţiunile emise de o entitate sunt deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea entitate, în notele explicative se menţionează valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora. - În cazul obligaţiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă următoarele informaţii: a) valoarea exactă sau estimată a acelei obligaţii; b) natura juridică a obligaţiei şi efectul acesteia; c) dacă entitatea a depus o garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii. Referitor la alte obligatii - (1) De asemenea, se prezintă informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a entităţii. (2) Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată. Valoarea totală a oricăror angajamente financiare, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea poziţiei financiare a entităţii. (3) Orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate trebuie prezentate distinct. Referitor la Provizioane - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informaţii se prezintă în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar. - Referitor la capitalul entităţii - se oferă următoarele informaţii: a) dacă entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris; b) dacă, conform actului de înfiinţare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum şi valoarea capitalului subscris în momentul înfiinţării entităţii sau în momentul autorizării entităţii pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat; c) numărul şi valoarea acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele unui capital autorizat. În înţelesul prezentelor reglementări, prin capital autorizat se înţelege suma maximă a capitalului subscris potrivit statutului sau adunării generale; d) dacă există mai multe clase de acţiuni sau părţi sociale, numărul şi valoarea nominală pentru fiecare clasă. În înţelesul prezentelor reglementări, prin clasă de acţiuni sau părţi sociale se înţelege o grupare în funcţie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni răscumpărabile, se furnizează următoarele informaţii: a) data cea mai apropiată şi data limită la care entitatea poate răscumpăra respectivele acţiuni; b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea entităţii sau a acţionarilor; c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se furnizează următoarele informaţii: a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi; b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate; c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite. Referitor la Rezerve - Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii, se descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituită.

Concediul medical

Concediul medical reprezinta concediul obtinut ca urmare a incapacitatii temporare de munca : boala obisnuita, urgenta medico-chirurgicala, accident, sarcina cu risc, concediu prenatal, concediu de maternitate. De aceasta indemnizatie pot beneficia doar persoanele care au stagiu de cotizare de minim o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare este perioada pentru care se platesc contributiile de asigurari sociale de sanatate . Metodologia de calcul este normata de OG 158/2005. Adeverintele eliberate pentru certificarea stagiului de cotizare vor cuprinde urmatoarele elemente: stagiul de cotizare, veniturile din care se constituie baza de calcul si zilele aferente si numarul de zile de incapacitate temporara de munca de care a beneficiat asiguratul in ultimele 12 luni anterioare solicitarii adeverintei. Conform OG 158/2005 concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt : • concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca , cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; • concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau imbolnaviri profesionale; • concedii medicale si indemnizatii de maternitate; • concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav; • concedii medicale si indemnizatii de risc maternal. Concediul medical si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca Se acorda pentru fiecare tip de afectiune pentru o perioada care nu poate depasi 183 de zile intr-un interval de un an. Concediul medical se poate prelungi din ziua 90 pana in a 183-a zi , numai cu avizul medicului expert al Casei de Asigurari Sociale de Sanatate. In cazul in care exista posibilitatea recuperarii , medical primar sau medical specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile (cu pana la max 90 de zile), in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Cuantumul indemnizatiei este de 75% din din baza de calcul pentru bolile obisnuite si 100% pentru pentru boli ca : tuberculoza, neoplazii, SIDA, boli infectocontagioase grupa A, urgente medico-chirurgicale. Concediul si indemnizatia pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca Acesta cuprinde: - indemnizatia pentru reducerea timpului de munca; - concediul si indemnizatia pentru carantina si tratament balnear conform programului individual de recuperare; Reducerea timpului de munca cu o patrime se face la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale pentru o durata de 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu , in una sau mai multe etape. Concediul si indemnizatia de maternitate Acest tip de concediu se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice. Concediul pentru sarcina si lauzie se acorda pentru o perioada de 63 de zile inainte de nastere si 63 de zile concediu de lauzie dupa nastere. Concediile de nastere si lauzie se pot compensa intre ele cu conditia sa ramana minim 42 de zile calendaristice din concediul de lauzie dupa nastere. Femeile care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat beneficiaza de concediu de sarcina si lauzie, in conditiile in care pierderea calitatii de asigurat se dovedeste cu acte oficiale ca nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza. Cuantumul indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate. Concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav La concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani pana la implinirea varstei de 18 ani pentru copiii cu handicap, are dreptul oricare dintre parinti sau tutorele caruia i s-au incredintat copii spre adoptie ori plasament, in conditiile indeplinirii stagiului de cotizare prevazut. Durata de acordare a indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Cuantumul indemnizatiei este de 85% din baza de calcul. Concediul si indemnizatia de risc maternal Acesta se acorda fara a exista un prealabil stagiu de cotizare , in intregime sau fractionat, pentru o perioada ce nu poate depasi 120 de zile , de catre medical specialist sau de familie, in baza unui certificate medical eliberat in acest sens. Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Acest concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Amortizari,calcaiul lui Ahile.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (impusa prin lege) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Amortizarile "fiscale" sunt un prag fiscal,un plafon,peste care Statul nu recunoaste cheltuiala integrala a amortizarii (ci numai suma rezultata din lege) ,si deci diminuarea bazei de impozitare a profitului,dar recunoaste ratiunea economica a amortizarii in functie de beneficiile viitoare aduse de activul imobilizat. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune regula unui timp de utilizare minim a activului imobilizat si chiar metoda calcului amortizarii(ex.Cladiri,numai metoda liniara) In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul, se intampla, ca pe durata utilizarii la un moment dat un activ imobilizat sa NU mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Pentru a fi cat mai prevazatori,decidentii calculeaza NUMAI contabil amortizarea pentru a NU disipa in dividende sansa de a recupera in timp util,bazat pe ratiune economica, valoarea activului imobilizat. Alocarea din capital a valorii activului imobilizat nu este o "fericire" pentru actionari.Dimpotriva,costul alocarii este destul de mare.Acest cost(beneficiile nerealizate daca suma alocata ar fi fost folosita in alt mod,ex.depunerea la o banca a sumei si obtinerea de dobanda) este contrabalansata nu numai de beneficiile viitoare ci si de cheltuiala cu amortizarea ce diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit. Interesul administratorului difera de interesul actionarilor.Primul doreste sa obtina o cat mai mare eficienta economica iar actionarii o cat mai grabnica recuperare a capitalului avansat.In aceasta ecuatie intra si Statul. Pe alte meleaguri,administratorii NU au mai calculat amortizarile activelor imobilizate, tocmai in vederea obtinerii unui rezultat (profit) cat mai bun cu care sa se laude in fata actionarilor!S-au bazat ca in viitor poate exista o diferenta de ecart in plus la produsele lor, acceptata si absorbita rapid de piata.Un pariu riscant ! Si totusi,daca exista o inflatie accelerata,e clar ca aceasta este una din solutii pentru a te pune la adapost.Trecerea pe cheltuiala a amortizarii cand ai inflatia "x" este o solutie proasta,ce rost are sa-ti "recuperezi" cat mai repede c/v activelor imobilizate ,cand suma recuperata este diluata rapid de inflatie in viitor?.Trebuie sa accelerezi lichiditatea si nu sa o ingheti intr-un fond.Calculezi amortizarea in viitor cand inflatia este X+1(sau X*2)!.Amortizarile nu sunt recuperari lichide. Intr-o inflatie moderata,principiul prudentei spune altceva! Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Insa,prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii ! In Romania,daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare,(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta activ imobilizat, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In Romania, in practica ,cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! ___________________________________________________________ O scurta monografie contabila - Mijloace fixe. I.Intrarile de mijloace fixe pot fi: -prin cumparare -prin donatii -prin aport in natura la capitalul societatii -prin subventii _______________________ Cumpararea de mijloace fixe: % = 404 21x 4426 _______________________ Amortizare 681x=281x ________________________ II.Exista o problematica mult mai complexa privind iesirile de MF. Modurile de iesire a mijloacelor fixe pot fi: a)prin scoaterea din functiune b)amortizate integral c)amortizate partial d)prin dezmembrare e)prin vinzare f)prin donatii g)prin aport in natura la capitalul altor entitati economice h)prin lipsa la inventar Amortizarile efectuate partial la iesirea MF: a)amortizate partial - neimputabile b)amortizate partial - imputabile _________________________________ -Iesirea mijloacelor fixe prin scoatere din functiune 1.Iesirea mijloacelor fixe amortizate integral: 281x = 21x -Iesirea mijloacelor fixe amortizate partial prin casare si recuperare de materiale: dezmembrare: 6583 = 401 - cheltuieli ocazionate de casarea mijloacelor fixe 3014 = 7583 - piese de schimb recuperate 6811 = 281x - diferenta dintre venituri si cheltuieli -scoaterea din evidenta(scaderea din gestiune): % = 21x - scoaterea efectiva din evidenta 281X 471 Ulterior: 6811 = 471 -Iesirea mijloacelor fixe prin vinzare Vinzarea efectiva: 461 = % 7583 4427 Scoaterea din evidenta a mijlocului fix (scaderea de gestiune) % = 21x 281x 658x- doar daca mijlocul fix nu este amortizat integral -Iesirea mijloacelor fixe prin donatii 6582 = 21x Daca s-a depasit cota legala admisa pentru donatii se inregistreaza TVA colectata 635 = 4427 (numai pentru suma depasirii) -Iesirea mijloacelor fixe prin aport la capitalul social al altor intreprinderi % = 21x - valoarea integrala a mijlocului fix 281x - valoarea amortizata 261/262/263 - titlurile de participare In situatia in care valoarea titlurilor este mai mare decit diferenta dintre valoarea bunului si valoarea amortizata 261/262/263 = 1068/1041 - cu diferenta de mai sus -Iesirea mijloacelor fixe prin lipsuri la inventar Atunci cind lipsa la inventar nu se imputa, iesirea este o simpla scoatere din gestiune. 281x=21x -In cazul imputarii: % = 21x 281x 6583 Imputarea efectiva: 4282„Alte creanţe în legătură cu personalul” = % 7583 cu diferenta ramasa neamortizata 4427

Achizitia de imobilizari din subventii (fonduri nerambursabile)

Subventiile aferente activelor reprezinta subventiile pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Subventiile pot fi primite de la guvern, agentii guvernamentale sau de la alte institutii similare nationale si internationale. Entitatile trebuie sa reflecte distinct: -subventiile guvernamentale; -imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii; -alte sume primite cu caracter de subventii. O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa (nemonetar=sub forma fizica). In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile nu trebuie sa fie inregistrate direct in conturile de capitaluri proprii. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat, la pozitia „Venituri in avans”. -Venitul amanat urmeaza a fi inregistrat in contul de profit si pierdere: a)pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea; b)la casarea activelor; sau c)la cedarea activelor(vanzare,donatie). Atentie incepand cu 2010

Pentru a Nu mai fi cuprinse in Capitaluri proprii,incepand cu 2010, 475 Subvenţii pentru investiţii ,inlocuieste contul 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

4751 Subvenţii guvernamentalepentru investiţii ,inlocuieste 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 4752 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, inlocuieste 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 4753 Donaţii pentru investiţii, inlocuieste 133 Donaţii pentru investiţii 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor, inlocuieste 134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 4758 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii,inlocuieste 138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii

___________________________________________ Exemplul 1. Nota :se foloseste planul de conturi valabil 31.12.2008 Entitatea ABC incaseaza suma de 495.000 lei (echivalentul a 150.000 euro) reprezentand contributie financiara nerambursabila destinata constructiei si dotarii unei hale de productie. Conform proiectului, valoarea obiectivului de investitii este structurata astfel: a)330.000 lei reprezentand contravaloarea halei de productie (echivalentul a 100.000 euro); b)165.000 lei reprezentand contravaloarea echipamentelor necesare dotarii halei de productie, c)echipamente care nu necesita montaj (echivalentul a 50.000 euro). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.Dupa perfectarea tuturor documentelor se obtine subventia (in valuta). 1.1.incasarea sumei reprezentand contributie financiara nerambursabila in contul bancar in valuta al societatii: 5124 „Conturi la banci in valuta” = 131"Subventii pentru investitii” 495.000 lei 2.Societatea are nevoie de numerar in lei,pentru aceasta apeleaza la cumpararea de lei,banca ofera lei numai in conditiile participarii la licitatie interbancara. 2.2.participarea la licitatie pentru conversia in lei a valutei primite: 581 „Viramente interne” =5124 „Conturi la banci in valuta” 150.000 euro(495.000 lei ) -Intarea sumei in lei licitate 5121 „Conturi la banci in lei” =581 „Viramente interne” 495.000 lei _______________________________________ 3.Conform ideii de afacere pentru care s-a obtinut subventia se face: 3.1.achizitia echipamentelor de productie necesare dotarii halei, % = 404 „Furnizori de imobilizari” 165.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 196.350 lei 4426 „TVA deductibila” 31.350 lei 4.Dupa efectuarea lucrarii de construire si receptie finala: 4.1.se trece la receptia lucrarilor executate de antreprenorul general: 212 „Constructii” =404 „Furnizori de imobilizari” 330.000 lei 4426 „TVA deductibila ” = 4427 „TVA colectata” 62.700 lei 5.Societatea detine acum Hala industriala si dotarile cu echipamente de productie,conf contractului la termenul stabilit se procedeaza 5.1.la plata furnizorilor de imobilizari (196.350 lei + 330.000 lei): 404 „Furnizori de imobilizari” =5121 „Conturi la banci in lei” 526.350 lei ______________________________________ Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere. Exemplul 2 La data de 28 iunie 2009, entitatea ABC a achizitionat un utilaj la costul de 80.000 lei, TVA 19%. Pentru achizitia utilajului, entitatea a primit o subventie guvernamentala de 50.000 lei. Durata de utilizare economica este de 4 ani. Ponderea subventiei in totalul costului de achizitie utilaj = 50.000/80.000*100=62.50% Ca urmare a nerespectarii unor conditii impuse de guvern, la data de 01 octombrie 2009 entitatea trebuie sa ramburseze 95% din valoarea subventiei primite. (62.5% *95%)=59.38% Calcul extracontabil: Costul utilajului 80.000 lei * 59.38%=47.500,suma de rambursat(95%). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.inregistrarea achizitiei utilajului, pe baza facturii primite de la furnizor: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 80.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 95.200 lei 4426 „TVA deductibila” 15.200 lei 2.incasarea sumei reprezentand subventia guvernamentala: 5121 „Conturi la banci in lei” = 131 „Subventii pentru investitii” 50.000 lei 3.inregistrarea amortizarii aferente lunii iulie: Amortizare lunara,metoda liniara= 80.000/4ani/12luni Amortizare iulie =1.666.60 lei lei 6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” =2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 1.666,6 lei 4.trecerea subventiei in categoria veniturilor din exploatare: Ponderea subventiei in costul activului (62.50%) = Subventie inregistrata la venituri . Amortizare lunara totala = 1.666.6 lei * 62.50%=1.041.6 amortizare aferenta subventiei pentru investitii ce trebuie trecuta la venituri. 131„Subventii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” 1.041,6 lei Nota: subventia primita nu influenteaza rezultatul (profitul sau pierderea) deoarece initial prin amortizare lunara trecuta la cheltuieli, in totalul ei de 1.666.6 lei este cuprinsa si cota parte din amortizarea provenita din subventie de 1041.6 lei,in acest caz se trece la venituri suma de 1041.6 lei deci: 6811= 2813 1041.6 lei 131=7584 1041.6 lei Se observa ca veniturile egalizeaza cheltuielile cu amortizare,este cat se poate de corect deoarece altfel cheltuiala ar micsora impozitul pe profit! ___________________________________________ NOTA Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii, împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, donaţiilor pentru investiţii, plusurilor de inventar de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii. Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" este un cont de pasiv. În creditul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit cu caracter de subvenţii pentru investiţii 445 = 475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenţii guvernamentale; 2xx=475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. 2xx=475 În debitul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate 475=758 - partea din subvenţia pentru investiţii restituită sau de restituit 475=5121 sau 5124 475= 462 Soldul contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii, netransferate la venituri. ___________________________________ 5.rambursarea a 95% din subventia obtinuta, la data de 1 octombrie 2009: Subventia rambursata = 47.500lei Soldul (credit)contului 131 „Subventii pentru investitii” = 46.875.20lei % = 5121 „Conturi la banci in lei” 47.500 lei 131 „Subventii pentru investitii”46.875.20lei 6588 „Alte cheltuieli de exploatare"624,8 lei

Brian Greene

Va preocupa "acest" univers in care traim?Suntem formati,in ultima instanta,din entitati de energie pura numite "stinguri" sau corzi? Fizicianul Brian Greene explică teoria supercorzilor, ideea că filamente minuscule de energie care vibrează în 11 dimensiuni creează toate particulele şi forţele din univers. Subtitrare in limba romana.

Fluxurile de trezorerie

Urmarirea,planificarea,gestiunea fluxurilor de trezorerie este una din cele mai importante compartimente ale contabilitatii. Cine nu-si "urmareste" banii din propriul portofel? La o prima vedere urmarim Creantele,termenele de incasare versus Datoriile (comerciale,etc),termenele exigibilitatii platii.Insa avem "un prezent" la care trebuie sa-i atasam un "viitor".Avem stocuri?Le vindem intr-un termen rezonabil si incasam numerar? Avem nevoie de noi stocuri,putem face plata?Putem achita salariile?Putem sa ne dezvoltam afacerea printr-o noua investitie? Cu ce achitam?.La toate aceste intrebari,plus altele, ce au in esenta lor incasari/plati ,ne raspunde "Situatia fluxurilor de trezorerie" O entitate prezintă situaţia fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. În contextul întocmirii situatiei privind bilantul: - fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de trezorerie şi echivalente de trezorerie; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investire şi de finanţare. Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investire sau finanţare. Activităţile de investire constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de trezorerie. Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii. Fluxurile de trezorerie exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entităţi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar. Structura exemplificativă a situaţiei fluxurilor de trezorerie întocmită atunci când fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe, este următoarea: Metoda Directa: Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi angajaţi Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor Trezorerie netă din activităţi de exploatare Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie: Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Dobânzi încasate Dividende încasate Trezorerie netă din activităţi de investiţie Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare: Încasări din emisiunea de acţiuni Încasări din împrumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende plătite Trezorerie netă din activităţi de finanţare Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie Trezorerie şi echivalente de trezorerie la Începutul exerciţiului financiar Trezorerie şi echivalentele de trezorerie la sfârşitul exerciţiului financiar Conform metodei directe, sunt evidenţiate clasele principale de încasări şi plăţi. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pot fi prezentate şi conform metodei indirecte, exemplificată în continuare (pentru un exerciţiu financiar): Metoda Indirecta Profit brut Ajustări pentru: Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare Venituri din reluări de provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare Cheltuieli financiare Venituri financiare Cheltuieli privind activele cedate Venituri din vânzarea activelor Variaţia soldurilor conturilor de creanţe comerciale şi alte creanţe din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de stocuri Numerar generat din exploatare Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit _______________________ Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate sau plătite se prezintă separat. Fiecare dintre acestea se clasifică într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. O entitate poate clasifica dobânda plătită, precum şi dobânda şi dividendele încasate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, finanţare şi, respectiv, din investiţie. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare sau exploatare. ________________________________________ Metoda Directa: Conform acestei metode se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare: – încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii; – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri (care se pot estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanţelor comerciale din exerciţiul financiar); – plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile, ct. 601 + 602 – 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afară, cum sunt cele cu energia şi apa, ct. 605 – 7413; cheltuieli privind mărfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestaţiile externe, ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416). Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial, respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar; – plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia soldurilor conturilor necorespunzătoare); – plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691–791, dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de exploatare). b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de imobilizări; – plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situaţiile financiare; – încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi; – avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare: – venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. Se determină pe baza creşterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii. Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt constituite din creşterea împrumutu- rilor şi datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în conturile aferente, veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit şi pierdere; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing. Fluxurile de numerar - total – Numerar la începutul perioadei; – Numerar la finele perioadei. Rezultanta fluxurilor de numerar din activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare reprezintă trezoreria netă. Privind metoda de calcul a fluxurilor de trezorerie IAS 7 recomandă metoda directă, aceasta furnizând informaţii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, iar prin metoda indirectă aceste informaţii nu sunt disponibile. În practică însă, întreprinderile preferă metoda indirectă întrucât are o logică de calcul mai apropiată de formatul raportărilor contabile. Metoda Indirecta: Prin metoda indirectă, pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exerciţiului financiar, sunt efectuate ajustări pentru determinarea fluxului de numerar. Se are în vedere că prin practicarea unei contabilităţi de angajament sunt înregistrate veniturile şi cheltuielile în momentul facturării lor şi nu în momentul încasării sau plăţii, iar în calculul profitului sunt luate în considerare unele elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrări sau ieşiri de numerar din trezorerie, ceea ce face să crească diferenţa dintre mărimea rezultatului realizat şi mărimea numerarului din trezorerie Prin efectuarea ajustărilor se urmăreşte: – eliminarea efectelor contabilităţii de angajament prin luarea în considerare a capitalului de lucru net. Ca atare, din rezultatul exerciţiului se scade variaţia stocurilor (materii prime şi materiale consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărarea de stocuri), variaţia creanţelor (creanţe comerciale şi alte creanţe) şi se adaugă variaţia datoriilor de exploatare (decalajele de plăţi favorabile întreprinderii puse în evidenţă de variaţia soldurilor conturilor corespunzătoare); – eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nemonetare (amortizările şi provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea şi provizioanele constituite şi scăderea veniturilor din reluarea provizioanelor (practic, se adună toate rubricile de ajustări din contul de profit şi pierdere. - ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale; -ajustarea valorii activelor circulante; -ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli; - ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante); – eliminarea acelor elemente de venituri şi cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare.

NOTELE EXPLICATIVE

EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE -Se exemplifică modul de prezentare în notele explicative a informaţiilor cerute de reglementări. Entităţile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiţia prezentării cel puţin a informaţiilor solicitate. Exemple de note explicative: 1. Active imobilizate 2. Provizioane 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situaţia creanţelor şi datoriilor 6. Principii, politici şi metode contabile 7. Participaţii şi surse de finanţare 8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere 9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaţii

Contabilitatea-poveste ca oricare alta?

Incerc sa spun o poveste despre contabilitate folosind termeni si expresii pentru care as fi "impuscat" de catre profesorii mei de la facultate, in piata publica. Dar…sa-i dau drumul la fir... Din ciclul "Contabilitatea pe scurt si pe intelesul tuturor" Fiinta umana,fiinta rationala,a "decupat" din realitatea inconjuratoare obiecte pe care le-a considerat "ale sale" in dorinta incercarii disperate de a supravietui.Intervenind cu timpul asupra acestor obiecte (homo sapiens) le-a dat intrebuintari multiple si noi; de aici geniul uman si-a spus cuvantul,a schimbat unele bunuri cu alte artefacte umane.Acel "ale sale" a devenit ceeace numim astazi patrimoniu;schimbul a ceva de prisos cu ceva ce-i trebuia a devenit astazi piata bunurilor. Patrimoniul propriu s-a dezvoltat la patrimoniul familial,al obstii,al unui stat. Schimbul (piata-cerere si oferta),ca necesitate de supravietuire, a aparut odata cu specializarea muncii : agricultori,pastori,vanatori,mestesugari. Pe langa focul si roata,schimbul de bunuri (piata) este una din marile realizari ale omenirii. In procesul de schimb a aparut si moneda(o alta idee geniala a umanitatii),un substituent al tuturor bunurilor(mafurilor) si de aici masurarea valorii bunurilor printr-o anumita valoare data de o unitate de masura umana...efortul , timpul si necesitatea ca un tot unitar=>valoarea bunului. Valoarea ca masura a bunurilor are la baza efortul(intelectual sau fizic) de a creea bunul si timpul necesar efortului. Omul a inteles sa "cuantifice"(sa masoare) in valoare bunurile sale intru tot unitar numit astazi patrimoniu. Patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor ce apartin unei persoane(sau a unui grup de persoane) in sens fizic cat si in sens de valoare,strict delimitate de alte bunuri. In relatiile interumane de schimb au aparut si reguli ale "jocului".Multe reguli ale "jocului" au fost initial niste cutume ce decurgeau din necesitatea sentimentului certitudinii si al sigurantei,un reflex al instinctului de supravietuire (conservare). Unele cutume s-au transformat cu timpul in legi (cutume scrise,date sub autoritatea celui mai puternic)si mai tarziu,omul, a rafinat aceste legi prin aparitia legilor despre legi (dreptul).Administratorul legilor(statul) era ( si este) o autoritate ce l-a nevoie o impunea sub forma fortei coercitive.Insa,omul nu a dorit impunerea legii sub forma fortei coercitive,ci gasirea ei sub forma de "dreptate si justitie" apeland la un "altul" (o autoritate a autoritatii) numit astazi judecator. Fara reguli nu exista "joc" fie el social,politic,economic,etc. Povestea poate continua,insa vreau aici sa ma rezum numai la partea pe care o numim astazi "economica".Sa revin asupra notiunii de totalitate a bunurilor delimitate de altele ca fiind "ale mele" numita avere sau patrimoniu. Patrimoniului i s-au atasat drepturi (al meu) si obligatii(datorie) (ce este al meu acum si inainte nu era, trebuie sa-l "achit" sau sa-l dau inapoi proprietarului).De aici si notiunile de activ(al meu) si pasiv(datorii),am sa revin...Sigur ca dupa achitare bunul devine numai "al meu"."Achitarea" este acel schimb cu inlocuitorul bunului,moneda ,ceeace se intampla si in zilele noastre. O categorie aparte de comercianti s-a conturat cu trecerea timpului,cei ce detineau si controlau ca marfa,banii(in sensul de moneda) -Bancherii. Cei care au folosit aceste drepturi si obligatii (impuse si controlate de Lege) traduse in a actiona au fost bancherii.Detinatori de bunuri care temporar sau nu erau sub autoritatea lor,acestia trebuia sa faca clar distinctie intre ce este "al meu" si ce este "al lui" si mai ales "cui" i s-a imprumutat. Punerea la dispozitie (temporar) a substituientului de bunuri(Banii) a facut ca piata schimbului sa se amplifice in folosul si in binele oamenilor.Aceasta "punere la dispozitie" se numeste acum "credit" adica a imprumuta. Bancherul,sub autoritatea a legii, a fost "vazut" ca un loc sigur de a pune la adapost o marfa a marfurilor,rara si sigura, "aurul".Bancherul insa a fost obligat de necesitate de a socotii si de a evidentia marfa(aurul) primita spre pastrare. In principal,bancherul trebuia sa tina "minte" separat si in acelasi timp relatia "cui i-am dat" si "cui ii sunt obligat sa-i dau inapoi". Facand abstarctie de bunurile bancherului (in unele cazuri de valoare neglijabila),bancherul a realizat un sistem de evidenta a ceea ce primise spre pastrare si ceea ce imprumutase din aceste bunuri. Se poate cu usurinta vedea dualitatea: averea sa ( bunurile sub controlul lui) si obligatiile sale de a restitui la cerere aceste bunuri (sau echivalent-bani) proprietarilor. Ceea ce numim "avere",a primit o denumire mai cuprinzatoare: ACTIV ;si, ceea ce numim obligatii(datorie) (de a restitui,de a plati) numim PASIV. Acest sistem dual ,activ-pasiv, priveste in oglinda valoarea unui bun(economic).Genialitatea consta din necesitatea in a cunoaste in acelasi timp atat "ce am" cat si "al cui este" care au fost atasate unui bun. Astazi numim bun economic numai acel bun care in viitor ne aduce bani sau se poate schimba in bani,altfel bunul este de uz general sau de consum. Contabilitatea incepe cu formula :avere "ce am" egal "al cui este",datorii. Ce este aceasta "formula"? Nimic alceva decat valoarea unui bun privit in "oglinda"…Cum dincolo de oglinda valoarea unui bun nu creste sau descreste este indubitabil logic ca cele "doua" valori sunt EGALE. Pentru a avea controlul averii sale,bancherul a reformulat: "ce am" egal "ce este al meu"plus"ce este al altuia".(Avere = Capital propriu + datorii) Socotindu-si averea el a introdus valoarea in "formula" si a folosit expresii de genul :Avere=Datorii si mai departe: Imprumuturi+avere=Capital propriu +datorii Asa a aparut contabilitatea…bancherul s-a aplecat asupra modalitatii de tinere a evidentei sale,a rafinat-o,a sistematizat-o si chiar a tinut-o la secret mult timp. Averea=>Activul si Datoriile=>Pasivul reformulare: activul=Capital propriu +datorii(pasivul) Activ,are o conotatie de "miscare" in sensul controlului si folosirii bunurilor detinute;Pasiv,detine o conotatie de "nemiscat'' sau de "neatins" in sensul pastrarii obligatiei(juridice) de a da inapoi bunul ce-l detine sau echivalent in bani, adevaratului proprietar. Cu timpul s-a observat o egalitate ce vine exact din faptul ca valoarea unui bun era tinut in "observatie" concomitent(in oglinda) in cele doua perspective : Activ=Pasiv Trecandu-si si valoarea averii sale la pasiv,ceea ce numim Capital Propriu,ca pe o obligatie fata de sie-si,a obtinut un mod de control asupra evidentei sale:Egalitatea. Egalitatea vine din logica faptului ca nu poti detine o avere mai mare decat propria avere + datorii(daca le ai) Averea(Activul) = Datoria (Pasivul) Averea(Activul) = Datoria fata de sie-si +datoria fata de altii Creante(drepturi de a primii echivalent bani)+bunuri(economice)= Datoria fata de sie-si +datoria fata de altii . de aici incepe contabilitatea... In fapt este valoarea unor bunuri sub aspectul tinerii evidentei "cate si ce valoare"si "ale cui sunt" bunurile. Contul-instrument de evidentiere a miscarii valorii bunurilor. O alta idee geniala a omului consta in a impartii Activul si Pasivul in felii cat mai mici dar urmarind o anumita ratiune ,sub forma contului.Modul in care s-au "taiat" feliile de activ si pasiv a fost semnificatia data feliilor in sensul rationalizarii (grupare in functie de o anumita ratiune).Primele semnificatii au fost:lichide (banii) si nelichide (corpuri );"ale mele" si "ale lor" A inventat un instrument de urmarire in amanunt a miscarii valorii bunurilor numit "cont" si pe care in mod logic la impartit in doua : Intrari si Iesiri (Debit si Credit) iar ceea ce ramanea ca diferenta intre ce intra si ce iesea a numit Sold. (Debit si credit sunt denumiri mai vechi ale partilor contului,usor confundabile cu debitor,creditor(ca persoana),credit ca imprumut,etc) Contul este un "raboj" modern. De multe ori se spune ca "tine cont de faptul...,are in cont multe fapte...,etc",este o extrapolare a notiunii de cont in sensul evidentei unei multimi de entitati similare Bancherul: La activ a numit conturi : Contul: "trezorierul"=cel ce gospodarea banii; Contul: "clientul"=celui care i s-a incredintat o parte din activ sub forma cumpararii,imprumutului; Contul: "gospodarul"=cel care avea grija de bunurile ce nu erau bani. La pasiv a numit: Contul: "capital propriu"= dreptul bancherului de a i se inapoia ca persoana particulara bunurile si banii "bagati" de el in avere si rezultatul lor; Contul: "Datorii"=dreptul altora de a l-i se inapoia sau de a primi in schimb banii si bunurile; sau bani ca parte ce i se cuvine sub forma de taxa pentru efortul Autoritatii. Mai tarziu ,din necesitati de rationalizare si sistematizare a aparut "cifarea" conturilor. Evidenta contabila este de mai multe feluri,functie de anumite criterii la care se face referinta. Exemple:contabilitatea bancilor,contabilitatea bugetara(a statului),contabilitatea comerciala, contabilitatea asigurarilor,etc Se pot enumera contabilitati functie de domeniu: agricol,servicii,etc Am sa ma refer stric la contabilitatea comerciala. Orice persoana (juridica) detine un patrimoniu.Regulile evidentei patrimoniului sunt sistematizate intr-un Plan de Conturi si o suma de tehnici si procedee(metode) specifice,Principii contabile,precum si o lege aferenta(legea contabilitatii). Contabilitatea are procedeele specifice contabilităţii : bilanţul, contul şi balanţa de verificare. Nu va speriati...bilantul este un centralizator al activului si pasivului sistematizat intr-un anume fel,la un anumit moment dat . Orice bilant face o comparatie intre ce am avut la un moment dat si ce am in prezent,comparand rezultatele.O comparatie se poate face si in cazul unor societati cu acelasi profil,intre ele. Bilantul este un fel de "inventar"sitematizat dupa anumite ratiuni, al soldurilor din conturi. (inventar=>constatare empirica a bunurilor si datoriilor). Balanta de verificare este un desfasurator al totalurilor(numite si rulaje) tuturor conturilor folosite la un moment dat,atat a intrarilor(debit) cat si a iesirilor(credit) si exprimarea soldului lor ,dar mai ales un suport al bilantului. Mai greu este de explicat faptul ca aceste conturi apartin activului iar altele pasivului.(nu uitati "feliile" de activ si pasiv descrise mai sus) Notam cu X valoarea unui bun economic Specific dualitatii este faptul ca nu exista "debit fara credit",adica daca un cont se debiteaza(sau se crediteaza)un alt cont se crediteaza(sau se debiteaza),fie conturi de aceeasi parte(activ sau pasiv),fie conturi din cele doua parti(activ si pasiv) Uitati-va in oglinda,daca bagati ceva in buzunar,concomitent si persoana din oglinda face acelasi gest ,dar altfel,dv-stra bagati ceva in buzunarul din stanga si persoana din oglinda in buzunarul din indreapta! Ce stupoare ar fi ca persoana din oglinda sa nu faca nimic,sau sa faca ceva si dv-stra sa nu faceti!!! E ceva demn de filmele horror... De aceea nu exista debit fara credit! Ganditi contabilitatea prin "oglinda" "Miscarile " posibile ale conturilor : Activ +X-X =Pasiv (conturi ce "modifica" activul) Activ = Pasiv +X-X(conturi ce "modifica" pasivul) Activ+X=Pasiv +X (conturi ce modifica patrimoniul) Activ-X=Pasiv -X(conturi ce modifica patrimoniul) La carte spune: - un cont de activ incepe prin a se debita cu existentul precedent si cu cresterile de activ si se crediteaza cu scaderile de activ,prezentand un sold debitor . exemplu: Notam SiD=Sold precedent debitor,SfD =Sold final debitor Intrari Activ =>(SiD +X) - X = Pasiv =>(SiD +X) - X =SfD -se primeste marfa (se mareste activul) si se consemneaza o obligatie de plata a furnizorului de marfa(se maresc obligatiile-pasivul) Debit ct 371 Marfuri = Credit ct.401 Furnizori Activ +X = Pasiv +X -se achita furnizorul de marfa:(scade un element de activ) scad banii si se scade si o obligatie Debit 401 furnizori=Credit 5311 casa Pasiv -X= Activ -X -un cont de pasiv,incepe prin a se credita cu existentul precedent si cu cresterea pasivului si se debiteaza cu scaderile de pasiv,prezinta un sold creditor. Notam SiC=Sold initial creditor,SfC=Sold final creditor Activ = X -(X+SiC)<=Intrari de pasiv =>X-(X+SiC)=SfC Unele conturi se debiteaza prin creditarea altuia in plan vertical(ex.numai cele de activ sau numai cele de pasiv)avand semnificatia ca la activ:un "element" din activ trece de la o stare la alta.(Ex.aici-la activ: materii prime trec la consum in vederea productiei ; Activ+X-X=Pasiv sau la pasiv,stingerea unei datorii prin incorporarea ei la capitalul societatii) Activ=Pasiv-X+X Aceste operatiuni in conturile respective NU modifica valoarea totala a patrimoniului,adica nici nu se "imbogateste" si nici nu "saraceste" persoana in cauza.Se aseamana cu permutarile din matematici. Alte conturi modifica dimeniunea patrimoniului. Exemplu: primirea unui bun si promisiunea de a-l achita. Activ+X=Pasiv+X (371 = 401) -achitarea bunului Pasiv-X= Activ -X (401 = 5311) Valoarea bunului primit in patrimoniu face ca sa ne imbogatim la un moment dat dar si sa ne asumam o noua datorie.Acestea sunt conturi ce modifica pe plan orizontal patrimoniul,adica atat Activul cat si Pasivul ,concomitent ,cu aceeasi valoare. Activ+X=Pasiv+X Ca si in geometrie,unde figurile geometrice sunt trasate dupa anumite principii(totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline)si in contabilitate exista principii fara de care aceasta din urma nu exista.Principiile contabile delimiteaza particularitatile si esenta contabilitatii. Enumar cateva: 1.Principiul dublei reprezentari. 2.Principiul dublei înregistrari . Aceste principii stau la baza contabilitatii în partida dubla. Principiile contabile prevazute explicit în reglementarile contabile din România: 1. Principiul continuitatii activitatii. se bazeaza pe presupunerea ca, într-un viitor previzibil, persoana juridica îsi continua în mod normal activitatea, fara sa intre în starea de faliment, de lichidare sau de reducere sensibila a activitii 2. Principiul permanentei metodelor -acesta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme 3.Independenta exercitiului -independenta exercitiului presupune delimitarea în timp a veniturilor si cheltuielilor (o sa scriu mai tarziu despre ele)fara a se lua în considerare data platilor sau a încasarilor.De regula 365 de zile (anul calendaristic in Romania) Sigur ele sunt mult mai multe,dar ma rezum la atat,arat ca aceste principii exista peste tot in lume in vederea stabilirii unui "limbaj comun"si a unei certitudini,altfel NU vorbim de o contabilitate ci de o evidenta arbitrara,personala a unor bunuri. Cu alte cuvinte nu orice evidenta a bunurilor (economice) constituie o evidenta contabila,chiar daca aplica acelasi metode,tehnici si procedee. Mai pe scurt: ceeace ne arata bilantul contabil este o certitudine dincolo de indoiala,asta le face sa fie comparabile si insumabile pana la nivel de contabilitatea statului. Statul are nevoie de certitudini in actul sau de gospodarire a nevoilor societatii.Aceste certitudini vin din bilant(un bilant al tuturor bilanturilor).Fara bilant,Statul este un orb intr-o padure. Prima carte de contabilitate,in partida dubla, a fost publicata in anul 1494 de catre Luca Paciolo.Acesta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui comerciant, precum si toate afacerile acestuia in ordinea in care s-au produs.Sigur,pana la Paciolo contabilitatea exista de sute si sute de ani. Ps:Domn' Profesor,NU trage .... eu sunt.... Voi contiua...povestea

Fondul comercial - Generalitati

(1) Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. (2) Fondul comercial poate apare în situaţiile financiare anuale individuale numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active şi, după caz, şi de datorii şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni de fuziune. Pentru recunoaştererea în contabilitate a activelor şi datoriilor primite cu ocazia transferului, entităţile trebuie să procedeze la evaluarea de către un evaluator, pentru determinarea valorii individuale a elementelor primite. (3) Fondul comercial generat intern nu se recunoaşte ca activ deoarece nu este o resursă identificabilă (adică nu este separabil şi nici nu decurge din drepturi legale contractuale sau de altă natură) controlată de entitate, care să poată fi evaluată credibil la cost. (4) În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi: a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; b) totuşi, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative.

Imobilizari Necorporale - Generalitati

(1) O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative. (2) O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabil când: a) este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; b) decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii. (3) O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei şi de a restricţiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintro imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate. (4) Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală. Listele de clienţi nu se recunosc ca imobilizări necorporale. (1) O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil. (2) Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplineşte criteriile de recunoaştere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare şi o fază de dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincţia între faza de cercetare şi cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu acel proiect ca şi cum ar fi determinate doar de faza de cercetare. (3) Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaşte. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece în faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există şi că aceasta va genera beneficii economice viitoare. (4) Cercetarea este investigaţia originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice ori tehnice noi. Exemple de activităţi de cercetare sunt: a) activităţile al căror scop este acela de a obţine cunoştinţe noi ; b) identificarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoştinţe; c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; şi d) formularea, elaborarea, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite. - În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizări necorporale; - avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale; şi - imobilizările necorporale în curs de execuţie. Active de natura cheltuielilor de constituire - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii). (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. (2) În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. - Sumele prezentate în bilanţ la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.

Stocuri-Generalitati

Stocuri (1) Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. (2) În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe). Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, ele reprezintă imobilizări. (3) De asemenea, atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcţii destinate vânzării, acesta este înregistrat la stocuri. (1) Atunci când există o modificare a utilizării activului, în sensul că o imobilizare corporală care a fost folosită de proprietar urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. (2) În cazul în care un activ care a fost iniţial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, în funcţie de modul de negociere a contractelor de vânzare a bunurilor ce fac obiectul construcţiei şi vânzării, valoarea terenului se include în valoarea activului construit sau se evidenţiază distinct la stocuri de natura mărfurilor, la valoarea de înregistrare în contabilitate. Dacă terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. (3) În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care initial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia, urmând a fi folosite de entitate pe o perioada îndelungată sau să fie închiriate unor terţi, în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale. Transferul se efectuează la data schimbării destinaţiei, la valoarea la care activele erau înregistrate în contabilitate (reprezentată de cost). (1) În cadrul stocurilor se cuprind: a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii; b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată; c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit; d) materialele de natura obiectelor de inventar; e) produsele, şi anume: - semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor; - produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor; - rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile; f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte; h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. (2) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negocire în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări. (3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare”). (1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor. (2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru: - bunuri vândute în consignaţie; - stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân contabilizate în bilanţul debitorului până la vânzarea lor; - bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în activele cumpărătorului; - bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate având loc; - bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De exemplu, la vânzările cu condiţia de livrare “ex-work”, bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc. (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. (2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure: a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului; b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel: - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare; - bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune; c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii; d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

Recunoaşterea activelor circulante - Generalitati

(1) Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; b) este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării; c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. Toate celelalte active reprezintă active imobilizate. (2) Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. (3) Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. În categoria activelor circulante se cuprind: a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; b) creanţe; c) investiţii pe termen scurt; d) casa şi conturi la bănci.