Monografie completa-Salarii, incepand cu 2010

Din grupa 42 "Personal şi conturi asimilate" fac parte: Contul 421 "Personal - salarii datorate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii etc. Contul 421 "Personal - salarii datorate" este un cont de pasiv. În creditul contului 421 "Personal - salarii datorate" se înregistrează: - salariile şi alte drepturi cuvenite personalului 641=421 În debitul contului 421 "Personal - salarii datorate" se înregistrează: - reţineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate: 425=421 427=421 431x=421 437x=421 428=421 444=421 - valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii 345=421 - drepturi de personal neridicate 426=421 - salariile nete achitate personalului 421=512x 421=531x Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate. Contul 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate. Contul 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" este un cont de pasiv. În creditul contului 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" se înregistrează: - ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum şi alte ajutoare acordate 431=423 645 =423 În debitul contului 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" se înregistrează: - ajutoare materiale achitate (512, 531); 423=512x 423=531x - reţinerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unităţii sau terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj şi impozitul datorat : 423=425 423=427 423=428 423=431x 423=437x 423=444 - ajutoare materiale neridicate 423=426 Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate. Contul 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor acordate personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale. Contul 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit" este un cont de pasiv. În creditul contului 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit" se înregistrează: - sumele repartizate personalului, conform prevederilor legale : 641=424 În debitul contului 424 "Prime reprezentând participarea personalului la profit" se înregistrează: - reţineri reprezentând avansuri, sume datorate unităţii şi terţilor, precum şi alte reţineri datorate : 424=425 424=427 424=428 424=444 - sumele achitate personalului : 424=512x 424=531x - sumele neridicate de personal: 424=426 Soldul contului reprezintă primele acordate din profit, datorate. Contul 425 "Avansuri acordate personalului" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate personalului. Contul 425 "Avansuri acordate personalului" este un cont de activ. În debitul contului 425 "Avansuri acordate personalului" se înregistrează: - avansurile achitate personalului : 425=512x 425=531x În creditul contului 425 "Avansuri acordate personalului" se înregistrează: - sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri acordate: 421=425 424=425 423=425 Soldul contului reprezintă avansurile acordate. Contul 426 "Drepturi de personal neridicate" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. Contul 426 "Drepturi de personal neridicate" este un cont de pasiv. În creditul contului 426 "Drepturi de personal neridicate" se înregistrează: - sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală, prime şi alte drepturi, neridicate în termen: 421=426 423=426 424=426 În debitul contului 426 "Drepturi de personal neridicate" se înregistrează: - sumele achitate personalului 426=512x 426=531x - drepturile de personal neridicate, prescrise potrivit legii (758). 426=758 Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate. Contul 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din salarii, datorate terţilor. Contul 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" este un cont de pasiv. În creditul contului 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" se înregistrează: - sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi : 421=427 423=427 424=427 În debitul contului 427 "Reţineri din salarii datorate terţilor" se înregistrează: - sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau popriri (512, 531). 427=512x 427=531x Soldul contului reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor. Contul 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul. Contul 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" este un cont bifuncţional. În creditul contului 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" se înregistrează: - sumele reţinute personalului reprezentând garanţii : 421=428 - sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar 641=428 - sumele datorate personalului sub formă de ajutoare 641=428 - sumele încasate sau reţinute personalului pentru sumele datorate de acesta 531x=428 512x=428 421=428 423=428 424=428 În debitul contului 428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul" se înregistrează: - sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorie faţă de acesta: 428= 531x - sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite, precum şi sumele achitate de unitate acestuia: 428=706 428=708 428=758 428=4427 428=438 428=512x 428=531x - sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă : 428=5311 - cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal 428=758 428=4427 - valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului : 428=532 - sume reprezentând alte datorii în legătură cu personalul, prescrise sau anulate, potrivit legii: 428=758 - sume reprezentând avansuri nejustificate sau nedecontate până la data bilanţului 428=542 Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele datorate de personal. _____________________________________________________ Din grupa 43 "Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate" fac parte: Contul 431 "Asigurări sociale" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate. Contul 431 "Asigurări sociale" este un cont de pasiv. În creditul contului 431 "Asigurări sociale" se înregistrează: - contribuţia angajatorului la asigurările sociale 645=431x - sume reprezentând contribuţii privind concediile şi alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii : 645=431x - contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate : 645=431x - contribuţia personalului la asigurări sociale : 421=431x 423=431x - contribuţia personalului pentru asigurări sociale de sănătate : 421=431x 423=431x În debitul contului 431 "Asigurări sociale" se înregistrează: - sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate : 431x=5121 - sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale 431x=423 - sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii : 431x=758 Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale. Contul 437 "Ajutor de şomaj" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator, precum şi de personal, potrivit legii. Contul 437 "Ajutor de şomaj" este un cont de pasiv. În creditul contului 437 "Ajutor de şomaj" se înregistrează: - sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj : 645=437x - sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj 421=437x 423=437x În debitul contului 437 "Ajutor de şomaj" se înregistrează: - sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj: 437x=5121 - sume reprezentând datorii privind ajutorul de şomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii: 437x=758 Soldul contului reprezintă ajutorul de şomaj datorat. Contul 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa contribuţiei unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate, a datoriilor de achitat sau a creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum şi a plăţii acestora. Contul 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" este un cont bifuncţional. În creditul contului 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" se înregistrează: - contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative 645=438 - contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate 645=438 - sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului 428=438 - sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relaţia cu bugetul asigurărilor sociale 5121=438 În debitul contului 438 "Alte datorii şi creanţe sociale" se înregistrează: - sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative 438=5121 - sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate 438=5121 - sumele datorate personalului sub formă de ajutoare 438=428 - sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii 438=512x - sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii 438=758 Soldul creditor al contului reprezintă contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale. _____________________________________________________ Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială. În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială" se înregistrează: - sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia socială 645=423 - contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate 645=431x - contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj 645=437x Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului. În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează: - valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului: 641=421 641=424 - drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exerciţiului încheiat 641=428 ____________________________________________________ În creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se înregistrează(printre altele): - sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansuri nejustificate 428=758 - sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii privind asigurările sociale, ajutorul de şomaj,.... şi alte datorii cu bugetul statului 431x=758 437x=758 438=758 A se vedea si : Salarii _____________________________________________________

AJUSTĂRI PENTRU TREZORERIE

Din grupa 59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" fac parte conturile: 591 "Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate"; 595 "Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate"; 596 "Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor"; 598 "Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate".

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare la entităţi afiliate, a obligaţiunilor emise şi răscumpărate, obligaţiunilor şi a altor investiţii financiare şi creanţe asimilate, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, după caz.

Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.

În creditul conturilor din grupa 59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" se înregistrează: - valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, după caz

686=591

686=596

686=598

În debitul conturilor din grupa 59 "Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie" se înregistrează: - sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

591=786

596=786

598=786

Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru pierderile

de valoare, existente la sfârşitul perioadei.

A se vedea si: Ajustari stocuri-Provizioane, incepand cu 2010

" PRODUSE, LUCRĂRI ŞI SERVICII ÎN CURS DE EXECUŢIE"

Din grupa 33 "Produse, lucrări şi servicii în curs de execuţie" fac parte: Contul 331 "Produse în curs de execuţie" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de produse în curs de execuţie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic, respectiv producţia neterminată) existente la sfârşitul perioadei. Contul 331 "Produse în curs de execuţie" este un cont de activ. În debitul contului 331 "Produse în curs de execuţie" se înregistrează: - valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie la sfârşitul perioadei, stabilită pe bază de inventar; 331=711 În creditul contului 331 "Produse în curs de execuţie" se înregistrează: - scăderea din gestiune a valorii produselor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare ; 711=331 Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie o produselor aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei. Contul 332 "Lucrări şi servicii în curs de execuţie" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei. Contul 332 "Lucrări şi servicii în curs de execuţie" este un cont de activ. În debitul contului 332 "Lucrări şi servicii în curs de execuţie" se înregistrează: - valoarea la cost de producţie a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei; 332=712 În creditul contului 332 "Lucrări şi servicii în curs de execuţie" se înregistrează: - scăderea din gestiune a valorii lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare; 712=332 Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei. nota: Incepand cu anul 2010,contul 711"variatia stocurilor" se anuleaza si apar 2 conturi noi: a)711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b)Venituri aferente costurilor lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie Contul 712 " Venituri aferente costurilor lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, precum şi variaţia acestuia. În creditul contului 712 "Venituri aferente costurilor lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie" se înregistrează: - la sfârşitul perioadei costul lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie (332); 332=712 În debitul contului 712 "Venituri aferente costurilor lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie" se înregistrează: - reluarea lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei 712=332

"STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE"

Din grupa 30 "Stocuri de materii şi materiale" fac parte: Contul 301 "Materii prime" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime. Contul 301 "Materii prime" este un cont de activ. În situaţia aplicării inventarului permanent: În debitul contului 301 "Materii prime" se înregistrează: - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţionate de la terţi 301=401 301=408 301=446 301= 321"Materii prime în curs de aprovizionare"; 301=542 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi ; 301=351 301=401 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la entităţi afiliate sau entităţi legate prin interese de participare ; 301=451 301=453 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunităţi ; 301=481 301=482 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al acţionarilor/asociaţilor ; 301=456 - valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materie primă în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente ; 301=341 301=345 301=348 - valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări ; 301=601 301=758 - diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achiziţionate; 301=308 În creditul contului 301 "Materii prime" se înregistrează: - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse ; 601=301 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare ; 371=301 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate unităţii sau subunităţilor; 481=301 482=301 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi ; 351=301 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite prin donaţie ; 658=301 - valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime distruse prin calamităţi 671=301 Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

Datoria

Datoria: este o obligatie curenta a unei întreprinderi, rezultata din evenimente anterioare, a carei stingere se asteapta sa determine o iesire de resurse care încorporeaza beneficii economice ale întreprinderii.

Eveniment angajat: evenimentul care genereaza o obligatie legala sau implicita, astfel încât întreprinderea trebuie sa onoreze obligatia respectiva.

Obligatie legala: este obligatia care rezulta (a) dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); (b) din legislatie;

(c) alt efect al legii.

Obligatie implicita: obligatia care rezulta din actiunile unei întreprinderi în cazul în care: (a) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisa a firmei sau printr-o declaratie suficient de specifica, întreprinderea a indicat partenerilor sai ca îsi asuma anumite responsabilitati; si (b) ca rezultat, întreprinderea a indus partenerilor ideea ca îsi va onora acele responsabilitati.

Obligatie contingenta este: (a) o obligatie posibila, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii;

(b) o obligatie curenta, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, dar care nu este recunoscuta, deoarece: (i) nu este sigur ca vor fi necesare resurse (care sa afecteze beneficiile economice) pentru stingerea acestei obligatii; (ii) valoarea obligatiei nu poate fi evaluata cu suficienta credibilitate.

.

Monografie contabila salarii

Actele Necesare Inregistrarii Contractelor Individuale De Munca In conformitate cu art.8 din Legea nr.130/1999 - modificata si completata - privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca si pct.1 din Procedura de inregistrare a contractelor individuale de munca si modul de tinere a evidentei muncii prestate de salariatii angajatorilor prevazuti la art.8 din Legea nr.130/1999 (.) aprobata prin Ordinul M.M.P.S. nr.747/1999, obligatia inregistrarii contractelor individuale de munca incheiate cu salariatii proprii revine urmatoarelor categorii de angajatori: · a) persoane fizice; · b) societati comerciale cu capital integral privat; · c) asociatii cooperatiste; · d) asociatii familiale; · e) asociatii, fundatii, organizatii sindicale si patronale; · f) orice organizatii care sunt constituite si functioneaza potrivit legii romane. Pentru inregistrarea contractelor individuale de munca la I.T.M.Bucuresti angajatorii prevazuti la art.8 din Legea nr.130/1999 -modificata si completata- se vor adresa sefului de birou al sectorului in raza caruia se afla sediul social al societatii, prezentand un biblioraft care sa cuprinda urmatoarele documente: 1. Actele constitutive ale societatii ( certificatul de inregistrare, actul constitutiv si cererea de inscriere de mentiuni- dupa caz, hotararea judecatoreasca) in copie si in original; *actele originale se vor restitui dupa verificare; 2. Contractul individual de munca incheiat in trei exemplare care trebuie sa contina cel putin clauzele minime prevazute de modelul-cadru al contractului individual de munca aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr.64/2003, modificat si completat prin Ordinul M.M.S.S. nr.76/2003; 3. Carnetul de munca al salariatului care urmeaza a fi incadrat in munca; * in situatia in care salariatul nu a avut intocmit carnet de munca, se vor anexa in copie urmatoarele documente: 1. certificatul de nastere, 2. certificatul de casatorie (daca este cazul), 3. actele de studii 4. declaratie pe proprie raspundere ca nu i s-a mai intocmit pana in prezent carnet de munca; De asemenea, potrivit art.10 din Legea nr.130/1999- modificata si completata- si pct.12 din Procedura de inregistrare a contractelor individuale de munca (.) aprobata prin Ordinul M.M.P.S. nr.747/1999, angajatorii vor opta pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca de catre acestia. In acest sens, angajatorii solicitanti vor depune un dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: 1. Adresa unitatii prin care solicita pastrarea si completarea la sediul sau a carnetelor de munca; 2. Angajamentul unitatii privind indeplinirea conditiilor prevazute de lege conform modelului prezentat in anexa; 3. B.I./C.I.(copie) a persoanei imputernicite sa efectueze activitatea de completare a carnetelor de munca; 4. Dovada raportului juridic cu angajatorul (contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii, incheiata cu prestatorul persoana fizica), copie; 5. Acte de studii (medii sau superioare), dupa caz, copie; 6. Diploma sau certificatul de absolvire a unui curs de pregatire profesionala cu specific resurse umane, acreditat de M.M.S.S.F., dupa caz, copie; 7. Curriculum vitae; 8. Cazier judiciar; 9. Chitanta sau O.P. privind plata taxei de 200 de lei pentru testare. Persoana desemnata sa efectueze activitatea de completare a carnetelor de munca, urmeaza sa se prezinte la testare in cursul lunii in care a solicitat inregistrarea contractelor individuale de munca. In caz contrar, urmeaza sa depuna carnetele de munca ale salariatilor spre pastrare si completare Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti, achitand comisionul de 0.75% din fondul lunar de salarii potrivit art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.130/1999

Monografie contabila privind salariile si ajutoarele materiale datorate 1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salariii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante

___________________________________________________

Calculator Salarii:

http://www.calculatorsalariu.ro/v1/

Inspectoratul Teritorial de Munca al municipiului Bucuresti

http://www.itmbucuresti.ro/

ANOFM

http://www.anofm.ro/

CNPAS

http://www.cnpas.org/portal/media-type/html/language/ro/user/anon/page/contributions.psml/pane/data-107b7e52f9f-10012.po

CASS

http://www.cnas.ro/?id=140

Ajustari stocuri-Provizioane, incepand cu 2010

1.Provizoane =(provizion este o datorie cu o valoare sau exigibilitate incertă) 2.Ajustari de valoare= (valoarea contabila este mai mare decat valoarea recuperabila(la vanzare)) 3.Deprecieri de valoare=(deprecierile constatate reprezintă cheltuieli ale exercitiului curent; exemplu,pentru: -fondul comercial; − imobilizările necorporale în curs; − imobilizările necorporale cu durată de utilizare nedeterminată;) Ajustare de valoare = expresie ce desemneaza aducerea valorii unui post din activul bilantului la valoarea zilei(exemplu,la inventar). Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 39 "AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE" Din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" fac parte conturile: 391 "Ajustări pentru deprecierea materiilor prime"; 392 "Ajustări pentru deprecierea materialelor"; 393 "Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie"; 394 "Ajustări pentru deprecierea produselor"; 395 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi"; 396 "Ajustări pentru deprecierea animalelor"; 397 "Ajustări pentru deprecierea mărfurilor"; 398 "Ajustări pentru deprecierea ambalajelor". Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, producţie în curs de execuţie, produse, animale, mărfuri şi ambalaje, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate. Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv. În creditul conturilor din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează: - valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs, constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustări 681=39X În debitul conturilor din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează: - sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs . 39X=781 Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârşitul perioadei. ___________________________________ PROVIZIOANE Provizion: 1. Fonduri constituite intr-o perioada de gestiune, pe seama cheltuielilor, care au ca scop acoperirii riscurilor si a pierderilor posibile datorita deprecierii bunurilor si a cresterii obligatiilor. 2. Sursa constituita pe seama cheltuielilor, pentru acoperirea unei pierderi sau cheltuieli cu caracter probabil. 3. Post din pasivul bilantului alimentat cu prelevari din castig si destinat acoperirii riscurilor viitoare. Incepand cu 2010 provizioanele sunt: Grupa 15. PROVIZIOANE 151. Provizioane 1511. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P) 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea (P) 1514. Provizioane pentru restructurare (P) 1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P) 1516. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Alte provizioane (P) A se vedea si Standardul International de Contabilitate nr. 37 (IAS 37) - Provizioane, datorii si active contingente. Nota: În situatia în care un tip special de provizion, activ sau datorie contingenta cade sub incidenta altui Standard International de Contabilitate, se vor aplica prevederile acestuia din urma si nu ale IAS 37. De exemplu, anumite tipuri de provizioane se regasesc în Standardele referitoare la: (a) contracte de constructii (a se vedea IAS 11, Contracte de constructii); (b) impozite pe profit (a se vedea IAS 12, Impozitul pe profit); (c) operatiuni de leasing (a se vedea IAS 17, Leasing). Totusi, deoarece IAS 17 nu contine cerinte specifice pentru leasing-urile operationale care devin oneroase, în astfel de cazuri se va proceda la aplicarea prezentului Standard; (d) beneficiile angajatilor (a se vedea IAS 19, Beneficiile angajatilor). (e) contracte de asigurare (a se vedea IFRS 4, Contracte de asigurari). Unele sume considerate ca provizioane pot fi legate de recunoasterea veniturilor, de exemplu, în cazul în care o întreprindere ofera garantii contra unui tarif. Prezentul Standard nu se refera la recunoasterea veniturilor. IAS 18, Venituri din activitati curente, identifica circumstantele în care venitul este recunoscut si furnizeaza recomandari practice în ceea ce priveste aplicarea criteriilor de recunoastere. Prezentul Standard nu modifica cerintele IAS 18. -trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţialeapărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane,precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale; -costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea"). - Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. - Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. - Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. - (1) Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. (2) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. (3) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor. Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat. (4) O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită. În înţelesul prezentelor reglementări: a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă: - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislaţie; sau - din alt efect al legii; b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi. - (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. (2) Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. Spre deosebire de această situaţie, o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de fabrică). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie, ea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion. - (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; c) acţiunile de restructurare; d) pensii şi obligaţii similare; e) impozite; f) prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; şi g) alte provizioane. (2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. - (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii; b) închiderea unor sedii ale entităţii; c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii. (2) În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaşte atât în situaţiile financiare anuale individuale, cât şi în cele consolidate. Ca urmare, trebuie identificată entitatea din grup afectată de restructurare. (3) Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale. (4) O entitate are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea: a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin: - activitatea sau partea de activitate la care se referă; - principalele locaţii afectate de planul de restructurare; - numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, distribuţia şi posturile acestora; - cheltuielile implicate; şi - data de la care se va implementa planul de restructurare; şi b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta. În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens. (5) Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume cele care: - sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi - nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii entităţii. Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de: - recalificarea sau mutarea personalului permanent; - marketing; sau - investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie. Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanţului. - (1) Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de vârsta, vehimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul entităţii. (2) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase până la pensie, atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp. - Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. - (1) Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" includ provizioane constituite pentru: - beneficiile plătite angajaţilor pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii; - alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii; - cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător; - obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc. (2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative. - În cazul în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligaţie contractuală de a întreţine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată concedentului la sfârşitul acordului de serviciu, drept obligaţii de îndeplint ca o condiţie a licenţei primite, aceste obligaţii contractuale de a întreţine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion şi se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii care ar fi cerută pentru a deconta obligaţia actuală la data bilanţului. - (1) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. (2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. - (1) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment. (2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de resurse de aceeaşi valoare, dar care apar mai târziu. Actualizarea povizioanelor se efectuează, de regulă, de către persoane specializate. - (1) Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion. (2) Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. - (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. (2) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. (3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă Notele Explicative - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informaţii se prezintă în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar. _______________________________ CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor __________ VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ20 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

Profesiuni liberale-entitati profesionale

În ultimele luni s-a observat o migrare masivă a întreprinzătorilor privaţi către una dintre cele trei forme de organizare ca persoane fizice, prevăzute de OUG nr. 44/2008, mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal, deoarece pot funcţiona cu o contabilitate în partidă simplă, nu plătesc impozit forfetar şi li se aplică doar o cotă de 16% la venitul impozabil. În acelaşi timp, întreprinderea este înregistrată fiscal şi poate emite facturi. În plus, anul acesta, mulţi angajatori şi-au „încurajat” salariaţii să se înregistreze ca Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau Întreprinderi Individuale (II) pentru a scăpa de plata impozitelor aferente salariilor, de raportările fiscale de la sfârşit de an şi chiar de obligaţiile privind protecţia şi securitatea muncii. Profesiuni liberale-venituri liberale vs entitati profesionale-venituri profesionale. Exista o intreaga polemica pe marginea asemanarii pana la confuzie a celor doua forme de exercitare a unei profesii. Sa incercam sa definim termenii: 1.Profesiunea liberala asa cum este ea definita de Uniunea Europeana „acele profesii care sunt exercitate pe baza unor calificari profesionale relevante, cu titlu personal, avand propria lor responsabilitate si de o maniera profesionala independenta, oferind servicii intelectuale si conceptuale în interesul clientilor si al publicului”. Nota: se observa ca aceste profesii NU sunt legate de exercitarea in cadrul unui "CORP". Definitia (?) in Wikipedia (?) este "Profesie liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber-profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.", adica un "CORP" Se poate pune semnul egalitatii între profesionistii liberali si liber-profesionisti? Se observa usor diferenta acel "in mod obligatoriu"...care este in totala contradictie cu sensul acestei profesii.Mai ales ca o conditie de a fi profesia liberala este data de UE "...de o maniera profesionala independenta" Legislatia romaneasca lasa totul intr-o ceata deasa si groasa,multumindu-se cu definitii privind contribuabilul la taxe si impozite.Din punct de vedere juridic, în Romania nu exista înca un act normativ care sa defineasca în mod clar profesiile liberale si sa stabileasca criteriile pe baza carora o profesie poate sa fie considerata sau nu ca fiind liberala. Putem vorbi astfel despre: a) profesii liberale înfiintate în baza unor legi speciale aprobate de Parlament: avocati, notari publici, auditori financiari, executori judecatoresti, experti contabili si contabili autorizati, practicieni în reorganizare si lichidare, medici, medici stomatologi, medici veterinari, farmacisti, psihologi si asistenti medicali; b) profesii liberale înfiintate în baza unei Ordonantei de Guvern privind asociatiile si fundatiile (nr. 26/2000): evaluatori, experti tehnici si jurnalisti; c)profesii liberale incluse sub denumirea de „profesii reglementate” în textul Legii nr. 200/2004 privind "Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania": restauratori de monumente istorice, ghizi de turism, consultanti în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere, profesori din învatamantul preuniversitar si superior. O alta problema destul de serioasa o constituie încercarile de subordonare a corpurilor profesionale, care sunt potrivit legii non-guvernamentale, apolitice si cu functionare autonoma, unor organisme guvernamentale,cat si incarcarile corpurilor profesionale de a confisca "meserii" liberale,pe principiul "cine nu e cu noi,nu exista!" Prin dreptul la libera asociere au aparut si diferite asociatii,case,cabinete,etc, avand in componenta exclusiv profesionistii liberali care insa au dreptul sa angajeze personal auxiliar(de alta profesie),secretara,sofer,contabil,etc. _________________________________________ Dupa 1989,in Romania a aparut libera initiativa.Pe baza ei s-au pus bazele unor afaceri in seama unor profesii:ceasornicar,bijutier,cismar,croitor,etc.Cu timpul "apele"s-au despartit odata cu aparitia Legii 31/1990 a societatilor comerciale. Micul intreprinzator a avut posibilitatea in a-si exercita in continuare meseria in forme stabilitae de lege: 1.PFA=persoana fizica autorizata ( acolo unde se cere o calificare in domeniu) Nota:Ce aduce cu adevarat nou OUG 44/2008 este o noua forma de organizare a activitatii independente, si anume intreprinderea individuala. Singura diferenta notabila intre PFA si intreprinderea individuala este posibilitatea acesteia din urma de a avea salariati, inclusiv pentru activitatea pentru care este autorizata. In rest, putem pune linistiti semnul de egalitate intre PFA si intreprinderea individuala. In acest context, calitatea de PFA va incepe, probabil, sa-si piarda din popularitate. In orice caz este greu de explicat coexistenta celor doua forme atat de asemanatoare de organizare. 2.PFI=perosana fizica independenta (PFI din cate stiu este inlocuitorul contrectelor de presari servicii... Nu se impune o taxa pe venit ca la PFA, ci se plateste 16% de beneficiar.Dar am auzit ca se poate sa se retina 10 % de"beneficiar" si restul de 6% sa plateasca colaboratorul) 3.II-intreprindere individuala Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.Membrii familiei-posesori ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinderilor individuale este reglementat de prezenta şi de legislaţia civilă.Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)[Art.14 pct.3 al. 2 introdus prin L757/27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] 4.IF=intreprindere familiala Intreprindere familiala.Intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. 5.AF=asociatie familiala Asociatia familiala este constituita la initiativa unei persoane fizice si este constituita din membri de familie ai acestuia. Pot desfasura activitati economice in cadrul asociatilor familiale, persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii prevazute expres de art. 5 alin 1 din Legea 388/2004: asociatia sa fie constituita din membri ai familiei. Sunt potrivit art 2 alin 2 din lege, membri ai familiei: sotul, sotia, copii acestora care au implinit varsta de 16 ani, la data autorizarii asociatiei familiale, precum si rudele acestora pana la gradul 4 inclusiv. Indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul, sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii contra incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata. Toate aceste forme au fost cuprinse si reglementate in Legea 44/2008. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).[Art.14 pct.1 al. 2 introdus prin L757/27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] _______________________ Si unde apare confuzia? Persoanele care doresc să înceapă o mică afacere sau cele care desfăşoară activităţi independente, precum avocaţii, experţii contabili, medicii sau taximetriştii se pot autoriza ca Persoane Fizice Autorizate (PFA). Avantajul funcţionării unei PFA este acela că până în limita unui venit de 35.000 de euro nu se plăteşte TVA. O PFA desfăşoară activităţi pe baza unui contract de prestări servicii, îşi plăteşte impozitele şi contribuţiile şi îşi ţine singură contabilitatea. ____________________________________________ Legea 571/2003 privind Codul Fiscal incearca o reglementare a contribuabililor . Se vorbeste de „profesii libere sau liberale” doar în cadrul actelor normative cu caracter fiscal, cu alte cuvinte reprezentand o categorie de contribuabili. Se rezuma insa la termenii numiti "venituri profesionale" si "venituri din profesii liberale" Fiscul opereaza cu : a)Norma de venit. b)Declaratia privind venitul anticipat. (vezi si art.55,alin(1);art.46,alin(1)-(4);art.71,din L.571/2003,C.F.) Reaminitim cateva avantaje vs Societate Comerciala: 1. Organizarea contabilitatii in partida simpla (completarea doar a registrului jurnal si a registrului inventar). Nu se intocmeste bilant. 2. Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii desfasurate la data incasarii respectiv platii (si nu la data intocmirii documentelor, cum este cazul contabilitatii in partida dubla). 3. Posibilitatea intreprinzatorului persoana fizica de a folosi banii incasati fara alte formalitati (nu este necesar sa se astepte sfarsitul anului pentru a se distribui dividende). 4. In cazul in care desfasoara activitatea fara salariati si se incadreaza intr-un anumit domeniu de activitate stabilit prin lege, intreprinzatorul persoana fizica poate opta pentru impozitarea pe baza de norma de venit, care este o forma simplificata de impozitare. In loc de concluzie: Conform OUG nr. 44/2008, formele de desfăşurare a activităţilor economice în mod independent şi-au schimbat denumirea din Persoane Fizice (PF), respectiv Asociaţii Familiale (AF) în: - Persoană Fizică Autorizată (PFA) - Întreprindere Individuală (II) - Întreprindere Familială (IF) Cele trei categorii de întreprinzători pot avea orice obiect de activitate cuprins în codul CAEN, mai puţin cele interzise prin legi speciale. Termenul până la care persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate până la intrarea în vigoare a OUG 44/2008, trebuie să decidă dacă vor lucra ca II, PFA sau IF, sub sancţiunea radierii, a fost extins cu un an, până la 25 aprilie 2010, din cauza numărului mic de entităţi care s-au conformat acestei obligaţii. Un avantaj în comparaţie cu SRL-urile este dat de costurile mai reduse de înfiinţare, pentru cele trei forme de organizare prevăzute de OG 44/2008, care se cifrează la aproximativ 300 RON. Niciuna dintre aceste forme nu dobândeşte personalitate juridică, iar răspunderea este personală. Întreprinzătorii individuali se înscriu la Registrul Comerţului Odată cu adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, procedura de înregistrare a întreprinzătorilor individuali a fost preluată în întregime de către Registrul Comerţului, cei interesaţi nemaifiind obligaţi să se înscrie la ghişeele primăriilor. Aceştia pot solicita înregistrarea , în trei zile de la depunerea tuturor actelor necesare, putând obţine, cel puţin teoretic, mult-doritul „Certificat de înregistrare”. „Acesta conţine codul unic de înregistrare şi constituie documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă”. Deosebirile dintre II, PFA şi IF Toate cele trei forme de organizare au aceleaşi principii de funcţionare, însă Întreprinderea Individuală beneficiază de o serie de avantaje spre deosebire de Persoana Fizică Autorizată şi Întreprinderea Familială. Unul dintre avantajele unei Întreprinderi Individuale, în comparaţie cu PFA sau IF, este că, în eventualitatea extinderii şi dezvoltării afacerii, se poate angaja personal. De asemenea, poate avea relaţii comerciale cu alte Întreprinderi Individuale , PFA şi IF, precum şi cu orice persoană juridică. O altă diferenţă majoră este aceea că Întreprinderea Individuală poate avea mai multe domenii de activitate pe când PFA şi IF doar activitatea pentru care s-au autorizat. De asemenea, Întreprinderea Individuală şi membrii IF pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane cu care colaborează pentru efectuarea unei activităţi economice. Însă, spre deosebire de Întreprinderea Individuală , în Întreprinderea Familială nu pot exista angajaţi, aceasta fiind constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii, până la gradul IV de rudenie. Din pv fiscal: Persoanele care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real vor organiza contabilitatea în partidă simplă conform Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004. PFA, II şi IF pot ţine contabilitatea în partidă simplă, achiziţionând în acest sens, de la orice librărie, un Registru jurnal de încasări şi plăţi. Aici, se înscriu, în ordine cronologică, toate veniturile şi cheltuielile, dintr-un an. La sfârşitul anului, îşi încheie exerciţiul financiar prin stabilirea venitului brut total (încasări) şi a cheltuielilor aferente veniturilor realizate (plăţi). La venitul impozabil rezultat se aplică o cotă de impozitare unică de 16%, obţinându-se astfel suma impozitului de plată datorat statului.Un astfel de întreprinzător privat mai trebuie să deţină un Registru inventar, cu toate mijloacele fixe numite şi active mobilizate, precum autoturism, computer şi alte aparate pe care le utilizează în desfăşurarea activităţii. De asemenea, mai trebuie să existe un registru unic de control, în care reprezentanţii organelor cu atribuţii de control, îşi notează concluziile rezultate în urma verificărilor. Nota: În termen de 15 zile de la obţinerea certificatului de înregistrare, persoanele fizice trebuie să se prezinte la Fisc, pentru declararea opţiunii privind modul de impozitare (în sistem real sau la normă de venit) şi pentru depunerea Declaraţiei 220, referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul respectiv. În cursul unui an, contribuabilii plătesc 4 tranşe trimestriale de impozit anticipat stabilit de organul fiscal, urmând ca până pe data de 15 mai a anului următor să depună Declaraţia 200 cu veniturile şi cheltuielile efectiv realizate. _____________________________ Nota: 1.In functie de norma de venit se calculaza impozitul pe venit si contributia la sanatate. Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit. De asemenea reduce norma cu 40-50% daca in paralel sunteti angajat la alta societate cu norma intreaga in baza unui contract de munca! 2.Contributia la pensii se calculeaza in functie de o baza stabilita de fiecare PFA in parte. Baza lunară de calcul a contribuţiei la fondul de pensii este minim SALARIUL MEDIU BRUT/4 . (ex:anul 2009,baza =423.25 lei,cota=27.5%/ianuarie si 31.3% pentru februarie-decembrie) Daca esti angajat cu norma intreaga nu mai platesti contributia la pensii! 3.Ajutorul de somaj este optional. Se plateste lunar 3,5% din minim salariu minim pe economie. 4.Contributia la sanatate(CASS)=5.5% din Norma. (Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5, care se aplica asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar) De la 1 Ianuarie 2009 salariul minim pe economie este de 600RON.

Garantii gestionare

La constituirea unei gestiuni si numirea unui gestionar in vederea asigurarii integritatii gestiunii se pune problema dezdaunarii ,din vina gestionarului ,a pagubelor produse din vina acestuia. 1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Ce este Auditul statutar

Auditul statutar In Monitorul oficial nr. 481 / 2008 a fost publicata OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate care aduce o serie de modificari activitatii de audit. Odata cu intrarea in vigoare a OUG 90 / 2008 toate referirile la "audit financiar" existente in legislatia emisa anterior se vor citi ca referiri la "audit statutar". In mod corespunzator, persoanele care au dobandit calitatea de auditor financiar si care sunt autorizate pentru exercitatea acestei profesii in conditiile prevazute de OUG 75 / 1999, republicata, cu modificarile ulterioare, sunt considerate ca fiind auditori statutari, respectiv firme de audit aprobati/autorizati (aprobate/autorizate) in conditiile OUG 90 / 2008. Prin titlul II al acestei ordonante se infiinteaza Consiliului pentru Supravegherea Publica a Activitatii de Audit Statutar (denumit in continuare Consiliu) care va fi autoritatea competenta in domeniul supravegherii publice a auditului statutar, potrivit principiilor cuprinse in Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European si a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale si al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE si 83/349/CEE si de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului. Prin actul de infiintare i se atribuie Consiliului urmatoarele obiective: * supravegherea publica a activitatii de audit statutar, potrivit cerintelor directivelor europene in domeniu * stabilirea planului strategic cu privire la activitatea de supraveghere publica a activitatii de audit statutar * monitorizarea si coordonarea procesului de aplicare in Romania a ISA si a Codului etic * promovarea si urmarirea cresterii increderii publice in activitatea de audit statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate * realizarea cooperarii si comunicarii cu organismele internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice si cu alte organisme de profil implicate in procesul de elaborare si implementare a standardelor specifice domeniului auditului statutar, precum si crearea cadrului corespunzator pentru a raspunde solicitarilor acestora * reprezentarea Romaniei, alaturi de organizatiile profesionale, in cadrul organismelor internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice, prin participarea personalului de specialitate la reuniunile acestor organisme * elaborarea propunerilor catre Guvern, cu privire la modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului * transmiterea de informari si raspunsuri, la solicitarile Comisiei Europene, in ceea ce priveste profesia de audit statutar si supravegherea publica la nivel national a activitatii de audit statutar. Consiliul va fi de asemenea responsabil cu supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit. Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin Regulamentul intern de organizare si functionare, are urmatoarele atributii: * supravegheaza, conform planului anual stabilit, controlul de calitate in domeniul auditului statutar * monitorizeaza modul in care cadrul legal romanesc corespunde masurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independenta auditorilor statutari * incheie acorduri de cooperare cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene in domeniul supravegherii publice a activitatii de audit statutar * furnizeaza Guvernului si institutiilor statului informatii referitoare la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, precum si informatii cu privire la adoptarea si implementarea in Romania a ISA * perfectioneaza permanent cadrul general, aproba directiile si metodele cu privire la inspectiile periodice efectuate in cadrul acestor sisteme si asigura implementarea corespunzatoare a acestora de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania (denumita in continuare Camera), potrivit cerintelor referitoare la sistemele de asigurare a calitatii activitatii de audit * ia masuri pentru efectuarea adecvata a inspectiilor si urmareste rezultatele acestora * monitorizeaza activitatea Camerei cu privire la autorizarea auditorilor statutari si a firmelor de audit, precum si cu privire la Registrul public * avizeaza normele si reglementarile elaborate de Camera privind activitatea de audit statutar * emite norme si reglementari proprii cu privire la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, in conditiile prevazute de Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * monitorizeaza pregatirea continua a auditorilor statutari * conduce investigatii proprii referitoare la auditorii statutari si firmele de audit si adopta masurile necesare in urma constatarilor * analizeaza raportul anual elaborat si transmis de Camera, cu privire la activitatea de control al calitatii si, daca este cazul, obliga Camera sa ia masurile care se impun. Consiliul va fi condus de catre Consiliului superior al Consiliului in care sunt reprezentanti desemnati de institutiile cu atributii de reglementare in domeniul contabilitatii, respectiv Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ministerul Justitiei, de organismele profesionale in domeniu, precum si reprezentanti ai mediului universitar de profil si ai mediului de afaceri din Romania. Consiliul superior are urmatoarele atributii: * stabileste aria activitatilor curente ale departamentelor de specialitate si ia masurile necesare pentru asigurarea unei inalte calitati a activitatii acestora * aproba planurile anuale de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, puse in practica prin departamentele de specialitate * aproba raportul prezentat Consiliului de catre directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele inregistrate in activitatea desfasurata de acestea si revizuieste planurile de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, daca este necesar * aproba criteriile si regulile pentru angajarea si salarizarea personalului in departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel incat sa nu existe incompatibilitati si conflicte de interese, si urmareste aplicarea corespunzatoare a acestora * aproba Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * numeste presedintele Comisiei de disciplina ales dintre membrii acesteia, la propunerea acestora * aproba Regulamentul intern al Comisiei de disciplina * urmareste asigurarea transparentei fata de publicul interesat a rezultatelor activitatii de monitorizare si supraveghere publica, in scopul imbunatatirii activitatii de audit, prin publicarea raportului anual de activitate a Consiliului, precum si a altor informatii de interes public * informeaza Guvernul cu privire la activitatea desfasurata, prin raportul anual referitor la activitatea Consiliului, sau la solicitarea acestor institutii * aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Consiliului * analizeaza si aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat * urmareste indeplinirea oricaror atributii in domeniu, care decurg din OUG 90 / 2008. Finantarea Consiliului se asigura astfel: * 40% din totalul chetuielilor, de la bugetul de stat * 60% din totalul cheltuielilor, din contributiile institutiilor reprezentate in Consiliu Potrivit acestei ordonante de urgenta in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare se vor modifica si completa corespunzator OUG nr. 75 / 1999 privind activitatea de audit financiar, precum si celelalte acte normative referitoare la activitatea de audit. Act normativ studiat in acest articol: 1. OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate

Continut minimal al chitantei

Continut minimal : chitanta unele precizari din ordin 3512/2008 privind documentele financiar contabile , referitor la modul de intocmire al chitantei : Continutul minimal al formularului: a. denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul; b. denumirea, numãrul si data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; c. numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezintã acestea sau, dupã caz, denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul persoanei juridice; d. suma in cifre si litere; e. semnãtura casierului.

constituirea capitalului social

1. Subscrierea capital social 456 = 1011 2. Varsarea capitalului social de asociati/actionari    %     = 456 205, 208 211, 212, 213, 214, 231,233 261, 262, 263, 265 301, 302, 303, 361, 371, 381 5311, 5121 3. Constituirea capitalului social subscris varsat 1011 = 1012 4. Intarziere depunere a aportului la capitalul social de asociati/actionari 456 = 758 cu valoarea despagubirii 5. Retragere asociati/actionari inainte de constituirea societatii 1011 = 456 6.Retragerea capitalului social in vederea procurarii de active 2xx,3xx = 5121

Butterfly effect

Efectele marginalitatii unei vecinatati a unei entitati din afara unui sistemului economic poate duce cu timpul la raspunsuri contadictorii a sistemului economic.Acest efect este numit "efectul fluturelui".Se spune ca aceasta criza financiara a fost declansata prin faptul ca un domn important din sistemul bancar englez nu a raspuns la telefonul sau celular !. Vi se pare curios?Imposibil? O scurtă introducere în teoria haosului. Despre efectul fluture şi fractali. Are titrare in limba romana.

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Reevaluarea imobilizarilor corporale

In ordinul 1752 / 2005 - pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute normele de reevaluare a imobilizarilor corporale. Conform ordinului 1752 / 2005 entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.

Amortizarea

Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

(Totusi evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare, aceste evaluari efectuandu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Aceasta operatiune de reevaluare este obligatoriu a fi prezentata in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.)

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international, in speta evaluatori membrii A.N.E.V.A.R..

In cazul in care se realizeaza reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice sau

b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

Ca principiu general elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Acest lucru este cerut si in cazul reevaluarilor facute pentru incadrarea cladirilor in cotele mai favorabile de impozite locale pe cladiri.

Astfel daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati: terenuri cladiri masini si echipamente nave aeronave etc.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.

Piata activa

Ordinul 1752 / 2005 defineste piata activa ca o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) elementele comercializate sunt omogene b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati si c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.

In cazul in care entitatea efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve". Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.

In nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale entitatile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:

* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar

* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar * sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare

* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

Un lucru deosebit de important este este ca surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Din punct de vedere fiscal

daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: * ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau

* ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Ca obligatie a entitatiilor care au efectuat o reevaluare, ordinul 1752 / 2005 instituie ca nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. Act normativ studiat in acest articol: 1. OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

Recunoasterea initiala a unui instrument financiar

Recunoasterea initiala .O societate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar(a) in bilant atunci si numai atunci cind aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului. Ca o consecinta a principiului enuntat in paragraful precedent, o intreprindere recunoaste in bilantul sau ca active sau datorii toate drepturile si obligatiile contractuale rezultind din instrumente derivate. Cele ce urmeaza constituie exemple ale modului de aplicare a principiului recunoasterii initiale. a. creantele si datoriile neconditionate sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind intreprinderea devine parte in contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau are obligatia legala de a plati;

b. activele ce urmeaza a fi achizitionate si datoriile ce urmeaza sa apara ca rezultat al unui angajament ferm de a cumpara bunuri sau servicii nu sunt recunoscute pina in momentul in care cel putin una dintre parti actioneaza conform contractului, astfel incit fie are dreptul de a primi un activ, fie este obligata sa livreze un activ. De exemplu, o intreprindere ce primeste o comanda ferma nu recunoaste un activ (iar intreprinderea ce lanseaza comanda nu recunoaste o datorie) in momentul angajamentului, ci se amina recunoasterea pina cind marfurile comandate sunt incarcate, livrate sau serviciile sunt prestate;

c. in contrast cu punctul (b) de mai sus, un contract la termen (forward) – un angajament de a cumpara sau a vinde un anumit instrument financiar sau o anumita marfa ce face obiectul acestui Standard la o data viitoare si la un pret specificat – este recunoscut ca un activ sau ca o datorie la data angajamentului si nu asteapta pina la data inchiderii pozitiei care este data la care tranzactia are efectiv loc.

Atunci cind o intreprindere devine parte intr-un contract la termen (forward), valorile juste ale dreptului si ale obligatiei sunt adesea egale, astfel ca valoarea justa neta a contractului la termen (forward) este zero si numai valoarea justa neta a dreptului sau obligatiei este recunoscuta ca activ sau datorie.

Totusi, fiecare parte este expusa riscului modificarii pretului prevazut in contract.

Astfel, un contract la termen (forward) satisface cerintele principiului recunoasterii prevazut in paragraful 27, atit din perspectiva cumparatorului, cit si a vinzatorului, in momentul la care intreprinderile devin parti contractante, chiar daca valoarea neta justa poate fi zero la data respectiva.

Valoarea justa a contractului poate deveni un activ net sau o datorie neta in viitor in functie de, printre altele, valoarea timp a banilor si valoarea instrumentului de baza sau a marfurilor ce sunt subiect al contractului la termen (forward).

d. Optiunile financiare sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind detinatorul sau vinzatorul (emitentul) devine parte contractanta; si

e. Tranzactiile futures planificate (oricare ar fi gradul lor de probabilitate) nu constituie active si datorii ale unei intreprinderi in masura in care aceasta, la data raportarii financiare, nu este inca la un contract ce necesita primirea sau livrarea in viitor a activelor ce apar din tranzactiile futures.

a) Metoda dobinzii efective reprezinta o metoda de calculare a amortizarii, utilizind rata efectiva a dobinzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dobinzii reprezinta rata care actualizeaza exact fluxul preconizat al platilor de numerar din viitor, la valoarea curenta de inregistrare a activului financiar sau a datoriei financiare, pe parcursul perioadei, pina la scadenta sau pina la urmatoarea data de restabilire a pretului, in functie de piata. Acest calcul trebuie sa includa toate comisioanele si punctele de baza platite sau incasate de partile participante la contract.

Rata efectiva a dobinzii reprezinta uneori nivelul randamentului la scadenta sau la urmatoarea data de rentabilire a pretului si reprezinta rata interna de rentabilitate a activului financiar sau a datoriei financiare pentru perioada respectiva (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente, paragraful 31 si IAS 32, paragraful 61).

Rata efectiva a dobinzii se ia in calculul valorii actualizate a unui instrument financiar, pentru inregistrarea acestuia astfel : Valoarea actualizata = rata dobanzii fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii pina la data reevaluarii scadentei. -in cazul instrumentelor financiare inregistrate la costul amortizatdepreciat rata efectiva este o rata istorica, iar in cazul instrumentelor financiare inregistrate la valoarea justa sau cele cu o rata fluctuanta a dobinzii este o rata curenta de piata. b) Costurile de tranzactionare includ onorariile si comisioanele agentilor, consultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii pentru agentiile de reglementare si burse, precum si taxe si cheltuieli pentru transfer. Costurile de tranzactionare reprezinta costuri marginale direct imputabile achizitionarii sau iesirii unui activ financiar sau a unei datorii financiare. c) Un angajament ferm este un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data sau la mai multe date viitoare specificate. d) Controlul asupra unui activ reprezinta capacitatea de a obtine beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv