sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Monografie contabila salarii

Actele Necesare Inregistrarii Contractelor Individuale De Munca In conformitate cu art.8 din Legea nr.130/1999 - modificata si completata - privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca si pct.1 din Procedura de inregistrare a contractelor individuale de munca si modul de tinere a evidentei muncii prestate de salariatii angajatorilor prevazuti la art.8 din Legea nr.130/1999 (.) aprobata prin Ordinul M.M.P.S. nr.747/1999, obligatia inregistrarii contractelor individuale de munca incheiate cu salariatii proprii revine urmatoarelor categorii de angajatori: · a) persoane fizice; · b) societati comerciale cu capital integral privat; · c) asociatii cooperatiste; · d) asociatii familiale; · e) asociatii, fundatii, organizatii sindicale si patronale; · f) orice organizatii care sunt constituite si functioneaza potrivit legii romane. Pentru inregistrarea contractelor individuale de munca la I.T.M.Bucuresti angajatorii prevazuti la art.8 din Legea nr.130/1999 -modificata si completata- se vor adresa sefului de birou al sectorului in raza caruia se afla sediul social al societatii, prezentand un biblioraft care sa cuprinda urmatoarele documente: 1. Actele constitutive ale societatii ( certificatul de inregistrare, actul constitutiv si cererea de inscriere de mentiuni- dupa caz, hotararea judecatoreasca) in copie si in original; *actele originale se vor restitui dupa verificare; 2. Contractul individual de munca incheiat in trei exemplare care trebuie sa contina cel putin clauzele minime prevazute de modelul-cadru al contractului individual de munca aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr.64/2003, modificat si completat prin Ordinul M.M.S.S. nr.76/2003; 3. Carnetul de munca al salariatului care urmeaza a fi incadrat in munca; * in situatia in care salariatul nu a avut intocmit carnet de munca, se vor anexa in copie urmatoarele documente: 1. certificatul de nastere, 2. certificatul de casatorie (daca este cazul), 3. actele de studii 4. declaratie pe proprie raspundere ca nu i s-a mai intocmit pana in prezent carnet de munca; De asemenea, potrivit art.10 din Legea nr.130/1999- modificata si completata- si pct.12 din Procedura de inregistrare a contractelor individuale de munca (.) aprobata prin Ordinul M.M.P.S. nr.747/1999, angajatorii vor opta pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca de catre acestia. In acest sens, angajatorii solicitanti vor depune un dosar care sa cuprinda urmatoarele documente: 1. Adresa unitatii prin care solicita pastrarea si completarea la sediul sau a carnetelor de munca; 2. Angajamentul unitatii privind indeplinirea conditiilor prevazute de lege conform modelului prezentat in anexa; 3. B.I./C.I.(copie) a persoanei imputernicite sa efectueze activitatea de completare a carnetelor de munca; 4. Dovada raportului juridic cu angajatorul (contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii, incheiata cu prestatorul persoana fizica), copie; 5. Acte de studii (medii sau superioare), dupa caz, copie; 6. Diploma sau certificatul de absolvire a unui curs de pregatire profesionala cu specific resurse umane, acreditat de M.M.S.S.F., dupa caz, copie; 7. Curriculum vitae; 8. Cazier judiciar; 9. Chitanta sau O.P. privind plata taxei de 200 de lei pentru testare. Persoana desemnata sa efectueze activitatea de completare a carnetelor de munca, urmeaza sa se prezinte la testare in cursul lunii in care a solicitat inregistrarea contractelor individuale de munca. In caz contrar, urmeaza sa depuna carnetele de munca ale salariatilor spre pastrare si completare Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti, achitand comisionul de 0.75% din fondul lunar de salarii potrivit art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.130/1999
Monografie contabila privind salariile si ajutoarele materiale datorate 1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salariii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante
___________________________________________________
Calculator Salarii:
Inspectoratul Teritorial de Munca al municipiului Bucuresti
ANOFM
CNPAS
CASS

Ajustari stocuri-Provizioane, incepand cu 2010

1.Provizoane =(provizion este o datorie cu o valoare sau exigibilitate incertă) 2.Ajustari de valoare= (valoarea contabila este mai mare decat valoarea recuperabila(la vanzare)) 3.Deprecieri de valoare=(deprecierile constatate reprezintă cheltuieli ale exercitiului curent; exemplu,pentru: -fondul comercial; − imobilizările necorporale în curs; − imobilizările necorporale cu durată de utilizare nedeterminată;) Ajustare de valoare = expresie ce desemneaza aducerea valorii unui post din activul bilantului la valoarea zilei(exemplu,la inventar). Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 39 "AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE" Din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" fac parte conturile: 391 "Ajustări pentru deprecierea materiilor prime"; 392 "Ajustări pentru deprecierea materialelor"; 393 "Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie"; 394 "Ajustări pentru deprecierea produselor"; 395 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi"; 396 "Ajustări pentru deprecierea animalelor"; 397 "Ajustări pentru deprecierea mărfurilor"; 398 "Ajustări pentru deprecierea ambalajelor". Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, producţie în curs de execuţie, produse, animale, mărfuri şi ambalaje, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate. Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv. În creditul conturilor din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează: - valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs, constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustări 681=39X În debitul conturilor din grupa 39 "Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie" se înregistrează: - sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs . 39X=781 Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârşitul perioadei. ___________________________________ PROVIZIOANE Provizion: 1. Fonduri constituite intr-o perioada de gestiune, pe seama cheltuielilor, care au ca scop acoperirii riscurilor si a pierderilor posibile datorita deprecierii bunurilor si a cresterii obligatiilor. 2. Sursa constituita pe seama cheltuielilor, pentru acoperirea unei pierderi sau cheltuieli cu caracter probabil. 3. Post din pasivul bilantului alimentat cu prelevari din castig si destinat acoperirii riscurilor viitoare. Incepand cu 2010 provizioanele sunt: Grupa 15. PROVIZIOANE 151. Provizioane 1511. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P) 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea (P) 1514. Provizioane pentru restructurare (P) 1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P) 1516. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Alte provizioane (P) A se vedea si Standardul International de Contabilitate nr. 37 (IAS 37) - Provizioane, datorii si active contingente. Nota: În situatia în care un tip special de provizion, activ sau datorie contingenta cade sub incidenta altui Standard International de Contabilitate, se vor aplica prevederile acestuia din urma si nu ale IAS 37. De exemplu, anumite tipuri de provizioane se regasesc în Standardele referitoare la: (a) contracte de constructii (a se vedea IAS 11, Contracte de constructii); (b) impozite pe profit (a se vedea IAS 12, Impozitul pe profit); (c) operatiuni de leasing (a se vedea IAS 17, Leasing). Totusi, deoarece IAS 17 nu contine cerinte specifice pentru leasing-urile operationale care devin oneroase, în astfel de cazuri se va proceda la aplicarea prezentului Standard; (d) beneficiile angajatilor (a se vedea IAS 19, Beneficiile angajatilor). (e) contracte de asigurare (a se vedea IFRS 4, Contracte de asigurari). Unele sume considerate ca provizioane pot fi legate de recunoasterea veniturilor, de exemplu, în cazul în care o întreprindere ofera garantii contra unui tarif. Prezentul Standard nu se refera la recunoasterea veniturilor. IAS 18, Venituri din activitati curente, identifica circumstantele în care venitul este recunoscut si furnizeaza recomandari practice în ceea ce priveste aplicarea criteriilor de recunoastere. Prezentul Standard nu modifica cerintele IAS 18. -trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţialeapărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane,precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale; -costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea"). - Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea. - Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. - Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. - (1) Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. (2) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. (3) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor. Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat. (4) O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită. În înţelesul prezentelor reglementări: a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă: - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislaţie; sau - din alt efect al legii; b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care: - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi. - (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. (2) Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. Spre deosebire de această situaţie, o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de fabrică). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie, ea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion. - (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; c) acţiunile de restructurare; d) pensii şi obligaţii similare; e) impozite; f) prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; şi g) alte provizioane. (2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. - (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii; b) închiderea unor sedii ale entităţii; c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii. (2) În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaşte atât în situaţiile financiare anuale individuale, cât şi în cele consolidate. Ca urmare, trebuie identificată entitatea din grup afectată de restructurare. (3) Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale. (4) O entitate are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea: a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin: - activitatea sau partea de activitate la care se referă; - principalele locaţii afectate de planul de restructurare; - numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, distribuţia şi posturile acestora; - cheltuielile implicate; şi - data de la care se va implementa planul de restructurare; şi b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta. În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens. (5) Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume cele care: - sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi - nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii entităţii. Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de: - recalificarea sau mutarea personalului permanent; - marketing; sau - investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie. Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanţului. - (1) Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de vârsta, vehimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul entităţii. (2) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase până la pensie, atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp. - Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. - (1) Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" includ provizioane constituite pentru: - beneficiile plătite angajaţilor pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii; - alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii; - cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător; - obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc. (2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative. - În cazul în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligaţie contractuală de a întreţine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată concedentului la sfârşitul acordului de serviciu, drept obligaţii de îndeplint ca o condiţie a licenţei primite, aceste obligaţii contractuale de a întreţine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion şi se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii care ar fi cerută pentru a deconta obligaţia actuală la data bilanţului. - (1) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. (2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. - (1) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment. (2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de resurse de aceeaşi valoare, dar care apar mai târziu. Actualizarea povizioanelor se efectuează, de regulă, de către persoane specializate. - (1) Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion. (2) Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. - (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. (2) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. (3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă Notele Explicative - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informaţii se prezintă în notele explicative: a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar; b) sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exerciţiului financiar; c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri; d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar. _______________________________ CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor __________ VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ20 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

vineri, 6 noiembrie 2009

Profesiuni liberale-entitati profesionale

În ultimele luni s-a observat o migrare masivă a întreprinzătorilor privaţi către una dintre cele trei forme de organizare ca persoane fizice, prevăzute de OUG nr. 44/2008, mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal, deoarece pot funcţiona cu o contabilitate în partidă simplă, nu plătesc impozit forfetar şi li se aplică doar o cotă de 16% la venitul impozabil. În acelaşi timp, întreprinderea este înregistrată fiscal şi poate emite facturi. În plus, anul acesta, mulţi angajatori şi-au „încurajat” salariaţii să se înregistreze ca Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau Întreprinderi Individuale (II) pentru a scăpa de plata impozitelor aferente salariilor, de raportările fiscale de la sfârşit de an şi chiar de obligaţiile privind protecţia şi securitatea muncii. Profesiuni liberale-venituri liberale vs entitati profesionale-venituri profesionale. Exista o intreaga polemica pe marginea asemanarii pana la confuzie a celor doua forme de exercitare a unei profesii. Sa incercam sa definim termenii: 1.Profesiunea liberala asa cum este ea definita de Uniunea Europeana „acele profesii care sunt exercitate pe baza unor calificari profesionale relevante, cu titlu personal, avand propria lor responsabilitate si de o maniera profesionala independenta, oferind servicii intelectuale si conceptuale în interesul clientilor si al publicului”. Nota: se observa ca aceste profesii NU sunt legate de exercitarea in cadrul unui "CORP". Definitia (?) in Wikipedia (?) este "Profesie liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber-profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.", adica un "CORP" Se poate pune semnul egalitatii între profesionistii liberali si liber-profesionisti? Se observa usor diferenta acel "in mod obligatoriu"...care este in totala contradictie cu sensul acestei profesii.Mai ales ca o conditie de a fi profesia liberala este data de UE "...de o maniera profesionala independenta" Legislatia romaneasca lasa totul intr-o ceata deasa si groasa,multumindu-se cu definitii privind contribuabilul la taxe si impozite.Din punct de vedere juridic, în Romania nu exista înca un act normativ care sa defineasca în mod clar profesiile liberale si sa stabileasca criteriile pe baza carora o profesie poate sa fie considerata sau nu ca fiind liberala. Putem vorbi astfel despre: a) profesii liberale înfiintate în baza unor legi speciale aprobate de Parlament: avocati, notari publici, auditori financiari, executori judecatoresti, experti contabili si contabili autorizati, practicieni în reorganizare si lichidare, medici, medici stomatologi, medici veterinari, farmacisti, psihologi si asistenti medicali; b) profesii liberale înfiintate în baza unei Ordonantei de Guvern privind asociatiile si fundatiile (nr. 26/2000): evaluatori, experti tehnici si jurnalisti; c)profesii liberale incluse sub denumirea de „profesii reglementate” în textul Legii nr. 200/2004 privind "Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania": restauratori de monumente istorice, ghizi de turism, consultanti în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere, profesori din învatamantul preuniversitar si superior. O alta problema destul de serioasa o constituie încercarile de subordonare a corpurilor profesionale, care sunt potrivit legii non-guvernamentale, apolitice si cu functionare autonoma, unor organisme guvernamentale,cat si incarcarile corpurilor profesionale de a confisca "meserii" liberale,pe principiul "cine nu e cu noi,nu exista!" Prin dreptul la libera asociere au aparut si diferite asociatii,case,cabinete,etc, avand in componenta exclusiv profesionistii liberali care insa au dreptul sa angajeze personal auxiliar(de alta profesie),secretara,sofer,contabil,etc. _________________________________________ Dupa 1989,in Romania a aparut libera initiativa.Pe baza ei s-au pus bazele unor afaceri in seama unor profesii:ceasornicar,bijutier,cismar,croitor,etc.Cu timpul "apele"s-au despartit odata cu aparitia Legii 31/1990 a societatilor comerciale. Micul intreprinzator a avut posibilitatea in a-si exercita in continuare meseria in forme stabilitae de lege: 1.PFA=persoana fizica autorizata ( acolo unde se cere o calificare in domeniu) Nota:Ce aduce cu adevarat nou OUG 44/2008 este o noua forma de organizare a activitatii independente, si anume intreprinderea individuala. Singura diferenta notabila intre PFA si intreprinderea individuala este posibilitatea acesteia din urma de a avea salariati, inclusiv pentru activitatea pentru care este autorizata. In rest, putem pune linistiti semnul de egalitate intre PFA si intreprinderea individuala. In acest context, calitatea de PFA va incepe, probabil, sa-si piarda din popularitate. In orice caz este greu de explicat coexistenta celor doua forme atat de asemanatoare de organizare. 2.PFI=perosana fizica independenta (PFI din cate stiu este inlocuitorul contrectelor de presari servicii... Nu se impune o taxa pe venit ca la PFA, ci se plateste 16% de beneficiar.Dar am auzit ca se poate sa se retina 10 % de"beneficiar" si restul de 6% sa plateasca colaboratorul) 3.II-intreprindere individuala Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.Membrii familiei-posesori ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinderilor individuale este reglementat de prezenta şi de legislaţia civilă.Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)[Art.14 pct.3 al. 2 introdus prin L757/27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] 4.IF=intreprindere familiala Intreprindere familiala.Intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. 5.AF=asociatie familiala Asociatia familiala este constituita la initiativa unei persoane fizice si este constituita din membri de familie ai acestuia. Pot desfasura activitati economice in cadrul asociatilor familiale, persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii prevazute expres de art. 5 alin 1 din Legea 388/2004: asociatia sa fie constituita din membri ai familiei. Sunt potrivit art 2 alin 2 din lege, membri ai familiei: sotul, sotia, copii acestora care au implinit varsta de 16 ani, la data autorizarii asociatiei familiale, precum si rudele acestora pana la gradul 4 inclusiv. Indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul, sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii contra incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata. Toate aceste forme au fost cuprinse si reglementate in Legea 44/2008. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).[Art.14 pct.1 al. 2 introdus prin L757/27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] _______________________ Si unde apare confuzia? Persoanele care doresc să înceapă o mică afacere sau cele care desfăşoară activităţi independente, precum avocaţii, experţii contabili, medicii sau taximetriştii se pot autoriza ca Persoane Fizice Autorizate (PFA). Avantajul funcţionării unei PFA este acela că până în limita unui venit de 35.000 de euro nu se plăteşte TVA. O PFA desfăşoară activităţi pe baza unui contract de prestări servicii, îşi plăteşte impozitele şi contribuţiile şi îşi ţine singură contabilitatea. ____________________________________________ Legea 571/2003 privind Codul Fiscal incearca o reglementare a contribuabililor . Se vorbeste de „profesii libere sau liberale” doar în cadrul actelor normative cu caracter fiscal, cu alte cuvinte reprezentand o categorie de contribuabili. Se rezuma insa la termenii numiti "venituri profesionale" si "venituri din profesii liberale" Fiscul opereaza cu : a)Norma de venit. b)Declaratia privind venitul anticipat. (vezi si art.55,alin(1);art.46,alin(1)-(4);art.71,din L.571/2003,C.F.) Reaminitim cateva avantaje vs Societate Comerciala: 1. Organizarea contabilitatii in partida simpla (completarea doar a registrului jurnal si a registrului inventar). Nu se intocmeste bilant. 2. Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii desfasurate la data incasarii respectiv platii (si nu la data intocmirii documentelor, cum este cazul contabilitatii in partida dubla). 3. Posibilitatea intreprinzatorului persoana fizica de a folosi banii incasati fara alte formalitati (nu este necesar sa se astepte sfarsitul anului pentru a se distribui dividende). 4. In cazul in care desfasoara activitatea fara salariati si se incadreaza intr-un anumit domeniu de activitate stabilit prin lege, intreprinzatorul persoana fizica poate opta pentru impozitarea pe baza de norma de venit, care este o forma simplificata de impozitare. In loc de concluzie: Conform OUG nr. 44/2008, formele de desfăşurare a activităţilor economice în mod independent şi-au schimbat denumirea din Persoane Fizice (PF), respectiv Asociaţii Familiale (AF) în: - Persoană Fizică Autorizată (PFA) - Întreprindere Individuală (II) - Întreprindere Familială (IF) Cele trei categorii de întreprinzători pot avea orice obiect de activitate cuprins în codul CAEN, mai puţin cele interzise prin legi speciale. Termenul până la care persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate până la intrarea în vigoare a OUG 44/2008, trebuie să decidă dacă vor lucra ca II, PFA sau IF, sub sancţiunea radierii, a fost extins cu un an, până la 25 aprilie 2010, din cauza numărului mic de entităţi care s-au conformat acestei obligaţii. Un avantaj în comparaţie cu SRL-urile este dat de costurile mai reduse de înfiinţare, pentru cele trei forme de organizare prevăzute de OG 44/2008, care se cifrează la aproximativ 300 RON. Niciuna dintre aceste forme nu dobândeşte personalitate juridică, iar răspunderea este personală. Întreprinzătorii individuali se înscriu la Registrul Comerţului Odată cu adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, procedura de înregistrare a întreprinzătorilor individuali a fost preluată în întregime de către Registrul Comerţului, cei interesaţi nemaifiind obligaţi să se înscrie la ghişeele primăriilor. Aceştia pot solicita înregistrarea , în trei zile de la depunerea tuturor actelor necesare, putând obţine, cel puţin teoretic, mult-doritul „Certificat de înregistrare”. „Acesta conţine codul unic de înregistrare şi constituie documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă”. Deosebirile dintre II, PFA şi IF Toate cele trei forme de organizare au aceleaşi principii de funcţionare, însă Întreprinderea Individuală beneficiază de o serie de avantaje spre deosebire de Persoana Fizică Autorizată şi Întreprinderea Familială. Unul dintre avantajele unei Întreprinderi Individuale, în comparaţie cu PFA sau IF, este că, în eventualitatea extinderii şi dezvoltării afacerii, se poate angaja personal. De asemenea, poate avea relaţii comerciale cu alte Întreprinderi Individuale , PFA şi IF, precum şi cu orice persoană juridică. O altă diferenţă majoră este aceea că Întreprinderea Individuală poate avea mai multe domenii de activitate pe când PFA şi IF doar activitatea pentru care s-au autorizat. De asemenea, Întreprinderea Individuală şi membrii IF pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane cu care colaborează pentru efectuarea unei activităţi economice. Însă, spre deosebire de Întreprinderea Individuală , în Întreprinderea Familială nu pot exista angajaţi, aceasta fiind constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii, până la gradul IV de rudenie. Din pv fiscal: Persoanele care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real vor organiza contabilitatea în partidă simplă conform Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004. PFA, II şi IF pot ţine contabilitatea în partidă simplă, achiziţionând în acest sens, de la orice librărie, un Registru jurnal de încasări şi plăţi. Aici, se înscriu, în ordine cronologică, toate veniturile şi cheltuielile, dintr-un an. La sfârşitul anului, îşi încheie exerciţiul financiar prin stabilirea venitului brut total (încasări) şi a cheltuielilor aferente veniturilor realizate (plăţi). La venitul impozabil rezultat se aplică o cotă de impozitare unică de 16%, obţinându-se astfel suma impozitului de plată datorat statului.Un astfel de întreprinzător privat mai trebuie să deţină un Registru inventar, cu toate mijloacele fixe numite şi active mobilizate, precum autoturism, computer şi alte aparate pe care le utilizează în desfăşurarea activităţii. De asemenea, mai trebuie să existe un registru unic de control, în care reprezentanţii organelor cu atribuţii de control, îşi notează concluziile rezultate în urma verificărilor. Nota: În termen de 15 zile de la obţinerea certificatului de înregistrare, persoanele fizice trebuie să se prezinte la Fisc, pentru declararea opţiunii privind modul de impozitare (în sistem real sau la normă de venit) şi pentru depunerea Declaraţiei 220, referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul respectiv. În cursul unui an, contribuabilii plătesc 4 tranşe trimestriale de impozit anticipat stabilit de organul fiscal, urmând ca până pe data de 15 mai a anului următor să depună Declaraţia 200 cu veniturile şi cheltuielile efectiv realizate. _____________________________ Nota: 1.In functie de norma de venit se calculaza impozitul pe venit si contributia la sanatate. Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit. De asemenea reduce norma cu 40-50% daca in paralel sunteti angajat la alta societate cu norma intreaga in baza unui contract de munca! 2.Contributia la pensii se calculeaza in functie de o baza stabilita de fiecare PFA in parte. Baza lunară de calcul a contribuţiei la fondul de pensii este minim SALARIUL MEDIU BRUT/4 . (ex:anul 2009,baza =423.25 lei,cota=27.5%/ianuarie si 31.3% pentru februarie-decembrie) Daca esti angajat cu norma intreaga nu mai platesti contributia la pensii! 3.Ajutorul de somaj este optional. Se plateste lunar 3,5% din minim salariu minim pe economie. 4.Contributia la sanatate(CASS)=5.5% din Norma. (Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5, care se aplica asupra veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar) De la 1 Ianuarie 2009 salariul minim pe economie este de 600RON.

joi, 5 noiembrie 2009

Garantii gestionare

La constituirea unei gestiuni si numirea unui gestionar in vederea asigurarii integritatii gestiunii se pune problema dezdaunarii ,din vina gestionarului ,a pagubelor produse din vina acestuia. 1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Ce este Auditul statutar

Auditul statutar In Monitorul oficial nr. 481 / 2008 a fost publicata OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate care aduce o serie de modificari activitatii de audit. Odata cu intrarea in vigoare a OUG 90 / 2008 toate referirile la "audit financiar" existente in legislatia emisa anterior se vor citi ca referiri la "audit statutar". In mod corespunzator, persoanele care au dobandit calitatea de auditor financiar si care sunt autorizate pentru exercitatea acestei profesii in conditiile prevazute de OUG 75 / 1999, republicata, cu modificarile ulterioare, sunt considerate ca fiind auditori statutari, respectiv firme de audit aprobati/autorizati (aprobate/autorizate) in conditiile OUG 90 / 2008. Prin titlul II al acestei ordonante se infiinteaza Consiliului pentru Supravegherea Publica a Activitatii de Audit Statutar (denumit in continuare Consiliu) care va fi autoritatea competenta in domeniul supravegherii publice a auditului statutar, potrivit principiilor cuprinse in Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European si a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale si al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE si 83/349/CEE si de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului. Prin actul de infiintare i se atribuie Consiliului urmatoarele obiective: * supravegherea publica a activitatii de audit statutar, potrivit cerintelor directivelor europene in domeniu * stabilirea planului strategic cu privire la activitatea de supraveghere publica a activitatii de audit statutar * monitorizarea si coordonarea procesului de aplicare in Romania a ISA si a Codului etic * promovarea si urmarirea cresterii increderii publice in activitatea de audit statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate * realizarea cooperarii si comunicarii cu organismele internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice si cu alte organisme de profil implicate in procesul de elaborare si implementare a standardelor specifice domeniului auditului statutar, precum si crearea cadrului corespunzator pentru a raspunde solicitarilor acestora * reprezentarea Romaniei, alaturi de organizatiile profesionale, in cadrul organismelor internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice, prin participarea personalului de specialitate la reuniunile acestor organisme * elaborarea propunerilor catre Guvern, cu privire la modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului * transmiterea de informari si raspunsuri, la solicitarile Comisiei Europene, in ceea ce priveste profesia de audit statutar si supravegherea publica la nivel national a activitatii de audit statutar. Consiliul va fi de asemenea responsabil cu supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit. Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin Regulamentul intern de organizare si functionare, are urmatoarele atributii: * supravegheaza, conform planului anual stabilit, controlul de calitate in domeniul auditului statutar * monitorizeaza modul in care cadrul legal romanesc corespunde masurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independenta auditorilor statutari * incheie acorduri de cooperare cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene in domeniul supravegherii publice a activitatii de audit statutar * furnizeaza Guvernului si institutiilor statului informatii referitoare la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, precum si informatii cu privire la adoptarea si implementarea in Romania a ISA * perfectioneaza permanent cadrul general, aproba directiile si metodele cu privire la inspectiile periodice efectuate in cadrul acestor sisteme si asigura implementarea corespunzatoare a acestora de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania (denumita in continuare Camera), potrivit cerintelor referitoare la sistemele de asigurare a calitatii activitatii de audit * ia masuri pentru efectuarea adecvata a inspectiilor si urmareste rezultatele acestora * monitorizeaza activitatea Camerei cu privire la autorizarea auditorilor statutari si a firmelor de audit, precum si cu privire la Registrul public * avizeaza normele si reglementarile elaborate de Camera privind activitatea de audit statutar * emite norme si reglementari proprii cu privire la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, in conditiile prevazute de Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * monitorizeaza pregatirea continua a auditorilor statutari * conduce investigatii proprii referitoare la auditorii statutari si firmele de audit si adopta masurile necesare in urma constatarilor * analizeaza raportul anual elaborat si transmis de Camera, cu privire la activitatea de control al calitatii si, daca este cazul, obliga Camera sa ia masurile care se impun. Consiliul va fi condus de catre Consiliului superior al Consiliului in care sunt reprezentanti desemnati de institutiile cu atributii de reglementare in domeniul contabilitatii, respectiv Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ministerul Justitiei, de organismele profesionale in domeniu, precum si reprezentanti ai mediului universitar de profil si ai mediului de afaceri din Romania. Consiliul superior are urmatoarele atributii: * stabileste aria activitatilor curente ale departamentelor de specialitate si ia masurile necesare pentru asigurarea unei inalte calitati a activitatii acestora * aproba planurile anuale de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, puse in practica prin departamentele de specialitate * aproba raportul prezentat Consiliului de catre directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele inregistrate in activitatea desfasurata de acestea si revizuieste planurile de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, daca este necesar * aproba criteriile si regulile pentru angajarea si salarizarea personalului in departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel incat sa nu existe incompatibilitati si conflicte de interese, si urmareste aplicarea corespunzatoare a acestora * aproba Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * numeste presedintele Comisiei de disciplina ales dintre membrii acesteia, la propunerea acestora * aproba Regulamentul intern al Comisiei de disciplina * urmareste asigurarea transparentei fata de publicul interesat a rezultatelor activitatii de monitorizare si supraveghere publica, in scopul imbunatatirii activitatii de audit, prin publicarea raportului anual de activitate a Consiliului, precum si a altor informatii de interes public * informeaza Guvernul cu privire la activitatea desfasurata, prin raportul anual referitor la activitatea Consiliului, sau la solicitarea acestor institutii * aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Consiliului * analizeaza si aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat * urmareste indeplinirea oricaror atributii in domeniu, care decurg din OUG 90 / 2008. Finantarea Consiliului se asigura astfel: * 40% din totalul chetuielilor, de la bugetul de stat * 60% din totalul cheltuielilor, din contributiile institutiilor reprezentate in Consiliu Potrivit acestei ordonante de urgenta in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare se vor modifica si completa corespunzator OUG nr. 75 / 1999 privind activitatea de audit financiar, precum si celelalte acte normative referitoare la activitatea de audit. Act normativ studiat in acest articol: 1. OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate

Continut minimal al chitantei

Continut minimal : chitanta unele precizari din ordin 3512/2008 privind documentele financiar contabile , referitor la modul de intocmire al chitantei : Continutul minimal al formularului: a. denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul; b. denumirea, numãrul si data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; c. numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezintã acestea sau, dupã caz, denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul persoanei juridice; d. suma in cifre si litere; e. semnãtura casierului.

constituirea capitalului social

1. Subscrierea capital social 456 = 1011 2. Varsarea capitalului social de asociati/actionari    %     = 456 205, 208 211, 212, 213, 214, 231,233 261, 262, 263, 265 301, 302, 303, 361, 371, 381 5311, 5121 3. Constituirea capitalului social subscris varsat 1011 = 1012 4. Intarziere depunere a aportului la capitalul social de asociati/actionari 456 = 758 cu valoarea despagubirii 5. Retragere asociati/actionari inainte de constituirea societatii 1011 = 456 6.Retragerea capitalului social in vederea procurarii de active 2xx,3xx = 5121

Butterfly effect

Efectele marginalitatii unei vecinatati a unei entitati din afara unui sistemului economic poate duce cu timpul la raspunsuri contadictorii a sistemului economic.Acest efect este numit "efectul fluturelui".Se spune ca aceasta criza financiara a fost declansata prin faptul ca un domn important din sistemul bancar englez nu a raspuns la telefonul sau celular !. Vi se pare curios?Imposibil? O scurtă introducere în teoria haosului. Despre efectul fluture şi fractali. Are titrare in limba romana.

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Reevaluarea imobilizarilor corporale

In ordinul 1752 / 2005 - pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute normele de reevaluare a imobilizarilor corporale. Conform ordinului 1752 / 2005 entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
(Totusi evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare, aceste evaluari efectuandu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Aceasta operatiune de reevaluare este obligatoriu a fi prezentata in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.)
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international, in speta evaluatori membrii A.N.E.V.A.R..
In cazul in care se realizeaza reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Ca principiu general elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Acest lucru este cerut si in cazul reevaluarilor facute pentru incadrarea cladirilor in cotele mai favorabile de impozite locale pe cladiri.
Astfel daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati: terenuri cladiri masini si echipamente nave aeronave etc.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
Piata activa
Ordinul 1752 / 2005 defineste piata activa ca o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) elementele comercializate sunt omogene b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati si c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
In cazul in care entitatea efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve". Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.
In nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale entitatile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar * sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
Un lucru deosebit de important este este ca surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Din punct de vedere fiscal
daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: * ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau
* ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Ca obligatie a entitatiilor care au efectuat o reevaluare, ordinul 1752 / 2005 instituie ca nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. Act normativ studiat in acest articol: 1. OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

Recunoasterea initiala a unui instrument financiar

Recunoasterea initiala .O societate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar(a) in bilant atunci si numai atunci cind aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului. Ca o consecinta a principiului enuntat in paragraful precedent, o intreprindere recunoaste in bilantul sau ca active sau datorii toate drepturile si obligatiile contractuale rezultind din instrumente derivate. Cele ce urmeaza constituie exemple ale modului de aplicare a principiului recunoasterii initiale. a. creantele si datoriile neconditionate sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind intreprinderea devine parte in contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau are obligatia legala de a plati;
b. activele ce urmeaza a fi achizitionate si datoriile ce urmeaza sa apara ca rezultat al unui angajament ferm de a cumpara bunuri sau servicii nu sunt recunoscute pina in momentul in care cel putin una dintre parti actioneaza conform contractului, astfel incit fie are dreptul de a primi un activ, fie este obligata sa livreze un activ. De exemplu, o intreprindere ce primeste o comanda ferma nu recunoaste un activ (iar intreprinderea ce lanseaza comanda nu recunoaste o datorie) in momentul angajamentului, ci se amina recunoasterea pina cind marfurile comandate sunt incarcate, livrate sau serviciile sunt prestate;
c. in contrast cu punctul (b) de mai sus, un contract la termen (forward) – un angajament de a cumpara sau a vinde un anumit instrument financiar sau o anumita marfa ce face obiectul acestui Standard la o data viitoare si la un pret specificat – este recunoscut ca un activ sau ca o datorie la data angajamentului si nu asteapta pina la data inchiderii pozitiei care este data la care tranzactia are efectiv loc.
Atunci cind o intreprindere devine parte intr-un contract la termen (forward), valorile juste ale dreptului si ale obligatiei sunt adesea egale, astfel ca valoarea justa neta a contractului la termen (forward) este zero si numai valoarea justa neta a dreptului sau obligatiei este recunoscuta ca activ sau datorie.
Totusi, fiecare parte este expusa riscului modificarii pretului prevazut in contract.
Astfel, un contract la termen (forward) satisface cerintele principiului recunoasterii prevazut in paragraful 27, atit din perspectiva cumparatorului, cit si a vinzatorului, in momentul la care intreprinderile devin parti contractante, chiar daca valoarea neta justa poate fi zero la data respectiva.
Valoarea justa a contractului poate deveni un activ net sau o datorie neta in viitor in functie de, printre altele, valoarea timp a banilor si valoarea instrumentului de baza sau a marfurilor ce sunt subiect al contractului la termen (forward).
d. Optiunile financiare sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind detinatorul sau vinzatorul (emitentul) devine parte contractanta; si
e. Tranzactiile futures planificate (oricare ar fi gradul lor de probabilitate) nu constituie active si datorii ale unei intreprinderi in masura in care aceasta, la data raportarii financiare, nu este inca la un contract ce necesita primirea sau livrarea in viitor a activelor ce apar din tranzactiile futures.
a) Metoda dobinzii efective reprezinta o metoda de calculare a amortizarii, utilizind rata efectiva a dobinzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dobinzii reprezinta rata care actualizeaza exact fluxul preconizat al platilor de numerar din viitor, la valoarea curenta de inregistrare a activului financiar sau a datoriei financiare, pe parcursul perioadei, pina la scadenta sau pina la urmatoarea data de restabilire a pretului, in functie de piata. Acest calcul trebuie sa includa toate comisioanele si punctele de baza platite sau incasate de partile participante la contract.
Rata efectiva a dobinzii reprezinta uneori nivelul randamentului la scadenta sau la urmatoarea data de rentabilire a pretului si reprezinta rata interna de rentabilitate a activului financiar sau a datoriei financiare pentru perioada respectiva (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente, paragraful 31 si IAS 32, paragraful 61).
Rata efectiva a dobinzii se ia in calculul valorii actualizate a unui instrument financiar, pentru inregistrarea acestuia astfel : Valoarea actualizata = rata dobanzii fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii pina la data reevaluarii scadentei. -in cazul instrumentelor financiare inregistrate la costul amortizatdepreciat rata efectiva este o rata istorica, iar in cazul instrumentelor financiare inregistrate la valoarea justa sau cele cu o rata fluctuanta a dobinzii este o rata curenta de piata. b) Costurile de tranzactionare includ onorariile si comisioanele agentilor, consultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii pentru agentiile de reglementare si burse, precum si taxe si cheltuieli pentru transfer. Costurile de tranzactionare reprezinta costuri marginale direct imputabile achizitionarii sau iesirii unui activ financiar sau a unei datorii financiare. c) Un angajament ferm este un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data sau la mai multe date viitoare specificate. d) Controlul asupra unui activ reprezinta capacitatea de a obtine beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv

Scutiri

(1)Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: a)trezoreria statului; b)institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel; c)persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV; d)fundatiile române constituite ca urmare a unui legat; e)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; f)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru învatamânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g)institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru îmbunatatirea finantarii învatamântului superior, cu modificarile ulterioare; h)asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru îmbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune; i)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j)Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii. k)Banca Nationala a României. (2)Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a)cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor; b)contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor; c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare; d)veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e)donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f)dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite; g)veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h)resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i)veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j)veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economica; k)veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, învatamântului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. (3)Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute în prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevazute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

VENITURI NEIMPOZABILE SAU SCUTITE DE IMPOZIT

Conform legii,nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza urmatoarele: ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala; veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului; sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati; sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse ca urmare a unor actiuni militare, conform legii; pensiile I.O.V.R., sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat cele platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale si cele finantate de la bugetul de stat; contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie; contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat; alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale; veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale; sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu exceptia celor acordate de persoanele juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite pentru institutiile publice; indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca; drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile; bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat; sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie; veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la cap. II subcap. B sectiunea a 7-a. ("Persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea datoreaza un impozit in cota de 15% asupra venitului net, impozitul fiind final.") Art. 6 stabileste categoriile de venituri scutite de impozit: veniturile membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, cu conditia reciprocitatii, in virtutea regulilor generale ale dreptului international si a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum si veniturile nete in valuta acordate personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii; veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania; calitatea de oficial este confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; veniturile persoanelor fizice straine care desfasoara in Romania activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale ori neguvernamentale; veniturile obtinute de corespondentii de presa straini, cu conditia reciprocitatii; premiile si orice alte avantaje in bani si/sau in natura, obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale; premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice; sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii; sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute in rezerva ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie; sumele reprezentand diferente de dobanda subventionata la creditele acordate, subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, precum si uniformele obligatorii si drepturile de echipament, potrivit legislatiei in vigoare; veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989; alte venituri prevazute la art. 35 si 39; veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice. Art. 35 - Sunt scutite de impozit, potrivit prezentei ordonante, dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor ia vedere, precum si obligatiunilor Agentiei Nationale pentru Locuinte. Art. 39 - Sunt scutite veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani si/sau in natura, prevazute la art. 38, sub valoarea de 3.000.000 lei pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor, intr-o singura zi.

sâmbătă, 31 octombrie 2009

CONŢINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

(1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă. (2) Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor. (3) Se vor face prezentări de informaţii cu privire la respectarea condiţiilor de capital propriu, prevăzute de legislaţia în vigoare privind societăţile comerciale. (4) De asemenea, în raportul administratorilor trebuie cuprinse informaţii referitoare la controlul intern. (5) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii, performanţa sau poziţia sa financiară, analiza cuprinde indicatori financiari şi, atunci când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul înconjurător şi angajaţii. (6) În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale. ______________________________________________________ (1) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre: a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar; b) dezvoltarea previzibilă a entităţii; c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; d) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume: - motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar; - numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă; - în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor; - numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă; e) existenţa de sucursale ale entităţii; f) utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii: - obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, şi - expunerea entităţii la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de trezorerie. (2) Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la înţelegerea mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau extrabilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, momentului apariţiei şi gradului de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente. Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu în bilanţ. (3) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos. a) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc: - riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; - riscul ratei dobânzii la valoarea justă - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; - riscul de preţ - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionate pe piaţă. Termenul "risc de piaţă" încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi cel de câştig. b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară. c) Riscul de lichiditate - (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiată de valoarea sa justă. d) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie - este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă, astfel de fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar, fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste. O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia. _______________________________________________________ (1) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare - în totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele informaţii detaliate despre: a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, cu indicarea claselor diferite de acţiuni şi, dacă este cazul, pentru fiecare clasă de acţiuni, drepturile şi obligaţiile ataşate clasei respective şi procentul din capitalul social total pe care îl reprezintă; b) orice restricţii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitările privind deţinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obţine aprobarea entităţii sau a altor deţinători de valori mobiliare; c) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital); d) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o descriere a acestor drepturi; e) sistemul de control al oricărei scheme de acordare de acţiuni salariaţilor, dacă drepturile de control nu se exercită direct de către salariaţi; f) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori mobiliare; g) orice acorduri dintre acţionari care sunt cunoscute de către entitate şi care pot avea ca rezultat restricţii referitoare la transferul valorilor mobiliare şi/sau la drepturile de vot; h) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii; i) puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele referitoare la emiterea sau răscumpărarea de acţiuni; j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte şi care intră în vigoare, se modifică sau încetează în funcţie de o modificare a controlului entităţii ca urmare a unei oferte publice de preluare, şi efectele rezultate din aceasta, cu excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii ar prejudicia grav entitatea. Această excepţie nu se aplică în cazul în care entitatea este obligată în mod special să prezinte asemenea informaţii conform altor cerinţe legale; k) orice acorduri dintre entitate şi membrii consiliului său de administraţie sau salariaţi, prin care se oferă compensări dacă aceştia demisionează sau sunt concediaţi fără un motiv rezonabil sau dacă relaţia de angajare încetează din cauza unei oferte publice de preluare. Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă. (2) De asemenea, o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în cadrul aceleiaşi secţiuni referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) o trimitere la: - codul de guvernanţă corporativă care se aplică entităţii şi/sau codul de guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să îl aplice voluntar. Entitatea va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau - toate informaţiile relevante referitoare la practicile de guvernanţă corporativă aplicate în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va face disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă; b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de la codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să îl aplice, o explicaţie a acesteia privind părţile din cod pe care nu le aplică şi motivele neaplicării; c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor de gestionare a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară; d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie ale acesteia, precum şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum acestea pot fi exercitate; e) structura şi modul de operare ale organelor de administraţie, conducere şi supraveghere şi ale comitetelor acestora. (3) Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii au obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor să fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională. Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.