Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil.
De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii.
2. In contabilitate
● se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila:
401 ”Furnizori” = 4111 ”Clienti”
3. RaportariCompensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial.
Compensarea intre 2 persoane juridice romane.
Compensarea poate avea loc la nivelul cel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce. Persoana juridica initiatoare este persoana juridica care solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul actului de compensare, iar persoana juridica destinatara este cea care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. In lantul de compensare, trebuie emise si primite ordine de compensare, astfel incat persoana juridica initiatoare devine si persoana juridica destinatara. In cadrul Institutului de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriei si Comertului, functioneaza serviciul de compensare care, prin compartimente specializate si pe pe baza informatiilor ce trebuie transmise de persoanele juridice, analizeaza, identifica si prezinta circuitele de compensare, organizeaza sedintele de compensare, emite ordinele de compensare, tine evidenta lor si solutioneaza litigiile
Compensarea facturilor cu valori mai mari de 10.000 lei se poate efectua numai cu aprobarea Institutului de Management si Informatica, potrivit procedurii stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice.
sâmbătă, 17 octombrie 2009
Compensarea facturilor intre doua societati
Compensarea creantelor reciproce ale unei societati comerciale romane si ale unei persoane juridice straine nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane dispozitiilor cu caracter general prevazute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil.
De asemenea trebuie subliniat ca nu este necesara utilizarea vreunui model tip de proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ in evidentele contabile, poate fi intocmit un inscris bilateral in care sa se consemneze titlurile (contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligatiile reciproce si modul in care se face stingerea obligatiilor in urma compensarii.
2. In contabilitate
● se vor stinge obligatiile reciproce, pe baza inscrisului bilateral, prin formula contabila:
401 ”Furnizori” = 4111 ”Clienti”
3. RaportariCompensarile de creante dintre un partener roman si un nerezident sunt reglementate de Norma B.N.R. nr. 26/2006 privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati. Aceste compensari sunt operatiuni nemonetare de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, in totalitate sau partial.
Compensarea intre 2 persoane juridice romane.
Compensarea poate avea loc la nivelul cel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce. Persoana juridica initiatoare este persoana juridica care solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul actului de compensare, iar persoana juridica destinatara este cea care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. In lantul de compensare, trebuie emise si primite ordine de compensare, astfel incat persoana juridica initiatoare devine si persoana juridica destinatara. In cadrul Institutului de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriei si Comertului, functioneaza serviciul de compensare care, prin compartimente specializate si pe pe baza informatiilor ce trebuie transmise de persoanele juridice, analizeaza, identifica si prezinta circuitele de compensare, organizeaza sedintele de compensare, emite ordinele de compensare, tine evidenta lor si solutioneaza litigiile
Compensarea facturilor cu valori mai mari de 10.000 lei se poate efectua numai cu aprobarea Institutului de Management si Informatica, potrivit procedurii stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata si Hotararea Guvernului nr. 685/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice.
Definitii
Vezi o tipa superba la o petrecere. Te duci la ea si ii spui: "Sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Asta e MARKETING.
Vezi o tipa superba la o petrecere. Un prieten se duce la ea si, aratand spre tine, ii spune: "E un tip TARE si vrea sa te cunosca".Asta e ADVERTISING.
Vezi un tipa superba la o petrecere. Te duci la ea si ii ceri numarul de telefon. A doua zi o suni si ii spui: "Sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Asta e TELEMARKETING.
Vezi o tipa superba la o petrecere. Te ridici si iti aranjezi cravata. Te indrepti spre ea si ii torni o bautura. Spui: "Imi dai voie?" si te apleci usor spre ea, lipindu-ti bratul de bratul ei. Apoi o privesti dulce si spui: "Apropos,sunt un tip TARE si as vrea sa te cunosc". Astea e PUBLIC RELATIONS.
Vezi o tipa superba la o petrecere.Se ridica, vine la tine si iti spune: "Am auzit ca esti un tip TARE ,as vrea sa te cunosc". Asta e BRAND RECOGNITION.
Vezi o tipa superba la o petrecere.O convingi sa mearga acasa cu unul dintre cei mai buni prieteni ai tai. Asta e SALES REPRESENTATIVE.
Tipa a ramas singura, si te suna sa mergi la ea acasa. Asta este TECHNICAL SUPPORT.
Te indrepti spre o petrecere unde stii ca vor fi niste tipe superbe. Totusi, gandul ca in casele pe langa care treci sunt o multime de alte tipe superbe pe care ai vrea sa le cunosti te innebuneste, asa ca te urci pe cel mai apropiat acoperis si strigi: "-Sunt un tip TARE !". Asta e SPAM.
vineri, 16 octombrie 2009
Reflectarea în contabilitate a unor operaţiuni referitoare la acoperirea pierderii contabile
1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.
2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz.
3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale.
I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare
4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil:
1171 = 121
5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile:
a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar:
129=1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată"
129=1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"
129=1173"Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile"
129=1174"Rezultatul reportat provenit din corectare a erorilor fundamentale"
b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete:
1068 =1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată"
1068 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"
1068 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile"
1068 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale"
c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
1012 = 1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată"
1012 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"
1012 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile"
1012 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale"
6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat".
7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont
Exemplu:
1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29").
Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei.
8. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate.
Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz.
Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.
9. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil:
117 "Rezultatul reportat"= 121"Profit şi pierdere"
10. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile:
a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar:
129 = 117
b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete:
106 = 117
c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
1012 = 117
11. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate.Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz.
12. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.
Taxa radio
Cine s-a grabit sa plateasca asa-zisa "taxa radio" ...Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 2012, care anulează art. 3, alin 1 din HG 977/2003 a apărut în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare de la data publicării.
Articolul anulat prevedea că persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au obligaţia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune.
Hotărârile Guvernului sunt acte administrative care pot fi anulate de cetăţeni, la instanţa de contencios administrativ, în cazul în care le sunt vătămate interese legitime.
ICCJ a invocat dispoziţiile Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, care este un act superior şi cu prioritate faţă de o hotărâre de Guvern.
Potrivit art 40 alin. (3) din această lege, ,,Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele,agenţiile şi reprezentanţele acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine, au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii."
Pentru aceste considerente, Înalta Curte a considerat că trebuie făcută distincţie între persoanele juridice beneficiare şi cele care nu au calitatea de beneficiar al acestor servicii.
Acum ca juristii care au initiat HG-ul cu pricina nu stiau acest fapt...Da,stiau dar au mizat tocmai pe diferenta de timp intre intrarea in vigoare a HG-ului si anularea ei prin contencios administrativ...in acest interval de timp banii se tot adunau in contul lor...ce au facut cu ei....nimeni nu o sa spuna...!!!.Un fel de "haiducie" de stat !!!
Începând de astăzi, 15 octombrie 2009, persoanele juridice care nu deţin la sediu aparate sau echipamente care să permită accesarea serviciilor publice de radio şi televiziune nu mai sunt obligate să plătească taxa radio TV.
ELINOR OSTROM – PREMIUL NOBEL 2009
Până la ora actuală, premiul Nobel pentru economie nu fusese niciodată decernat unei femei. Cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru economie de anul acesta sunt americani.
Premiul Nobel pentru economie din 2009 a fost acordat, pentru prima dată în 40 de ani, lui Elinor Ostrom, care va împărţi suma cu Oliver Williamson.
În 1999, Ostrom a fost prima femeie care a primit premiul Johan Skytte Prize în domeniul Ştiinţelor Politice.
Elinor Ostrom este profesor la Indiana University,Bloomington din Statele Unite, iar Oliver E. Williamson predă la University of California.
Elinor Ostrom este născută în 1933, în timp ce Williamson este născut în 1932.
Exista un postulat ce bantuie lumea economica inca din secolul 20 si care afirma ca atunci cand piata nu functioneaza, STATUL trebuie sa intervina si sa regleze sistemul.
Statul o solutie miracol? Un panaceu universal?
“A demonstra ca un anumit aranjament institutional conduce la o performanta suboptimala, scrie Ostrom, nu este echivalent, totusi, cu a demonstra ca un alt aranjament institutional va conduce la un rezultat mai bun”.
Ideea ca avem aceasta institutie, statul, functionand la cheie si populata cu niste oameni de o competenta minunata – politicieni si birocrati, care nu se gandesc decat la binele public si se comporta ca atare, fara a fi tentati deloc sa foloseasca parghiile si influenta in interes propriu – este un mit.
Esecul statului este chiar mai sistematic si pervers decat cel al pietei. Aveam, pana acum, o teorie a esecului pietei care ar justifica prin implicatie interventia statului. Acum, avem o teorie a esecului statului. Interventia statului nu mai poate fi invocata din oficiu. Se cere argumentata punctual, si nu impusa prin definitie. Eficienta ei trebuie dovedita, nu postulata.
Elinor Ostrom face un pas inainte. Ea priveste parte pozitiva a lucrurilor. Astfel dovedeste cum, chiar si atunci cand vorbim despre bunuri si servicii publice, pe care piata nu le poate oferi si pe care statul pretinde ca le ofera eficient, oamenii pot dezvolta aranjamente institutionale complexe prin care sa isi produca si distribuie bunurile si serviciile respective. Ca pot rezolva probleme complexe de cooperare si coordonare sociala si ca nu au nevoie de sfaturile sau forta statului ca sa o faca.
De pilda, abordarea conventionala merge pe ideea ca problemele resurselor naturale si ale mediului trebuie rezolvate centralizat, de stat. Sau si mai mult, de catre un „supra-stat mondial” cum este ONU.
" Lasati liberi, indivizii distrug resurele naturale, deci... statul trebuie sa intervina. "
Ostrom a aratat prin analize ingenioase, prin experimente de laborator si prin argumente teoretice ca exista solutii la probleme precum cea a exploatarii abuzive a resurselor aflate in proprietate comuna, solutii pe care oamenii le inventeaza singuri, fara sa faca apel la forta statului. Mai mult, ca aceste solutii nu sunt ipotetice sau teoretice. Ca sunt practicate si au fost practicate de comunitatile umane de pe tot globul de cand lumea.
Implicit, Elinor Ostrom ne dezvaluie un fapt de o mare importanta: cum prejudecata statista ce a facut ravagii in secolul 20 ne face sa consideram nesemnificative solutii si aranjamente institutionale functionale. Uitam ca oamenii se pot auto-guverna fara guvernele statelor.
Opera lui Elinor Ostrom este astfel, in ultima instanta, un profund argument in favoarea auto-guvernarii si libertatii umane. Pe scurt, o provocare la adresa statismului. Criza economica recenta a dus la exacerbarea feroce a retoricii statiste.
Doctrine tipice pentru logica “piata esueaza, prin urmare statul este solutia” precum keynesismul, fac ravagii la scara globala in mintile oricum afectate de patologia intelectuala ce vede un rol pentru stat in tot si in toate.
joi, 15 octombrie 2009
Dan Pink
Analistul de cariere Dan Pink examinează enigma motivării, pornind de la un fapt cunoscut de specialiştii în ştiinţe sociale, dar necunoscut de majoritatea managerilor: recompensele tradiţionale nu sunt întotdeauna aşa de eficiente cum credem. Ascultaţi poveşti edificatoare -- şi poate, o cale de urmat.
Tradus si in limba romana.
Comert cu amanuntul
Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.
In cazul neplatitorilor de TVA se ignora conturile de TVA: 4426, 4427 si 4428. Astfel din formulele contabile de mai jos vor disparea inregistrarile cu aceste conturi.
1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:
371 = %
378
4428
401
4426 = 401
2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire:
371 = %
378
4428
408
In momentul primirii facturii:
% = 401
408
4426
3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:
A. Prin casa (numerar):
5311 = %
707
4427
B. Prin banca (card):
5121 = %
707
4427
C.Vanzarea pe baza de factura
4111 = %
707
4427
Incasare prin banca
5121= 4111
4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:
% = 371
607
378
4428
4.1 Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":
K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul creditor lunar al contului 707*.
Adaosul comercial(debit 378) = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi:
Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial
* Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul
Regularizare TVA
4427 =%
4426
4423
Inchiderea operatiunilor
121 = 607
707=121
miercuri, 14 octombrie 2009
Actiuni proprii
Acţiunile reprezintă fracţiuni din capitalul social al unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proporţional cu cota deţinută.
Acţiunile sunt transmisibile atât prin acte juridice „inter vivos" (vânzare, donaţie), cât şi prin acte juridice (mortis cauza, testament).
In conformitate cu prevederile pct. 203 alin. (1) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunile proprii rascumparate, potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitalului propriu.
Actiunile proprii rascumparate se evidentiaza cu ajutorul contului 109 „Actiuni proprii”. Acest cont functioneaza incepand cu 1 ianuarie 2006, la data intrarii in vigoare a reglementarilor contabile mentionate mai sus, preluand soldurile a 2 conturi si anume:
· 502 „Actiuni proprii” (1091 „Actiuni proprii detinute pe termen scurt”) si
· 2677 „Actiuni proprii” (1092 „Actiuni proprii detinute pe termen lung”).
Prevederi referitoare la reflectarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare legate de actiunile proprii ale unei entitati se regasesc la pct. 203 alin. (2) – (7) din reglementarile contabile mentionate, astfel:
Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale) nu vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere.
Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este recunoscuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, respectiv Situatia modificarilor capitalului propriu, astfel:
-castigurile sunt reflectate in contul 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”;
-pierderile sunt reflectate in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.
Castigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare, respectiv intre valoarea nominala a instrumentelor anulate si valoarea lor de rascumparare.
Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii si pretul lor de vanzare, respectiv intre valoarea de rascumparare a instrumentelor anulate si valoarea lor nominala.
Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct in capitalurile proprii (cont 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”), atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale (cont 201 „Cheltuieli de constituire”).
Soldul creditor al contului 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, respectiv soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, poate majora, respectiv diminua suma altor rezerve (cont 1068 „Alte rezerve”).
In notele explicative trebuie cuprinse informatii referitoare la operatiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii.
_____________________________________________
Exemplu
_____________________________________________
O entitate detine un capital social in suma de 600.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 3,00 lei/actiune.
Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe operatiuni, astfel:
A) La 1 februarie anul N, entitatea rascumpara 3.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 2,00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (3.000 actiuni x 2,00 lei/actiune = 6.000 lei):
109„Actiuni proprii”= 5121„Conturi la banci in lei”6.000
Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (3.000 actiuni x 3,00 lei/actiune = 9.000 lei) si inregistrarea castigului rezultat din anulare:
1012„Capital subscris varsat”= % 9.000
109„Actiuni proprii” 6000
141„Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 3.000
Transferarea castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la rezerve:
141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”
= 1068 „Alte rezerve” 3.000
B) La 1 martie anul N+1, entitatea rascumpara 3.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de
3,50 lei/actiune.
In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (3.000 actiuni x 3,5 lei/actiune = 10.500 lei):
109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 10.500
Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (3.000 actiuni x 3,00 lei/actiune = 9.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:
% = 109 „Actiuni proprii” 10.500
1012 „Capital subscris varsat” 9.000
149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 1.500
Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate:
1068 „Alte rezerve” = 149 „Pierderi legate de emitere,
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 1.500
C) In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum si din cedarea acestora.
S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari
necorporale in contul 201 „Cheltuieli de constituire”, motiv pentru care
se vor inregistra in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,
vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.
149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” = 5121„Conturi la banci in lei” 5.000
S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3,10 lei/actiune,
din care 1.000 de actiuni au fost cedate cu titlu gratuit, iar restul
de 1.000 de actiuni au fost vandute cu o valoare de vanzare de 2,90 lei/actiune.
Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3,10 lei/actiune:
109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 6.200
Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza dupa cum urmeaza.
Cesiunea cu titlul gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3, 10 lei/actiune = 3.100 lei):
149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” = 109 „Actiuni proprii” 3.100
Cesiunea cu titlul oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2,90 lei/actiune = 2.900 lei) si
inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare,
(2,90-3,10) x 1.000 actiuni = 200 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza.
Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune:
% = 109 „Actiuni propii” 3.100
461 „Debitori diversi” 2.900
149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” 200
Incasarea contravalorii actiunilor vandute:
5121 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi” 2.900
Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”
in anul N+2 (5.000 + 3.100 + 200 = 8.300):
1068 „Alte rezerve” = 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 8.300
D) In anul N+3 s-au rascumparat 1.000 actiuni cu o valoare de rascumparare
de 3,30 lei/actiuni si ulterior au fost vandute cu o valoare de vanzare de 3,50 lei/actiune.
Rascumpararea celor 1.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3,30 lei/actiune, in contabilitate se inregistreaza, astfel:
109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 3.300
Din cesiunea cu titlul oneros a celor 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune de
3,50 lei/actiune (1.000 actiuni x 3,50 lei/ actiune = 3.500 lei) se
inregistreaza un castig in valoare de 200 lei, (diferenta intre
pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (3,5-3,3) x1.000 actiuni= 200 lei.
Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune:
461 „Debitori diversi” = % 3.500
109„Actiuni propii” 3.300
141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” 200
Incasarea contravalorii actiunilor vandute:
5121 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi” 3.500
Transferarea castigurilor obtinute din vanzarea actiunilor, la rezerve:
141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” = 1068 „Alte rezerve” 200
Amortizare Contabila - Amortizare Fiscala
In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice).
Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor.
Aici apare problema:
Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare.
In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential.
Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii.
Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc.
Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea.
Cum se rezolva o asemenea situatie.
Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri:
Amortizare fiscala.
a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal.
Amortizare contabila.
b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil).
____________________________________
Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala).
_____________________________________
De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza)
_____________________________________
Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil.
Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare.
Exemplu de contabilizare:
% = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900
2131 Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000
4426 „T.V.A. deductibila” 1.900
Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune.
Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara.
Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza)
Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune:
6811- 2813= 208.33 lei/luna
Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an
Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza)
Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004.
Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul:
· grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”
· subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)”
· clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului”
· subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “.
Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani.
In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani.
Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel:
10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni
Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei.
________________________________________
In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila.
________________________________________
Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal.
________________________________________
Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale?
1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!!
2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1
In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!!
A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"
Definitiile lui Murphy privind sistemele computerizate.
Hardware: Acele parti ale sistemului pe care le poti lovi cu piciorul.
Software: Acele parti ale sistemului care nu functioneaza.
Hard disk: Acea componenta a sistemului carui i se sterg datele in momentul cel mai nepotrivit cu putinta.
Periferica: Acele componente care sunt incompatibile cu sistemul tau.
Imprimanta: Acea componenta a sistemului care se blocheaza cand nu te uiti la ea.
Cablu: Acea parte a sistemului care e prea scurta.
Backup: O operatie care niciodata nu este efectuata la timp.
Restaurare: O precedura care functioneaza perfect pana cand e nevoie de ea.
Memorie: Acea parte a sistemului computerizat care este insuficienta.
Mesaj de eroare: O solicitare de aprobare a distrugerii propriilor tale date.
Fisier: Acea parte a sistemului care nu poate fi gasita.
Procesor: Acea componenta a sistemului computerizat care este depasita tehnologic.
Sistem: acel ceva unde feedbeck-ul este un mesaj de eroare
marți, 13 octombrie 2009
Monografie contabila privind salariile si ajutoarele materiale datorate
Monografie contabila privind salariile si ajutoarele materiale datorate
1.Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121
2.Cheltuieli cu salariile 641 = 421
3.Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate
6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat
4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala
4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate:
421 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
427 alte retineri datorate de salariat tertilor
- ajutoare materiale acordate:
423 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
5. Inregistrarea contributiilor angajatorului
6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj
6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate
6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala
6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
635 = 4471 comisionul carti munca
635 = 4472 fond garantare salariii
6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121
7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121
D4311
D4312
D4313
D4314
D4315
D4318
D4371
D4372
D444
D4471
D4472
Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor
8. Neridicarea salariilor 421 = 426
9.Achitarea salariilor restante
426 = 5311/5121
1.Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121
2.Cheltuieli cu salariile 641 = 421
3.Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate
6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat
4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala
4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate:
421 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
427 alte retineri datorate de salariat tertilor
- ajutoare materiale acordate:
423 = %
4312 contributia la asigurarile sociale de stat
4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate
4372 contributia la asigurarile de somaj
444 impozit pe veniturile din salarii
425 avansurile achitate
5. Inregistrarea contributiilor angajatorului
6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj
6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate
6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala
6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale
635 = 4471 comisionul carti munca
635 = 4472 fond garantare salariii
6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121
7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121
D4311
D4312
D4313
D4314
D4315
D4318
D4371
D4372
D444
D4471
D4472
Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor
8. Neridicarea salariilor 421 = 426
9.Achitarea salariilor restante
426 = 5311/5121
luni, 12 octombrie 2009
Credit bancar
Primirea şi rambursarea unui împrumut pe termen scurt şi a unui împrumut pe termen mediu sau lung, inclusiv dobânzile aferente
Deosebirea ,din punct de vedere contabil, dintre un imprumut pe termen scurt si unul pe termen lung consta in folosirea conturilor 5198 si 1621.
a)Termen scurt (sub 12 luni,inclusiv) credit cont 5198
b)Termen lung (peste 12 luni) credit cont 1621(atasat credit cont 1682-dobanzi de platit)
1. se înregistrează contractarea unui credit bancar pe termen scurt, care se primeşte în contul curent
5121.001 = 5191 50.000
Documente: extras de cont, notă de contabilitate.
- evidenţierea dobânzii datorate la creditul bancar pe termen scurt
666 = 5198 2.000
Documente: notă de calcul, notă de contabilitate.
- rambursarea unei rate la creditul bancar şi a dobânzii
% = 5121.001 52.000
5198 2.000
5191 50.000
Documente: extras de cont, notă de contabilitate.
___________________________________
2. se înregistrează contractarea unui credit bancar pe termen lung şi primirea sumei în contul curent
5121.001 = 1621 100.000
Documente: extras de cont, contract bancar, notă de contabilitate.
- evidenţierea dobânzii datorate la creditul bancar
471 = 1682 20.000
Documente: notă de calcul, notă de contabilitate.
- rambursarea la scadenţă a dobânzii datorate şi a unei rate la creditul bancar – 5.000.000 lei
% = 5121.001 40.000
1621 20.000
1682 20.000
666 = 471 20.000
Documente: extras de cont, notă de contabilitate.
sâmbătă, 10 octombrie 2009
Radieri la ONRC
Exemplu.
Un SRL infintat in 1992 este radiat in 2005 pe motiv nedepunere situatii financiare la ONRC. Firma avea de platit o amenda la ITM si penalzari la Administratia financiara.
Intrebare:
-daca a fost radiata, cine mai plateste amenda si alte datorii daca acestea existau?
Administratiile financiare au termen 3 + 3 luni de la data ramanerii irevocabile a deciziei de dizolvare a societatii, pentru a cere numirea unui lichidator.Daca nu o fac, atunci societatea se radiaza din oficiu, iar debitele se sterg din evidenta indiferent daca s-a atras sau nu raspunderea personala,
Conform art. 176, alin.6 din Codul de procedura fiscala: creanţele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiaţi din registrul comerţului, se scad din evidenţa analitică pe plătitor după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii.
Lichidarea societatii voluntara.
Art. 235(1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.
Bunurile ramase.
(2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati.
In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege.
(3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului.
(4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara.
Art. 227 alin. (1), lit. b), d) din legea 31/1990, actualizata la data de 17.04.2009,descrie procedura dizolvării si lichidării voluntare fără numire de lichidator.
Aceasta procedura scuteşte agentul economic de necesitatea apelării la un lichidator autorizat si întocmirea raportului de lichidare de către acesta. De asemenea, această procedură elimină etapa publicării in Monitorul Oficial a bilanţului de lichidare şi a raportului de lichidare.
Procedura simplificată presupune parcurgerea a 3 etape, pe care le prezint în continuare:
Etapa I
1.Cerere de depunere şi menţionare acte (original);
2.Hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor privind dizolvarea voluntara fără numire de lichidator.
3.Dacă este cazul: împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).
4.Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
taxă judiciară de timbru, în original;
timbre judiciare;
taxa de registru;
tariful de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
La etapa a II-a se ajunge după trecerea termenului de 30 zile de la data publicării hotărârii AGA în Monitorul Oficial.
Etapa a II-a
1.Cerere de înregistrare (original);
2.Dovada publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Adunării Generale şi trecerea termenului de 30 de zile timp in care creditorii societăţii pot efectua opoziţie la dizolvare.
3.Declaraţie pe propria răspundere dată de agentul economic nu are datorii şi ultima balanţă pe zero.
4.Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
taxa judiciară de timbru, în original;
timbre judiciare;
taxa de registru;
-dacă este cazul, tariful de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Etapa a-III-a
1.Cerere de radiere (original);
2.Certificatul de înregistrare şi anexa/anexele la acesta (originale);
3.În cazul SA şi SCA se va depune, după caz, şi: registrele SA şi SCA.
4.Dacă este cazul: împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).
5.Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
taxa judiciară de timbru, în original;
timbre judiciare;
taxa de registru;
tariful de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru conformitate cu originalele, sub semnătură, cu menţionarea în clar a numelui, de către persoanele care, potrivit legii, pot întocmi şi semna cererea.
Codul fiscal Art.34(12) Persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prin excepţie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraţia anuală de impozit pe profit(Decl 101) şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului (nu pana la data de 25 a lunii urmatoare !!!)
Exemplu: (simplificat)
1.Disponibil casierie (debit cont 5311): 901.91lei
2.Capital subscris si varsat(credit cont 1012):200lei
3.Pierdere ani precedenti -microintreprindere (debit cont 117):3175.07 lei
4.Profit inainte de lichidare (credit cont 121): 3074.86 lei
5.Debit cont 461 - creante legate de asociatul unic 6507.88lei
6.Credit cont 4551 - aport asociat 7310lei
Activ
901.91
3175.07
6507.88
_________
Total 10.584.86
Pasiv
200
3074.86
7310
_________
Total 10.584.86
1.Se trece profitul de 3074.86 in cont 117
121=117 3074.86 lei
2.Se depune debitul ce-l are asociatul la casierie
5311=461 6507.88lei
3.Se restituie imprumutul acordat de catre asociat firmei:
455=5311 7310lei
4.Se diminueaza capitalul social cu diferenta de pierdere ramasa (3175.07-3074.86=100.21)
1012=117 100.21lei
5.Se restituie diferenta de capital social (200-101.21=99.79)
456=5311 99.79 lei
6.Se soldeaza contul de capital social
1012=456 99.79 lei
In acest mod societatea prezinta "şi ultima balanţă pe zero"
Exemplul 2:
sold creditor cont 4551= 228.21lei
sold debitor cont 1171 =428.21lei
sold creditor cont 1012 =200 lei
Activ
428.21
________
Total 428.21
Pasiv
228.21
200
______
Total 428.21
1.Se compenseaza pierderea cu capitalul social:
1012=117 200 lei
2.In vederea acoperirii diferentei de pierdere,asociatii maresc capitalul social:
456=1011 228.21 lei
3.Se considera,prin acceptarea imprumutatorului, contul 4551 ca fiind depunere in numerar de majorare a capitalului social:
4551=456 228.21lei
4.Concomitent se trece la capital social subscris si varsat:
1011=1012 228.21 lei
5.Se diminueaza pierderea cu soldul capitalului social:
1212=117 228.21 lei
In acest mod societatea prezinta "şi ultima balanţă pe zero"
Taxa depuneri bilant la ONRC
Poate e tarziu sa postez acest anunt, insa poate e de folos: s-a modificat (evident in sensul cresterii ei) taxa ONRC pentru publicarea situatiilor financiare anuale (bilanturi) de la 12,5 lei la 14,00 lei.
Reducerile de pret
Reducerile de pret de natura comerciala se inregistreaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:
a) daca in factura initiala sunt evidentiate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul, cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;
b) in situatia in care, ulterior facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel:
- la vanzator, valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu:
7xx = 411
4427=411
sau
411 = 7xx (cu sumele in rosu)
411= 4427 (cu sumele in rosu)
- la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune, sau cheltuielile cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune:
-401 =3xx,
-401= 6xx
-401= 4426
sau
-3xx= 401 (cu sumele in rosu)
-6xx= 401(cu sumele in rosu)
-4426=401 (cu sumele in rosu)
- De asemenea reducerile de natura financiara se inregistreaza in contabilitate astfel:
- la vanzator, valoarea reducerilor acordate:
667 = 411
4427 = 411
- la cumparator, valoarea reducerilor primite:
401 = 767
401= 4426
Michael Shermer despre credinţa în bazaconii
De ce o văd oamenii pe Fecioara Maria într-un sandviş cu brânză sau aud versuri demonice în „Stairway to Heaven”? Cu ajutorul muzicii şi imaginilor, scepticul Michael Shermer arată cum ne convingem să credem – şi trecem cu vederea faptele.
Tradus si in romana.
Marfuri nevandabile
Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata:
Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare.
Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege:
a) vanzari de lichidare;
c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica;
e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale;
i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat.
Pentru consumabilele expirate si navandute:
Art.128 alin. 8 Codul Fiscal
Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;
f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme.
Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9):
In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)bunurile nu sunt imputabile.
b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente
c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
Eventual, trebuie sa se aiba in vedere:
- HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare;
- Art 21, alin 4, Cod fiscal
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI.
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
Nota:deoarece la momentul intrarii bunurile au avut atasate TVA deductibila, care a fost dedusa din TVA colectata,la momentul iesirii bunurilor degradate,constatate lipsa,etc, se calculeaza TVA colectata pentru a anula deducerea de TVA initiala.
6xx(ch.nedeductibile)= 4427
6xx(ch.nedeductibile)= 3xx
Bon casa de marcat
Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte :
Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare.
In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.
Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.
In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.
Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:
- cumpararea de marfuri se justifica cu factura
- deplasarile se justifica cu ordin de deplasare.
Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.
Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.
Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:
1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura:
% = 542"Avansuri de trezorie"
371"Marfuri"
4426"TVA deductibil"
3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta:
628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie"
4.-restituirea avansului neutilizat:
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta:
625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie"
7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei)
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
vineri, 9 octombrie 2009
Interese de participare
Exemplu privind înregistrarea intereselor de participare ca urmare a participării în natură
(imobilizări corporale) a unei societăţi comerciale la capitalul social al altei societăţi comerciale.
S.C. ”X” SRL participă la capitalul social al S.C. ”Y’’ SRL nou-înfiinţate, cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un profesionist calificat în evaluare a fost stabilită la 170.000 lei.
Această participaţie îi asigură un procent de control mai mare de 20%.
Caracteristici echipament:
- valoarea de înregistrare contabilă: 180.000 lei;
- durata de utilizare economică a echipamentului este: 6 ani;
- amortizare calculată: 30.000 lei.
În contabilitatea SC ”.X’’ SRL
a) Înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului:
2131=2813 Amortizarea instalaţiilor mijloacelor 30.000 lei
de transport, animalelor şi plantaţiilor
263 Interese de participare = 2131 Echipamente tehnologice,
(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 150.000 lei
b) Înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizată a
imobilizărilor corporale (170.000 – 150.000):
263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve/analitic distinct 20.000 lei
Entitatea cedează (vinde) jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social,
la o valoare negociată de 160.000 lei.
461 Debitori diverşi = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 160.000 lei
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate= 263 Interese de participare 85.000 lei
1068 Alte rezerve/analitic distinct = 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 10.000 lei
Inregistrarile în contabilitate
Inregistrarile în contabilitatea sintetica si analitica se fac pe baza de documente justificative, fie document cu document, fie pe baza unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al caror continut se refera la operatiuni de aceeasi natura si perioada.
Operatiunile contabile pentru care nu se întocmesc documente justificative, se înregistreaza în contabilitate pe baza de note de contabilitate care au la
baza note justificative sau note de calcul.
În cazul stornarilor, pe documentul initial se mentioneaza numarul si data notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operatiunii, iar în nota de
contabilitate de stornare se mentioneaza documentul, data si numarul de ordine ale operatiunii care face obiectul stornarii.
Corectarea înregistrarilor facute în contabilitate se face numai pe baza notelor de contabilitate întocmite în acest scop.
Înregistrarile în contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate si sistematic, în conturi sintetice si analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare forma de înregistrare în contabilitate.
Înregistrarile în contabilitate se pot face manual sau utilizându-se sistemele informatice de prelucrare automata a datelor.
Factura se întocmeste si se utilizeaza în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.
Pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fara drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata si nu sunt obligate sa întocmeasca facturi, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operatiunile economice se înregistreaza în baza contractelor încheiate între parti si a documentelor financiar-contabile sau bancare care sa ateste acele operatiuni, cum sunt: aviz de însotire a marfii, chitanta, dispozitie de plata/încasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., dupa caz.
Registrele de contabilitate si formularele financiar-contabile pot fi adaptate în functie de specificul si necesitatile persoanelor prevazute
la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, cu conditia respectarii
continutului de informatii si a normelor de întocmire si utilizare a acestora.
Acestea pot fi pretiparite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor.
În situatia în care activitatea de întocmire a documentelor justificative si financiar-contabile este încredintata în baza unui contract de prestari de servicii unor persoane fizice sau juridice, este obligatoriu sa se prevada în contract clauze referitoare la întocmirea si utilizarea formularelor în aceste conditii.
Se pot stabili si norme proprii de întocmire si utilizare a formularelor financiar-contabile, cu conditia ca acestea sa nu contravina reglementarilor legale în vigoare.
Deseuri - Monografie contabila
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ocazionate de constituirea şi plata Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane juridice:
1. La unitatea vânzătoare de deşeuri reciclabile (persoană juridică):
a) Vânzarea deşeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidenţierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu:
4111 = % - total factură, inclusiv TVA
“Clienţi” 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” - valoarea deşeurilor vândute (inclusiv cota de 3% - Fond de mediu)
4427 “TVA colectată” TVA aferentă
b) Încasarea facturii, mai puţin a cotei din veniturile realizate de unitatea deţinătoare reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenţa dintre valoarea totală a facturii şi cota reţinută prin stopaj la sursă de către unitatea colectoare/valorificatoare se înregistrează la cheltuieli, articol contabil:
% = 4111„Clienţi” - total factură, inclusiv TVA
512„Conturi curente la bănci”
- valoarea facturii emise, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu
635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” - cota de 3% - Fond de mediu, reţinută de colector/valorificator
2. La unitatea colectoare/valorificatoare de deşeuri reciclabile:
a) Achiziţionarea deşeurilor de la unitatea deţinătoare, pe baza facturii primite de la aceasta:
% = 401„Furnizori” - total factură, inclusiv TVA
3xx„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” - valoarea deşeurilor achiziţionate
4426„TVA deductibilă” - TVA aferentă
b) Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reţinându-se prin stopaj la sursă:
401„Furnizori” = 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei reprezentând cota de 3% - Fond de mediu
c) Achitarea facturii emise de unitatea deţinătoare (vânzătoare) de deşeuri, mai puţin cota de 3% - Fond de mediu:
401„Furnizori” = 512„Conturi curente la bănci”
d) Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reţinute de unitatea colectoare/valorificatoare:
447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” = 512
„Conturi curente la bănci”
II. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente constituirii Fondului de mediu, în cazul în care deţinătorii de deşeuri sunt persoane fizice:
a) Achiziţionarea deşeurilor de la persoana fizica deţinătoare (vanzatoare), pe bază de borderou de achiziţie:
3xx „Conturi de stocuri şi producţie
în curs de execuţie” = 462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice”
b) Achitarea în numerar a sumelor cuvenite persoanei fizice şi reţinerea cotei de 3%- Fond de mediu:
462 „Creditori diverşi”/analitic distinct „Persoane fizice”
= %531„Casa”
- valoarea deşeurilor achiziţionate
- valoarea deşeurilor achiziţionate, mai puţin
cota de 3%
447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” / analitic distinct „Fond de mediu” - evidenţierea datoriei de 3% reprezentând Fondul de mediu
joi, 8 octombrie 2009
Riscul Bancar
Activitatea oricarei banci se defasoara in conditii concrete de piata si in consecinta este suspusa unui cumul de riscuri.Dintre riscurile in care se desfasoara activitatea o banca merita a fi mentionate urmatoarele:
-riscul de sistem
-riscul de pret
-riscul de credit
-riscul de functionare
-riscul de reglementare
-riscul general
-riscul de tara
-riscul de taxa
-riscul de schimb
-riscul profesional(corporativ)
Indicatorii ce masoara existenta riscurilor:
1.Riscul lichiditatii(Rl)
Acest indicator rezulta din compararea activelor cu posibilitatea de lichiditatea imediata.
Rl=(( N+Dvb)/Dv)* 100)
Rl=riscul lichiditatii
N=total numerar
Dv=depozite la vedere
Dvb=depozite la vedere existente la alte banci
2.Riscul ratei dobanzii.
Decurge din utilizarea raporturilor de credit cu dobanzi flotante,caracterizate in activitatea bancara drept creante si dobanzile sensibile.
Rrd = (As /Ps) * 100
Rrd=riscul ratei dobanzii
As=active sensibile
Ps =pasive sensibile
3. Riscul creditarii(Rc)
Exprima faptul ca dobanzile sau sumele acordate se pot afla in imposibilitatea restituirii.Acesta este de fapt un risc de angajare in sensul ca,prin cunosterea lui,se stabileste si se percepe un comision de risc.
Rc = (Cm/Ct) * 100
Rc=> riscul creditarii
Cm=>credite de "calitate" medie
Ct=> credite totale
4.Riscul capitalului(Rk)
Masura in care activele riscante sunt acoperite de capital.
Rk=(C/Ct)* 100
Rk=>riscul capitalului
C=>capitalul
Ct=>capitaluri totale
Este foarte important deoarece arata masura in care banca se expune si nu poate acoperii activele riscante prin capitalul propriu.
Cateva cuvinte despre banci
Profitul reprezinta scopul final al oricarei entitati economice.In cazul bancilor comerciale(ca intermediari financiari)tinand cont in de activitatea lor de:
a) modalitatile de procurare a resurselor
b) utilizarea resurselor prin acordarea de credite
c) riscurile posibile
profitul implica activitati complexe de mamangement specific.
Profitul reprezinta o suma in expresie absoluta si imbraca doua forme :
1.Profitul brut(inainte de impozitare)
2.Profitul net(dupa impozitare)
Profitul se calculeaza astfel:
Venituri din dobanzi(dobanzi active) minus cheltuieli cu dobanzile(dobanzi pasive) egal venituri nete minus alte cheltuieli egal profit brut minus impozit pe profit egal profit net.
Activitatea finala a oricarei banci este apreciata in functie de profit.Pentru a avea un control in timp real asupra profitului se folosesc diversi indicatori cum ar fi:
-veniturile
-cheltuielile
-profitul brut
-profitul net
-impozitul pe profit
-marimea dividendelor
-rapoarte(ca ex.marimea dividendelor si valoarea nominala a unei actiuni),etc.
Analizele sunt si ele de doua feluri:statice (in exercitiul financiar analizat) si dinamice (compararea cu alte exercitii financiare anterioare)
Analiza performantelor bancare.
1.Marja neta a dobanzii.
Marja neta a dobanzii(rata veniturilor din dobanzi-RV)
RV= (venit net din dobanzi/active valorificate) * 100
RV=>marja neta a dobanzii
Active valorificate=>active purtatoare de dobanda
Venit net din dobanzi=> dobanzi incasate minus dobanzi platite
Active valorificate => Total activ minus active nevalorificate(casa,active fixe,obiecte de inventar,decontari si debitori)
In general marja neta din dobanzi variaza intre 5 si 7%.
a)o marja scazuta=> cheltuieli mari cu dobanzile,prudenta marita.
b)o marja ridicata=> expresia succeselor mamagementului activelor si pasivelor sau expresia unor plasamente in active foarte riscante(exact cu s-a intamplat in US cu creditele date ptr.finantarea subprimelor)
2.Rata profitului (marja neta)- RP
Se calculeaza ca raport procentual intre profitul net si venituri totale.
RP= (Profitul net/Venituri Totale) * 100
RP=> rata profitului.
Veniturile totale => veniturile din dobanzi plus alte venituri(ex.din comisioane sau activitati de consultanta).Banca este mai profitabila,normal,cu cat rata profitului este mai mare.
Marimea RP depinde de: presiunea fiscala,gradul de concurenta,eficienta bancii.
Managementul unor banci maresc comisioanele sau expun banca la un risc ridicat pentru a raporta o rata de profit peste rata de profit cu care s-a angajat.
3.Rata utilizarii activelor(RUA)
Exprima capacitatea bancilor de a genera venit.
Este un raport procentual intre Vanituri Totale si Active Totale.
Acest raport depinde de STRUCTURA ACTIVELOR bancare.Marimea depinde de nivelul dobanzii pe piata.O marime ridicata exprima gradul de expunere a bancii la risc,cresterea ratei poate fi interpretata si ca o crestere a riscului bancar.
RUA=( VT/AT) * 100
RUA=> rata utilizarii activelor
VT=> venituri totale(din dobanzi plus taxe si comisioane)
AT=> total active.
De regula marimea raportului este de 10 la 12 %
Nota: anumite banci urmaresc raportul intre veniturile nelegate de dobanzi (taxe si comisioane) si veniturile din dobanzi.Cu cat acesta este mai mare cu atat banca se afla in dificultate urmarind sa obtina venituri pe seama clientelei.
Profitabilitatea unei banci depinde si de calitatea manageriala.Efectul capacitatii manageriale este masurat prin rata rentabilitatii economice.
4.Rata rentabilitatii economice (ROA)
ROA exprima efectul capacitatii top managementului de a utiliza resursele financiare si reale ale bancii in scopul obtinerii de profit.
Se calculeaza ca raport procentual intre Profitul Net si Active Totale
ROA=(PN/AT)*100
ROA=> rata rentabilitatii economice
PN=> profit net
AT=> active totale
Un trend de scadere exprima faptul ca banca se afla in dificultate dar si faptul ca banca nu se expune la risc,un trend in crestere poate fi si expresia unor rezultate pozitive dar si o expunere excesiva la risc.In tarile dezvoltate marimea tipica este cuprinsa intre 1 si 2%
Pentru actionarii in capitalul bancii este interesant ce marime are "angajarea" lor in activitatea bancara.
5.Rata rentabilitatii financiare(ROE)
ROE arata deci efectul angajarii in activitatea bancara masurat procentual prin profitul adus de o unitate monetara(sub forma de actiuni) la capital.Exprima raportul dintre profitul net si capitalul propriu.
ROE= (profitul net/capital propriu)*100
Este de dorit ca aceasta rata sa depaseasca rata dobanzii de pe piata pentru a face atractive actiunile bancii si pentru a duce la cresterea cursului lor bursier.Marimea tipica este cuprinsa intre 15 si 20%.(in tarile dezvoltate)
6.Efectul de parghie(efectul de levier)
Este un indicator de mare expresivitate pentru analiza efectuata la nivel de banca,aratand gradul in care utilizarea unor resurese suplimentare duce la cresterea rentabilitatii capitalului propriu(rentabilitatea financiara).
L=(Active totale/Capital propriu)* 100
L=>efectul de levier.
Cu cat ponderea capitalului in totalul pasivelpr bancare este mai mare ,cu atat banca se bazeaza pe resuse atrase,astfel incat riscul bancar si efectul de parghie vor fi mai mici si invers.In general efectul de levier are valori mai mari de 10.
Daca:
RP=rata profitului
RUA=rata utilizarii profitului.
ROA=rata rentabilitatii economice
L=efectul de levier
ROE=rata rentabilitatii financiare.
RP x RUA = ROA
ROA x L =ROE
7.Randamentul creditelor (RC)
Se determina ca raport intre dobanzile incasate de la clientela si suma creditelor.
RC = (Dobanda incasata de la clientela/Suma creditelor)*100
Un randament ridicat indica un portofoliu de credite riscante.
8.Costul depozitelor(CD)
Este un raport intre cheltuielile cu dobanzile si suma depozitelor.
DC= (Ch.Cu dobanzile/ Suma depozitelor) * 100
O rata ridicata indica probleme de LICHIDITATE.
luni, 5 octombrie 2009
Contabilitatea financiara - Contabilitatea de gestiune
Legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune privind principalele cheltuieli înregistrate în cursul lunii N , anul 20xx
Aceleasi cheltuieli de exploatare efectuate în activitatea de obtinere a produselor finite sunt
reflectate astfel:
a)- din punct de vedere financiar pe naturi, în conturi din clasa a 6-a;
b)- din punct de vedere functional pe categorii de cheltuieli, în conturi din clasa a 9-a.
1. Consum de materii prime
(cheltuieli directe, productive)
601.1 = 301 3.405.400 lei
Cheltuieli cu materiile = Materii prime
prime - ch. productive
921.1 = 901 3.405.400 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
– costul produselor
_________________________
2. Consum de materii prime
(ch. neproductive,
de ex: consum peste limitele normale)
601.5 = 301 119.747 lei
Cheltuieli cu materiile= Materii prime
prime - ch. neproductive
921.2 = 901 119.747 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
– ch. neproductive
__________________________________
3.Cheltuieli materii prime - lipsuri în gestiune
constatate în urma inventarierii
601.6 = 301 139.400 lei
Cheltuieli cu materiile= Materii prime
prime-lipsuri în gestiune
921.3 = 901 139.400 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
– lipsuri în gestiune
___________________________________
4. Consum de materiale consumabile
(cheltuieli directe, productive)
602.1 = 302 498.000 lei
Cheltuieli cu materialele = Materiale
consumabile-ch. consumabile
productive
921.1 = 901 498.000 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
– costul produselor
___________________________________
5. Consum de materiale consumabile
(în sectii de baza – ch. indirecte)
602.2 = 302 150.350 lei
Cheltuieli cu materialele = Materiale
consumabile – ch. indir. Consumabile
923 = 901 150.350 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
___________________________________
6. Consum de materiale consumabile
(în sectii auxiliare)
602.3 = 302 29.750 lei
Cheltuieli cu materialele = Materiale
consumabile – sectiile auxiliare consumabile
922 = 901 29.750 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
__________________________________
7. Consum de materiale consumabile
(pentru sectorul desfacere)
602.4 = 302 35.000 lei
Cheltuieli cu materialele = Materiale
consumabile- desfacere consumabile
925 = 901 35.000 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
_________________________________
8. Cheltuieli cu materiale consumabile - cheltuieli
neproductive
602.5 = 302 31.909 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile =Materiale
consumabile - ch. neproductive
921.2 = 901 31.909 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
– ch. neproductive
___________________________________
9. Cheltuieli cu materiale consumabile - lipsuri
în gestiune constatate în urma inventarierii
602.6 = 302 48.560 lei
Cheltuieli cu materialele = Materiale
consumabile - lipsuri consumabile
în gestiune
921.3 = 901 48.560 lei
Cheltuielile activitatii de baza = Decontari interne privind cheltuielile
- lipsuri în gestiune
____________________________________
10. Consum de materiale de natura obiectelor
de inventar (cheltuieli directe, productive)
603.1 = 303 10.270 lei
Cheltuieli privind materialele de natura natura obiectelor
de inventar = Materiale de natura obiectelor de inventar-
ch. directe
921.1 = 901 10.270 lei
Cheltuielile activitatii de baza - costul produselor = Decontari interne privind cheltuielile
____________________________________
11. Consum de materiale de natura obiectelor
de inventar (în sectii de baza)
603.2 = 303 30.400 lei
Cheltuieli privind materialele de natura natura obiectelor de inventar = Materiale de natura obiectelor de inventar- ch. indirecte
923 = 901 30.400 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
_____________________________________
12. Consum de materiale de natura obiectelor
de inventar (în sectii auxiliare)
603.3 = 303 30.000 lei
Cheltuieli privind materialele de natura natura obiectelor de inventar = Materiale de natura obiectelor de inventar-sectii auxiliare
922 = 901 30.000 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
__________________________________
13. Consum de materiale de natura obiectelor
de inventar (pentru sectorul desfacere)
603.4 = 303 5.800 lei
Cheltuieli privind materialele de natura natura obiectelor de inventar = Materiale de natura obiectelor de inventar-sector desfacere
925 = 901 5.800 lei
Cheltuieli de desfacere =Decontari interne privind cheltuielile
_____________________________________
14. Cheltuieli cu materiale nestocate
(în sectii de baza – ch. indirecte)
604.2 = 401 23.500 lei
Cheltuieli privind materialele nestocate=Furnizori
ch. indirecte
923 = 901 23.500 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
_______________________________________
15. Cheltuieli cu materiale nestocate
(în sectii auxiliare)
604.3 = 401 23.660 lei
Cheltuieli privind materialele nestocate=Furnizori -
sectie auxiliara
922 = 901 23.660 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
______________________________________
16. Consum cu materiale nestocate
(pentru sectorul desfacere)
604.4 = 401 10.850 lei
Cheltuieli privind materialele nestocate= Furnizori- desfacere
925 = 901 10.850 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
________________________________________
17. Cheltuieli privind energia si apa
(cheltuieli directe)
605.1 = 401 52.400 lei
Cheltuieli privind energia si apa =Furnizori - ch. directe
921.1 = 901 52.400 lei
Cheltuielile activitatii de baza - costul produselor = Decontari interne privind cheltuielile
____________________________________________________________
18. Cheltuieli privind energia si apa
(în sectii de baza – ch. indirecte)
605.2 = 401 84.005 lei
Cheltuieli privind energia si apa =Furnizori - ch. indirecte
923 = 901 84.005 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
__________________________________________________
19. Cheltuieli privind energia si apa
(in sectorul auxiliar)
605.3 = 401 3.650 lei
Cheltuieli privind energia si apa = Furnizori - sectorul auxiliar
922 = 901 3.650 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
____________________________________________________________
20. Cheltuieli privind energia si apa
(in sectorul desfacere)
605.4 = 401 5.500 lei
Cheltuieli privind energia si apa = Furnizori - desfacere
925 = 901 5.500 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
________________________________________________________
21. Cheltuieli cu întretinerea si reparatiile
(în sectii de baza – ch. indirecte)
611.2 = 401 122.400 lei
Cheltuieli cu întretinerea si reparatiile = Furnizori– ch. indirecte
923 = 901 122.400 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
_________________________________________________________
22. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
(sectorul desfacere)
623.4 = 401 210.500 lei
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate =Furnizori -desfacere
925 = 901 210.500 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
_____________________________________________
23. Cheltuieli cu salariile personalului
- cheltuieli directe
641.1 = 421 476.290 lei
Cheltuieli cu salariile personalului =Personal -salarii datorate -ch.directe
921.1 = 901 476.290 lei
Cheltuielile activitatii de baza -costul produselor = Decontari interne privind cheltuielile
_____________________________________________
24. Cheltuieli cu salariile personalului
- cheltuieli indirecte
641.2 = 421 98.430 lei
Cheltuieli cu salariile personalului - ch. indirecte = Personal - salarii datorate
923 = 901 98.430 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
___________________________________________________
25. Cheltuieli cu salariile personalului
- sectorul auxiliar
641.3 = 421 36.450 lei
Cheltuieli cu salariile personalului - ch. auxiliare = Personal - salarii datorate
922 = 901 36.450 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
__________________________________________________
26. Cheltuieli cu salariile personalului
- sectorul desfacere
641.4 = 421 65.460 lei
Cheltuieli cu salariile personalului – ch. de desfacere = Personal - salarii datorate
925 = 901 65.460 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
__________________________________________________
27. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
– cheltuieli directe
645.1 = 431 209.568 lei
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala - ch. directe = Asigurari sociale
921.1 = 901 209.568 lei
Cheltuielile activitatii de baza - costul produselor = Decontari interne privind cheltuielile
________________________________________________________
28. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
– cheltuieli indirecte
645.2 = 431 43.309 lei
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala - ch. indirecte = Asigurari sociale
923 = 901 43.309 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
______________________________________________________
29. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
– cheltuieli sectorul auxiliar
645.3 = 431 16.038 lei
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala - ch. auxiliare = Asigurari sociale
922 = 901 16.038 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
_________________________________________________________
30. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
– cheltuieli sectorul desfacere
645.4 = 431 28.802 lei
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala - ch. desfacere = Asigurari sociale
925 = 901 28.802 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
_________________________________________________________
31. Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor - sectia de baza
6811.2 = 281 324.008 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor -sectia de baza =Amortizari privind imobilizarile corporale
923 = 901 324.008 lei
Cheltuieli indirecte de productie = Decontari interne privind cheltuielile
____________________________________________________________
32. Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor - sectia auxiliara
6811.3 = 281 100.120 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor -sectia auxiliara = Amortizari privind imobilizarile corporale
922 = 901 100.120 lei
Cheltuielile activitatilor auxiliare = Decontari interne privind cheltuielile
___________________________________________________________
33. Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor - sectorul desfacere
6811.4 = 281 7.239 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor – ch. desfacere = Amortizari privind imobilizarile corporale
925 = 901 7.239 lei
Cheltuieli de desfacere = Decontari interne privind cheltuielile
___________________________________________________________
34. Înregistrarea cheltuielilor generale de administratie
aferente activitatiide productie a bunurilor
Debitul conturilor corespunzatoare, din clasa a 6-a, în corespondenta
cu diverse conturi
(Suma totala de 255.400 lei)
924 = 901 255.400 lei
Cheltuieli generale de administratie = Decontari interne privind cheltuielile
____________________________________________________________
Pentru determinarea costului efectiv al productiei obtinute în luna N 20XX este
necesara înregistrarea cheltuielilor ocazionate de desfasurarea activitatii de productie atât în
contabilitatea financiara, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, utilizând conturile din clasa a 6-a din planul de conturi, cât si în contabilitatea de gestiune, potrivit cerintelor interne de informare legate de calculatia costurilor, utilizând conturile din clasa a 9-a (optional).
duminică, 4 octombrie 2009
Tratamentul costurilor estimate pentru demontarea si mutarea activelor
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, aplicabile pâna la 31 decembrie 2005, au prevazut posibilitatea ca în costul initial al imobilizarilor corporale si fie cuprinse si costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârsitul duratei de viata a acestuia.
Înregistrarea acestor costuri estimate în valoarea activelor s-a realizat prin constituirea unor
provizioane cu demontarea si mutarea activului respectiv.
Astfel, costurile de demontare si mutare a activului, estimate la momentul initial al
recunoasterii, au fost înregistrate pe cheltuieli în contul de profit si pierdere, esalonat, de-a lungul duratei de viata a activului, prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea activului.
Începând cu exercitiul financiar 2007, conform Reglementailor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, în costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.
Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu
restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenta cu un cont de
provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea").
La realizarea cheltuielilor efective cu demontarea si mutarea activului, provizionul constituit
ramâne fara obiect si va fi anulat pe seama veniturilor.
La 1 ianuarie 2004 o entitate care aplica prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 94/2001 achizitioneaza un echipament tehnologic pentru extragerea petrolului si, conform contractului prin care i s-a acordat dreptul de a efectua exploatari, are obligatia ca la finalizarea exploatarii sa mute echipamentul si sa reconstituie stratul de sol afectat. La data instalarii echipamentului, entitatea a estimat ca la terminarea extractiei va efectua cheltuieli cu demontarea si mutarea activului în valoare de 1.000.000.000 lei (dupa denominarea efectuata în anul 2005 au rezultat 100.000 lei noi).
Costul de achizitie a echipamentului este de 10 miliarde lei (dupa denominarea efectuata în anul 2005 au rezultat 1.000.000 lei noi).
Echipamentul are o durata de viata estimata initial de 8 ani.
În valoarea de intrare a activului au fost incluse costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, astfel: 1. La 01.01.2004 - recunoasterea imobilizarii la valoarea de achizitie plus valoarea estimata a costurilor pentru demontarea si mutarea activului, astfel: 2131 - 404= 10.000.000.000 lei si 2131 - 1513 =1.000.000.000 lei
2. Înregistrarea amortizarii anuale în valoare de 1.375.000.000 - lei vechi (11.000.000.000 lei/8 ani): Anual se va înregistra o amortizare de 1.375.000.000 lei vechi în anul 2004 137.500 lei noi în anii 2005-2011 amortizarea lunara 137.500/12 =11.458,3 lei noi
6811 - 2813=114.583.333 (11.458,3 lei noi)
La 31.12.2005 dupa denominare, în bilant avem urmatoarele elemente: provizionul constituit este de 100.000 lei;
valoarea contabila neta (dupa 2 ani de amortizare) este de 825.000 lei [1.100.000 – (2 x 137.500)] 3. Efectuarea în anul 2012 a cheltuielilor cu demontarea, mutarea activului si cu restaurarea amplasamentului în suma efectiva de 120.000 lei. 6xx = 4xx 120.000 lei 4. Anularea provizionului înregistrat în valoarea initiala a activului 1513 - 7812 Venituri din provizioane 100.000 lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)