Definitii privind arhiva.

1. documente – înscrisuri oficiale sau particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi electronice; 2. unitate arhivistică – element component al unui fond sau unei colecţii arhivistice, care se individualizează prin conţinutul şi forma sa şi care ocupă o poziţie distinctă în instrumentul de evidenţă a fondului sau colecţiei; 3. fond arhivistic – totalitatea documentelor create şi/sau deţinute pe parcursul activităţii sau existenţei persoanelor juridice sau fizice, indiferent de suport; 4. colecţie arhivistică – totalitatea documentelor grupate de o persoană juridică sau fizică conform unui anumit criteriu, fără a ţine seama de provenienţa lor; 5. creator de arhive – persoană juridică de drept public sau privat sau persoană fizică , care în decursul activităţii a creat sau creează şi deţine arhive; 6. deţinător de arhive – persoană juridică sau fizică competentă să păstreze, să conserve şi să folosească documente de arhivă în condiţiile prezentei legi; 7. nomenclator arhivistic – listă sistematică a tuturor categoriilor de documente emise, primite sau întocmite pentru uz intern de către un creator în decursul activităţii proprii, având la bază evaluarea acestora pe criteriul structural, tematic, al valorii şi al termenelor de păstrare 8. selecţionare – operaţiune arhivistică prin care se reţin pentru păstrare permanentă documentele care aparţin Patrimoniului Arhivistic Naţional al României şi se elimină cele lipsite de importanţă, în urma evaluării lor conform nomenclatorului arhivistic 9. arhivă publică - arhivă creată şi/sau deţinută de persoane juridice de drept public; 10. arhivă privată – arhivă creată şi/sau deţinută de persoane fizice şi de persoane juridice de drept privat; 11. arhivă electronică – sistem electronic de arhivare, împreună cu totalitatea documentelor arhivate; 12. prelucrare arhivistică – ansamblul operaţiunilor efectuate în scopul realizării evidenţei, inventarierii, selecţionării şi păstrării documentelor de arhivă; 13. protecţia documentelor de arhivă – ansamblu de măsuri normative şi instituţionale vizând identificarea factorilor de risc la care sunt expuse documentele, precum şi procedurile şi activităţile preventive de asigurare, păstrare, conservare şi securitate a acestora; 14. drept de custodie a documentelor – dreptul Arhivelor Naţionale de a păstra, proteja şi conserva documente primite de la persoane fizice şi juridice, respectând dreptul de proprietate al depunătorului; 15. drept de preemţiune – dreptul Arhivelor Naţionale de a avea prioritate la cumpărarea oricărui document cu valoare istorică de la persoane fizice şi juridice.

COMPARTIMENTUL "DEPOZITUL DE ARHIVA"

COMPARTIMENTUL DEPOZITUL DE ARHIVA - informaţii generale despre structura compartimentului de arhivă, organizare, subordonare, calificarea personalului care este desemnat cu atribuţii pe linie de arhivă; - regulamentul de funcţionare a arhivei; - numele şi prenumele şefului direcţiei/compartimentului în subordinea căreia/căruia se află arhiva; - persoana cu atribuţii pe linie de arhivă: numele, prenumele, funcţia, calitatea – arhivar, responsabil cu arhiva, gradul de pregătire, baza legală de funcţionare, dacă are atestat sau nu, atribuţiile din fişa postului, vechimea în munca de arhivă, data ultimei instruiri, modul în care a preluat gestiunea arhivei instituţiei cu proces - verbal de predare-primire); - date generale privind arhiva instituţiei (număr de fonduri arhivistice deţinute, anii extremi, cantitatea în m.l.); - stadiul de prelucrare arhivistică a documentelor (ordonare, inventariere –calitatea inventarelor, selecţionare); - lucrări de selecţionare întocmite; modul de întocmire a unei lucrări de selecţionare (se va urmări dacă documentele care fac obiectul selecţionării se păstrează, în ordine, pe rafturi, pentru a fi verificate de către delegaţii Direcţiei a Arhivelor Naţionale, în vederea confirmării lucrării de selecţionare, în conformitate cu prevederile art. 35 din Instrucţiuni...); - date referitoare la arhivă tehnică ( anii extremi, cantitatea, suportul); - arhivă pe alţi suporţi de informaţie (filme, fotografii, suporţi magnetici etc.) - anii extremi, cantitatea, modul de inventariere; - existenţa în depozitul de arhivă a matricelor sigilare (sigilii şi ştampile); - documente cu valoare practică ( exp. state de plată, cantitate, ani extremi, etc.); - pregătirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional pentru depunere spre păstrare permanentă la Direcţia Arhivelor Naţionale.; - modul de evidenţă a tuturor intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice din depozit (registru de evidenţă curentă a intrărilor şi ieşirilor, registru de depozit, alte instrumente de evidenţă); - condiţiile de păstrare a arhivei (se va urmări dacă instituţia deţine spaţiu special amenajat pentru arhivă, dacă depozitul este destinat prin construcţie arhivei, spaţiul este suficient arhivei existente, sediul şi amplasarea depozitului de arhivă, regimul de proprietate al spaţiului: închiriat, proprietate, suprafaţa depozitului de arhivă); - mijloace de păstrare a documentelor ( rafturi, existenţa mijloacelor de protecţie a documentelor); - se va verifica dacă spaţiul de depozitare dispune de ferestre care să asigure aerisirea naturală, ferestre asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme, instalaţii de climatizare sau ventilaţie, aparate de control (termometre, higrometre etc.), dacă citirile se consemnează într-un caiet de depozit, dacă sunt scări de arhivă, cărucioare de transport interior etc., camere de lucru lângă depozit; - se va verifica dacă spaţiul prezintă factori de degradare (praf, surse de infecţie, lumină solară directă, surse de întreţinere a agenţilor biologici, solicitare la uzură mecanică, pericol de foc, temperaturi excesive, pericol de inundaţii sau infiltraţii de apă, variaţii de temperatură şi umiditate ); dacă în depozitul de arhivă s-a asigurat curăţenia şi ordinea interioară; - se va urmări dacă depozitul este prevăzut cu stingătoare portabile (cu încărcătură de dioxid de carbon şi praf, cu gaze inerte, alte materiale de stingere a incendiilor (lopeţi, nisip, topoare etc.); - depozitul deţine mijloace de alarmare automată în caz de incendiu, stingere automată a incendiilor; - modul în care este reglementat şi restricţionat accesul în depozit - căile de acces la depozit sunt prevăzute cu uşi metalice sau grilaj metalic la uşi, gratii la ferestre, sistem automat de alarmare antiefracţie, alte sisteme de securitate; - sistematizarea documentelor în depozitul de arhivă; ghidul topografic.

Temei legal:in conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, a instrucţiunilor, regulamentelor şi normelor de aplicare a acesteia.

SECRETARIAT-ARHIVA CURENTA

SECRETARIAT si ARHIVA CURENTA: - existenţa şi conţinutul dosarului istoric al instituţiei (denumirea instituţiei şi a forului ierarhic superior, adresa, denumirile succesive purtate, sediile avute, scurt istoric al creatorului şi fondului, domeniul şi obiectul de activitate, structura organizatorică, unităţi subordonate –există / nu există); - date despre nomenclatorul arhivistic ( dacă este primit de la eşalonul superior, dacă este confirmat de către Arhivele Naţionale, modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea arhivei curente); - constituirea arhivei curente (modul de înregistrare a documentelor, registratură generală, modul de completare a registrului de intrare-ieşire, formularul de registru utilizat, modul de repartizare a documentelor la compartimente pentru rezolvare, existenţa unor programe informatice de evidenţă şi gestionare a documentelor); - constituirea şi funcţionarea Comisiei de selecţionare (componenţa, decizia de numire); - folosirea documentelor (în special, eliberarea de certificate, copii sau extrase după documentele create şi/sau deţinute, evidenţa cererilor); - existenţa personalului desemnat (însărcinat) pentru rezolvarea solicitărilor privind eliberarea de copii; - modul de înregistrare a cererilor (în registrul de intrare - ieşire corespondenţă, în registrul special (alfabetic)); - modul în care se eliberează actele la solicitarea petenţilor (copii xerox, alte situaţii); - dacă au existat reclamaţii sau sesizări privind modul de soluţionare a cererilor referitoare la eliberarea unor copii; - rearhivarea dosarelor scoase din depozit pentru soluţionarea cererilor şi consemnarea lor în registrul de depozit .

Temei legal:in conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, a instrucţiunilor, regulamentelor şi normelor de aplicare a acesteia.

CECCAR vs Economist angajat

(Economist with salary vs Expert Accountant)

Mare tevatura pe o tema mai mult de orgoliu decat de altceva.

A fi sau a nu fi membru CECCAR -Economist(Expert contabil) sau Economist (Director Financiar,Contabil Sef,etc) Problema trebuie sa o abordez de la a avea o profesie liberala sau a fi angajat.Pentru a fi cat mai clar am sa fac o analogie intre a fi sau a nu fi avocat sau jurist consult. Si juristul consult si avocatul au la baza aceeasi pregatire superioara. 1.A fi avocat insa se cere pe buna dreptate o independenta si o anume competenta.Pentru aceasta avocatul ca sa poarte o asemenea "titulatura" trebuie sa faca parte dintr-o asociatie de profesionisti denumita Barou.Aceasta asociatie se ocupa cu specializarea prin examene,cursuri,etc. Avocatul poate reprezenta orice persoana fizica si juridica in fata instantei.Pentru aceasta el(ea) percepe un anume tarif.Avocatul raspunde numai fata de Barou si lege.Poate constitui asocieri de avocati pentru a se ajuta reciproc."Avocat" este o titulatura data de Barou. 2.A fi jurist inseamna ca este dependent de o anumita institutie(parivata sau nu) si poate reprezenta numai acea institutie in fata instantei.Pentru munca depusa el primeste un salariu.Raspunde numai in fata de acea institutie.El nu poate fi independent(impartial). Sigur ca Juristul Consult si Avocatul au la baza aceeasi competenta(facultate).Diferenta intre ei este ca avocatul a "aderat" la o profesie liberala pe cand juristul s-a angajat la o institutie oarecare. La fel,si Expertul Contabil (Consultant Fiscal,Evaluator,Lichidator,Auditor) si Economistul angajat la o institutie, au aceeasi pregatire economica superioara.Diferenta consta in a face parte dintr-o asociatie "speciala" sau nu, in a avea o profesie liberala sau nu; 1.A fi Expert Contabil inseamna ca ai o anumita competenta si bineinteles independenta, competenta data de o asociatie numita CECCAR si recunoscuta de autoritati. Exercitarea profesiei,intr-o astfel de organizatie,iti asigura,pe langa protectie si schimbul permanent de experienta desfasurat intr-un cadrul colegial organizat si pregatirea profesionala continua.CECCAR,este o organizatie profesionala nonprofit.Nu te obliga nimeni sa faci parte din ea.Se inscriu in aceasta organizatie, doar cei care-i accepta statutul si doresc sa activeze in mod organizat si sa aiba,in fata atacurilor nemiloase ale statului si nu numai,protectia strict necesara.Avand o profesie liberala Expertul Contabil NU poate fi angajat cu salariu.Pentru munca prestata el percepe un tarif (dat de CECCAR).El este competent in a semna (raspunde in fata legii) orice evidenta contabila,bilant,expertiza, cu care detine un contract de prestari servicii. Pot constitui ca si avocatii societati formate din experti contabili sau pot fiinta societati de expertiza contabila."Expert Contabil" este o titulatura data de CECCAR.(nota personala: suna urat "expert contabil",se putea gasi o titulatura mai buna) Definiţie Profesie liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu, liber profesionist, care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional. DEX-ul defineşte profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituţie sau întreprindere). 2.A fi Economist cu atributii de (Director Economic,Director Financiar,Contabil Sef,etc) nu este cu nimic mai prejos decat Expertul Contabil,raspunde in fata institutiei angajatoare cat si in fata legii ca angajat.Reprezinta in fata organelor statului institutia sa.Si el poate sa se autoperfectioneze sau sa faca cate specializari doreste.El este competent in a semna (raspunde in fata legii) numai evidenta contabila a institutiei,bilantul si pentru asta el este salarizat.Sigur ca poate fi angajat in acelasi timp si de o alta (sau alte) institutii. Desigur si economistii ce NU fac parte din asociatiile "speciale" pot sa-si constituie propria asociatie (o denumire ar fi Asociatia Economistilor Contabili) si de exemplu sa poarte denumirea de "Economisti experti" si in acest cadru sa se perfectioneze continuu,etc. -Cu ce e mai prejos un economist angajat Director Economic la o mutinationala de renume ,cu un salariu de 10.000 de euro pe luna si care conduce un departament cu sute de functionari si un expert contabil de la CECCAR? A se vedea si : Camera Auditorilor Financiari din Romania; Asociatia Nationala a Evaluatorilor din România – ANEVAR; Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare din Romania; Alte cateva profesii liberale: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania Colegiul Psihologilor din Romania. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din România; Corpul Expertilor Tehnici din România – CETR; Colegiul Farmacistilor din România; Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare din România; Colegiul Medicilor din România, Asociatia Medicilor Stomatologi cu Practica Privata din România; Colegiul Medicilor Veterinari din România; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România; Clubul Român de Presa; Ordinul Geodezilor din România.

Sper ca am fost destul de limpede. PS. Si pe timpul lui Ceausescu existau asemenea persoane cu atributii speciale : avocati ,experti contabili(dupa iesirea la pensie),experti tehnici...nu e nimic nou...

Iata si o definitie frumoasa: " Profesiune liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/şi care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvenţional, cu un mod special de remunerare "

Declaratie ptr somaj-modificata

Declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj se modifica din august 2009.

In Monitorul oficial nr. 579 / 2009 a fost publicat Ordinul MMFPS nr. 1454 / 2009 pentru modificarea si completarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 405 / 2004.

ca urmare a aplicarii acestui ordin “Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj” nu va mai contine denumirea angajatorului ci doar codul fiscal, codul numeric personal al angajatorului persoana fizica sau codul unic de inregistrare atribuit prin certificatul de inregistrare angajatorilor persoane fizice.

Raporturi de munca suspendate.

Pentru declararea orelor din programul de lucru in care raporturile de munca ale salariatilor au fost suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53 / 2003 – Codul Muncii si pentru care salariatii respectivi si angajatorul acestora au fost scutiti de plata contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj in temeiul art. 2 din OUG nr. 28/2009, aferente perioadei care a trecut de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, angajatorii care au beneficiat de dispozitiile acestei ordonante de urgenta au obligatia de a declara orele respective prin depunerea de declaratii rectificative, in termen de doua luni de la data de 20 august 2009.

Bonul fiscal.(Cash voucher)

Referitor la condiţiile în care bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi înregistrate în contabilitate ca documente justificative,mentionez ca prin HG nr.105 / 2009 au fost abrogate prevederile HG nr.831 / 1997 pentru aprobarea modelelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, precum şi toate ordinele ministrului economiei şi finanţelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menţionată. Astfel, a fost abrogat şi OMFP nr.293/2006 pentru modificarea OMFP nr.1714 / 2005 privind aplicarea prevederilor HG nr.831 / 1997, ordin în conformitate cu prevederile căruia, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, erau considerate documente care stau la baza înregistrării în contabilitatea cheltuielilor.

In concluzie conform HG nr.105 / 2009, bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi înregistrate în contabilitate ca documente justificative numai în umătoarele cazuri: - în cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, bonurile sunt documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe bază de bon fiscal, se poate efectua numai în următoarele trei condiţii:

1. când entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal

2.când entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate,

3.cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli.

Toate bonurile de casa trebuie sa fie stampilate pe verso !!!

Creditele bancare.(Bank loans)

Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.

Creditele bancare pe termen lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" iar creditele bancare pe termen scurt se inregistreaza separat in contul 519"Credite bancare pe termen scurt".

Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii fata de furnizori se inregistreaza astfel: 401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 1621"Credite bancare pe termen 5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu" 5121"Conturi la banci in devize" iar rambursarea creditelor la scadenta: 1621"Credite bancare pe termen = % lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei" 5124"Conturi la banci in devize" Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator: 666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu" Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".

Remuneratia administratorilor la SRL

Remuneratia administratorilor se stabileste prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala. Stabilirea remuneratiei prin actul constitutiv poate viza si forme alternative de remunerare a administratorilor, cum ar fi participarea acestora la beneficiile societatii, chiar daca nu este si asociat. Stabilirea remuneratiei Stabilirea remuneratiei se poate face de catre asociati sau prin justitie. Potrivit Legii societatilor comerciale, art. 77 alin. 1 (aplicabil prin norma de trimitere de la art. 197 alin. 3) prevede ca asociatii pot alege unul sau mai multi administratori fixandu-le “eventuala lor remuneratie”, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Remuneratia nu este de esenta mandatului, insa chiar daca nu a fost prevazuta o remuneratie in contractul dintre societate si administrator, acesta poate solicita instantei, care, in urma unei expertize, poate acorda o suma pentru activitatea administratorului. Mandat gratuit. Daca in contractul dintre societate si administrator s-a indicat ca mandatul este gratuit, administratorul nu poate solicita o remuneratie, decat pentru viitor, de la momentul unei cereri facute in acest sens. Chiar daca mandatul este gratuit raspunderea administratorului este aceeasi cu a unui administrator care este platit. In general, mandatul de administrator la societatea cu raspundere limitata este remunerat, iar cuantumul remuneratiei este prevazut in actul de numire al administratorului. Decizia asupra remuneratiei administratorului va fi luata de catre asociati, fara sa fie nevoie sa fie modificat actul constitutiv (decat daca a fost indicat chiar in actul constitutiv cuantumul remuneratiei) potrivit regulii inscrise la art. 192 alin. 1 “adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Continutul raportului administratorilor pentru fiecare exercitiu financiar

Continutul raportului administratorilor este prevazut in Reglementarea conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Reglementarea prevede formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si regulile de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare si publicare a situatiilor financiare anuale. Reglementarea a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1080bis din 30.11.2005 Reglementarea se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane (denumite in continuare entitati): a) societatile comerciale: - societatile in nume colectiv; - societatile in comandita simpla; - societatile pe actiuni; - societatile in comandita pe actiuni; si - societatile cu raspundere limitata. b) societatile/companiile nationale; c) regiile autonome; d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare; e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale; f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a)-e), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari. Continutul. Continutul raportului administratorilor este stabilit in Sectiunea 9 la punctele 259-261, astfel: 259. - ( )Consiliul de administratie elaboreaza pentru fiecare exercitiu financiar un raport, denumit in continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel putin o prezentare fidela a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care se confrunta. (2) Prezentarea de mai sus este o analiza echilibrata si cuprinzatoare a dezvoltarii si performantei activitatilor entitatii si a pozitiei sale financiare, corelata cu dimensiunea si complexitatea activitatilor. (3) In masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea entitatii, performanta sau pozitia sa financiara, analiza cuprinde indicatori financiari si, atunci cand este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanta, relevanti, pentru activitati specifice, inclusiv informatii despre aspecte privind mediul inconjurator si angajatii. (4) In furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cand este cazul, referiri si explicatii suplimentare privind sumele raportate in situatiile financiare anuale. 260. - Raportul administratorilor ofera, de asemenea, informatii despre: a) evenimente importante aparute dupa sfarsitul exercitiului financiar; b) dezvoltarea previzibila a entitatii; c) activitatile din domeniul cercetarii si dezvoltarii; d) informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume: - motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar; - numarul si valoarea actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta; - in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor; - numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta; e) existenta de sucursale ale entitatii; f) utilizarea de catre entitate a instrumentelor financiare, in cazul in care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii: - obiectivele si politicile entitatii in materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire impotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzactie previzionala pentru care se utilizeaza contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor, si - expunerea entitatii la riscul de piata, riscul de credit, riscul de lichiditate si la riscul fluxului de trezorerie. Scopul. Scopul acestor prezentari este de a furniza informatii care sa ajute la intelegerea mai buna a semnificatiei instrumentelor financiare bilantiere sau extrabilantiere asupra situatiei financiare a unei entitati, rezultatelor activitatii ei si fluxurilor de trezorerie si de a ajuta in evaluarea sumelor, momentului aparitiei si gradului de siguranta a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele instrumente. Prezentarile cerute ofera informatii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situatiilor financiare in evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare, recunoscute sau nu in bilant. Tranzactiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea catre alte parti a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos. a) Riscul de piata cuprinde trei tipuri de risc: - riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor cursului de schimb valutar; - riscul ratei dobanzii la valoarea justa - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii; - riscul de pret - este riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, chiar daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afecteaza toate instrumentele tranzactionale pe piata. Termenul "risc de piata" incorporeaza nu numai potentialul de pierdere, dar si cel de castig. b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre partile instrumentului financiar sa nu execute obligatia asumata, cauzand celeilalte parti o pierdere financiara. c) Riscul de lichiditate - (numit si riscul de finantare), este riscul ca o entitate sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiata de valoarea sa justa. d) Riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie - este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii. De exemplu, in cazul unui instrument de imprumut cu rata variabila, astfel de fluctuatii constau in schimbarea ratei dobanzii efective a instrumentului financiar, fara o schimbare corespondenta a valorii sale juste. O entitate trebuie sa prezinte obiectivele si politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a acestuia. 261. - In cazul entitatilor ale caror valori mobiliare - in totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite in legislatia in vigoare privind piata de capital, raportul administratorilor trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii detaliate despre: a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, cu indicarea claselor diferite de actiuni si, daca este cazul, pentru fiecare clasa de actiuni, drepturile si obligatiile atasate clasei respective si procentul din capitalul social total pe care il reprezinta; b) orice restrictii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitarile privind detinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obtine aprobarea entitatii sau a altor detinatori de valori mobiliare; c) detinerile semnificative directe si indirecte de actiuni (inclusiv detinerile indirecte prin structuri piramidale si detineri incrucisate de actiuni, asa cum acestea sunt definite in reglementarile in vigoare privind piata de capital); d) detinatorii oricaror valori mobiliare cu drepturi speciale de control si o descriere a acestor drepturi; e) sistemul de control al oricarei scheme de acordare de actiuni salariatilor, daca drepturile de control nu se exercita direct de catre salariati; f) orice restrictii privind drepturile de vot, cum ar fi limitarile drepturilor de vot ale detinatorilor unui procent stabilit sau numar de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperand cu entitatea, drepturile financiare atasate valorilor mobiliare sunt separate de detinerea de valori mobiliare; g) orice acorduri dintre actionari care sunt cunoscute de catre entitate si care pot avea ca rezultat restrictii referitoare la transferul valorilor mobiliare si/sau la drepturile de vot; h) regulile care prevad numirea sau inlocuirea membrilor consiliului de administratie si modificarea actelor constitutive ale entitatii; i) puterile membrilor consiliului de administratie si, in special, cele referitoare la emiterea sau rascumpararea de actiuni; j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte si care intra in vigoare, se modifica sau inceteaza in functie de o modificare a controlului entitatii ca urmare a unei oferte publice de preluare, si efectele rezultate din aceasta, cu exceptia cazului in care prezentarea acestor informatii ar prejudicia grav entitatea. Aceasta exceptie nu se aplica in cazul in care entitatea este obligata in mod special sa prezinte asemenea informatii conform altor cerinte legale; k) orice acorduri dintre entitate si membrii consiliului sau de administratie sau salariati, prin care se ofera compensari daca acestia demisioneaza sau sunt concediati fara un motiv rezonabil sau daca relatia de angajare inceteaza din cauza unei oferte publice de preluare. 262. - Raportul administratorilor se aproba de consiliul de administratie si se semneaza in numele acestuia de presedintele consiliului.

Pastarea documentelor-termene de pastrare

De la 1 ianuarie 2009, au intrat in vigoare noi reglementari privind documentele financiar-contabile, stabilite prin Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008. Actul normativ prevede noi norme metodologice, dar si specifice, de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile. La data intrarii in vigoare a Ordinului MEF nr. 3512/2008 se abroga Ordinul ministerului finantelor publice nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23, din 7 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare. Printre prevederile Ordinulul MEF nr. 3512/2008 se numara si cele referitoare la pastrarea documentelor finaciar-contabile. Astfel, potrivit actului normativ, termenul de pastrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar cel de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu anumite exceptii: a) facturile aferente bunurilor de capital, respectiv bunurilor imobile, care stau la baza determinarii taxei pe valoare adaugata deductibile pentru persoanele impozabile cu regim mixt si persoanele partial impozabile in conformitate cu prevderile Codului fiscal, se vor pastra conform termenului prevazut la art. 149 alin. 6 din Codul fiscal. La art. 149, alin 6, Codul fiscal prevede ca "persoana impozabila trebuie sa pastreze o situatie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustarii taxei deductibile, care sa permita controlul taxei deductibile si al ajustarilor efectuate. Aceasta situatie trebuie pastrata pe o perioada care incepe in momentul la care taxa aferenta achizitiei bunului de capital devine exigibila si se incheie la 5 ani dupa expirarea perioadei in care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte inregistrari, documente si jurnale privind bunurile de capital trebuie pastrate pentru aceeasi perioada". b) documentele financiar-contabile care atesta provenienta unor bunuri cu o durata de viata mai mare de 10 ani se pastreaza, de regula, pe o perioada mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor. c) documentele prevazute in anexa nr. 4 a Ordinului MEF nr. 3512/2008 se pot pastra pe o perioada de numai 5 ani daca necesitatile proprii ale unitatii nu impun pastrarea acestora pe o perioada mai mare.

Agentie de Turism-pe scurt.

O societate din Romania lanseaza pentru perioada iunie - august 2009 o oferta pentru comercializarea unui numar X de bilete de odihna intr-o statiune din Romania. Pentru biletele vandute conform ofertei, agentia de turism incaseaza pretul anticipat si percepe un comision care include TVA. Datoria agentiei de turism fata de furnizori de servicii hoteliere reprezinta diferenta dintre suma totala incasata de la clienti si comisionul perceput de agentie. Inregistrarile contabile: Prezentarea pachetului turistic,acceptarea acestuia si cumpararea lui de catre clienti.

1. Incasarea anticipata a contavalorii biletelor de odihna acceptate de clienti: 5121Conturi la banci in lei = 411 Clienti sau

5311 Casa = 411 Clienti

2. facturarea serviciilor contractate - CLIENTI D411 Clienti= % C401Furnizori (cv pachet servicii turism achizitionat) C704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate (cv comision agentie) C4427 TVA colectata (la cv comision) 3. plata furnizorului de servicii turism -FURNIZORI

401Furnizori = 512 Conturi la banci in lei

4.TVA

D4427= %

C4426 - tva de la alti furnizori de utilitati(apa,energie,telefon,internet,salubrizari,etc)

C4423

Contabilitate-M.Sorescu

CONTABILITATE Vine o vreme Când trebuie să tragem sub noi O linie neagră Şi să facem socoteala. Câteva momente când era să fim fericiţi. Câteva momente când era să fim frumoşi. Câteva momente când era să fim geniali. Ne-am întâlnit de câteva ori Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape (Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?). Toate acestea fac un viitor luminos ­Pe care l-am trăit. O femeie pe care am iubit-o Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit Fac zero. Un sfert de ani de studii Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere, A căror înţelepciune am eliminat-o treptat. Şi, în sfârşit, o soartă Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?) Fac două (Scriem una şi ţinem una, Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).

Banii-partea a III -a Masina de Bani

Partea a III-a . Masina de Bani "Lasati-ma sa emit si sa controlez banii unei natiuni si nu-mi pasa cine face legile."-Amschel Rothschild

Rezerva fractionara.

(atentie: calculele si exemplele de mai jos sunt "grosso-modo" pentru o mai buna intelegere !!!) Incep printr-un exemplu: 1.X vine la banca sa-si depuna economiile de 1.000 euro intr-un cont bancar cerand o dobanda de 8%/ an , pe termen de 5 ani.Isi retrage dobanda o data pe an,la sfarsitul anului.Ce dobanda total astapta sa-i dea bancherul? Simplu : (1.000*8/100)*5= 400 de euro,adica 80 de euro/an. 2.Bancherul...pe baza faptului ca are 1.000 de euro ce nu vor fi retrasi timp de 5 ani...da 10 credite a cate 1.000 de euro cu o dobanda de 10% pe an,pe perioada ,sa zicem ,de 4 ani. - O sa intrebati...de unde 10.000 de euro cand acesta are numai 1.000 de euro?...Simplu...cei 10.000 de euro NU sunt bani reali (moneda) ci bani de cont(adica scrisi intr-un cont). Bine dar o sa spuneti ca se fac plati in numerar...NU,platile se fac tot intr-un cont bancar(scriptic),numai o parte se poate transforma in moneda (exista calcule speciale facute pentru a determina cu aproximatie posibilitatea de transformare in bani-moneda,care e de regula cca 30%) si pentru asta banca are pregatiti ...1.000 de euro reali (moneda) de la depunator. Si daca e mai multa nevoie de transformare in moneda? Simplu...banca apeleaza la un alt bancher de la care ia imprumut bani -moneda pana cand banii(reali ) moneda revin in propria casierie transformandu-se in bani scriptici...plus ca cei 10 creditori incep a plati in numerar(!) rata si...dobanda lunara(adica 1.166,67 euro!) 3.Lunar ,bancherul "sterge" din banii de cont emisi 833.33 euro si ramane cu...333.36 euro! Bani cu care acopera nevoia de numerar. (sau chiar ii da...credit de 10 ori !) 4.Dupa 4 ani, cei 10 debitori dau inapoi banii cat si dobanda.Bancherul a "sters" 10.000 de euro emisi scriptic din evidentele sale !!!.Cu cat ramane bancherul? (1.000*10/100)*4*10=4.000 de euro !!! 5.La data scadentei de 5 ani bancherul da inapoi lui X (creditorul bancii!!) cei 1.000 de euro ( plus 400 de euro dobanda data ,cate 80 de euro/an).Cu ce ramane bancherul? Un simplu calcul: 4.000 de euro - 400 de euro - (Dobanzi platite de bancher pentru imprumutul numerarului de pe piata interbancara,sa zicem de 1.100 euro)= 2.500 de euro si care devin capital propriu...adica nu mai are grija ca cineva v-a veni la scadenta dupa ei. Iata cum din 1.000 de euro ai unui depunator,banca "face" 2.500 de euro in 5 ani (daca calculam creditele la fix 5 ani...bancherul ramanea cu mai mult).Acum multiplicati cu 1.000 ca sa aveti idee despre cati bani se "fac"din NIMIC ! Ba mai mult...ia si comisioane plus taxa de management cont( !!!) de la depunator ! Ca doar depunatorul e de vina ca a venit cu banii la banca.

Warehouse -Depozitul de marfa

Firma „Cosmos Black“ are ca obiect de activitate productia de umbrele pliante, realizand lunar o productie de 1.000 de umbrele la o valoare de 26.000 lei calculata la un pret de productie de 26 lei/bucata. Firma „Cosmos Black“ este inregistrata in scopuri de TVA si realizeaza operatiuni taxabile cu cota standard TVA de 19%. Productia obtinuta se vinde pe baza de comenzi ferme in procent de 75%, diferenta de 25% fiind comercializata prin magazinul propriu. In luna ianuarie 2009, pentru obtinerea productiei planificate, firma „Cosmos Black“ efectueaza diverse cheltuieli de exploatare structurate astfel: – cheltuieli cu materiile prime (60%) : 15.600 lei; – cheltuieli cu materiale auxiliare (20%) : 5.200 lei; – cheltuieli cu salariile (12%) : 3.120 lei; – cheltuieli de regie (8%) : 2.080 lei. Pentru toate achizitiile efectuate de la furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii inregistrati in scopuri de TVA firma „Cosmos Black“ isi exercita dreptul de deducere a TVA. Pretul de livrare unitar al fiecarui produs este de 26 de lei/bucata, exclusiv TVA. Din productia realizata, cantitatea de 750 de bucati umbrele cu o valoare de 19.500 lei este livrata direct clientilor in baza comenzilor lansate si cantitatea de 250 de bucati umbrele cu o valoare de 6.500 lei este transferata in magazinul propriu. In baza transferului efectuat, magazinul trebuie sa faca receptia marfurilor, moment in care formeaza si pretul de vanzare cu amanuntul in care este inclusa si TVA neexigibila. In magazinul propriu, umbrelele sunt comercializate la un pret unitar de 35 lei, structurat astfel: – pret de livrare : 26,00 lei; – adaos comercial 13,15% : 3,42 lei; – TVA neexigibila : 5,58 lei. Deoarece cantitatea de 50 de umbrele ramane nevanduta, in luna martie 2009 se face o reducere de pret de 9,37%, noul pret de vanzare cu amanuntul fiind de 32 lei/bucata, structurat astfel: – pret de livrare : 26,00 lei; – adaos comercial 3,15% : 0,82 lei; – TVA neexigibila : 5,18 lei. Inregistrarile contabile care se efectueaza de catre firma "Cosmos Blank" sunt: - achizitia materiilor prime si a materialelor auxiliare pentru realizarea productiei, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrisa in facturile furnizorilor: % = 401 18.564 „Furnizori“ 301 15.600 „Materii prime“ 4426 2.964 „TVA deductibila“ % = 401 6.188 „Furnizori“ 302 5.200 „Materiale consumabile“ 4426 988 „TVA deductibila“ - consumul materiilor prime si a materialelor auxiliare in procesul de productie: 601 = 301 15.600 „Cheltuieli cu „Materii prime“ materiile prime“ 602 = 302 5.200 „Cheltuieli cu „Materiale materialele consumabile“ consumabile“ - consumul cu energia electrica, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrise in factura furnizorului: % = 401 2.475 „Furnizori“ 605 2.080 „Cheltuieli cu energia electrica“ 4426 395 „TVA deductibila“ - salarii si contributii sociale: 641 = 421 2.522 645 = 431 598 „Cheltuieli privind (18% C.A.S. + 0,5% asigurarile si fond somaj + 5,2% protectia sociala“ C.A.S.S.) - obtinerea produselor finite: 345 = 711 26.000 „Produse finite“ „Variatia (1.000 buc. stocurilor“ x 26 lei/buc.) - vanzarea produselor finite catre diversi clienti pe baza facturilor emise: 411 = % 26.775 ,,Clienti“ 701 22.500 „Venituri (750 buc. x din 30 lei/buc.) vanzarea produselor finite“ 4427 4.275 „TVA colectata“ - descarcarea gestiunii de produse finite: 711 = 345 19.500 „Variatia stocurilor“ „Produse (750 buc. x finite“ 26 lei/buc.) - transferul produselor finite in gestiunea magazinului propriu: 371 = % 8.750 „Marfuri“ (250 buc. x 35 lei/buc.) 345 6.500 „Produse (250 buc. x finite“ 26 lei/buc.) 378 854 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 1.396 „TVA neexigibila“ Nota: se constata amanarea colectarii TVA pana la momentul vanzarii efective a marfurilor, moment in care TVA neexigibila aferenta marfurilor din stoc devine TVA exigibila aferenta marfurilor iesite din stoc. - descarcarea gestiunii de produse finite: 711 = 121 6.500 „Variatia stocurilor“ „Profit (250 buc. x sau 26 lei/buc.) pierdere“ Nota: consider corecta trecerea soldului creditor al contului 711 asupra contului de profit si pierdere, suma aferenta produselor vandute prin magazin deoarece contravaloarea acestora se inregistreaza pe cheltuieli de exploatare de doua ori: – prima data, la finalizarea procesului de productie prin inregistrarile contabile aferente costului de productie (vezi formulele contabile 601 = 301, 602 = 302, 641 = 421 etc.); – a doua oara, la vanzarea marfurilor prin magazin prin formula contabila 607 = 371. Daca nu s-ar efectua o astfel de inregistrare, d.p.d.v. contabil societatea ar inregistra pierdere in urma procesului de productie. - vanzarea produselor finite prin magazin: 5311 = % 7.000 „Casa in lei“ 707 5.883 „Venituri din vanzarea marfurilor“ 4427 1.117 „TVA colectata“ Nota: Asa cum se poate constata, veniturile realizate nu se mai inregistreaza in contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite“, ci in contul 707 „Venituri din vanzarea marfurilor“. - descarcarea gestiunii de marfuri: % = 371 7.000 607 5.200 „Cheltuieli privind marfurile“ 378 683 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 1.117 „TVA neexigibila“ -reducerea de pret aferenta produselor din magazinul propriu (in rosu): 371 = % - 150 „Marfuri“ (50 buc. x 3 lei/buc.) 378 – 130 „Diferente (50 buc. x de pret 2,6 lei/buc.) la marfuri“ 4428 - 20 „TVA (50 buc. x neexigibila“ 0,4 lei/ buc.) - vanzarea marfurilor cu pret redus prin magazinul propriu: 5311 = % 1.600 „Casa in lei“ 707 1.345 „Venituri din vanzarea marfurilor“ 4427 255 „TVA colectata“ - descarcarea gestiunii de marfuri vandute la pret redus: % = 371 1.600 607 1.300 „Cheltuieli privind marfurile“ 378 45 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 255 „TVA neexigibila“ Retineti! In situatia in care o firma producatoare are si un magazin propriu de vanzare cu amanuntul a produselor obtinute, in balanta sintetica de verificare a conturilor regasim: a) doua categorii de cheltuieli, dar si doua categorii de venituri: - contul 601, in corespondenta cu contul 711, conturi care reflecta rezultatul activitatii de productie; - contul 607 in corespondenta cu contul 707 conturi care reflecta rezultatul activitatii de comercializare a marfurilor; b) rulaje ale contului 4427, dar si rulaje ale contului 4428. c)Verificati: sold luna D371 "Marfuri" * 19/119 = sold C4428 TVA neexigibila.

Clientii

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708

Banii-partea a II-a

Partea a II-a Aurarii. La 1000 de ani dupa moartea lui Christos, schimbatorii de bani,cei care împrumutau si manipulau cantitatea de bani erau activi în Anglia medievala.Ei erau asa de puternici, ca actionand împreuna puteau canaliza in folosul lor întreaga economie engleza din acea vreme. Totusi acestia nu erau bancheri în sine.Inginerii financiari erau,în general, aurarii.Ei au fost primii bancheri deoarece ei au inceput sa tina aurul altor oameni, pentru siguranta, in tanitele lor. Primii bani de hartie erau doar o chitanta de depozit pentru aurul lasat la aurar(bancher).Aceste chitante(BancNote)au inceput sa circule odata cu marfurile ca instrumente de plata. Banii de hartie (chitantele de depozit)au prins la comercianti deoarece era mult mai convenabil sa se faca plata prin simpla inmanare decat sa care de colo-colo o multime de aur greu si monede de argint. Acum apare ideea fundamentala a modului cum functioneaza o banca pana in zilele noastre. La un moment dat, aurarii(bancherii) au observat ca numai o mica parte a depunatorilor de aur s-au întors si au cerut aurul lor macar o data.Aurarii au inteles ca sunt "bogati" pe seama altora si au început sa insele sistemul.Ei au descoperit ca pot "tiparii " mai multi bani(chitante de depozit) decât aur aveau. Daca pentru moneda de aur sau argint aveau nevoie de un etalon ce se emitea numai de catre anumiti aurari(bancheri) ai autoritatii,ei nu puteau sa procedeze la emiterea lor, sub pedeapsa chiar cu moartea. Acum insa aveau in mana o posibilitate cu mult mai "eleganta" de a emite bani- chitante de depunere aur nenominala.Cum depunatorii nu procedau toti deodata la retragerea aurului lor si timpul de pastrare era in ani sau zeci de ani,nimeni nu putea descoperii inselaciunea ! Pentru o mai buna intelegere sa exemplificam: 1."X" depune 1000 de monezi aur pe termen de 5 ani si primeste o chitanta de depozit care certifica depunerea. 2.Bancherul emite o alta chitanta tot de 1000 de monezi aur pe care o da cu imprumut(credit bancar) lui "Y "pe termen de 5 ani cu dobanda,chitanta ce este un instrument de plata asa cum am aratat mai sus. 3.La data scadentei cel care a fost "imprumutat" cu chitanta a 2-a ,"Y "o da inapoi bancherului plus dobanda aferenta.Acesta distruge acea chitanta. 4."X" revine la banca la termenul de 5 ani pentru a-si ridica 1000 de monezi aur prezentand chitanta prima.Bancherul procedeaza in a inapoia aurul lui"X" si distruge chitanta prima. Cu ce a ramas bancherul? Cu dobanda...pe seama cui? Mai mult el a emis pentru 2000 de monezi de aur chitante de depozit,1000 de monezi din "nimic",chitante care au fost folosite in plati fara ca si comerciantii sa banuiasca ceva ,luand ca garantie semnatura bancherului. (Iata "mecanismul" prin care bancile creeaza moneda din nimic !De aceea ei au inventat riscurile,metode de apreciere a bonitatii debitorului,calcule speciale matematice, numai cu grija de a nu fi "prinsi".Ei insa sunt dornici de a emite bani de cont din nimic si de a-i plasa pe piata.Ba mai mult exista si o competitie intre ei...cine emite mai mult...ala castiga) Si, de obicei, nimeni nu remarca asta.Bancherii pot împrumuta acesti extrabani si sa colecteze dobanda pe ei.Sistemul s-a perfectioant.(Ce-ati zice daca in prezent exista banci de prestigiu care au "emis" de 60 de ori peste ceea ce aveau?Cum...?,e o nebunie? Nu...totul e legal si "normal" Si care este izvorul,sursa de unde bancherii se fac bogati? Va mai aduceti aminte ce am scris in prima parte:Statul este"nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe si impozite(tip "Pogea") pentru cetateni) de la bancheri.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de bancheri prin reprezentanti, care au impus "reguli " in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustin proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmeaza sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la bancheri.Bani? Nici o problema...ii creeam din nimic de zeci de ori! Bancherilor le raman bani buni,reali-dobanda,noua cetatenilor de rand? Obligatia legala de a plati taxe si impozite ! Avem de aface si cu "nebunia" statului,o armata de functionari (unii foarte bine platiti) scosi din economia reala, folositi pe post de "sclavi" moderni si/sau pe post de "nucleu dur" in alegerile politice.Cu ce bani sunt rasplatiti? Acum, ca sa nu va las sa ghiciti...de la ...Banca! Va arat si "mecanismul", mai tarziu,pregatiti-va sa cititi despre "Obligatiuni".Cine plateste? (rasfoiti Codul Fiscal) -Continuare partea a III-a-"Rezerva fractionara"

Banii- Inceputul

Cuvinte cheie:Schimbatorii de bani, Inginerii financiare Finantistii, Bisnitarii, Camatarii,Bancherii,Banci. O sa caut sa nu folosesc cuvinte alambicate,mari,academice,etc ,tocmai in vederea unei mai bune intelegeri. Ce este o "inginerie" financiara si cum a aparut ea? Pentru inceput mica poveste... In Biblie, cu 2000 de ani in urma, Iisus a gonit bisnitarii din Templu,a fost singura data cand Iisus a folosit violenta in timpul vietii sale.Ce faceau bisnitarii in Templu? Evreii de rand erau datori sa platesca o "taxa" lui Dumnezeu prin intermediul preotilor din Templu, insa obligatoriu doar cu o moneda speciala "jumatatea de shekel a sanctuarului".Aceasta era aproximativ o jumatate de uncie de argint pur. Jumatatea de shekel era singura moneda din zona la acea vreme,care era argint pur, de o greutate stabilita,fara imaginea împaratului pagan. Asadar pentru evrei, jumatatea de shekel era singura moneda "acceptata" de Dumnezeu.Acestea insa nu erau suficiente pentru toti cei ce doreau sa-si achite datoria.Stiind aceasta, bisnitarii au acaparat mari cantitati din aceasta moneda si le-au vandut evreilor de rand ,pe scarile Templului,la un alt pret, cu mult mai mare ,speculand astfel un ritual religios.Ei,bisnitarii au format cum se mai zice astazi un monopol virtual.Evreii au platit la preturile duse pana la pragul de suportabilitate,bisnitarii obtinand profituri uriase, din nimic, pentru acea vreme. Sa ne intarcem putin in istorie.La aproximativ 48 de ani inainte de acea intamplare, imparatul roman Iulius Caesar a luat puterea de a bate moneda de la schimbatorii de bani.El a "fabricat" moneda in beneficiul tuturor suficienta pentru toti.Cu acesta imbelsugata rezerva s-a construit la Roma marete proiecte publice.Se pare ca schimbatorii de bani au fost un factor determinant in asasinarea sa.Un lucru e sigur constatat,dupa moartea imparatului Iulius Caesar a venit si decesul monetar la Roma.Taxele au crescut la fel si coruptia. Statul roman a fost "nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe pentru cetatenii sai) de la schimbatorii de bani.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de schimbatorii de bani prin reprezentanti, care au impus reguli in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustineau proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmau sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la ei. Camataria si deprecierea monezii au devenit lege.În final, rezerva statului roman de bani a fost redusa cu 90%.Ca rezultat, oamenii obisnuiti si-au pierdut pamanturile si casele.Roma a plonjat într-o bezna epocilor întunecate.

Exista o intreaga teorie despre dreptul statului de a percepe taxe si impozite(obligatia cetateanului de a plati taxe si impozite) si obligatia generala a statului de a cheltui acestea in folosul public.Insa …cum? Suna cunoscut in zilele noastre? Evul mediu insa a aruncat societatea umana inapoi cu sute de ani comparativ cu civilizatia romana. Din evul mediu s-a simtit nevoia punerii la adapost a averii in special al aurului de vicisitudinile vremurilor. Aurarul a fost acel individ care si-a asumat acest rol de pazitor urmand a fi rasplatit pentru acest fapt. Cu timpul prin dezvoltarea si specializarea ocupatiilor oamenilor,descoperirea de noi pamanturi , nevoia de PLATI in aur s-a facut din ce in ce mai resimtita.Aurarii au dezvoltat o idee geniala.De ce sa transporte aur pe distante mari cu un enorm efort in oameni de incredere care sa pazeasca aurul transportat? Oare nu era suficient ca in locul aurului sa fie trimisa o scrisoare speciala pentru ca un alt depozitar de aur din alte tinuturi sa execute plata? Pana aici nimic rau…dimpotriva,ideea este ca genialitate echivalenta cu descoperirea focului sau a rotii. -Contiunuare in partea a II-a- "Aurarii"

Alex Tabarrok

Economia (ştiinţa deprimantă si oprimată de bancheri) străluceşte într-adevăr în acest discurs optimist, în care economistul Alex Tabarrok argumentează că, comerţul liber şi globalizarea formează lumea noastră odată divizată într-o comunitate de partajare de idei, mai sănătoasă, fericită şi prosperă decît predicţiile oricui. Subtitrare in limba romana...

Baruri, restaurante, firme de catering

Aici se pot identifica 2 situatii. 1.prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si 2.cea a bunurilor vandute care se considera produse finite. Exemple de: - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering. 1. Pentru produse finite a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale % = 401 301 302 4426 b. Productia (pe baza notei de predare) si consumului specific din retetare(pe baza bonului de consum) 345 = 711 601 = 301 602 = 302 c. Vanzarea produselor finite realizate - vanzare en-gros: 4111 = % 701 4427 5311/5121 = 4111 4427=% 4426 4423 - magazinul propriu:Transfer intern de la produse finite la marfuri (nota de transfer,NIR) 371 = 345 371 = 378 371 = 4428 (include 4426 de la furnizori si TVA de la ad.comercial C378*19%) - vanzare cu amanuntul prin magazinul propriu: 5311/5121 = % 707 4427 -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 607 = 371 378 = 371 4428 = 371 d. Descarcarea gestiunii produselor finite (nu pt. vanzarea cu amanuntul prin magazinul propriu) 711 = 345 -Tva 4427=% 4426 4423 2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul) a. Achizitia marfii % = 401 371 4426 si concomitent 371 = % 378 4428 b. Vanzare marfa si incasare 5311/5121 = % 707 4427 c. Descarcarea de gestiune -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 % = 371 378 4428 607 -Tva 4427=% 4426 4423

Imobilizarile corporale in curs de executie

Imobilizarile sunt de trei feluri: imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizari financiare. In cazurile de mai jos este vorba de imobilizari corporale care insa nu au aceasta calitate deoarece sunt in "curs de executie"(investitii) In exemplele de mai jos simbolul 21_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 211, 212, 213 si 214. I. Intrarea in patrimoniu 1. Achizitionarea si intrarea in patrimoniu 231 = 404 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de furnizori] 231 = 451, 453 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare] 2. Realizarea in regie proprie a imobilizarilor in curs 231 = 722 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate] 3. Imobilizarile corporale in curs aportate la capitalul social 231 = 456 II. Inregistrari contabile privind constructia unei cladiri. 1. Se acorda un avans constructorului 409 = 404 404 = 512 2. Primirea facturilor pentru lucrari partiale 231 = 404 [facturi lucrari partiale] 404 = 409 [factura storno avans] 3. Receptionarea si punerea in functiune a cladirii 212 = 231 III. Alte inregistrari 1. Receptia imobilizarilor in curs 21_ = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune] IV. Iesirea din patrimoniu 1. Vanzarea imobilizarilor in curs 461 = 758 [valoarea de vanzare a imobilizarilor in curs] 658 = 231 [valoarea de inregistrare a imobilizarilor in curs vandute] 2. Iesirea din patrimoniu a imobilizarilor in curs calamitate 671 = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie distruse de calamitati]

Registrele contabile.

Suna anacronic "registre" in conditiile date de implementarea IT-ului in tehnica de evidenta contabila contemporana.Legea contabilitatii prevede insa ca obligatorii trei registre ,potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2) si Cartea mare (cod 14-1-3). Se mai adauga si Registrul de Corespondenta prin legea comerciala. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.Leguitorul nu lasa sa se foloseasca altfel aceste registre aratand si modul de tinere si completare: ordonata si pertinenta standardizandu-le astfel. Desi poarta denumirea de "registre" ,registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Pentru securizarea datelor, paginile din registre se numeroteaza iar numerotarea se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Clasic orice document ce sta la baza inregistrarii in contabilitate se conteaza (chiar pe acel document,ex: 604 - 401;4426-401)iar contarea se trece direct in registrul jurnal sau in registre jurnal auxiliare,intermediare iar totalurile acestora se trece in registrul jurnal. 1.Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Nota:prin exceptie persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu . Orice contabilitate trebuie ajustata la realitate prin inventariere faptica.Daca am face o analogie intre un film si contabilitate as spune ca inregistrarea contabila este un cadru luat la un moment dat iar registrul jurnal este "filmul" activitatii.Ultimul cadru este inventarul.Ne arata de unde s-a plecat si unde s-a ajuns.Ultimul cadru este si primul cadru intr-un nou film (exercitiu financiar) N+1.Bilantul este recenzia ultimului cadru si implicit primului cadru. 2.Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar. Bilantul: pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 3.Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Cartea mare este tot un registu jurnal insa structurat nu dupa factorul timp (si structura organizatorica a firmei) ci dupa conturile folosite.Acest jurnal este foarte important pentru contabil deoarece sistematizeaza evenimentele dupa felul conturilor folosite, rulajele si soldurile conturilor fiind trecute intr-un tabel special numit Balanta de Verificare .Sensul si rostul registrului Cartea mare este de a furniza date pentru balanta de verificare. Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabila care cuprinde toate conturile sintetice si reflecta existenta si miscarea tuturor elementelor de activ si de pasiv la un moment dat. Cartea mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor si sta la baza intocmirii balantei de verificare. Pentru stabilirea rulajelor se preia in Cartea mare rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor se stabileste prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor. Soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului, care se inscrie pe randul destinat in acest scop. Pastrarea registrelor: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Forme de inregistrare in contabilitate Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt: "pe jurnale", "maestru-sah" si forma combinata "maestru-sah cu jurnale". In cadrul formei de inregistrare in contabilitate "pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verificare. Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Notele de contabilitate se intocmesc pe baza de note justificative sau note de calcul si se inregistreaza in mod cronologic in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operatiuni, cum sunt: 1. Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5); 2. Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); 3. Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7); 4. Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8); 5. Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10); 6. Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-17). Lunar sau la alta perioada prevazuta de lege, in fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare inregistrate in cursul lunii (perioadei), totaluri care se inscriu in Registrul-jurnal. Contabilitatea analitica se poate tine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul altor formulare tipizate comune (fisa de cont analitic pentru valori materiale, fisa de cont pentru operatiuni diverse etc.) sau specifice, folosite in acest scop. In cadrul formei de inregistrare "maestru-sah", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verificare. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele justificative, la fel ca in cazul formei de inregistrare "pe jurnale". In vederea inregistrarii in Registrul-jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile (sortare pe feluri de operatiuni, verificare, evaluare, contare). Daca pentru acelasi fel de operatiuni exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza cu ajutorul documentelor cumulative intocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatiuni. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2A). In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata "maestru-sah cu jurnale", pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare "maestru-sah" se utilizeaza jurnalele auxiliare specifice formei de inregistrare "pe jurnale".

Clauze abuzive in contractele dintre comercianti si consumatori

Legea nr. 193/2000 (r1) din 06/11/2000 ,modificata si completata,stabileste clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: - comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); - comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane - agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

Recuperari date

Din seria programelor utile si gratuite va recomand "Recuva" (pronunţat "recuperare") este un utilitar freeware pentru Windows, folosit pentru a restaura fişierele care au fost şterse accidental de pe computerul dv-stra. Aceasta include imagini,fisere golite de la "coşul de gunoi"(recycle bin), precum şi de imagini şi alte fişiere care au fost şterse de către utilizator din eroare de pe cardurile de memorie ale aparatelor foto digitale sau MP3 playere. Aceasta va aduce înapoi chiar şi fişiere care au fost şterse din iPod sau telefoane celulare. Programul este simplu si intuitiv cu rezultate excelente.

Se poate downloada de aici:

Download Recuva from FileHippo.com Click ,dreapta sus.

Majorarile de intraziere.

Avand in vedere ca majorarile de intarziere se stabilesc de catre organele fiscale pe baza deciziei de calcul al accesoriilor, consider ca in prezent,majorarile de intarziere , nu trebuie achitate din proprie initiativa de catre societate. (Se poate calcula statistic o suma medie care v-a fi consemnata in BVC si de care se v-a tine cont extracontabil la repartizarea dividendelor - in sensul deducerii lor din profitul de repartizat la dividende pentru anul N-1, urmand a fi preluat in BVC-ul anului urmator.In acest sens este utila inregistrarea obligatiei fiscale accesorie pe ct 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal) In cazul in care se doreste achitarea oricaror obligatii ce ar putea fi datorate de societate, puteti solicita organului fiscal emiterea unei Decizii de impunere care sa consemneze cuantumul si modul de calcul. Atentie: numai pe baza Deciziei de impunere majorarile de intarziere vor fi inregistrate in evidenta proprie a societatii ca obligatii fiscale (avand si rolul de document justificativ), in timp ce, pe baza aceluiasi document, majorarile considerate nedatorate pot fi contestate. Majorarile de intarziere sunt un accesoriu la obligtia fiscala data. Accesoriile obligatiilor fiscale au suferit transformari importante in timp atat din punctul de vedere al structurii, cat si al nivelului. Conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Avand in vedere obiectivul majorarilor de intarziere de a descuraja neplata obligatiilor fiscale in raport cu alte obligatii de plata ale contribuabilului, nu sunt de anticipat cresteri ale nivelului majorarii de intarziere. De altfel, luand in considerare faptul ca unei cote de 0,1% pe zi ii corespunde un nivel de 36,5% pe an, se poate constata ca majorarile de intarziere sunt cu mult mai mari decat cele mai penalizatoare dobanzi practicate pe piata. Modul de calcul al majorarilor de intarziere este, de regula, liniar, pe zile calendaristice, incepand cu ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care expira termenul de plata si pana la data indeplinirii conditiilor de incetare a calculului. Determinarea cuantumului dobanzilor se realizeaza utilizand urmatoarea formula: Majorari de intarziere la data t = Suma datorata x Nr. de zile intarziere (de la scadenta pana la data t) x cota majorarilor de intarziere (0,1%) Exemplu: La data de 10 martie, la SC "G" SRL, organele fiscale stabilesc in urma inspectiei ca obligatia fiscala reprezentand impozit pe profit este de 2.000 lei, si nu de 1.700 lei cat a fost achitat la 25 ianuarie 2008. In consecinta, societatea va datora pentru diferenta de 300 lei majorari de intarziere incepand cu 26 ianuarie. Majorarea de intarziere datorata la 10 martie 2008 este in valoare de 13,5 lei, aceasta fiind calculata astfel: 300 lei diferenta de plata x 45 zile calendaristice x 0,1% cota majorarii de intarziere. Nota: majorarile de intarziere Nu sunt deductibile dpv fiscal. Se poate folosii formula:(numai in cazul impunerii definitive) 698.xx = 4481.xx -plata 4481.xx = 5121 -sau in numerar, direct la Adm.Fin. 542.xx = 5311 4481.xx = 542.xx