Elemente de programare a unui sistem informatic contabil

Planificarea productiei Planificarea productiei tine cont de capacitatea locurilor de munca (planificare cu supraîncarcarea locurilor de munca) Planificarea comenzilor se bazeaza pe cunoasterea datei de start Se ia în considerare numarul maxim de utilaje prevazut în fisa tehnologica pentru fiecare operatie, precum si raportul de deservire a locului de munca (numar de oameni/ numar de utilaje) pentru fiecare operatie din fisa tehnologica; se prelucreaza informatia referitoare la numarul de componente ce se pot prelucra simultan la o operatie si la nivel de loc de munca (utilaj) Operatia se planifica pe un interval compact (fara întreruperi datorate altor comenzi) Timpul de pregatire al unei operatii se adauga o singura data la începutul ei pe toate utilajele disponibile si nu produce decalaje Se ia in calcul un tip de dependenta între operatii - “StartToFinish”; între operatiile de pe acelasi nivel ordinea de executie este data de numarul secvential, prima operatie de pe un nivel nu poate începe mai devreme de terminarea tuturor subcomponentelor de pe acel nivel Se considera ca necesarul de materii prime si materiale este asigurat, astfel încât dependentele între operatii si materii prime sunt satisfacute implicit si nu influenteaza planificarea Scenarii de planificare În realizarea unui scenariu de planificare se porneste de la informatiile existente la nivelul urmatoarelor elemente: Calendarul de întreprindere Planul de lucru Locuri de munca, cu informatii legate de: numar de utilaje disponibile planul de lucru asociat echipa care deserveste locul de munca numarul de oameni alocati din cadrul echipei si numarul de utilaje pe care acestia pot lucra numarul de ore de functionare a unui utilaj în cadrul schimbului numarul maxim de oameni care se pot aloca locului de munca exceptii de la comportamentul normal (variaza numarul de oameni sau numarul de utilaje) Operatii Fisa tehnologica, cu informatii legate de: modul de deservire a locului de munca aferent fiecarei operatii (câte utilaje poate deservi simultan un om sau câti oameni lucreaza simultan la o operatie pe un utilaj) faptul ca o operatie poate fi divizata pe unitatea de produs (planificarea respectivei operatii se poate face intercalata cu întreruperi) numarul maxim de utilaje care se pot aloca unei operatii în functie de echipamentele auxiliare pe care le pot achizitiona sau fabrica (SDV-uri), adica numarul de utilaje de pe locul de munca ce îndeplinesc conditiile de executie a operatiei pentru produsul curent Odata creat un scenariu de planificare aferent comenzilor de sectie selectate, se poate interveni asupra planificarii si se pot analiza rezultatele obtinute prin modificarea urmatoarelor elemente: Locuri de munca Planul de lucru aferent locului de munca Gradul de deservire a locului de munca Numarul de componente ce se prelucreaza simultan Durata operatiilor Numarul maxim de utilaje care se pot aloca unei operatii Cantitatea de componente de realizat La consultarea scenariilor de planificare se pot face filtrari la nivel de comenzi de sectie, comenzi interne, ateliere, locuri de munca, operatii, datele putând fi detaliate la nivel de zi, saptamâna, luna Rezultatele planificarii se pot vizualiza grafic sau sub forma de raport, cu posibilitatea de a fi exportate în fisiere Excel; se poate vedea desfasurarea în timp a operatiilor, pe comenzi de sectie sau locuri de munca cu posibilitatea de detaliere a reprezentarii pâna la nivel de operatie Pregatirea fabricatiei Descrierea tehnologica a produselor finite, subansamblelor, reperelor, etc., sub forma unei structuri arborescente, pe nivele Fiecarei componente procesate (reper, subansamblu, produs finit, etc.) îi este asociata o Fisa tehnologica (pe baza cataloagelor predefinite de locuri de munca, operatii, categorii de tarife, caracteristici tehnologice, catalogul de materii prime, materiale, etc.) în care se precizeaza: Nomenclatorul de produs = lista de materii prime, materiale, componente procesate (semifabricate/ repere/ subansamble), împreuna cu normele de consum si lista de componente alternative Tehnologia de fabricatie = lista de operatii, în ordine tehnologica, pentru fiecare operatie precizându-se: Normele de timp pe operatii (timpi de pregatire om, respectiv masina si timpi executie om, respectiv masina) Categoria de tarifare a operatiei respective, categorie care în Catalogul de tarife pe categorii de operatii are prevazut un tarif pe unitatea de timp (minute, ore, etc.) în care se face normarea operatiilor Locul de munca (utilaj, echipa, sectia, atelierul sau sectorul) Necesarul de SDV-uri Setul de caracteristici tehnologice Posibilitatea stabilirii unor derogari permanente sau temporare în ce priveste materialele sau normele de consum din fisa tehnologica a unui articol (componente echivalente). Aceste derogari pot fi stabilite la modul general sau restrictive pe o anumita comanda client sau pentru un anumit produs Orice componenta (semifabricat/ reper/ produs finit) poate avea mai multe variante tehnologice sau constructive gestionate automat de sistem Documentatia tehnologica contine o serie de rapoarte dintre care: Nomenclator produs Fisa tehnologica centralizatoare Lista SDV Extras de manopera Lista de materiale Grafic de prelucrari Fisa de urmarire Specificatie componente pe clasa operatii Specificatie componente pe clasa de locuri de munca Programarea si lansarea productiei Instrumentul pentru programarea productiei (denumit Program comercial) permite planificarea/ lansarea în productie a fiecarei comenzi client sau a comenzilor pe stoc Comenzile client pe un acelasi produs finit se pot cumula într-o singura comanda daca nu intereseaza urmarirea în productie distinct pe fiecare comanda client în parte La fiecare comanda din Programul comercial se poate asocia o sectie (atelier/ sector) raspunzatoare de predarea produsului finit (chiar daca produsul finit si componentele acestuia pe parcursul fluxului de fabricatie trec prin mai multe sectii, ateliere sau sectoare); comenzii i se mai ataseaza o data de start si o data de final, date ce sunt preluate din datele comenzii client si se pot ajusta si înaintea lansarii efective în productie (activarea comenzii de productie) Toate documentele din cadrul Documentatiei de lansare pot fi generate (în cazul când în structura organizatorica avem definite sectii/ ateliere/ sectoare) la nivelul sectiilor (atelierelor/ sectoarelor) locurilor de munca (utilaje) pentru care au fost definite operatiile în fisa tehnologica Se poate opta, în urma unor setari, pentru o urmarire pe flux atât la nivel de componente (semifabricate, repere, subansamble) prin evidentierea notelor de predare a componentelor pe flux la trecerea de la un atelier/ sector la altul, cât si la nivel de produs finit, având în acest caz nota de predare doar pentru produsul finit Se poate opta pentru evidentierea stadiului productiei pe flux si prin raportarea realizarilor la nivelul operatiilor din cadrul fisei tehnologice, lucru care permite si transmiterea spre modulul de salarizare a realizarilor în cazul formatiilor de lucru în acord individual sau colectiv Pentru a permite urmarirea (realizari, consumuri, manopera) si la nivel de componente (semifabricate/ repere) ale produsului finit, sistemul genereaza un set de subcomenzi (numite comenzi interne) pentru fiecare componenta, subcomenzi atasate de comanda de productie (numita comanda de sectie) Pe masura ce sunt încarcate comenzile de sectie se pot urmari o serie de indicatori ai programului de fabricatie din perioada curenta, cum sunt: valoarea productiei lansate, gradul de încarcare a capacitatilor de productie pe grupe de utilaje, indicatori care pot ajuta la stabilirea structurii programului de fabricatie (productie) din perioada curenta Setul de rapoarte legat de comenzile din programul de fabricatie sunt: Program de pregatire Program de fabricatie Program de productie cantitativ/ valoric Productia contractata Centralizator timpi si manopera/ operatii Centralizator timpi si manopera/ comanda Centralizator manopera lansata/ clase de locuri de munca Centralizator manopera lansata/ ateliere Program de productie la nivel de sectie Raportare timpi si manopera la nivel de sectie În functie de specificul de productie se poate opta pentru setul de documente de lansare a productiei care se potrivesc cu acest specific, documentatia de lansare cuprinzând: Bon de consum Bonuri de consum generate din comenzile de sectie Fisa limita detaliata pe componente Fisa limita de consum centralizata pe produs Fisa limita de consum colectiva centralizata pe comenzi Bon de lucru Dispozitie de lucru Centralizator dispozitii lucru/ categorii tarife Necesar materii prime si materiale Necesar SDV-uri Necesar utilaje Necesar colaborari Fisa de însotire a productiei Urmarirea productiei Pe masura înregistrarii productiei realizate, a consumurilor aferente si a realizarilor de manopera se poate urmari stadiul pe flux al productiei Se poate opta pentru o urmarire detaliata la nivel de repere/ subansamble/ produs finit sau strict doar la nivel de produs finit Urmarirea detaliata poate fi realizata în doua moduri, fie prin operarea de documente de predare (nota de predare) a componentelor respective, fie prin operarea realizarilor pe operatiile din fluxul tehnologic la nivelul acestor componente Pe parcursul procesului de productie se pot evidentia atât realizarile conforme cât si cele neconforme (cazul rebuturilor), putându-se suplimenta comenzile din punctul în care a rezultat rebutul Înregistrarea unui consum se poate face fie pe materia prima/ materialul specificat în fisa tehnologica, fie pe materialul specificat în derogarea aferenta materiei prime/ materialului prevazut în fisa tehnologica În functie de setarile de aplicatie alese se poate controla operarea realizarilor si a consumurilor prin permiterea sau nu a depasirii la predare a cantitatilor lansate pe comanda, respectiv a cantitatilor de materii prime, materiale prevazute conform fisei tehnologice Statusurile pe care o comanda le poate lua sunt: inactiva, activa, suspendata, anulata si terminata si pe masura ce se raporteaza realizarile, respectiv consumurile, o comanda ajunge în statusul terminata Sistemul permite stabilirea la nivelul fisei tehnologice a restituirilor obligatorii de materii prime, materiale; prin stabilirea acestor restituiri sistemul nu permite trecerea în statusul terminat a comenzii pâna ce aceste cantitati nu au fost restituite Suportul pentru calculul costurilor directe la nivelul fiecarei comenzi interne de productie, defalcat pe elemente de cost configurabile de utilizator reprezinta un instrument oferit de sistem în scopul îmbunatatirii performantelor economice Rapoartele care permit urmarirea realizarii productiei sunt: Urmarire comenzi sectie Urmarire comenzi interne Consumuri efective pe comanda Realizari efective pe comanda Manopera pe comanda Productia marfa realizata Centralizator timpi si manopera/ operatii Centralizator timpi si manopera/ comanda Program de productie la nivel de sectie Raport timpi si manopera la nivel de sectie Urmarire comenzi de prelucrare la terti Productia neterminata Pregatirea productiei part2 Fluxul productiv se împarte în faze de lucru, în functie de tipurile de materie prima, categoriile de operatii ce se executa asupra acestora, materialele auxiliare ce se folosesc si tipurile de semifinite obtinute. O faza poate fi împartita la rândul ei în una sau mai multe etape de lucru Atât din faza de pregatire a productiei, cât si de-a lungul întregului proces se poate urmari pentru articole sau operatii orice caracteristica de natura tehnologica (si nu numai) numita parametru (de exemplu: rezistenta la întindere, temperatura, responsabilul de operatie, etc.). Parametrilor li se pot atasa cel putin doua valori: normata si realizata. Valorile normate se ataseaza retetelor si planurilor de operatii, iar valorile realizate vor fi înregistrate la urmarirea pe flux a productiei Reteta este documentul tehnologic prin care se precizeaza materiile prime si materialele auxiliare, precum si proportia de combinare a acestora, necesare pentru realizarea unui anumit produs; atasarea retetei se poate face atât unui produs aferent fazei, cât si unui produs finit aferent procesului Planurile de operatii sunt grupari de operatii care trebuie executate la nivel de faza pentru realizarea unui anumit produs/ semifabricat Pentru stabilirea necesarului de materii prime, materiale auxiliare si operatii necesare pentru realizarea unui anumit produs se definesc sabloane de necesar; scopul lor consta în înregistrarea datelor pentru listarea lunara a necesarului de aprovizionat (cumulat la nivelul comenzilor selectate), stocarea datelor pentru determinarea numarului de angajati necesar, a gradului de încarcare a locurilor de munca (indirect); sablonul de necesar reprezinta documentatia care va sta la baza antecalculatiei Urmarirea productiei part3 Înregistrarea produselor si a cantitatilor care se doresc a fi obtinute potrivit comenzilor clientilor se face în asa-numitele comenzi de productie. Scopul comenzilor de productie este: evidentierea produselor care trebuie obtinute alocarea comenzilor lansate pe comenzi-clienti repartizarea materiei prime între comenzi de productie gestionarea comenzilor în lucru/ terminate/ în asteptare vizualizarea gradului de realizare a comenzilor Lansarea si urmarirea efectiva a productiei se face prin intermediul comenzilor interne pe faze, care au si rolul de a crea legaturile între faze. Aceste comenzi interne permit înregistrarea si evidentierea consumurilor de materii prime si materiale auxiliare, precum si a predarilor de produse finite/ semifabricate, înregistrarea si urmarirea raportarilor de manopera si colectarea datelor pentru realizarea calculatiei de cost Mentenanta Mentenanta reprezinta totalitatea activitatilor depuse de compartimente specializate din cadrul unei organizatii pentru asigurarea functionarii sistemului la un grad cât mai ridicat de eficienta si la costuri cat mai scazute. Prin activitati se pot întelege atât operatiile de întretinere a utilajelor sau SDV-urilor existente, cât si crearea de obiective, SDV-uri noi menite sa asigure functionarea normala sau dezvoltarea sistemului. Cea mai importanta sarcina a mentenantei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung. Mentenanta preventiva este „mentenanta ce are ca obiect de activitate reducerea probabilitatilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". Tipurile de mentenanta preventiva sunt urmatoarele: Mentenanta sistematica, respectiv „mentenanta realizata prin activitati de întretinere, reparatii curente, revizii si reparatii capitale, constituite în “planul de exploatare si reparatii". (Sisteme de întretinere si reparatii preventive sub forma reparatiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT), reparatii curente de gradul 1 (RC1), gradul 2 (RC2), reparatii capitale (RK), preventive sub forma verificarilor periodice (Vp), reviziilor partiale (Rp) si a reviziilor generale (Rg), Sistemul de întretinere si reparatii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecventei interventiilor). Mentenanta predictiva, cu semnificatia „mentenantei realizate prin intermediul urmaririi parametrilor de uzura ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe, folosind instrumente specifice (analizatoare de uzura, de vibratii, de ulei, etc.)", urmând ca interventiile de mentenanta sa fie realizate înainte de aparitia defectului. Mentenanta corectiva (curativa, paliativa) reprezinta ansamblul de activitati realizate dupa defectarea mijlocului fix sau dupa degradarea functiei sale în mod neprevazut. Aceste activitati constau în localizarea si diagnosticarea defectelor în interventii pentru restabilirea bunei functionari. În urma analizei informatiilor existente referitoare la activitatea practica de mentenanta si a cerintelor privind un modul care sa gestioneze activitatea de mentenanta s-a stabilit urmatoarea structura a modulului de mentenanta: Pregatirea activitatilor de mentenanta Definire catalog tipuri de interventii - desemneaza clasa tehnica a interventiei, gruparea se face pe cicluri de interventii care se asociaza echipamentelor. În general gruparea este data de tipul de succesiune a interventiilor (ciclu sau repetitive) Definire catalog echipamente - mijloace fixe pentru care se planifica, înregistreaza si urmareste activitatea de mentenanta Definire cataloage de contoare - anumite echipamente au contoare care permit masurarea si înregistrarea folosirii echipamentului. Adesea interventiile de întretinere depind de indicatiile contoarelor. Va exista un catalog general de contoare care se grupeaza în seturi de contoare, care se vor atasa echipamentelor. Valorea contoarelor, care se va folosi în planificarea activitatii de mentenanta va rezulta din evaluarea formulei de calcul atasata fiecarui set de contor, iar rezultatul acestui calcul va fi exprimat în unitatea de masura atasata acestei valori Normative lucrari de mentenanta - definire catalog cicluri de reparatii Fise tehnologice de reparatii - însiruirea operatiilor, materiilor prime si a pieselor de schimb care se folosesc curent într-un tip de reparatie. O fisa tehnologica se defineste la nivel de interventie, si se preia cu posibilitatea de a fi modificata pe echipamente. Planificarea si urmarirea activitatilor de mentenanta Planuri de interventii - în baza unor criterii de selectie a echipamentelor si/ sau a interventiilor realizeaza planificarea acestora pe un interval dat Interventii neplanificate Programe de reparatii Comenzi de mentenanta - coduri unice de identificare a executiei unei activitati de mentenanta, la nivelul comenzii si pe baza fiselor tehnologice asociate. Se poate determina necesarul de materii prime si materiale, piese de schimb si costurile efective cu manopera Documentatie de lansare lucrari de reparatii Înregistrare raportari de manopera pe comenzi Rapoarte Rapoarte de urmarire a interventiilor de mentenanta Planuri de reparatii Comenzi la terti Proces verbal de predare-primire Gestiunea stocurilor din cadrul sistemului este orientat pentru satisfacerea necesitatilor de urmarire si informare legate de fluxul fizic al bunurilor stocabile în cadrul unitatii.Se urmaresc documente de gestiune, stocurile curente/ pe depozite, gestionarea cataloagelor de articole, depozite, destinatii de consum, unitati de masura, precum si cu o serie de rapoarte partial definibile de catre utilizator. Cataloage Articole – permite definirea si caracterizarea articolelor pe urmatoarele grupe de informatii: Date de identificare (cod, denumire, index) Date legate de caracterizarea contabila (grupa articolului) Informatii de gestiune: Pret de vânzare Pret standard Selectare articol stocabil Depozit Stoc minim/ stoc maxim Permite sau nu stoc negativ Unitate de masura/ unitati de masura secundare Caracteristici definibile de utilizator Tipul articolului Informatii utilizate pentru calculatia costurilor Depozite – din acest punct de vedere sistemul permite: Definirea depozitelor proprii Definirea depozitelor de tip magazin Definirea depozitelor utilizate pentru custodii/ procese de prelucrare în lohn/ prelucrari la terti Unitati de masura – se pot defini unitatile de masura utilizate în sistem grupate pe clase de unitati. În cadrul unitatilor din aceeasi clasa se pot defini echivalente Destinatii de consum - reprezinta o facilitate introdusa pentru usurarea procesului de colectare în costuri a cheltuielilor în conditiile în care nu se cunoaste comanda/ nu se lucreaza cu comenzi de productie Grupare depozite pentru calcul CMP – se utilizeaza în conditiile în care se doreste ca descarcarea de gestiune (stabilirea pretului de descarcare) sa se realizeze indiferent de depozit (sau pentru mai multe depozite) Stocuri pe depozite/ stocuri curente Prin intermediul celor doua interfete sistemul permite: Vizualizarea stocurilor la data dorita de utilizator Surprinderea stocurilor negative si a celor care depasesc limitele “Stoc minim” si “Stoc maxim” Filtrarea stocurilor în functie de diverse criterii (articol, depozit, tip articol, etc.) Recalcul stocuri si preturi pe documente Actualizare preturi standard Operatii de gestiune Nota de predare – permite predarea bunurilor obtinute în urma proceselor de prelucrare pe comanda interna/ destinatii de consum. Tipul de document permite: Preluarea automata a unei comenzi interne Exprimarea cantitatilor pentru un articol si în alta unitate de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Reflectarea în gestiune a modificarilor si contarea documentului Vizualizarea/ listarea documentului Nota de restituire – document utilizat pentru returnarea la magazie a materiilor prime/ materialelor ridicate pe baza de bon de consum. Documentul permite: Preluarea automata a unei comenzi interne Exprimarea cantitatilor pentru un articol si în alta unitate de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Reflectarea în gestiune a modificarilor si contarea documentului Vizualizarea/ listarea documentului Transferuri între gestiuni – set de documente (interfete) utilizate pentru transferul materialelor dintr-o gestiune în alta Bon de consum/ bon de consum–diverse – set de documente utilizate pentru înregistrarea consumurilor de bunuri stocabile. Prin intermediul lor sistemul permite: Preluarea automata a unei comenzi interne Exprimarea cantitatilor pentru un articol si în alta unitate de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Reflectarea în gestiune a modificarilor si contarea documentului Vizualizarea/ listarea bonului de consum Bon de consum pentru operatiuni temporare – se utilizeaza în cazul operatiunilor de lohn Protocol – se utilizeaza pentru înregistrarea cheltuielilor de protocol din materialele acordate în acest sens Imputare – document utilizat pentru descarcarea de gestiune a materialelor imputate angajatilor Casare – permite înregistrarea descarcarii de gestiune/ contarea articolelor casate Transformari articole – permite transferul de valoare între articole Inventariere – set de documente prin care se permite înregistrarea plusurilor/ minusurilor de inventar Prelucrari la terti – prin intermediul interfetelor dedicate sistemul permite gestionarea proceselor de prelucrare la terti cu/ fara comanda interna (de productie) Reevaluare pret de stoc – tip de document care ofera posibilitatea înregistrarii diferentelor din reevaluarea stocurilor precum si evidentierea stocurilor în gestiune la noul pret Regularizare descarcare de gestiune Rapoarte Fisa de magazie Fisa cont analitic pentru valori materiale Balanta analitica de materiale Centralizator intrari/ iesiri materiale – reprezinta o centralizare pe conturi/ conturi corespondente a intrarilor/ iesirilor de materiale Descarcare de gestiune - fereastra permite vizualizarea, listarea si transmiterea prin email a documentelor de iesire din perioada si pentru articolele selectate Lista de inventariere Urmarire stocuri – raportul permite surprinderea legaturilor între intrarile si iesirile de bunuri Evolutie stocuri – grafic ce prezinta evolutia stocurilor pentru articolele, perioada, depozitele selectate Vechime stocuri – permite vizualizarea vechimii stocurilor Documente de gestiune - permite vizualizarea, listarea si transmiterea prin email a documentelor de gestiune pe tipuri de documente, grupate/ filtrate în functie de o serie de criterii selectate de utilizator Stocuri critice – scoate în evidenta articolele pentru care cantitatea existenta se afla sub cantitatea de siguranta stabilita de utilizator Rapoarte stocuri/ vânzari – grupare de rapoarte care surprind legatura între vânzare – stocuri – achizitii. Contine urmatoarele rapoarte: Stocuri / vânzari Vechime stocuri/ vânzari Vânzari/ stocuri provenite din avize nefacturate APROVIZIONARE Cataloage Furnizori – permite colectarea si urmarirea urmatoarelor tipuri de date pentru fiecare furnizor: Date de identificare: denumire, cod (intern), cod fiscal, capital social, nr. ORC Adresa/ date contact Date privind calitatea partenerului (furnizor/ client), precum si grupa din care face parte. În functie de grupa furnizorului se vor stabili si conturile utilizate în procesul de contare automata a documentelor Date bancare Câmp pentru observatii Alte date furnizor Platitor/ neplatitor de TVA Conditii de plata Conditii de livrare Discount – informativ Valoare maxima comanda – informativ Numarul nostru client – informativ Alte functionalitati atasate catalogului de furnizori: Vizualizare caracterizare contabila Vizualizare facturi cu sold Rasfoire/ filtrare/ cautare Conditii de plata – permite definirea termenelor de plata negociate cu partenerii urmând ca acestea sa se aplice pe factura (cu calculul automat al scadentei) Cerere de oferta/ oferta furnizor Sistemul permite conducerea evidentei: Cererilor de oferta transmise furnizorilor Ofertelor primite de la furnizori în diverse monede Functionalitati aferente: Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea ofertelor furnizori în functie de datele introduse Vizualizarea/ listarea cererii de oferta (format Word) Gruparea ofertelor pe tipuri (definibile de utilizator) Marcarea ofertelor solutionate Evidentierea preturilor ofertate în functie de cantitatile comandate Definirea termenelor de valabilitate aferente ofertelor Specificarea conditiilor de livrare si de plata avute în vedere de catre furnizor la ofertare Contracte/ comenzi ferme furnizor Sistemul permite înregistrarea si urmarirea: Comenzilor ferme transmise furnizorilor Contractelor încheiate cu furnizorii Comenzilor ferme generate pe baza esalonarilor de livrare aferente contractelor Functionalitati aferente: Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea contractelor furnizor în functie de datele introduse Vizualizarea/ listarea contractelor furnizor (format Word) Gruparea contractelor pe tipuri de contracte Exprimarea preturilor în moneda contractului Specificarea conditiilor de livrare si de plata înscrise în contract Gestionarea statusurilor (fazelor) prin care trece un contract Posibilitatea esalonarii unui contract Urmarirea grafica a achizitiilor prin raportul “Situatie achizitii” Operatii de aprovizionare Factura furnizor cu urmatoarele functionalitati: Preluarea facturilor de la furnizor în moneda mandantului Preluare comanda furnizor pe factura Preluare aviz de intrare pe factura (inclusiv retur marfa furnizor/ consumuri lunare nefacturate) Generare Nota de intrare-receptie din factura Operarea facturilor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Permite dirijarea pe obiecte de cost a articolelor de cheltuieli Aviz de intrare cu urmatoarele functionalitati: Preluarea avizelor de la furnizor în moneda mandantului

Preluare comanda furnizor pe aviz Generare Nota de intrare-receptie din aviz Operarea facturilor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Aviz de intrare - diverse cu urmatoarele functionalitati: Preluarea avizelor de la furnizor în moneda mandantului

Preluare comanda furnizor pe aviz Generare Nota de intrare-receptie din aviz Operarea avizelor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Permite definirea mai multor tipuri de operatii, fiecare dintre acestea fiind caracterizata contabil distinct (potrivit dorintei utilizatorului) Retur de marfa cu urmatoarele functionalitati: Operarea retururilor de marfa catre furnizor în moneda mandantului Factura externa import cu urmatoarele functionalitati: Preluarea facturilor de la furnizori externi în moneda documentului Preluare comanda furnizor pe factura Operarea facturilor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Permite dirijarea pe obiecte de cost a articolelor de cheltuieli Nota de intrare receptie cu urmatoarele functionalitati: Preluare date factura pe NIR si receptionarea acestora Preluare date DVI pe NIR si receptionarea acestora Listare NIR Întocmirea de Note de intrare receptie partiale Consumuri lunare nefacturate cu urmatoarele functionalitati: Permite înregistrarea consumurilor aferente lunii, dar pentru care facturile se primesc doar în perioada urmatoare Rapoarte Situatii achizitii Liste contracte/ comenzi Liste oferte Statistici aprovizionare – grupare distincta a urmatoarelor rapoarte Situatii cumparari Situatii comparative cumparari Situatii desfasurate cumparari Situatii personalizate cumparari DESFACERE Cataloage Clienti – permite colectarea si urmarirea urmatoarelor tipuri de date pentru fiecare client: Date de identificare: denumire, cod (intern), cod fiscal, capital social, nr. ORC Adresa/ date contact Date privind calitatea partenerului (furnizor/ client), precum si grupa din care face parte. În functie de grupa clientului se vor stabili si conturile utilizate în procesul de contare automata a documentelor Date bancare Câmp pentru observatii Alte date client: Conditii de plata Conditii de livrare Limita maxima de creditare Discount – informativ Valoare maxima comanda – informativ Numarul nostru client – informativ Alte functionalitati atasate catalogului de clienti: Vizualizare caracterizare contabila Vizualizare facturi cu sold Rasfoire/ filtrare/ cautare Conditii de plata – permite definirea termenelor de plata negociate cu partenerii urmând ca acestea sa se aplice pe factura (cu calculul automat al scadentei) Elemente de calcul – permite definirea indicatorilor utilizati în antecalculatie Definire banci implicite – liste de preturi – permite selectarea unei banci ca si banca de referinta în furnizarea cursurilor valutare utilizate de listele de preturi Cerere de oferta/ oferta client Sistemul permite conducerea evidentei: Cererilor de oferta primite de la clienti Ofertelor transmise clientilor în diverse monede Functionalitati aferente: Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea ofertelor clienti în functie de datele introduse Vizualizarea/ listarea cererii de oferta (format Word) Gruparea ofertelor pe tipuri (definibile de utilizator) Marcarea ofertelor solutionate Evidentierea preturilor ofertate în functie de cantitatile comandate Preluarea rezultatului unei antecalculatii Definirea termenelor de valabilitate aferente ofertelor Specificarea conditiilor de livrare si de plata avute în vedere la ofertare Contracte/ comenzi ferme client Sistemul permite înregistrarea si urmarirea: Comenzilor ferme primite de la clienti Contractelor încheiate cu clientii Comenzilor ferme generate pe baza esalonarilor de livrare aferente contractelor Functionalitati aferente: Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea contractelor client în functie de datele introduse Vizualizarea/ listarea contractelor client (format Word) Vizualizarea/ listarea dispozitiei de livrare Gruparea contractelor pe tipuri de contracte Exprimarea preturilor în moneda contractului Specificarea conditiilor de livrare si de plata înscrise în contract Gestionarea statusurilor (fazelor) prin care trece un contract Posibilitatea esalonarii unui contract Posibilitatea generarii unei comenzi de sectie direct din esalonarile contractului/ pozitiile comenzii ferme Planificare livrari Sistemul permite planificarea livrarilor produselor aflate în stoc la o anumita data, precum si listarea dispozitiei de livrare Antecalculatie Sistemul permite: Calculul pretului antecalculat pentru un produs. În calcul se va lua în considerare: Cantitatea si pretul materiilor prime/ materialelor consumate (prin preluare din fisa tehnologica) Cantitatea si tariful pe operatiile necesare realizarii produsului (prin preluare din fisa tehnologica) Cantitatea si pretul semifabricatelor Alte elemente de calcul definite de utilizator Crearea mai multor variante de calcul pentru acelasi produs Vizualizarea/ listarea antecalculatiei pentru un anumit produs Calculul pretului se poate realiza atât în moneda mandantului, cât si într-o alta moneda selectata de utilizator (preturile materiilor prime/ materialelor si tarifele pe operatii se vor exprima doar în moneda mandantului) Calculul se poate realiza pentru o cantitate de produse finite definita de utilizator Politici comerciale Sistemul permite definirea listelor de preturi si atasarea acestora clientilor carora li se aplica Operatii de desfacere Factura client cu urmatoarele functionalitati: Preluarea facturilor clienti în moneda mandantului Preluare comanda client pe factura Preluare aviz de iesire pe factura (inclusiv retur marfa client) Generare aviz (în cazul în care nu s-a creat anterior) Selectarea depozitului din care se realizeaza vânzarea (la nivel de detaliu document) Operarea facturilor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Vizualizarea/ listarea facturilor client Aviz de iesire cu urmatoarele functionalitati: Preluarea avizelor de iesire în moneda mandantului Preluare comanda client pe aviz Operarea avizelor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Aviz de intrare - diverse cu urmatoarele functionalitati: Preluarea avizelor de iesire în moneda mandantului Preluare comanda client pe aviz Operarea avizelor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Permite definirea mai multor tipuri de operatii, fiecare dintre acestea fiind caracterizata contabil distinct (potrivit dorintei utilizatorului) Retur de marfa client cu urmatoarele functionalitati: Operarea retururilor de marfa ale clientilor în moneda mandantului Factura externa export cu urmatoarele functionalitati: Operarea facturilor externe de export în moneda documentului Preluare comanda client pe factura Operarea facturilor si în alte unitati de masura decât unitatea de masura de baza a articolului Vizualizarea/ listarea invoice-ului si a facturii fiscale Nota de consum cu urmatoarele functionalitati: Permite înregistrarea consumurilor de materii prime/ materiale aferente produselor exportate în cadrul proceselor de lohn Sponsorizari/ Reclamatii: Permite înregistrarea iesirilor de produse finite sub forma sponsorizarilor sau pentru satisfacerea reclamatiilor clientilor Rapoarte Situatii livrari Liste contracte/ comenzi Liste oferte Statistici desfacere – grupare distincta a urmatoarelor rapoarte: Situatii vânzari Situatii comparative vânzari Situatii desfasurate vânzari Situatii personalizate vânzari DESFACERE CU AMANUNTUL Date de baza Introducerea unitatilor de masura Definirea depozitelor de tip magazin Definirea caselor aferente depozitelor de tip magazin Definirea si administrarea articolelor Definirea caracterizarilor si formulelor contabile necesare pentru gestionarea articolelor la pret cu amanuntul Definirea conditiilor de plata Gestionarea furnizorilor si clientilor Procesul de aprovizionare în comertul cu amanuntul Aprovizionarea în comertul cu amanuntul pe baza de avize de intrare - facturi interne Aprovizionarea în comertul cu amanuntul pe baza de facturi externe Transfer-intrare în magazine din alte depozite Retur catre furnizor din magazin Procesul de desfacere în comertul cu amanuntul Desfacere la intern în comertul cu amanuntul Cu Raport Z, cu preluare fisier de la casa de marcat Cu Borderou de vânzari zilnice Cu Factura fiscala Transfer-retur din magazin catre depozitul de provenienta a marfii sau produsului finit Procese de gestiune în comertul cu amanuntul Majorare-diminuare de pret Inventariere-plusuri si minusuri Actualizare articole si actualizare case de marcat –crearea fisierelor de actualizare a articolelor care se trimit catre casa de marcat Rapoarte comertul cu amanuntul Lista preturi magazin Raport gestiune magazin Balanta analitica de materiale Fisa de magazie Stocuri curente Stocuri pe depozite CONTABILITATE FINANCIARA(GENERALA) Configurari Configurarea planului de conturi si posibilitatea lucrului cu conturi analitice pe doua nivele: utilizare analitice detaliate de articol utilizare analitice detaliate de tert utilizare analitice detaliate de angajat utilizare analitice detaliate de trezorerie utilizare analitice detaliate de costuri Definirea monografiei contabile Gestionarea cursurilor valutare Gestionarea tipurilor de documente Contare automata Definirea caracterizarilor contabile utilizând sabloane de caracterizari: caracterizare standard articol caracterizare standard mijloc fix caracterizare standard personal caracterizare standard tert caracterizare standard TVA cumparari caracterizare standard TVA vânzari Gestionarea metodelor de descarcare de gestiune folosite pentru fiecare grupa de articole stocabile Gestionare caracterizari contabile articole, terti, angajati Definirea regulilor de contare automata: formule contabile care folosesc linii din caracterizarile contabile definite si conturi din planul de conturi Operatii diverse Închiderea perioadelor financiare Operarea notelor contabile diverse; posibilitatea de a crea sabloane de note contabile diverse pentru formulele care se repeta de la o perioada la alta Închiderea automata a conturilor de venituri si cheltuieli Regularizarea facturilor parteneri existente în sold la un moment dat Actualizare creante si datorii în valuta cu generare automata de note contabile diverse de diferente de curs valutar Centralizarea din punct de vedere financiar-contabil a proceselor comerciale si de gestiune precum si a operatiunilor din salarizare si imobilizari Aprovizionare Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Operarea Declaratiilor vamale de import Operarea Declaratiei vamale pentru operatiuni temporare Evidenta instrumentelor de plata (extracontabil) Desfacere Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Evidenta instrumentelor de încasare (extracontabil) Comert cu amanuntul Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Gestiunea stocurilor Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Majorare de valoare pentru articole stocabile Salarizare Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Imobilizari Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Obiecte de inventar Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pâna în momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul Trezoreria Definirea trezoreriilor: definire banci cu atasare conturi reprezentative si monede definire case cu atasare conturi reprezentative si monede definire diverse de trezorerie cu atasare conturi reprezentative si monede Operatii de trezorerie: Introducerea si contarea automata a documentelor de casa/ banca Operarea regularizarilor avansurilor de trezorerie Operarea operatiunilor de compensare: cu circuite de compensare sau directe Evidenta separata a operatiunilor de creditare, acreditive, etc. Calcularea si contarea automata a diferentelor de curs valutar Consultarea operativa a componentei de sold client/ furnizor Facilitati Ordonarea crescatoare/ descrescatoare a datelor din coloane, filtrarea datelor afisate în ferestre dupa diverse criterii, precum si listarea acestora în functie de filtrele facute Posibilitatea recontarii documentelor Vizualizarea informatiilor contabile în rapoarte imediat dupa salvarea si contarea documentelor Vizualizare si verificare note contabile generate de toate documentele din sistem Posibilitati multiple de selectie în cadrul rapoartelor Facilitati în operarea facturilor cu tip de TVA taxare inversa Transmiterea automata în Contabilitatea de gestiune a notelor contabile care au fost contate pe conturi care au fost specificate ca se urmaresc în costuri Închiderea veniturilor si cheltuielilor de câte ori se doreste în cursul unei luni Rapoarte contabile Balanta de verificare sintetica si analitica Balanta analitica de furnizori si clienti Fisa de cont sintetica si analitica Situatie facturi cu sold Situatia platilor/ încasarilor lunare Situatia facturi parteneri Situatia solduri parteneri Fisa sah Jurnal de cumparari/ vânzari Registru Jurnal Situatia soldurilor Nota centralizatoare Rapoarte de trezorerie Registru de Casa/ Banca Situatia datoriilor în functie de termenul de exigibilitate Situatia creantelor în functie de termenul de lichidare Rapoarte Directia Financiara Decont de TVA Declaratie de obligatii de plata la bugetul statului Declaratie rectificativa MIJLOACE FIXE Configurari Definirea claselor de imobilizari Definirea articolelor Definirea locurilor de folosinta Definirea partenerilor Configurarea numerelor de inventar Receptia imobilizarilor Receptia imobilizarilor achizitionate cu titlu oneros Receptia imobilizarilor intrate prin aport la capital Receptia imobilizarilor intrate cu titlu gratuit Receptia imobilizarilor constatate plus la inventar Receptia imobilizarilor din productie proprie Receptia imobilizarilor achizitionate prin leasing financiar Receptia imobilizarilor în curs de executie Receptia finala a imobilizarilor în curs de executie Planificarea amortizarilor Planificarea amortizarilor pentru imobilizarile cu valoare reziduala prin: Metoda liniara Metoda accelerata Metoda degresiva Formula de amortizare poate fi modificata chiar din luna în care au fost date în folosinta Prin rectificare, exista posibilitatea introducerii unei formule noi de amortizare, în urma modificarilor legislative Iesirea imobilizarilor Fragmentarea imobilizarilor Schimbarea locului de folosinta a imobilizarilor Conservarea imobilizarilor Intrare în conservare Iesire din conservare Rapoarte Lista de inventariere Fisa Mijlocului Fix Balanta imobilizarilor Situatia valorica a imobilizarilor Registrul numerelor de inventar Situatia imobilizarilor intrate / iesite Situatia amortizarilor OBIECTE DE INVENTAR Cataloage Operatii Operatia determina tratamentul contabil pentru procesul de dare în folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar Tip obiecte de inventar Tipul este utilizat pentru clasificarea materialelor de natura obiectelor de inventar: SDV Echipamente de protectie, etc. Operatii cu obiectele de inventar Dare în folosinta Obiecte de Inventar Documentul are rol multiplu: Realizeaza descarcarea de gestiune din depozit a materialelor de natura obiectelor de inventar care se dau în folosinta Realizeaza intrarea în evidenta pe angajati, departamente si locuri de munca a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinta Stabileste tipul uzurii, respectiv forma de esalonare Uzura integrala sau esalonata Esalonare dupa norma de timp dupa norma fizica Documentul se conteaza automat Uzura obiectelor de inventar Documentul are rolul de a înregistra lunar uzura esalonata În cazul obiectelor de inventar cu uzura esalonata dupa norma fizica, uzura poate fi înregistrata prin stabilirea numarului de operatii pe fiecare comanda de sectie Documentul se conteaza automat Evidenta obiectelor de inventar Reprezinta o fereastra utila pentru: consultarea operativa a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinta modificarea angajatului, a locului de munca, a perioadelor sau numarului de operatii pentru esalonarea uzurii si a obiectelor de cost Rapoarte Situatia obiectelor de inventar CONTABILITATE DE GESTIUNE Cataloage Construirea si gestionarea ierarhiei de centre de cost (definite dupa criterii ca: locuri sau locatii fizice, domenii de activitate, familii sau grupe de produse, grupe de clienti, etc.), utila si necesara la repartizarea costurilor indirecte, decontarea prestatiilor interne si cumularea costurilor la nivele ierarhice superioare Construirea si gestionarea ierarhiei de procese tehnico–economice, ceea ce ofera posibilitatea colectarii cheltuielilor pe proces, activitate sau faza din cadrul fluxului tehnologic, independent de centre sau purtatori de cost Construirea si gestionarea purtatorilor de cost: Produse finite Semifinite Proiecte Toate aceste ierarhii se prezinta sub forma unor arborescente reale, existând posibilitatea definirii de arborescente paralele. Arborescenta reala defineste reprezentarea reala a structurii ierarhice de centre, purtatori de cost si procese tehnico-economice, pe când arborescentele paralele sunt utilizate în scopul reprezentarii grafice a repartizarilor de costuri indirecte sau comune si în scopul analizelor de cost Definirea tipurilor de cost pentru postcalcul, calculul costului real si analiza costurilor Atribuirea automata (prin preluarea informatiilor din modulul Productie) sau manuala a obiectelor de cost Configurarea planului de conturi Configurarea înregistrarilor contabile financiare exceptate la postcalcul Reguli de contare Contarea automata a operatiilor de repartitie primara Contarea automata a operatiilor de repartitie secundara Contarea automata a operatiilor de închidere de conturi Înregistrari în contabilitatea de gestiune Operatii de repartitie primara Colectarea cheltuielilor în costuri Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara cu contare automata Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara cu contare manuala Operarea costurilor supletive Operatii de repartitie secundara Repartizare de costuri si contarea acestora Repartizarea cheltuielilor indirecte de sectie Repartizarea cheltuielilor indirecte de întreprindere Decontare de costuri si contarea acestora Translocari de costuri si contarea acestora Operatii de închidere a conturilor Închiderea perioadei de gestiune Construirea si salvarea Balantei de Verificare Verificarea corelatiilor dintre Contabilitatea de Gestiune si Contabilitatea Financiara Indicatori Declararea indicatorilor generici Definirea indicatorilor pe obiecte de cost si editarea formulelor de calcul Operarea sau calculul automat al valorilor indicatorilor definiti Indicatorii sunt utilizati la automatizarea operatiunilor de repartizare a costurilor Analiza costurilor Instrument flexibil care permite efectuarea de analize particularizate (prin intermediul functiunii Tabele pivotante (Pivot-Table) din Excel), utilizatorul putând selecta obiectele de cost (centru, purtator, proces, faza) pentru care doreste sa urmareasca marimea si evolutia costurilor; scoate în evidenta transparenta sistemului de calculatie a costurilor Analiza costurilor bugetate în raport cu cele reale Rapoarte Balanta de verificare Fisa Cont Analitica Jurnal de Înregistrare Fisa de Postcalcul Fisa de postcalcul pe comenzi Fisa de postcalcul pe faze Analiza Costurilor CONTABILITATEA RESURSELOR UMANE Configurari Configurarea grilelor de impozitare lunare si anuale Definirea modului de calcul al concediilor medicale pe tipuri de coduri de indemnizatii de asigurari sociale Configurarea constantelor lunare (ore/ luna lucrate în regie, ore/ luna lucrate în acord, procent întreruperi, procent somaj, procent contributii sanatate, CAS, somaj, fond de accidente de munca si boli profesionale, salariul mediu brut, salariul minim pe economie, samd.) Definirea indicatorilor de salarizare Gestionarea flexibila a indicatorilor, definiti pentru construirea formulelor de calcul al salariilor, cu istoric pe perioade, permitând adaugarea si modificarea acestora de catre utilizator Definirea nomenclatorului de functii, al caselor de sanatate, al casierilor si al bancilor Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime, de concediu de odihna, indemnizatii de conducere, samd.), retineri (imputatii, CAR, popriri, pensie alimentara, garantii materiale, samd.), sporuri (vechime, conditii nocive, fidelitate, samd.) Gestionarea persoanelor plecate din cadrul întreprinderii Definirea deducerilor de baza si a deducerilor suplimentare pentru calculul impozitului pe salariu si modificarea acestora în functie de schimbarile legislative Editor si generator de rapoarte, statistici privind personalul Configurarea structurii organizatorice a întreprinderii Configurarea datelor referitoare la angajati Operatiuni de baza Operarea pontajului zilnic sau lunar, preluarea pontajului din fisiere Excel daca e cazul Colectarea informatiilor si monitorizarea eficienta a timpului efectiv de lucru, a întârzierilor, absentelor si orelor suplimentare Rapoarte si statistici cu privire la gestiunea resurselor de timp de catre angajati, ore suplimentare lucrate, pontajul lunar detaliat Posibilitatea importului datelor de pontaj din aplicatia existenta de pontaj automat sau din sistemul de control acces Preluarea automata a datelor legate de manopera din raportarile de productie Administrarea personalului (vechimea în munca, tipul de contract, zilele de concediu de odihna cuvenite si efectuate, data angajarii, locul de munca, conditiile de munca, carte de munca, salariu, persoane aflate în întretinere, banca, contul si numarul de card pentru plata salariilor, specificarea sporurilor cuvenite, planificarea concediului de odihna, sanctiuni, control medical periodic, etc.) Calculul sumelor cuvenite pentru efectuarea orelor suplimentare, de noapte, obligatii cetatenesti, întreruperi tehnologice, samd. Calculul avansului chenzinal în mod automat pentru toata unitatea sau doar pentru un departament, pornind de la procentul introdus de utilizator sau de la o suma fixa; cu posibilitatea rotunjirii sumei avansului si optiunea calcularii acestuia dintr-o baza de calcul prestabilita Calculul concediului de odihna pornind de la media zilnica din ultimele 3 luni, prin preluarea din pontaj a orelor aferente perioadei de concediu de odihna; se ofera posibilitatea modificarii ulterioare a datelor Calculul automat al indemnizatiilor pentru concediile medicale, cu defalcarea acestora si a zilelor de concediu medical pe angajator si asigurator (FNUASS sau FAAMBP) Calculul primelor de vacanta sau a altor tipuri de prime Calculul automat al salariului brut pornind de la salariul net în valuta sau lei Calculul automat al sporurilor prin preluarea orelor din pontajul lunar Gestionarea retinerilor pe categorii - CAR, garantii materiale, imputatii, popriri, etc. pe perioade de timp, prin definirea ratelor ca procent dintr-o baza de calcul sau ca suma lunara dintr-o suma totala precizata Simularea calculului salariilor Avertizare în cazul aparitiei unor diferente între pontaje si zilele de concediu medical, zilele de concediu de odihna cuvenite si cele efectuate, venitul brut realizat si salariul minim brut pe economie Avertizare în cazul unui rest de plata negativ pe statul de plata Posibilitatea acordarii salariului - avans si rest de plata - prin casieria societatii si/ sau unul sau mai multe carduri (care apartin unor banci diferite) Posibilitatea introducerii si întretinerii flexibile a unor indicatori definiti suplimentar; acestia împreuna cu alti indicatori pot fi modificati în fereastra “Câmp utilizator” Calculul unor diferente-salarii, tinând cont si de modificarile de curs valutar Posibilitatea calcularii si preluarii în salarii a unei sume suplimentare brute aferente sumei suplimentare nete negociate Gestionarea tichetelor de masa Închiderea perioadelor de salarizare, cu posibilitatea deschiderii unei luni anterioare închise (fara pierderea datelor introduse pentru luna curenta), în vederea efectuarii unor corectii si transmiterea diferentelor de salar (sume de retinut/ de plata) în luna curenta de calcul Urmarirea cheltuielilor salariale pe centre de cost Indexare automata a salariilor, cu filtrarea angajatilor vizati dupa mai multe criterii Transferul automat al datelor în contabilitatea financiara Transferul automat al datelor în programele software autorizate ale institutiilor publice (generarea dischetei cu declaratia CAS, declaratia de somaj, declaratia de sanatate, declaratia concediilor medicale, fise fiscale, samd.) Gestionarea datelor pentru întocmirea Registrului general de evidenta a salariatilor si generarea fisierului ce urmeaza a fi transmis la ITM Generarea de adeverinte (pentru medicul de familie, pentru somaj – însoteste carnetul de munca la plecarea din unitate, etc.) si raportari obligatorii lunare si periodice catre Institutul National de Statistica Gestionarea ordinelor de plata cu care s-au achitat contributiile obligatorii Listarea pe formularul “certificat de concediu medical” a datelor ce trebuiesc completate de catre angajator: nume platitor, tip asigurat, media zilnica, cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale Managementul personalului Fisa angajatului (definirea angajatilor si a datelor personale, date de contact, date profesionale, persoane în întretinere, definirea tipului contractului de munca si a duratei acestuia, definirea datelor referitoare la salarii, sporuri, samd.) Gestionarea timpilor de lucru Planificarea orelor de program Adminstrarea orelor suplimentare, absente, delegatii, învoiri Urmarirea timpului de lucru zilnic al fiecarui angajat Calcularea orelor pontate si lucrate Statistici, evaluari diverse sub forma tabelara si grafica Registrul general de evidenta a salariatilor Adeverinte si decizii specifice Declaratii si raportari Declaratie asigurari de sanatate Declaratie concedii medicale Declaratie asigurari sociale Declaratie somaj Fise fiscale Statul de plata catre Inspectoratul Teritorial de Munca Registrul general de evidenta a salariatilor Rapoarte Resurse umane Centralizator salarii negociate Centralizator pe sexe Centralizator pe studii Centralizator pe vechime Centralizator date angajati Centralizator salarii modificate Date personale angajati Contract de munca Centralizator functii Centralizator concedii medicale Persoane carora le expira contractul Istoric modificari Centralizator persoane în întretinere Centralizator situatie medicala Centralizator sanctiuni Planificare concedii Generator rapoarte Rapoarte personalizate Editare rapoarte personalizate Statistici Resurse umane Grafice Miscare de personal Costul fortei de munca, cu optiuni pentru IND TS si S3 anual Locuri de munca, cu optiuni pentru LV (vacante) si Statistica pe vârste Salarii pe ocupatii în octombrie Structura personalului pe studii si functii Adeverinte Resurse umane Adeverinte contributii, cu optiuni pentru Somaj, CAS si Zile fara plata Adeverinte pentru medic Adeverinta salar Centralizator venituri angajat Decizii, cu optiuni pentru Acordul partilor, Pensionare si Demisie Rapoarte Salarizare Rapoarte avans Stat de plata avansuri pe departamente Stat de plata avans pe casieri Stat de plata alte avansuri Fluturasi avans Centralizator avans Centralizator alte avansuri Rapoarte salarii Stat de plata pe departamente Stat de plata pe casieri Stat de plata pe tip de contracte Fluturasi salarii Centralizator salarii Centralizator salarii pe departamente Rapoarte prezenta Centralizator prezenta personal Centralizator pontaj lunar Centralizator concedii de odihna Rapoarte retineri Centralizator retineri Centralizator retineri detaliate Statistica retineri Centralizator retineri pe angajat Rapoarte tichete Centralizator tichete de masa Centralizator tichete de masa returnate Centralizator carnete cu bonuri de masa Rapoarte contributii Centralizator contributii Centralizator contributii pe luni Rapoarte speciale Centralizator realizari acord Centralizator concedii medicale Centralizator sporuri acordate Centralizator manopera pe echipe Centralizator pe obiecte de costing Nota contabila Rapoarte personalizate Editare rapoarte personalizate TABLOUL DE BORD - DECIZII MANAGERIALE TOPMANAGEMENT Tabloul de bord dezvoltat în cadrul sistemului ofera posibilitatea prezentarii situatiilor/ rapoartelor manageriale în doua formate: Grafic Acestea sunt grupate astfel: Desfacere: Graficul evolutiei vânzarilor Graficul evolutiei exporturilor Ponderea vânzarilor la export din total vânzari Aprovizionare: Graficul evolutiei aprovizionarilor pe furnizori Graficul evolutiei importurilor Ponderea importurilor din total aprovizionari Productie: Graficul evolutiei consumurilor pe comenzi Graficul evolutiei consumurilor pe destinatii Graficul evolutiei predarilor pe comenzi Graficul evolutiei predarilor pe destinatii Stocuri: Graficul evolutiei stocurilor pe grupe de articole Graficul evolutiei stocurilor în magazine Ponderea stocurilor în magazine din total stocuri Financiar: Graficul evolutiei creantelor Graficul evolutiei datoriilor Contabilitate: Graficul evolutiei stocurilor pe grupe de conturi Graficul evolutiei rulajelor pe grupe de conturi Tabele multidimensionale Acestea se prezinta dupa cum urmeaza: Desfacere: Evolutia vânzarilor pe depozite si clienti Evolutia valorica a exporturilor Aprovizionare: Evolutia aprovizionarilor cu materii prime/ materiale pe furnizori Evolutia cantitativ-valorica a importurilor Evolutia valorica a serviciilor facturate Productie: Evolutia consumurilor pe comenzi Evolutia consumurilor pe destinatii Evolutia predarilor pe comenzi Evolutia predarilor pe destinatii Stocuri: Evolutia stocurilor cantitativ/ valorica pe grupe de articole Evolutia stocurilor în magazine Financiar: Evolutia cifrei de afaceri Evolutia cheltuielilor/ veniturilor Evolutia datoriilor Evolutia creantelor Solduri curente clienti Solduri curente furnizori Contabilitate: Evolutia soldurilor pe grupe de conturi Evolutia rulajelor pe grupe de conturi Bugetul de venituri si cheltuieli Bugetul de venituri si cheltuieli constituie un instrument de control al cheltuielilor si veniturilor prin compararea previziunilor cu realizarile. Bugetul de venituri si cheltuieli se poate face pe o perioada selectata (luni, trimestru, an), adica previzionarea veniturilor si cheltuielilor pe perioada dorita si compararea acestora cu veniturile si cheltuielile realizate din aceeasi perioada. Definirea indicatorilor Sistemul propune un set de indicatori - grupati într-o structura arborescenta pe trei nivele, cu posibilitatea ca utilizatorul sa-si defineasca componenta nivelului trei. Fiecarui nivel "operational 3" i se pot atasa conturi operationale din planul de conturi astfel: Grupei de Venituri: conturile din planul de conturi care sunt în categoria cont "Venituri" Grupei de Cheltuieli: conturile din planul de conturi care sunt în categoria cont "Cheltuieli" Indicatorii care se pot defini sunt: primari - compusi dintr-un cont operational sau o însumare de conturi operationale calculati - care folosesc indicatorii primari definiti Se pot atasa mai multe conturi operationale unui singur indicator (o însumare de valori pe conturi). Un cont operational încadrat într-un indicator nu se mai poate folosi în calculul altui indicator. Fiecarui indicator definit i se poate asigna un Responsabil (din lista angajatilor societatii). Previzionarea bugetelor Se pot previziona bugete de venituri si cheltuieli aferente perioadei selectate. Se pot previziona mai multe variante de buget pentru aceeasi perioada, dar una singura va fi activa. Din varianta de previzionare activa se vor citi datele în rapoarte pentru comparatii cu valorile realizate. Previzionarea se poate face în moneda mandantului sau în valuta paralela. Realizarea bugetelor Valorile realizate aferente perioadei selectate se vor importa automat din modulul de Contabilitate financiara sau se pot importa dintr-un fisier existent. Analiza bugetelor Analiza se realizeaza utilizând urmatoarele categorii de rapoarte: Rapoarte previzionare Rapoarte comparative pentru analiza abaterilor GESTIONAREA DOCUMENTELOR CONTABILE- ARHIVARE gestionarea si urmarirea documentelor în format electronic prin încorporarea unor elemente de control al documentelor conform sistemelor de management al calitatii prevazute în normele ISO 9001. Gestionarea dosarelor de documente Construirea si gestionarea dosarelor de documente pe o structura arborescenta si ierahizarea acestora în functie de optiunea utilizatorului Posibilitatea mutarii unui dosar într-o alta locatie în cadrul structurii arborescente, a stergerii sau redenumirii acestuia Posibilitatea alocarii drepturilor de administrare, scriere, respectiv citire pentru dosarul selectat în structura arborescenta (se aloca în momentul definirii acesteia si se pot modifica oricând ulterior) Posibilitatea importului de documente (atât electronic, cât si prin scanare) în cadrul dosarului selectat Gestionarea documentelor Importul si gestionarea documentelor în cadrul dosarelor existente în structura arborescenta: Import de documente în format electronic sau prin scanare Importul unei versiuni modificate a unui document în format electronic sau prin scanare Mutarea unui document într-un alt dosar Consultarea unui document importat Descarcarea unui document importat pentru editare într-o locatie specificata de utilizator si importarea versiunii modificate Alocarea drepturilor de administrare, scriere, respectiv citire pentru documentul selectat în structura arborescenta Alocarea si vizualizarea informatiilor de identificare a documentului structurate pe categorii si câmpuri Cautarea unui document Cautarea documentelor importate în functie de informatiile de identificare a acestora (categorii, respectiv câmpuri), a denumirii documentului, a locatiei acestuia, a unui text continut, a datei crearii sau a marimii acestuia Cautarea se poate solicita pentru toate documentele, indiferent de statusul lor, pentru cele blocate (descarcate pentru editare), pentru cele libere sau a ultimelor versiuni Administrarea drepturilor Alocarea drepturilor de administrare, scriere si citire, atât pentru dosare, cât si pentru documentele importate Alocarea drepturilor se poate realiza atât pentru unul sau mai multi utilizatori, cât si pentru unul sau mai multe grupuri de utilizatori Bilant Cont de profit si pierdere Situatia fluxurilor de trezorerie Note explicative Active imobilizate Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Repartizarea profitului Analiza rezultatului de exploatare Situatia creantelor si datoriilor Principii, politici si metode contabile Actiuni si obligatiuni Informatii privind salariatii, administratorii si directorii Principalii indicatori economico - financiari Alte informatii Situatii anuale Balanta anuala Situatiile finale Bilant Cont de profit si pierdere Situatia fluxurilor de trezorerie Situatia modificarii capitalului propriu Note explicative Active imobilizate Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Repartizarea profitului Analiza rezultatului de exploatare Situatia creantelor si datoriilor Principii, politici si metode contabile Actiuni si obligatiuni Informatii privind salariatii, administratorii si directorii Principalii indicatori economico - financiari Alte informatii Situatii anuale Balanta anuala

Dan Dennett

Începând cu simpla poveste a unei furnici, filozoful Dan Dennett dezlănțuie o adevărată salvă de idei, făcând o puternică pledoarie pentru existența memelor: concepte care trăiesc cu adevărat.

A fi sau a nu fi TVA neexigibila

Sigur ca se cunoaste care este rolul contului 4428 in asa-zisa formare a pretului "de raft" insa oare este necesar?.Se pot contabiliza marfurile la magazinele cu amanuntul si fara acest cont?

Se observa ca acest cont are un rol pur formal pentru a evidentia valoarea marfii la pretul de desfacere ( nu influenteaza cu nimic cheltuielile si veniturile sau TVA-ul ).Conturile 378 si 4428 nu se justifica intr-o economie de piata libera unde preturile sunt dictate de cerere si oferta mai ales ca s-a introdus si obligativitatea bonului fiscal al casei de marcat.Preturile de raft ar trebui considerate zilnic fara a se face un inventar si apoi contabilizarea inventarului cu plus sau minus de adaos comercial inclusiv TVA neexigibila. Exemplul 1.(clasic) Intrare de marfa: Se factureaza si se receptioneaza marfa de la furnizorul X in valoare de 100.000 lei. TVA 19% 19.000 Adaosul comercial propus este de 30% Receptie-NIR Cantitate: 100 Buc D371 = % 154.700 C401 100.000 C378 30.000 C4428 24.700 D4426 = C401 19.000 Pret de desfacere 1.547/buc Vanzare: D411 = % 154.700 C707 130.000 C4427 24.700 Scaderea gestiunii k= (CSI 378+RC 378) / [(DSI371+RD371) - (SFD 371 * 19/119)] k=30.000/(154.700 - 24.700)=0.2308 RC 707=130.000*0.2308=30.000 % = C371 154.700 D607 100.000 D378 30.000 D4428 24.700 TVA D4427 = % 24.700 C4426 19.000 C4423 5.700 Exemplul 2. (contabilizare fara contul 4428) Intrare de marfa: Se factureaza si se receptioneaza marfa de la furnizorul X in valoare de 100.000 lei. TVA 19% 19.000 Adaosul comercial propus este de 30% Receptie-NIR Cantitate: 100 Buc D371 = % 130.000 C401 100.000 C378 30.000 D4426 = C401 19.000 Pret de desfacere 1.547/buc (se calculeaza insumand 19% tva la valoarea marfii;[130.000+(130.000*19/100)]/100 buc Vanzare: D411 = % 154.700 C707 130.000 C4427 24.700 Scaderea gestiunii k= (CSI 378+RC 378) / [(DSI371+RD371) k=30.000/130.000=0.2308 RC 707=130.000*0.2308=30.000 % = C371 130.000 D607 100.000 D378 30.000 TVA D4427 = % 24.700 C4426 19.000 C4423 5.700

Terenurile şi amenajările de terenuri

În legătură cu terenurile şi amenajările de terenuri, în contabilitate sunt posibile diferite înregistrări, în funcţie de modalităţile de intrare şi ieşire a acestora în şi din gestiunea unei întreprinderi, şi anume:

1. Pentru aporturile de terenuri şi amenajări terenuri ale asociaţilor sau acţionarilor la formarea capitalului social al unei societăţi comerciale sau aporturile societăţii comerciale la formarea capitalului social a altor societăţi comerciale:

a) Se înregistrează aporturile în natură de terenuri în valoare de 100.000 lei şi de amenajări de terenuri de 200.000 lei ale asociaţilor sau acţionarilor conform subscrierilor din actul constitutiv şi a procesului verbal de predare a terenurilor şi amenajărilor de teren către societatea comercială:

% = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 300.000 2111 „Terenuri” 100.000 2112 „Amenajări de terenuri” 200.000 b) Se înregistrează aporturile în natură cu terenuri ca participaţii ale întreprinderii în valoare de 50.000 lei şi la formarea capitalului social al unei alte întreprinderi din cadrul grupului:

261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 2111 „Terenuri” 50.000

c) Se înregistrează aporturile în natură cu amenajări de terenuri în valoare de 25.000 lei societăţii comerciale la formarea capitalului social al altei societăţi comerciale sub forma intereselor de participare:

263 „Interese de participare” = 2112 „Amenajări de terenuri” 25.000

d)Se înregistrează restituirea de terenuri în valoare de 10.000 RON, către asociaţii care ies din societate, dacă aceasta s-a prevăzut prin votul constitutiv:

456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 2111 „Terenuri” 10.000

2. Pentru achiziţionările şi vânzările de terenuri şi amenajări de terenuri ale unei societăţi comerciale în baza hotărârii adunării generale a asociaţilor sau a acţionarilor, în contabilitate, sunt posibile mai multe operaţiuni contabile, şi anume:

a) achiziţionarea de terenuri în baza facturii fiscale, în valoare de 500.000 lei, TVA 19 % se înregistrează:

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 595.000 2111 „Terenuri” 500.000 4426 „TVA deductibilă” 95.000

b) vânzarea de terenuri, cu încasarea prin bancă, conform facturii fiscale, în valoare de 80.000lei, TVA 19 %, preţ înregistrare 60.000 lei, se înregistrează:

b1) facturarea terenurilor:

461 „Debitori diverşi” = % 80.000 7583 „Venituri din vânzări de active şi alte operaţii de capital” 95.200 4427 „TVA deductibilă” 15.200

b2) încasarea valorii terenurilor prin bancă, conform extrasului de cont şi a facturii fiscale, se înregistrează:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 95.200

b3) scoaterea din evidenţă a terenurilor vândute, se înregistrează:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 2111 „Terenuri” 60.000

3. Pentru recepţionarea amenajărilor de terenuri realizate în regie proprie în anul N şi N+1, în cost efectiv de 100.000 lei, din care în anul N, 40.000 lei:

a)Se înregistrează recepţionarea la finele exerciţiului N a amenajării de terenuri ca şi producţie în curs, în valoare de 40.000 lei:

231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 40.000

b)Se înregistrează închiderea contului de venituri din producţia de imobilizări corporale în curs, cu suma de 40.000.000 lei, la sfârşitul exerciţiului financiar N:

722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” = 121 „Profit şi pierdere” 40.000

c) Se înregistrează contabilizarea producţiei de imobilizări corporale în curs, în valoare de 60.000 lei, ca urmare a executării de lucrări de amenajare a terenurilor în anul N+1:

231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 60.000

d) Se înregistrează recepţia amenajării de terenuri, conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de amenajarea terenurilor, la valoarea de 100.000 lei:

2112 „Amenajări de terenuri” = 231 „Imobilizări corporale în curs” 100.000

4. Pentru primirile şi cedările de terenuri şi amenajări de terenuri cu titlul gratuit, sau constatate în plus la inventar, în contabilitate, sunt posibile diverse înregistrări, şi anume:

a) recepţionarea amenajării de terenuri, în valoare de 500.000 lei, primite cu titlul gratuit, se înregistrează:

2112 „Amenajări de terenuri” = 133 „Donaţii pentru investiţii” 500.000

b) cu ocazia inventarierii, se constată în plus terenuri, în valoare de 70.000 lei, conform procesului-verbal de inventariere, contabilizate prin înregistrarea:

2111 „Terenuri” = 131 „Plusuri la inventar de natura imobilizărilor” 70.000

c) conform hotărârii adunării generale a acţionarilor se donează terenuri unei instituţii publice sanitare, în valoare de 200.000 lei, înregistrarea aferentă fiind:

6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” = 2111 „Terenuri” 200.000

5. Creşteri şi descreşteri ale valorii terenurilor şi a amenajărilor de terenuri, ca urmare a reevaluărilor în plus şi în minus, conform reglementărilor legale:

a) reevaluarea în plus a terenurilor în sumă de 15.000 lei şi a amenajărilor de terenuri de 25.000 lei, se contabilizează:

% = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000 2111 „Terenuri” 15.000 2112 „Amenajări de terenuri” 25.000

d) descreşterea valorii terenurilor, reevaluate în plus în perioada precedentă, pentru suma de 10.000 lei se înregistrează:

105 „Rezerve din reevaluare” = 2111 „Terenuri” 10.000

6. Pentru primirile şi restituirile de terenuri prin operaţiuni de leasing financiar, impun următoarele înregistrări în contabilitate:

a) preluarea în leasing financiar a terenurilor în valoare de 75.000 lei, se contabilizează:

2111 „Terenuri” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 75.000

b) la expirarea termenului pentru contractul de leasing financiar, ca urmare a neexprimării opţiunii de cumpărare se restituie terenul locatorului, pentru valoarea de 75.000 lei: - 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 2111 „Terenuri” 75.000

7. Amortizarea amenajărilor de terenuri şi scoaterea acestora din evidenţa unei societăţi comerciale ocazionează următoarele înregistrări în contabilitate:

a) amortizarea unor amenajări de terenuri, în suma de 26.000 lei, se contabilizează:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000

b) scoaterea din evidenţă a amenajărilor de terenuri cu o valoare contabilă de 48.000 lei şi cu o amortizare înregistrată de 26.000 lei, se înregistrează: % = 2112 „Amenajări de terenuri” 48.000 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” 22.000 Contabilitatea intrării şi ieşirii din patrimoniu a construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor şi mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale pot fi evidenţiate prin următoarele exemple:

1. Pentru aporturile în natură sub formă de imobilizări corporale, aportate de asociaţi şi acţionari, conform subscrierilor din actul constitutiv şi a proceselor-verbale de predare primire, sunt posibile, în contabilitate, următoarele înregistrări:

a) subscrierea de aporturi în natură constând în: clădiri 500.000 lei; echipamente tehnologice 700.000 lei; aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 300.000 lei, ocazionează în contabilitate următoarele înregistrări:

a1) subscrierea aporturilor în natură de imobilizări: (500.000 lei + 700.000 lei + 300.000 lei = 1.500.000 lei)

456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris nevărsat” 1.500.000

a2) aportarea în societate a imobilizărilor subscrise, se contabilizează:

% = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 1.500.000 212 „Clădiri” 500.000 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi echipamente de lucru)” 700.000 2132 .Aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare” 300.000 a3) evidenţierea capitalului vărsat ca urmare a aportării subscrierilor în natură:

1011 „Capital subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 1.500.000 2. Achiziţionările de imobilizări corporale şi realizări în regie proprie de imobilizări corporale generează, în contabilitate, următoarele înregistrări:

a) Se cumpără, animale de muncă şi plantaţii conform facturilor fiscale şi proceselor-verbale de recepţie, care se achită din împrumut pe termen lung, în valoare de 300.000 lei şi TVA 19 %, generând următoarele înregistrări în contabilitate:

a1) recepţia animalelor şi plantaţiilor achiziţionate: % = 404 „Furnizori de imobilizări” 357.000 2134 „Animale şi plantaţii” 300.000

4426 „TVA deductibilă” 57.000 a2) achitarea facturii fiscale în sumă de 357.000 lei pentru animalele cumpărate, conform extrasului de cont al contului de împrumut pe termen lung:

404 „Furnizori de imobilizări” = 1621 „Credite bancare pe termen lung” 357.000 b) se realizează în regie proprie un aparat de măsurare şi control pentru care la sfârşitul exerciţiului N s-a recepţionat parţial pentru suma de 25.000 lei, iar în anul N+1 se finalizează aparatul de măsurare şi control, recepţionându-se definitiv pentru suma de 55.000 lei:

b1) înregistrarea producţiei în curs pentru aparatul de măsurare şi control la sfârşitul anului N, pentru 25.000 lei:

231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţie de imobilizări corporale” 25.000

b2) recepţia finală a aparatului de măsurare şi control, în anul N+1:

2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare şi control” = % 55.000 231 „Imobilizări corporale în curs” 25.000 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 30.000 În momentul ieşirii imobilizărilor corporale din gestiune prin casare, valoarea de înregistrare a acestora poate să fie sau nu recuperată prin amortizare. Acoperirea valorii neamortizate se face pe seama sumelor rezultate în urma valorificării valorilor materialelor recuperate. Diferenţa rămasă nerecuperată se poate include pe seama altor cheltuieli de exploatare pe maximum 5 ani, sau diminuează valoarea capitalurilor proprii, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat.

Decontarea bancara primara

Acreditivul: este forma de decontare prin care se asigura cu anticipatie sumele necesare platii intr-un cont de depozit bancar, din care ulterior se efectueaza platile catre furnizori pe masura ce acesta depune la banca documentele care atesta indeplinirea obligatiilor contractuale. Avantaje oferite exportatorului si importatorului: - exportatorul are certitudinea ca isi va incasa sumele convenite daca isi indeplineste intocmai obligatiile contractuale - importatorul este sigur ca banca nu va efectua plata catre exportator decat daca documentele prezentate sunt conforme cu conditiile stabilite prin acreditare Dezavantajul este blocarea de sume in conturi cu destinatie speciala si este o forma de decontare destul de costisitoare. Partile implicate in derularea platilor prin acreditiv: - ordonatorul - cel care initiaza acreditivul (importatorul) - banca emitentului (banca importatorului) - banca notificatoare (banca exportatorului) - beneficiarul (exportatorul) O varianta a acreditivului este scrisoarea de credit comerciala - document emis de o banca din ordinul cumparatorului si adresat direct vanzatorului.

Scrisoare de garantie bancara - documentul prin care o banca se angajeaza irevocabil sa plateasca beneficiarului o anumita suma daca debitorul nu-si onoreaza obligatia de plata la termenul stabilit. Partile care sunt implicate : - ordonatorul (debitorul principal) - banca emitenta (garanta) - beneficiarul garantiei

Cecul certificat este cel pe care banca confirma existenta disponibilitatilor necesare efectuarii platilor, sumele fiind separate din contul curent al clientului si blocate intr-un cont de depozit cu destinatie speciala.

Acceptarea - forma de decontare prin care nu se asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platii.

Instrumentul de decontare reprezinta documentul pe baza caruia se realizeaza transferul de sume dintr-un cont in altul. - instrumente de plati de credit - instrumente de plati de debit

Ordinul de plata - dispozitia pe care platitorul o da bancii sale de a transfera o suma din contul sau in contul beneficiarului sumei.

Elementele obligatorii: - numarul documentului si data emiterii - ordinul de a plati o suma in bani - numele platitorului si contul acestuia - banca platitorului - numele beneficiarului si contul acestuia - banca beneficiarului - scopul platii - semnatura platitorului

Caracteristicile retelelor teritoriale ale bancilor: local, intrajudetene, nationale.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Sunt considerate credite bancare pe termen lung cele care au un termen de exigibilitate de peste l an.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung vizează două aspecte: • respectarea scadenţei în rambursare; • modalitatea de garantare a creditelor bancare.

Filierele „standard” de înregistrări contabile ale operaţiunilor privind creditele bancare pe termen lung şi mediu, indiferent de modalitatea de garantare, se diferenţiază în funcţie de două caracteristici ale creditului bancar şi anume: a) modalitatea de creditare, respectiv pe măsura „angajării plăţilor” sau prin „cont de disponibil”; b) moneda în care se acordă creditul, respectiv monedă naţională (în lei) sau monedă străină (în valută).

Exemple:

1. O societate comercială contractează şi primeşte prin „cont de disponibil” la 1. VII.N. cu scadenţă la 31.XII.N+I, un credit bancar de 100.000 lei, cu o dobândă de 60% plătibilă în ultima zi bancară a fiecărui exerciţiu financiar. Creditul bancar contractat nu poate fi restituit la 3I.X/I.N+1. ci se restituie integral la 31.I.N+2, cu dobândă penalizatoare, pe fiecare zi de întârziere de 0,01 %.

1) În exerciţiul financiar N se înregistrează: 1.1) încasarea creditului bancar prin „cont de disponibil”: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 1621 „Credite bancare pe termen lung” 100.000 1.2) Plata dobânzilor aferente exerciţiului financiar N 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 30.000

2) În exerciţiul financiar N+1 se înregistrează: 2.1) Plata dobânzilor (aferente exerciţiului financiar N+1: 100.000 X 60% = 60.000. RON: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 60.000 2.2) Transferarea (la 31.XII.N+1) creditelor pe termen lung şi mediu la credite nerambursate la scadenţă: 1621 „Credite bancare pe termen lung” = 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă” 100.000

3) In exerciţiul financiar N+2 se înregistrează: 3.1) Rambursarea creditului restant: 1621 „Credite bancare pe termen lung” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 100.000 3.2) Plata dobânzilor, inclusiv a celor penalizatoare aferente exerciţiului financiar N+2: (100.000X60% : 12) + (100.000 X 0,01% x 30) = 5.300 lei) 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5.300

2. O regie autonomă beneficiază la 1.IV.N, cu o scadenţă la 31.XII.N+1. de un credit extern garantat de guvern de 20.000 USD, cursul valutar la data primirii creditului în „contul de disponibil” fiind de 3 lei/USD. Cursul valutar la 1.XII.N este de 3,1 lei/USD. Dobânda negociată este de 6% la creditul în valută, plătibilă în ultima zi bancară a exerciţiului financiar N şi, respectiv, la scadenţă, când se rambursează integral creditul extern garantat de guvern, cursul valutar la această data fiind de 3,2 lei/USD. 1) În exerciţiul financiar N se înregistrează: 1.1) Încasarea creditului extern garantat de guvern (20.000 USD X 3leiN/USD = 60.000): 5124 „Conturi la bănci în valută” = 1623 „Credite externe guvernamentale” 60.000 1.2) Plata dobânzilor aferente exerciţiului financiar N (20.000 USD X 6% X 9/12 X 3,1 leiN/USD = 2.790 lei): 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 2.790 1.3) Actualizarea creanţei externe în funcţie de cursul valutar de la 31 .XII.N 20.000 USD x (3,1/USD – 3lei /USD) = 2.000 lei: 665 „Cheltuieli din diferenţele de curs valutar” = 1623 „Credite externe guvernamentale” 2.000

2) In exerciţiul financiar N+1 se înregistrează:

2.1) Rambursarea creditului extern garantat de guvern, ţinându-se cont de valoarea nominală a acestuia la începutul exerciţiului financiar N+1 şi anume: a) Valoarea nominală la 1.01N+1 (60.000 lei + 2.000 lei)........... . 62.000lei b) Valoarea de rambursare (20.000 USD X 3,2lei/USD)..........................64.000 lei c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a).................................................2.000 lei % = 5124 „Conturi la bănci în valută” 64.000 1623 „Credite externe guvernamentale” 62.000 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 2.000

2.2) Plata dobânzilor aferente exerciţiului financiar N+1 (20.000 USD X 6% X3,2.lei/USD = 960 lei): 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 960

Looping

Pentru cei care nu cunosc conceptul de “bucla” oferim aici explicatiile clarificatoare pentru a intelege ce se intampla atunci cand se spune despre un program de calculator ca “intra in bucla” („looping”). Directorul unei firme ii spune secretarei: - Vom pleca pentru o saptamana in strainatate la un congres si sper sa ne simtim bine impreuna. Fa toate pregatirile necesare pentru calatorie… Secretara isi suna sotul: - Voi pleca cu seful la un congres, in strainatate, pentru o saptamana. Te rog, dragul meu, ai grija de tine in acest timp. Sotul isi suna amanta: - Nevasta-mea pleaca in strainatate pentru o saptamana. Hai sa ne petrecem saptamana asta impreuna, printesa mea… Amanta, care este invatatoare la o scoala particulara, isi anunta copiii: - Pentru ca saptamana viitoare am de rezolvat o problema, voi lipsi de la scoala. Deci saptamana viitoare nu veniti la scoala. Unul dintre copii, pentru ca isi iubeste foarte mult bunicul, fuge la el si ii spune: - Bunicule, saptamana viitoare nu trebuie sa merg la scoala. Mi-ai promis ca daca vom avea timp liber vom merge la munte impreuna. Bunicul, (care este directorul din aceasta istorioara) isi iubeste foarte mult nepotul. Ca urmare o suna pe secretara si ii spune: - Nepotul meu m-a rugat sa-mi petrec saptamana viitoare cu el, asa incat nu vom mai merge la congresul din strainatate. Te rog fa demersurile de anulare a calatoriei. Secretara isi suna sotul: - Directorul si-a anulat calatoria asa incat vom ramane impreuna, dragul meu… Sotul isi suna amanta: - Nu ne mai putem petrece saptamana viitoare impreuna pentru ca sotia mea nu mai pleaca in calatorie. Amanta ii anunta pe copiii de la scoala : - Problema pe care o aveam s-a rezolvat asa incat saptamana viitoare toata lumea vine la scoala. Copilul ii spune bunicului: - Bunicule, saptamana viitoare mergem la scoala asa ca, imi pare rau dar nu mai pot sa-ti tin companie. Bunicul director isi suna secretara : - Nepotul meu tocmai m-a sunat sa-mi spuna ca nu mai poate petrece saptamana viitoare cu mine. Ca urmare continua pregatirile pentru plecarea la congres…

Structura unei organizatii

Structura unei organizatii reprezinta formalizarea si repartizarea misiunilor si functiilor între diferite subansamble (Directii, Departamente, Servicii, Birouri, etc.) definite cu aceasta ocazie, precum si relatiile stabilite între subansamblele în cauza. Organigrama= reprezentarea vizuala a structurii organizatorice. Interesul suscitat de organigrama pentru manageri se poate explica : -prin natura functionala a acesteia (cine ce face? care sunt limitele? care sunt legaturile existente între diferitele subansamble?); -prin natura sa “politica” (care este partajul puterii? cine depinde de cine?). Evident, organigrama formala nu corespunde întotdeauna exercitarii concrete a puterii pe teren, o organigrama reala fiind uneori necesar de elaborat pentru a întelege modul de functionare a unei organizatii. NU exista structuri miracol, capabile sa raspunda tuturor situatiilor dificile cu care se confrunta organizatiile, dar ca structurile evolueaza în functie de adaptari ale strategiilor organizationale, ele însele tributare mutatiilor aparute în mediul înconjurator. Este deci preferabil sa se precizeze strategia si doar apoi sa se gândeasca structurile cele mai bine adaptate efortului de atingere a obiectivelor fixate. Aceasta abordare determinista a problemei structurilor ramâne în mod fundamental valabila, însa cercetari recente au aratat ca relatia strategie-structuri exista în ambele sensuri. În realitate structurile exista de multe ori înainte ca o strategie sa fie definita, putând aparea structuri care dau nastere unor strategii. Astfel, într-o societate de mari proportii exista structuri puternice, fiecare dintre ele dezvoltând o logica proprie de evolutie; rezultanta acestora va fi definita ca o “strategie”. Diferentiere si integrare Exista doua concepte fundamentale, contradictorii dar în acelasi timp legate în ceea ce priveste problemele de structurare a institutiilor. Diferentierea consta în decuparea entitatii în cauza în subansamble coerente, având fiecare responsabilitatea unui grup omogen de misiuni si functii.Intrepriderile , ca si organizatii complexe, sunt confruntate cu aceasta problema, în caz contrar aparând confuzia în ceea ce priveste rolurile asumate si, ulterior, imposibilitatea de functionare. Acest lucru va duce însa, inevitabil, la aparitia unor forte centrifuge, odata ce fiecare subansamblu dezvolta o logica proprie, care se loveste de cea a altor unitati, chiar daca nu exista nici un fel de conflict sau rivalitati personale. Integrarea consta în punerea în practica a unor mecanisme ce contrabalanseaza efectele diferentierii. Acestea reprezinta fortele centripete indispensabile ce contracareaza fortele centrifuge ale diferentierii si împiedica organizatia în cauza sa se blocheze. Toate actiunile în domeniul structurarii unitatilor trebuie sa tina cont de aceste doua elemente si sa gaseasca un echilibru între ele pentru a permite organizatiei sa îsi realizeze de o maniera corecta misiunile proprii. Marile tipuri de structuri organizatorice Chiar pornind de la constatarea ca structurile trebuie construite de la caz la caz, în functie de organizatia si strategiile existente, este posibil sa distingem patru mari tipuri de structuri: 1.structuri bazate pe functii: este vorba de structuri în cadrul carora directiile sau serviciile se constituie în jurul unor însarcinari de aceeasi natura; 2.structuri orientate înspre destinatar: în acest caz nu însarcinarile sunt cele care furnizeaza logica diferentierii ci diferitele categorii de destinatari ai activitatii organismului considerat; 3.structuri matriciale: în acest caz responsabilitatea atingerii unui obiectiv este partajata între doua instante (vezi relatia directii descentralizate/centralizare); 4.structuri axate pe numarul nivelelor ierarhice: ele depind de marimea si natura activitatii organizatiei considerate; nu este posibil, bineînteles, sa se indice un numar ideal de nivele ierarhice. Totusi, unii practicieni si teoreticieni ai managementului considera ca un functionar superior nu poate conduce de o maniera eficienta mai mult de sapte sau opt persoane în mod direct, iar un functionar situat la nivel intermediar nu poate face acest lucru fata de mai mult de patru sau cinci persoane. Pornind de la aceste elemente este posibil, de la caz la caz, sa se considere daca numarul nivelelor ierarhice existente într-o organizatie conduce sau nu înspre o functionare corecta. Evolutia mediului intern, ce impune adaptari frecvente ale organizatiei la context, are un dublu efect: 1.structurile trebuie sa fie mai suple si reactive; 2.în cazul structurilor permanente, care duc o activitate rutiniera, trebuie create “structuri volatile” (tip grupuri de lucru pe proiecte), care sunt capabile sa îsi asume responsabilitatea rezolvarii unei probleme noi, putând ulterior sa încredinteze gestionarea curenta structurilor permanente si sa se dizolve. Metodologia elaborarii unei structuri organizatorice În ceea ce priveste elaborarea unei structuri organizatorice putem identifica patru faze principale: 1. o faza preliminara, 2. o faza de diferentiere, 3. o faza de integrare, 4. o faza de evaluare. Faza 1. Înainte de a defini o structura este necesar sa se procedeze la doua actiuni prealabile: 1.Clarificarea misiunilor si obiectivelor intreprinderii în cauza. În perioade caracterizate de schimbari structurale ale mediului economic, social si politic este necesar sa se reprecizeze misiunile înainte de a fixa obiectivele si strategia. Aceasta abordare este necesara în cazul conceperii unei structuri capabile sa atinga aceste obiective. 2.Diagnosticarea organizatiei existente. Pentru a realiza acest lucru, este posibila o orientare pe baza urmatorului tabel: Ce functioneaza ? Ce nu functioneaza ? Cauze ? Aspecte externe (eficacitate) 1.sunt toate misiunile realizate? 2.sunt serviciile catre utilizator /consumator oferite în mod corect? 3.alte aspecte Aspecte interne (eficienta) 1.sunt mijloacele existente corect utilizate? 2.exista separari / rupture neobisnuite în interiorul organizatiei? 3.alte disfunctionalitati Faza 2. “Problema centrala” Fiecare organizatie, la un anumit moment, este confruntata cu o “problema centrala”, principala, pe care trebuie sa o rezolve. Aceasta este problema care trebuie sa functioneze ca un pivot pentru organizatie si sa constituie punctul de plecare în procesul de diferentiere. Astfel, pentru firmele private, mult timp problema centrala a fost reprezentata de necesitatea de a produce; în actualul context ea s-a transformat în necesitatea de a vinde. Definirea unitatilor operationale Unitatile operationale sunt cele ce sunt însarcinate cu ”productia” entitatii în cauza, elementul ce justifica existenta sa. Crearea lor decurge din identificarea “problemei centrale”. Constructia unitatilor functionale Unitatile functionale sunt cele ce sustin entitatile operationale în realizarea propriilor sarcini: - unitati care gestioneaza mijloacele: umane, generale, financiare, etc.; - elementele de suport, care ajuta unitatile operationale sa functioneze mai bine: organizare, informatica, documentare, etc. Structurarea lor este ulterioara si decurge din definirea unitatilor operationale.

Ce este fericirea?

Dan Gilbert, autorul cărţii Stumbling on Happiness, contestă ideea că vom fi nefericiţi dacă nu obţinem ceea ce ne dorim. "Sistemul imunitar" al psihicului nostru ne permite să fim cu adevărat fericiţi chiar şi atunci când lucrurile nu merg aşa cum le-am plănuit.

Ce este TVA-ul

Impactul TVA asupra economiei mondiale a avut loc pentru prima data in Franta la initiativa lui M. Laure, in 1954. Franta generalizeaza aplicarea TVA in 1968. Astazi in peste 70 de tari TVA isi gaseste un loc foarte important in cadrul sistemului fiscal. Introducerea TVA in Romania a avut loc in conditiile trecerii la economia de piata (impozitul pe circulatia marfurilor ce functiona in economie ca un impozit indirect nu-si mai avea justificarea). Introducerea TVA in locul impozitului pe circulatia marfurilor a fost primul pas facut pe linia reformei fiscale in Romania; pentru aceasta, au fost necesare o serie de masuri pregatitoare. Astfel, numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor a fost redus la 5 (anume : 3%, 5%, 7%, 10%, 15%), iar anumite produse si articole de lux au intrat sub incidenta accizelor. Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, TVA a fost introdusa in Romania prin OG nr 3 / 1992, cu incepere de la 1 ianuarie 1993 (ulterior introducerea a fost amanata pentru 1 iulie acelasi an). In continuare, reglementarile referitoare la TVA au fost modificate si completate printr-o lunga serie de acte normative (vezi anexa “Reglementari cu privire la TVA”). TVA reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic pana la utilizatorul final, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

Documente specifice salariilor

Statul de salarii se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a documentelor privind reţinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Statul de salarii îndeplineşte următoarele funcţii: -document justificativ pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajaţilor, a contribuţiilor obligatorii ale angajatului, impozitului pe veniturle salariale şi a reţinerilor din veniturile salariale nete. -document justificativ de înregistrare a decontărilor cu angajaţii în contabilitate. Circulă: - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata - la casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite - la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea plăţii - la compartimentul salarii. Se arhivează: - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2 ca anexă la registrul de casă) - la compartimentul salarii (exemplarul 1) Lista de avans chenzinal se întocmeşte în 2 exemplare, de compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc. Şi serveşte ca: -document pentru calculu drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale -document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite -document justificativ de înregistrare în contabilitate. Circulă: - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata - la casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite - la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate - la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârşitul lunii. Se arhivează: -la compartimentul financiar-contabil -la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal.

Avantaje de natura salariilor impozabile

În cadrul avantajelor impozabile de care poate beneficia un salariat se pot include:1. utilizarea oricărui bun din patrimoniul angajatorului în interes personal, inclusiv a vehiculelor de orice tip, cu excepţia deplasării la şi de la locul de muncă; 2.cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la preţ mai mic decât preţul pieţei; 3.împrumuturile nerambursabile; 4. anularea unor creanţe ale angajatorului asupra angajatului; 5. abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice utilizate în scop personal; 6. reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii pentru salariaţii proprii; 7.permisele de călătorie pe orice mijloc de transport folosite în scop personal; 8. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii; 9. gratuităţile de bunuri şi servicii; 10. sumele acordate pentru distracţii şI recreere; Lista e deschisa: 11. alte avantaje de natura celor de mai sus.

Venituri neimpozabile in legatura cu salariile

Conform Codului Fiscal , în înţelesul impozitului pe venit, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile următoarele: 1 ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru boli grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor în limita prevăzută de lege, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă; 2 tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 3 contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii , potrivit repartiţiei de serviciu , numirii conform legii sau specificităţii activităţii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; 4 cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 5 contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă conform legislaţiei în vigoare; 6 contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru trnsportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se acordă locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei conform legii; 7 sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acodate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice; 8 sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale,pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; 9 indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi velor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite conform legii, în care îşi au locul de muncă, etc.

Finish?

Economiile dezvoltate "au depasit greul" sau se apropie de acest moment, insa relansarea va fi "anemica", iar Statele Unite vor ramane in recesiune pentru tot restul anului, a aratat Roubini."Exista o luminita la capatul tunelului, Statele Unite si economia mondiala trec prin momentul de «bottoming out» (pe romaneste "la fundul sacului"). Iar aceasta luminita nu reprezinta, macar de data asta, un tren care se apropie", a afirmat Roubini in cadrul unui seminar organizat de guvernului din Chile la New York. El a adaugat ca, din multe puncte de vedere, "ce-i mai rau a trecut" in ceea ce priveste conditiile economice si financiare. Nouriel Roubini, unul dintre putinii economisti care au anticipat magnitudinea crizei financiare, a declarat, joi, la New York, ca cea mai grea perioada a recesiunii a luat sfarsit, insa guvernul Statelor Unite trebuie sa introduca un nou program de stimulare economica, pentru a reduce somajul.Titratul economist, presedinte al RGE Global Monitor, considera ca SUA are nevoie de un al doilea pachet de masuri de stimulare, pana la sfarsitul acestui an, pentru a combate cresterea ratei somajului, care se apropie de 10%, maximul ultimelor trei decenii, potrivit Reuters. Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. Ipoteci subprime Definitie: Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune. Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, banciile refuzand sa mai refiinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe. Acestea fiind una din cauzele cele mai importante a crizei. Plan de bail-out Definitie: Planul de bail-out este un plan elaborat de guvern (cel mai reprezentativ este cel din SUA) care vizeaza sprijinirea economiei si a sistemului financiar printr-un pachet de masuri care include: reducerea dobanzii de interventie de catre Bancile Nationale, injectarea de lichiditati in economie atat sub forma de linii de credit cat si sub forma de injectii de capital, garantarea de credite neperformante si diverse alte facilitati acordate in vederea sprijinirii si incurajarii creditarii populatiei si agentiilor economici. Aceaste masuri au fost primul raspuns al rezervelor federale la criza americana. Write-downs Definitie: Reducerea in contabilitate a valorii unor active datorita faptului ca sunt supraevaluate comparativ cu piata.

Viziuni

De ce o văd oamenii pe Fecioara Maria într-un sandviş cu brânză sau aud versuri demonice în „Stairway to Heaven”? (Led Zeppelin)Cu ajutorul muzicii şi imaginilor, scepticul Michael Shermer arată cum ne convingem să credem – şi trecem cu vederea faptele.

Varsaminte de efectuat pt. investitii pe termen scurt

Investitiile financiare pe termen scurt reprezinta sumele investite de societate cu scopul de a obtine un castig pe termen scurt (ex: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate temporar). 1.sume datorate pt. titluri de plasament cumparate si rascumparate 501 actiuni detinute la entitatile afiliate = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 10000 2.obligatiuni emise si rascumparate 505 oblig. emise si rascumparate = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 5000 3.alte sume datorate 506 obligatiuni = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 10000 508 alte titluri de plasament= 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 8100

4.achitarea titlurilor de plasament cumparate si rascumparate

509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt = 5121 banci lei 33100

Clasificarea stocurilor

În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru criterii: 1. fizic, 2. destinaţie, 3.faza ciclului de exploatare, 4.locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri: · Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată; · Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat; · Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; · Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte, animale de îngrăşat, pasările şi coloniile de albine; · Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate; · Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpăra în vederea revânzării ; · Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială. Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele şi amenajările provizorii.

Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor

Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor are loc numai în cazul în care nu există alte modalităţi de finanţare a lor: reportare pentru acoperire din profitul net al exerciţiului următor, din rezerve sau alte modalităţi prevăzute de lege .

Ca procedee practice sunt admise numai reducerea valorii nominale sau reducerea numărului de acţiuni.

Potrivit reglementărilor financiare şi contabile pierderile se acoperă în ordine prin: a) reportare pentru exerciţiul următor pentru a fi acoperite din rezultatul pozitiv; b) acoperire din rezervele legale create în acest scop; c) acoperire prin contribuţia acţionarilor; d) acoperirea pierderilor din capitalul social.

a) Înregistrările aferente acoperirii pierderilor prin reportare pentru exerciţiul următor în vederea acoperirii din rezultatul pozitiv sunt: - reportarea pierderii curente în exerciţiul N:

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” = 121 „Profit şi pierdere”

- acoperirea din rezultatul pozitiv după impozitare în exerciţiul N+1: 129 „Repartizarea profitului” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” b) Înregistrările privind acoperirea pierderilor din rezervele legale create în acest scop sunt:

- acumularea pierderii contabile în exerciţiul N: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” = 121 „Profit şi pierdere”

-acoperirea pierderilor din rezervele legale în exerciţiul N+1: 1061 „Rezerve legale” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” c) Acoperirea pierderilor prin contribuţia acţionarilor presupune următoarele înregistrări contabile:

- înregistrarea micşorării capitalului social pentru acoperirea pierderilor acumulate: 1012 „Capital subscris vărsat” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” - înregistrarea creării creanţei faţă de acţionari pentru partea de capital dispărută prin înglobarea pierderii: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris nevărsat”

- înregistrarea vărsării contribuţiei acţionarilor: 5121 „Conturi curente la bănci” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- înregistrarea trecerii capitalului subscris nevărsat la cel vărsat: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”

Se observă că, în această situaţie, reducerea capitalului este doar una temporară prin vărsarea contribuţiei acţionarilor, mărimea sa revenind la valoarea iniţială.

d) Situaţia de acoperire a pierderilor din capitalul social este dată în cazul în care pierderile acumulate în 117 „Rezultatul reportat” sunt semnificative şi respectiv s-au epuizat situaţiile de la punctele a, b, şi c.

Astfel principalele căi de acoperire a pierderilor de capital sunt: - reducerea valorii nominale a acţiunilor; - anularea numărului de acţiuni.

Înregistrarea aferentă acoperirii pierderii din capital, indiferent de modalitatea contabilă şi financiară folosită pentru finanţarea acestor pierderi este:

1012 „Capital subscris vărsat” = 117 „Rezultatul reportat”

Instrumentele utilizate in contabilitate

Modul de organizare a contabilităţii presupune stabilirea şi utilizarea anumitor mijloace ca: documentele justificative, planul de conturi, registrele contabile, forma de contabilitate. a) Documentele justificative Potrivit prevederilor legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune sau cu regim special utilizate în activitatea financiar-contabilă, orice acţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ. Documentele justificative se păstrează timp de 10 ani în arhivă, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează 50 de ani. Registrele de contabilitate şi documentele justificative se păstrează în arhivă în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea documentelor în termenele prevăzute de lege. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a lor în termen de maxim 30 de zile de le constatare, ele purtând menţiunea „Reconstituit”. b) Planul de conturi general este conceput pe sistemul zecimal şi pentru organizarea contabilităţii în dublu circuit astfel: - pentru circuitul contabilităţii financiare se utilizează clasele de conturi de la 1 la 7 numite „Conturi de bilanţ”, prin care se înregistrează existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale şi se realizează întocmirea situaţiei financiare de sinteză; şi clasa 8 – „Conturi specifice”, prin care se înregistrează operaţiuni extrapatrimoniale; - pentru circuitul contabilităţii de gestiune se utilizează conturile din clasa 9 – „Conturi interne de gestiune”, cu ajutorul cărora se înregistrează decontările interne privind cheltuielile, producţia, etc c) Registrele contabile obligatorii sunt: - registrul jurnal - registrul inventar - Cartea mare Forma de contabilitate reprezintă modul de organizare a ciclului contabil de înregistrare şi prelucrare a datelor. Cele mai utilizate forme de contabilitate în România sunt: - forma maestru-şah – constă în dezvoltarea pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi a celui creditor a conturilor sintetice. Jurnalul de înregistrare se foloseşte pentru înscrierea în ordine cronologică a notelor de contabilitate sau a documentelor pe care s-a făcut contarea/scrierea formulei contabile a operaţiilor economice. - forma de contabilitate pe jurnale – constă în folosirea jurnalelor multiple care servesc la înregistrarea cronologică a operaţiilor economice dintr-o lună - forma informatică de contabilitate – presupune adaptarea celorlalte forme de contabilitate la utilizarea tehnicii electronice de calcul. Datele din formulele contabile sunt introduse în calculator şi stau la baza întregului sistem de stocare şi prelucrare a datelor şi se editează jurnalele de înregistrare, Cartea mare şi balanţa de verificare lunară. Registrele: 1.Registrul jurnal reprezintă documentul obligatoriu de înregistrare cronologică a documentelor justificative servind ca probă în litigii şi organelor fiscale. Este supus şnuruirii, parafării şi înregistrării la organele fiscale teritoriale. Persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale, în locul registrului jurnal, folosesc registrul jurnal de încasări şi plăţi. 2.Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu de înregistrare anuală grupată a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum şi a conţinutului fiecărui post de bilanţ pe baza datelor cuprinse în procesele verbale de inventariere şi în bilanţul anual. 3.Cartea mare este registrul pentru evidenţa sistematică a operaţiunilor economico-financiare şi serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe fiecare cont sintetic şi analitic

SITUATIILE FINANCIARE

SITUATII FINANCIARE Conform IAS 1 intreprinderea trebuie sa intocmeasca 5 situatii financiare: Bilantul contabil Contul de profit si pierdere Politici contabile si note explicative La alegere o situatie a modificarii capitalurilor, profitului sau rezultatul total (economic) Situatia fluxurilor de trezorerie este urmarita in special de IAS 7. BILANTUL CONTABIL Este intocmit conform IAS 1 pentru calcularea fondului de rulment al intreprinderii precum si a capitalurilor permanente. Schema de principiu a bilantului este in format lista respectiv: *ACTIV Active imobilizate Active circulante Conturi de regularizare (cheltuieli in avans) Total active *PASIV CPR + Datorii pe termen scrut Conturi de regularizare (venituri in avans) Total pasive CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE(CPP) Conform IAS 1 poate clasifica veniturile si cheltuielile in: Cheltuieli si venituri clasificate dupa natura (cheltuieli cu salarii, materiale, venituri din prestari de servicii) Cheltuieli si venituri clasificate dupa destinatie ( se urmareste cine a beneficiat de sumele cheltuite, adica cheltuieli de productie de baza, cheltuilie generale de administratie, de desfacere sau cheltuieli cu activitatea bancara (comisioane, dobanzi) sau cu activitatea nebancara (operatii vizand lizingul, factoringul, scontari, operatii cu titluri si cheltuieli cu activitati administrative. In Romania contul de profit si pierdere se intocmeste dupa natura si le imparte in 3 activitati: De exploatare Financiare Extraordinare Cheltuieli cu impozitul pe profit: cheltuieli cu impozitul pe profitul curent (suma varsata la stat) cheltuieli cu impozitul amanat Dupa determinarea profitului net ,IAS 1 prevede determinarea rezultatului pe actiune de baza sau diluat conform IAS 33 (rezultatul pe actiune). Rezultatul de baza are in vedere partea de rezultat ce se cuvine pe o actiune ce a existat pe paracursul intregului an si care a fost achitat de actionar 100%. Rezultatul diluat apare atunci cand exista actiuni ce nu au existat intregul an sau pentru care nu s-a vandut intreaga valoare. Ele pot aparea ca urmare a unei majorari de capital facuta in cursul anului, plata aportului s-a realizat in transe, apare in cazul obligatiunilor convertibile in actiuni. POLITICI CONTABILE SI NOTE EXPLCATIVE. IAS1 nu prevede modele de anexe, specificand ca intreprinderea isi va construi note care sa ajute la intelegerea celorlalte situatii financiare in functie de specificul activitatii. O atentie deosebita se acorda elaborarii unei note unde sa fie prezentate politici contabile si daca s-au facut pe parcursul anului elaborarea unei note unde sa fie prezentate politicile contabile si daca s-au facut pe parcursul anului derogari de la principii. In acest sens se prezinta motivul pentru care nu s-a respectat principiul si impactul asupra bilantului si CPP. Prezentarea politicilor contabile au ca scop prezent tratamentele contabile aplicate pentru diferite IAS-uri respectiv s-a ales tratamentul contbil de baza - tine seama de costul istoric sau tratament contabil alternativ – ajustarea la inflatie.

IFRS-IAS

1. Utilizatorii informatiilor contabile: -Investitorii actuali sau potentiali -Salariatii -Organelle fiscale si comunitatile locale (statul) -Creditorii, furnizorii intreprinderii, bancii -Clientii 2. Obiectivul situatiilor financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, documente de la sfarsitul anului intocmite de firma). Trebuie sa furnizeze informatii cu privire la: - Pozitia financiara (bilant, avere, patrimoniu) - Performantele si evolutia intreprinderii 3. Calitatea informatiei contabile - Sa fie inteligibila pe intelesul tuturor - Sa fie relevanta, pertinenta pe baza ei sa poata fi luate deciziile - Fiabila: sa nu contina erori sau elemente care sa duca la interpretari eronate - Comparabilitatea informatiei trebuie realizata in timp si spatiu, datele contabile trebuie sa fie comparate la momente diferite sau se pot compara intreprinderi la acelasi moment, care produc acelasi lucru. 4. Elementele situatiilor financiare: - Active - Datorii - Capitaluri proprii - Cheltuieli - Venituri Definitii: Activele – resurse controlate de intreprindere ce provin din evenimente trecute si sunt susceptibile sa genereze avantaje economice viitoare. Datoriile – obligatiile ce provin din evenimente trecute, susceptibile sa genereze in viitor sacrificii de avantaje economice. Capitalurile proprii :interesul rezidual dupa scaderea datoriilor din totalul activului. Venituri: crestere de avantaje economice, in cursul exercitiului (pentru 1 an: pt ca actele se fac la sfarsitul fiecarui an) ce au ca efect majorarea capitalurilor proprii pe alte cai decat prin contributia actionarilor. Venitul difera de Profit. Cheltuieli: sacrificii de avantaje economice in cursul exercitiului, ce au ca efect reducerea capitalurilor proprii, altfel decat prin rambursari de bani catre actionari sau prin plati de dividend. 5. Recunoasterea elementelor in situatiile financiare. Ca un element sa fie cunoscut in situatiile financiare, trebuiesc indeplinite doua conditii: - Sa poata fi exprimat in bani, in mod credibil - Sa poata fi negociat pe o piata activa (tranzactionat pe piata) 6. Evaluarea in situatiile financiare IAS-urile opereaza cu mai multe baze de evaluare: - Costul istoric: costul de origine, de cumparare, productie, cel initial. Se foloseste la intrarea activelor si datoriilor in intreprindere. - Costul curent / de inlocurie: costul pe care intreprinderile sa accepte sa-l plateasca daca ar fi sa cumpere un bun similar cu bunul care –l are. - Valoarea realizabila: valoarea pe care intreprinderea ar primi-o daca ar vinde in conditii normale un activ sau ar achita o datorie. - Valoarea actualizata – o estimare la timpul prezent, a valorii in functie de fluctuatiile de profit ce apar in desfasurarea normala a activitatilor, respectiv, aducerea la zi a unei valori ce devine disponibila mai tarziu. - Valoarea justa: valoarea la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie intre parti aflate in cunostita de cauza, pretul fiind determinat cheltuieli / valoarea de piata.

Constituire capital social(I)

Se cunosc următoarele date legate de înfiinţarea societăţii pe acţiuni „XYZ” SA: - capital subscris 5000 lei - nr. de acţiuni 50.000 titluri - valoarea nominală a unei acţiuni 0,1 lei/titlu - cheltuieli de constituire plătite pe baza unui CEC bancar 50 lei Să se înregistreze: a) Subscrierea celor 50.000 acţiuni pe baza Borderoului acţiunilor b) Cheltuielile de înregistrare pe baza CEC-ului bancar c) Vărsămintele efectuate prin depunerea în contul de la bancă a 50% din capitalul social subscris pe baza extrasului de cont d) Punerea în echivalenţă a unui aport sub forma unui stoc de materii prime pentru unul din acţionari care a subscris suma de 100 lei a) Se înregistrează subscrierea acţiunilor: 50.000 x 0,1 lei = 5.000 lei 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul „ = 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 5.000 lei b) Se înregistrează cheltuielile de înfiinţare: 201 „Cheltuieli de constituire” = 5121 „Contul curent la bănci în lei” 50 lei c) Se înregistrează eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea în contul bancar: 5121 „Contul curent la bănci în lei” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 2.500 lei d) Se înregistrează reflectarea capitalului subscris nevărsat ca fiind vărsat: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 2.500 lei e) Se înregistrează faptul că unul din acţionari care a subscris suma de 100 RON face în echivalenţă un aport sub forma unui stoc: 301 „Materii prime” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 100 lei f) Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 100 lei

Vanzarea unui mijloc fix

Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans”

Minciuna,o necesitate a vietii sociale si economice.

Hulită de unii, negată de alţii, invocată în împrejurări dintre cele mai felurite, minciuna are o prezenţă care este în orice loc si peste tot. Minciuna este o „figură” a raţionalităţii desfăşurată în vederea înfruntării unei dificultăţii şi în perspectiva rezolvării ei spre beneficiul agentului ce o propagă. Minciuna este întotdeauna motivată, supradeterminată de dorinţe, de interese. Minciuna are o coloratură instrumentală. Ea este o cale de împlinire facilă a scopului. Se minte la tot pasul din motive dintre cele mai diferite: din dorinţa de a ataca pe cineva, pentru disculpare, pentru punerea în valoare, pentru ascunderea timidităţii, din nevoia de protecţie, pentru a face plăcere, de a ascunde un adevăr dureros, pentru a apăra pe cineva ori pe noi, pentru a rezista presiunilor şi normelor comunităţii. Minţim pentru ca să rezistăm. Îi minţim pe alţii şi ne minţim pe noi înşine. Ne autoiluzionăm că nu am greşit, că suntem buni, drepţi şi frumoşi, că suntem sau nu suntem în pericol, că iubim şi/sau nu suntem iubiţi îndeajuns. Minţim în mod conştient şi, câteodată, inconştient. Minţim din interes sau minim din interes sau minim nemotivat. Minţim candid, cu vădită seninătate şi inocenţă, minţim voit, cu sârg, cu neruşinare. Minţim vinovaţi sau nevinovaţi. Minţim pe faţă sau pe ascuns. Minţim prin exagerare, adăugare, inventare, dar minţim şi prin diminuare, omisiune, tăcere. Tacerea ca minciuna. Reuşeşti să minţi în deplină tăcere. Poţi foarte bine să induci în eroare acţionând într-un anumit mod, exagerând sau alternând semnificaţiile unor acte sau îmbinându-le şi articulându-le astfel încât să se creeze impresiile dorite. Combinatorica actelor, ca şi a cuvintelor, este nelimitată şi, de aceea, ea creează spaţiul de manevră suficient de larg pentru reuşite strategii de înşelare. Minţim gesticulând, râzând, mirându-ne, înfuriindu-ne, bucurându-ne,…minţindu-ne. Minţim de cum facem prima mişcare, dar şi în nemişcare.

Obligatiuni

1.cumpararea de obligatiuni D506 obligatiuni = C509 varsaminte de efect. pt. investitii pe termen scurt 2.plata obligatiunilor cumparate D509 varsaminte de efect. pt. investitii pe termen scurt = C5121 banci lei Alte cazuri: 1.vanzarea de obligatiuni la pret mai mic D5121 banci lei = C506 obligatiuni diferenta D664chelt. privind inv. fin. cedate = C506 obligatiuni 2.vanzarea de obligatiuni la pret mai mare D5121banci lei = C506 obligatiuni diferenta D5121banci lei = C764 venit. din inv. fin. cedate Atentie: Toate conturile ce au in compunere cifra " 6 " (exceptie prima cifra) sunt financiare sau au legatura cu operatiuni financiare.(ex:167,168,506,667,664,767...)

(All accounts that are composed number "6" (except first figure) are financial or are related to financial operations. (Eg: 167,168,506,667,664,767 ...) )

Ce este o casare...(cassation)

Casarea - este procedura fizica de dezmembrare a unui activ - mijloc fix ori obiect de inventar,in urma careia rezulta ori nu bunuri reciclabile sau materiale refolosibile (si care apreciate la o anumita valoare reprezinta o recuperare din valoarea activelor casate). Scoaterea din functiune a unui activ este de competenta administratorului - la societatile comerciale - a persoanei responsabile de gestiunea patrimoniului la entitatile patrimoniale lucrative, ori a ordonatorului de credite pentru institutiile publice.

In vederea scoaterii din functiune un activ trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii: - sa fie cu durata normata epuizata; - sa fie uzat din punct de vedere moral; - sa fie inutilizabil si nevandabil. In cazul in care Administratorul ori persoana careia i s-a incredintat gestiunea patrimoniului este fizic vorbind o singura persoana, aprobarea scoaterii din functiune trebuie sa rezulte dintr-un act de consemnare a unei sedinte a administratorului la care sunt prezenti si cenzorii. Baza legala pentru aprobarea scoaterii din functiune a unui activ si apoi a casarii acestuia este Hotararea Consiliului de Administratie ori a Administratorului unic. In cauza trebuiesc cunoscuta Legea nr.15/1994 cu modificarile si completarile la zi valabile , precum si normele emise pentru aplicarea acestei legi. Procedurile de urmat pentru activele de natura obiectelor de inventar sunt similare cu cele pentru mijloace fixe, dar tinindu-se cont de durata de utilizare specifica adoptata de CA sau de Administrator. iar cazul in care nu exista astfel de durata aprobata, lista obiectelor de inventar cu mentionarea datei punerii in functiune, pentru care Comisia de Inventariere, ori alta persoana propune scoaterea din inventar se analizeaza in sedinta CA(AU) si se aproba ori nu dupa analiza situatiei ficarui obiect mentionat. In cazul in care societatea nu are cenzori: SRL sub 15 asociati; SNC, similare , atunci toti asociatii trebuie sa fie prezenti si sa semneze hotarirea de scoatere din functiune.

Viteza net

Pentru cei interesati de unele "chestii" statistice.Iata clasamentul tarilor in ceeace priveste viteza internetului: 1. Coreea de Sud = 15 Mbps (!) 2. Japonia = 7 Mbps 3. Hong Kong = 6.9 Mbps 4. Romania = 5.7 Mbps 5. Suedia = 5.6 Mbps 6. Elvetia = 5 Mbps 7. Olanda = 4.9 Mbps 8. Belgia = 4.7 Mbps 9. Slovacia = 4.5 Mbps 10. Norvegia = 4.5 Mbps. Spre comparatie: US are o viteza broadband medie de doar 3.9 Mbps, China de doar 0.83 Mbps iar India doar 0.77 Mbps. Viteza medie a unei conexiuni broadband la nivel global este de 1.5 Mbps. Bineinteles, datele nu tin cont de gradul de penetrare al conexiunilor broadband in totalul conexiunilor la internet si nici macar de gradul de penetrare al internetului la nivel national. Relevant este insa urmatorul aspect: costurile de inlocuire / upgradare ale unei infrastructuri de comunicatii sunt imense, iar Romania are avantajul de a sari etape si de a adopta direct cele mai avansate tehnologii,insa probabil ca vom ramane cu aceasta viteza multi ani. Nu stiu cine va mai investi in tehnologie anul asta…

Mai trebuie tinut cont si de fenomenul retelelor de cartier din marile orase ce detin inca o cota importanta de piata si care furnizeaza viteze de pana la 100MB, pe metropolitan cel putin. Nu cred ca intalnesti asta in Oslo, de exemplu !

O scurta analiza financiara.

Atunci cand: 75% dintr-o zi de munca vorbim si ascultam; 75% din ceea ce auzim, auzim imprecis; 75% din ceea ce auzim cu acuratete, uitam in urmatoarele 3 saptamani; Cu cat ramanem? Reamintesc aici cateva teze de analiza financiara: 1.Elaborarea bilanţului financiar se bazează pe următoarele principii: a.principiul ordonării posturilor de activ în ordinea strictă a lichidităţii; b.principiul ordonării posturilor de pasiv în ordinea strictă a exigibilităţii; 2. Ratele de structură financiară se stabilesc : a. ca raport între un post din activ şi totalul activului bilanţier; b. ca raport între un post din pasiv şi totalul pasivului bilanţier; c. ca raport între diferite elemente din activul bilanţului; d. ca raport între diferite elemente din pasivul bilanţului; 3. Analiza ratelor de structură ale pasivului se calculează prin indicatorii: a. rata stabilităţii financiare; a1.rata autonomiei financiare; a2.rata de îndatorare globală; b. rata autonomiei financiare globale; b1. rata autonomiei financiare la termen; b2.rata de rotaţie a capitalurilor proprii; b3. rata de rotaţie a datoriilor comerciale; b4.rata stabilităţii financiare; b5. rata de îndatorare globală; b6.rata de îndatorare la termen; c. rata autonomiei financiare globale; c1. rata de rotaţie a datoriilor comerciale; c2. rata stabilităţii financiare; c3.rata de îndatorare globală; c4.rata de îndatorare la termen; 4.Rata stocurilor se calculează ca raport între stoc şi activul total. 5.Fondul de rulment net se calculează astfel: 5a. pe baza bilanţului financiar, ca diferenţă între capitalul permanent şi activele imobilizate; 5b. pe baza bilanţului funcţional, ca diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile; 5c. ca sumă între nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă. 6.Pentru realizarea echilibrului financiar, rata autonomiei financiare globale trebuie să fie peste 33%. 7. Analiza fondului de rulment net se realizează prin metoda ratelor, cu ajutorul următorilor indicatori: 7a-rata finanţării activelor circulante din fondul de rulment; 7b- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment; 7c- rata fondului de rulment net; 8.Necesarul de fond de rulment se calculează: 8a. pe baza bilanţului funcţional ca sumă între necesarul de fond de rulment de exploatare şi necesarul de fond de rulment în afara exploatării; 8b. pe baza bilanţului financiar, prin suma între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt din care se scad datoriile pe termen scurt şi disponibilităţile băneşti; 9. În cazul în care fondul de rulment a finanţat integral nevoia de fond de rulment, rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment trebuie să sa depaseasca limita de 100%; 10.Indicatorii de lichiditate şi de solvabilitate indică modul în care elementele de activ din bilanţ fac faţă datoriilor exigibile pe termen scurt sau lung; 11.Lichiditatea imediată se calculează ca raport între disponibilităţile băneşti şi datoriile pe termen scurt; 12.Echilibrul financiar se realizează atunci când: 12a) datoriile pe termen scurt sunt mai mici decât activele circulante; 12b)trezoreria este pozitivă; 13. Analiza echilibrului financiar se poate realiza pe baza următorilor indicatori financiari: 13a.rata de finanţare a stocurilor din fondul de rulment; 13b. rata de autofinanţare a activelor imobilizate; 13c. rata de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment; 13d. rata de finanţare a capitalurilor investite; 13e.rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt; 14.Rata de autofinanţare a activelor imobilizate se calculează ca raport între capitalul propriu şi valoarea activelor imobilizate; 15.Rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt se apreciază prin raportul dintre nivelul creditelor bancare pe termen scurt şi nevoia de fond de rulment;

Microsoft & Yahoo vs Google

"Microsoft va angaja cel putin 400 de salariati ai Yahoo in baza parteneriatului semnat de cele doua companii pe piata cautarilor si publicitatii pe internet, potrivit CNNMoney. Suma pe care Microsoft o va plati pentru implementarea parteneriatului se ridica la 150 de milioane de euro in trei ani. Cele doua companii au semnat la sfarsitul lunii trecute un parteneriat in domeniul cautarilor on-line prin care vor sa contracareze expansiunea gigantului Google. Parteneriatul vine dupa 18 luni de tatonari si negocieri pentru achizitia Yahoo de catre Microsoft sau o posibila alianta."

Pai in urma cu ceva timp (inainte de caderea bursiera din NY) Microsoft anunta o preluare in forta a Yahoo...a urmat chiar si o "declaratie de razboi" si acum...mare "foame" de creiere mai are si Microsoft care si asa si-a imbacsit toate sistemele de operare cu pretiozitati aproape inutile pentru a sustine Intel. Asa s-a ajuns ca un P IV cu Vista sa "mearga" ca un P II cu Windows 98! Asta ca sa cumparam un sistem cu Intel® Core™2 Duo Processor !!!

Erori constatate dupa inchiderea ex.financiar

Cum inregistram erorile contabile? Inregistrarea in contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. Prin corectarea acestora nu trebuie sa modificam situatiile financiare ale perioadelor respective. In acest sens, informatiile comparative din situatiile financiare nu trebuie ajustate. In notele explicative vom prezenta influenta corectiilor asupra pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare. Aceste erori le vom corecta pe seama rezultatului reportat in exercitiul financiar in care s-au descoperit, dar nu produc ajustarea situatiilor financiare comparative, ci numai prezentarea lor in notele explicative. In contabilitate, corectarea erorilor aferente perioadelor precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“. Acesta este un cont bifunctional.

In 2010, dupa depunerea situatiilor financiare, s-a constat ca este emisa, in mod eronat, o factura de prestari servicii in anul 2009 in valoare totala de 1.190 lei, din care TVA = 190 lei (19%).

* inregistrarea facturii de stornare in anul 2010:

1174 = 4111 1.000

* inregistrarea stornarii taxei pe valoarea adaugata, prin formula contabila, in rosu:

4111 = 4427 -190

* inregistrarea corectarii impozitului pe profit inregistrat in plus in anul 2009:

1.000 x 16% = 160 lei

441 = 1174 160

Atentie

In cazul in care, prin corectarea unei erori contabile, societatea ar fi realizat pierdere contabila reportabila, iar in anul 2010 societatea realizeaza profit contabil, in primul rand se va avea in vedere acoperirea pierderii obtinute din corectarea erorii din anii anteriori si apoi diferenta se repartizeaza pe alte destinatii.

Bilanţul este redactat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, făcând referire la principiile contabile în vigoare în Romania, cu scopul de a le interpreta, respectând următoarele principii generale de evaluare: • Principiul permanenţei metodelor: criteriile pentru redactarea bilanţului sunt aplicate cu continuitate în cursul timpului. • Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului: redactarea privilegiază unde este posibil, reprezentarea substanţei asupra formei şi momentul de reglare a operaţiunilor asupra aceluia de contractare cu scopul de a furniza o reprezentare corectă a situaţiei financiare. • Principiul continuităţii societăţii: evaluările bilanţului sunt făcute în perspectiva continuităţii activităţii societăţii, adică cu referire la ipoteza de funcţionare a societăţii însăşi. • Principiul prudenţei: profiturile sunt acelea exclusiv realizate la data închiderii exerciţiului exceptând cele prevăzute de criteriile specifice de evaluare. Se ţine cont, pe de altă parte, de riscurile şi de pierderile de competenţa exerciţiului aduse la cunoştinţă după închiderea exerciţiului. • Principiul independenţei exerciţiului: profiturile şi cheltuielile sunt evidenţiate pentru exerciţiul de competenţă. • Principiul evaluării separate: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului sunt evaluate separat, adică nu pe baza evaluării de tip global, exceptând ceea ce este prevăzut la punctul succesiv. • Principiul necompensării: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului, legate între ele, sunt evaluate în mod coerent, utilizând criterii omogene.

Dobanzi aferente creditelor bancare

Dobanzi de platit : (sume exemplificative)

666 chelt. privind dobanzile = 5186 dobanzi de platit 1000

5186 dobanzi de platit= 5121 banci lei 1000

Dobanzi de incasat: (sume exemplificative)

5187 dobanzi de incasat = 766 venituri din dobanzi 100

5121 banci lei = 5187 dobanzi de incasat 100