Venituri neimpozabile in legatura cu salariile

Conform Codului Fiscal , în înţelesul impozitului pe venit, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile următoarele: 1 ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru boli grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor în limita prevăzută de lege, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă; 2 tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 3 contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii , potrivit repartiţiei de serviciu , numirii conform legii sau specificităţii activităţii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; 4 cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 5 contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă conform legislaţiei în vigoare; 6 contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru trnsportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se acordă locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei conform legii; 7 sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acodate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice; 8 sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale,pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; 9 indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi velor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite conform legii, în care îşi au locul de muncă, etc.

Finish?

Economiile dezvoltate "au depasit greul" sau se apropie de acest moment, insa relansarea va fi "anemica", iar Statele Unite vor ramane in recesiune pentru tot restul anului, a aratat Roubini."Exista o luminita la capatul tunelului, Statele Unite si economia mondiala trec prin momentul de «bottoming out» (pe romaneste "la fundul sacului"). Iar aceasta luminita nu reprezinta, macar de data asta, un tren care se apropie", a afirmat Roubini in cadrul unui seminar organizat de guvernului din Chile la New York. El a adaugat ca, din multe puncte de vedere, "ce-i mai rau a trecut" in ceea ce priveste conditiile economice si financiare. Nouriel Roubini, unul dintre putinii economisti care au anticipat magnitudinea crizei financiare, a declarat, joi, la New York, ca cea mai grea perioada a recesiunii a luat sfarsit, insa guvernul Statelor Unite trebuie sa introduca un nou program de stimulare economica, pentru a reduce somajul.Titratul economist, presedinte al RGE Global Monitor, considera ca SUA are nevoie de un al doilea pachet de masuri de stimulare, pana la sfarsitul acestui an, pentru a combate cresterea ratei somajului, care se apropie de 10%, maximul ultimelor trei decenii, potrivit Reuters. Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. Ipoteci subprime Definitie: Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune. Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, banciile refuzand sa mai refiinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe. Acestea fiind una din cauzele cele mai importante a crizei. Plan de bail-out Definitie: Planul de bail-out este un plan elaborat de guvern (cel mai reprezentativ este cel din SUA) care vizeaza sprijinirea economiei si a sistemului financiar printr-un pachet de masuri care include: reducerea dobanzii de interventie de catre Bancile Nationale, injectarea de lichiditati in economie atat sub forma de linii de credit cat si sub forma de injectii de capital, garantarea de credite neperformante si diverse alte facilitati acordate in vederea sprijinirii si incurajarii creditarii populatiei si agentiilor economici. Aceaste masuri au fost primul raspuns al rezervelor federale la criza americana. Write-downs Definitie: Reducerea in contabilitate a valorii unor active datorita faptului ca sunt supraevaluate comparativ cu piata.

Viziuni

De ce o văd oamenii pe Fecioara Maria într-un sandviş cu brânză sau aud versuri demonice în „Stairway to Heaven”? (Led Zeppelin)Cu ajutorul muzicii şi imaginilor, scepticul Michael Shermer arată cum ne convingem să credem – şi trecem cu vederea faptele.

Varsaminte de efectuat pt. investitii pe termen scurt

Investitiile financiare pe termen scurt reprezinta sumele investite de societate cu scopul de a obtine un castig pe termen scurt (ex: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate temporar). 1.sume datorate pt. titluri de plasament cumparate si rascumparate 501 actiuni detinute la entitatile afiliate = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 10000 2.obligatiuni emise si rascumparate 505 oblig. emise si rascumparate = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 5000 3.alte sume datorate 506 obligatiuni = 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 10000 508 alte titluri de plasament= 509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt 8100

4.achitarea titlurilor de plasament cumparate si rascumparate

509 varsaminte de efectuat pt. invest. pe termen scurt = 5121 banci lei 33100

Clasificarea stocurilor

În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru criterii: 1. fizic, 2. destinaţie, 3.faza ciclului de exploatare, 4.locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri: · Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată; · Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat; · Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; · Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte, animale de îngrăşat, pasările şi coloniile de albine; · Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate; · Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpăra în vederea revânzării ; · Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială. Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele şi amenajările provizorii.

Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor

Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor are loc numai în cazul în care nu există alte modalităţi de finanţare a lor: reportare pentru acoperire din profitul net al exerciţiului următor, din rezerve sau alte modalităţi prevăzute de lege .

Ca procedee practice sunt admise numai reducerea valorii nominale sau reducerea numărului de acţiuni.

Potrivit reglementărilor financiare şi contabile pierderile se acoperă în ordine prin: a) reportare pentru exerciţiul următor pentru a fi acoperite din rezultatul pozitiv; b) acoperire din rezervele legale create în acest scop; c) acoperire prin contribuţia acţionarilor; d) acoperirea pierderilor din capitalul social.

a) Înregistrările aferente acoperirii pierderilor prin reportare pentru exerciţiul următor în vederea acoperirii din rezultatul pozitiv sunt: - reportarea pierderii curente în exerciţiul N:

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” = 121 „Profit şi pierdere”

- acoperirea din rezultatul pozitiv după impozitare în exerciţiul N+1: 129 „Repartizarea profitului” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” b) Înregistrările privind acoperirea pierderilor din rezervele legale create în acest scop sunt:

- acumularea pierderii contabile în exerciţiul N: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” = 121 „Profit şi pierdere”

-acoperirea pierderilor din rezervele legale în exerciţiul N+1: 1061 „Rezerve legale” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” c) Acoperirea pierderilor prin contribuţia acţionarilor presupune următoarele înregistrări contabile:

- înregistrarea micşorării capitalului social pentru acoperirea pierderilor acumulate: 1012 „Capital subscris vărsat” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderi neacoperită” - înregistrarea creării creanţei faţă de acţionari pentru partea de capital dispărută prin înglobarea pierderii: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris nevărsat”

- înregistrarea vărsării contribuţiei acţionarilor: 5121 „Conturi curente la bănci” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- înregistrarea trecerii capitalului subscris nevărsat la cel vărsat: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”

Se observă că, în această situaţie, reducerea capitalului este doar una temporară prin vărsarea contribuţiei acţionarilor, mărimea sa revenind la valoarea iniţială.

d) Situaţia de acoperire a pierderilor din capitalul social este dată în cazul în care pierderile acumulate în 117 „Rezultatul reportat” sunt semnificative şi respectiv s-au epuizat situaţiile de la punctele a, b, şi c.

Astfel principalele căi de acoperire a pierderilor de capital sunt: - reducerea valorii nominale a acţiunilor; - anularea numărului de acţiuni.

Înregistrarea aferentă acoperirii pierderii din capital, indiferent de modalitatea contabilă şi financiară folosită pentru finanţarea acestor pierderi este:

1012 „Capital subscris vărsat” = 117 „Rezultatul reportat”

Instrumentele utilizate in contabilitate

Modul de organizare a contabilităţii presupune stabilirea şi utilizarea anumitor mijloace ca: documentele justificative, planul de conturi, registrele contabile, forma de contabilitate. a) Documentele justificative Potrivit prevederilor legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune sau cu regim special utilizate în activitatea financiar-contabilă, orice acţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ. Documentele justificative se păstrează timp de 10 ani în arhivă, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează 50 de ani. Registrele de contabilitate şi documentele justificative se păstrează în arhivă în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea documentelor în termenele prevăzute de lege. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a lor în termen de maxim 30 de zile de le constatare, ele purtând menţiunea „Reconstituit”. b) Planul de conturi general este conceput pe sistemul zecimal şi pentru organizarea contabilităţii în dublu circuit astfel: - pentru circuitul contabilităţii financiare se utilizează clasele de conturi de la 1 la 7 numite „Conturi de bilanţ”, prin care se înregistrează existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale şi se realizează întocmirea situaţiei financiare de sinteză; şi clasa 8 – „Conturi specifice”, prin care se înregistrează operaţiuni extrapatrimoniale; - pentru circuitul contabilităţii de gestiune se utilizează conturile din clasa 9 – „Conturi interne de gestiune”, cu ajutorul cărora se înregistrează decontările interne privind cheltuielile, producţia, etc c) Registrele contabile obligatorii sunt: - registrul jurnal - registrul inventar - Cartea mare Forma de contabilitate reprezintă modul de organizare a ciclului contabil de înregistrare şi prelucrare a datelor. Cele mai utilizate forme de contabilitate în România sunt: - forma maestru-şah – constă în dezvoltarea pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi a celui creditor a conturilor sintetice. Jurnalul de înregistrare se foloseşte pentru înscrierea în ordine cronologică a notelor de contabilitate sau a documentelor pe care s-a făcut contarea/scrierea formulei contabile a operaţiilor economice. - forma de contabilitate pe jurnale – constă în folosirea jurnalelor multiple care servesc la înregistrarea cronologică a operaţiilor economice dintr-o lună - forma informatică de contabilitate – presupune adaptarea celorlalte forme de contabilitate la utilizarea tehnicii electronice de calcul. Datele din formulele contabile sunt introduse în calculator şi stau la baza întregului sistem de stocare şi prelucrare a datelor şi se editează jurnalele de înregistrare, Cartea mare şi balanţa de verificare lunară. Registrele: 1.Registrul jurnal reprezintă documentul obligatoriu de înregistrare cronologică a documentelor justificative servind ca probă în litigii şi organelor fiscale. Este supus şnuruirii, parafării şi înregistrării la organele fiscale teritoriale. Persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale, în locul registrului jurnal, folosesc registrul jurnal de încasări şi plăţi. 2.Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu de înregistrare anuală grupată a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum şi a conţinutului fiecărui post de bilanţ pe baza datelor cuprinse în procesele verbale de inventariere şi în bilanţul anual. 3.Cartea mare este registrul pentru evidenţa sistematică a operaţiunilor economico-financiare şi serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe fiecare cont sintetic şi analitic

SITUATIILE FINANCIARE

SITUATII FINANCIARE Conform IAS 1 intreprinderea trebuie sa intocmeasca 5 situatii financiare: Bilantul contabil Contul de profit si pierdere Politici contabile si note explicative La alegere o situatie a modificarii capitalurilor, profitului sau rezultatul total (economic) Situatia fluxurilor de trezorerie este urmarita in special de IAS 7. BILANTUL CONTABIL Este intocmit conform IAS 1 pentru calcularea fondului de rulment al intreprinderii precum si a capitalurilor permanente. Schema de principiu a bilantului este in format lista respectiv: *ACTIV Active imobilizate Active circulante Conturi de regularizare (cheltuieli in avans) Total active *PASIV CPR + Datorii pe termen scrut Conturi de regularizare (venituri in avans) Total pasive CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE(CPP) Conform IAS 1 poate clasifica veniturile si cheltuielile in: Cheltuieli si venituri clasificate dupa natura (cheltuieli cu salarii, materiale, venituri din prestari de servicii) Cheltuieli si venituri clasificate dupa destinatie ( se urmareste cine a beneficiat de sumele cheltuite, adica cheltuieli de productie de baza, cheltuilie generale de administratie, de desfacere sau cheltuieli cu activitatea bancara (comisioane, dobanzi) sau cu activitatea nebancara (operatii vizand lizingul, factoringul, scontari, operatii cu titluri si cheltuieli cu activitati administrative. In Romania contul de profit si pierdere se intocmeste dupa natura si le imparte in 3 activitati: De exploatare Financiare Extraordinare Cheltuieli cu impozitul pe profit: cheltuieli cu impozitul pe profitul curent (suma varsata la stat) cheltuieli cu impozitul amanat Dupa determinarea profitului net ,IAS 1 prevede determinarea rezultatului pe actiune de baza sau diluat conform IAS 33 (rezultatul pe actiune). Rezultatul de baza are in vedere partea de rezultat ce se cuvine pe o actiune ce a existat pe paracursul intregului an si care a fost achitat de actionar 100%. Rezultatul diluat apare atunci cand exista actiuni ce nu au existat intregul an sau pentru care nu s-a vandut intreaga valoare. Ele pot aparea ca urmare a unei majorari de capital facuta in cursul anului, plata aportului s-a realizat in transe, apare in cazul obligatiunilor convertibile in actiuni. POLITICI CONTABILE SI NOTE EXPLCATIVE. IAS1 nu prevede modele de anexe, specificand ca intreprinderea isi va construi note care sa ajute la intelegerea celorlalte situatii financiare in functie de specificul activitatii. O atentie deosebita se acorda elaborarii unei note unde sa fie prezentate politici contabile si daca s-au facut pe parcursul anului elaborarea unei note unde sa fie prezentate politicile contabile si daca s-au facut pe parcursul anului derogari de la principii. In acest sens se prezinta motivul pentru care nu s-a respectat principiul si impactul asupra bilantului si CPP. Prezentarea politicilor contabile au ca scop prezent tratamentele contabile aplicate pentru diferite IAS-uri respectiv s-a ales tratamentul contbil de baza - tine seama de costul istoric sau tratament contabil alternativ – ajustarea la inflatie.

IFRS-IAS

1. Utilizatorii informatiilor contabile: -Investitorii actuali sau potentiali -Salariatii -Organelle fiscale si comunitatile locale (statul) -Creditorii, furnizorii intreprinderii, bancii -Clientii 2. Obiectivul situatiilor financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, documente de la sfarsitul anului intocmite de firma). Trebuie sa furnizeze informatii cu privire la: - Pozitia financiara (bilant, avere, patrimoniu) - Performantele si evolutia intreprinderii 3. Calitatea informatiei contabile - Sa fie inteligibila pe intelesul tuturor - Sa fie relevanta, pertinenta pe baza ei sa poata fi luate deciziile - Fiabila: sa nu contina erori sau elemente care sa duca la interpretari eronate - Comparabilitatea informatiei trebuie realizata in timp si spatiu, datele contabile trebuie sa fie comparate la momente diferite sau se pot compara intreprinderi la acelasi moment, care produc acelasi lucru. 4. Elementele situatiilor financiare: - Active - Datorii - Capitaluri proprii - Cheltuieli - Venituri Definitii: Activele – resurse controlate de intreprindere ce provin din evenimente trecute si sunt susceptibile sa genereze avantaje economice viitoare. Datoriile – obligatiile ce provin din evenimente trecute, susceptibile sa genereze in viitor sacrificii de avantaje economice. Capitalurile proprii :interesul rezidual dupa scaderea datoriilor din totalul activului. Venituri: crestere de avantaje economice, in cursul exercitiului (pentru 1 an: pt ca actele se fac la sfarsitul fiecarui an) ce au ca efect majorarea capitalurilor proprii pe alte cai decat prin contributia actionarilor. Venitul difera de Profit. Cheltuieli: sacrificii de avantaje economice in cursul exercitiului, ce au ca efect reducerea capitalurilor proprii, altfel decat prin rambursari de bani catre actionari sau prin plati de dividend. 5. Recunoasterea elementelor in situatiile financiare. Ca un element sa fie cunoscut in situatiile financiare, trebuiesc indeplinite doua conditii: - Sa poata fi exprimat in bani, in mod credibil - Sa poata fi negociat pe o piata activa (tranzactionat pe piata) 6. Evaluarea in situatiile financiare IAS-urile opereaza cu mai multe baze de evaluare: - Costul istoric: costul de origine, de cumparare, productie, cel initial. Se foloseste la intrarea activelor si datoriilor in intreprindere. - Costul curent / de inlocurie: costul pe care intreprinderile sa accepte sa-l plateasca daca ar fi sa cumpere un bun similar cu bunul care –l are. - Valoarea realizabila: valoarea pe care intreprinderea ar primi-o daca ar vinde in conditii normale un activ sau ar achita o datorie. - Valoarea actualizata – o estimare la timpul prezent, a valorii in functie de fluctuatiile de profit ce apar in desfasurarea normala a activitatilor, respectiv, aducerea la zi a unei valori ce devine disponibila mai tarziu. - Valoarea justa: valoarea la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie intre parti aflate in cunostita de cauza, pretul fiind determinat cheltuieli / valoarea de piata.

Constituire capital social(I)

Se cunosc următoarele date legate de înfiinţarea societăţii pe acţiuni „XYZ” SA: - capital subscris 5000 lei - nr. de acţiuni 50.000 titluri - valoarea nominală a unei acţiuni 0,1 lei/titlu - cheltuieli de constituire plătite pe baza unui CEC bancar 50 lei Să se înregistreze: a) Subscrierea celor 50.000 acţiuni pe baza Borderoului acţiunilor b) Cheltuielile de înregistrare pe baza CEC-ului bancar c) Vărsămintele efectuate prin depunerea în contul de la bancă a 50% din capitalul social subscris pe baza extrasului de cont d) Punerea în echivalenţă a unui aport sub forma unui stoc de materii prime pentru unul din acţionari care a subscris suma de 100 lei a) Se înregistrează subscrierea acţiunilor: 50.000 x 0,1 lei = 5.000 lei 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul „ = 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 5.000 lei b) Se înregistrează cheltuielile de înfiinţare: 201 „Cheltuieli de constituire” = 5121 „Contul curent la bănci în lei” 50 lei c) Se înregistrează eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea în contul bancar: 5121 „Contul curent la bănci în lei” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 2.500 lei d) Se înregistrează reflectarea capitalului subscris nevărsat ca fiind vărsat: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 2.500 lei e) Se înregistrează faptul că unul din acţionari care a subscris suma de 100 RON face în echivalenţă un aport sub forma unui stoc: 301 „Materii prime” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 100 lei f) Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 100 lei

Vanzarea unui mijloc fix

Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans”

Minciuna,o necesitate a vietii sociale si economice.

Hulită de unii, negată de alţii, invocată în împrejurări dintre cele mai felurite, minciuna are o prezenţă care este în orice loc si peste tot. Minciuna este o „figură” a raţionalităţii desfăşurată în vederea înfruntării unei dificultăţii şi în perspectiva rezolvării ei spre beneficiul agentului ce o propagă. Minciuna este întotdeauna motivată, supradeterminată de dorinţe, de interese. Minciuna are o coloratură instrumentală. Ea este o cale de împlinire facilă a scopului. Se minte la tot pasul din motive dintre cele mai diferite: din dorinţa de a ataca pe cineva, pentru disculpare, pentru punerea în valoare, pentru ascunderea timidităţii, din nevoia de protecţie, pentru a face plăcere, de a ascunde un adevăr dureros, pentru a apăra pe cineva ori pe noi, pentru a rezista presiunilor şi normelor comunităţii. Minţim pentru ca să rezistăm. Îi minţim pe alţii şi ne minţim pe noi înşine. Ne autoiluzionăm că nu am greşit, că suntem buni, drepţi şi frumoşi, că suntem sau nu suntem în pericol, că iubim şi/sau nu suntem iubiţi îndeajuns. Minţim în mod conştient şi, câteodată, inconştient. Minţim din interes sau minim din interes sau minim nemotivat. Minţim candid, cu vădită seninătate şi inocenţă, minţim voit, cu sârg, cu neruşinare. Minţim vinovaţi sau nevinovaţi. Minţim pe faţă sau pe ascuns. Minţim prin exagerare, adăugare, inventare, dar minţim şi prin diminuare, omisiune, tăcere. Tacerea ca minciuna. Reuşeşti să minţi în deplină tăcere. Poţi foarte bine să induci în eroare acţionând într-un anumit mod, exagerând sau alternând semnificaţiile unor acte sau îmbinându-le şi articulându-le astfel încât să se creeze impresiile dorite. Combinatorica actelor, ca şi a cuvintelor, este nelimitată şi, de aceea, ea creează spaţiul de manevră suficient de larg pentru reuşite strategii de înşelare. Minţim gesticulând, râzând, mirându-ne, înfuriindu-ne, bucurându-ne,…minţindu-ne. Minţim de cum facem prima mişcare, dar şi în nemişcare.

Obligatiuni

1.cumpararea de obligatiuni D506 obligatiuni = C509 varsaminte de efect. pt. investitii pe termen scurt 2.plata obligatiunilor cumparate D509 varsaminte de efect. pt. investitii pe termen scurt = C5121 banci lei Alte cazuri: 1.vanzarea de obligatiuni la pret mai mic D5121 banci lei = C506 obligatiuni diferenta D664chelt. privind inv. fin. cedate = C506 obligatiuni 2.vanzarea de obligatiuni la pret mai mare D5121banci lei = C506 obligatiuni diferenta D5121banci lei = C764 venit. din inv. fin. cedate Atentie: Toate conturile ce au in compunere cifra " 6 " (exceptie prima cifra) sunt financiare sau au legatura cu operatiuni financiare.(ex:167,168,506,667,664,767...)

(All accounts that are composed number "6" (except first figure) are financial or are related to financial operations. (Eg: 167,168,506,667,664,767 ...) )

Ce este o casare...(cassation)

Casarea - este procedura fizica de dezmembrare a unui activ - mijloc fix ori obiect de inventar,in urma careia rezulta ori nu bunuri reciclabile sau materiale refolosibile (si care apreciate la o anumita valoare reprezinta o recuperare din valoarea activelor casate). Scoaterea din functiune a unui activ este de competenta administratorului - la societatile comerciale - a persoanei responsabile de gestiunea patrimoniului la entitatile patrimoniale lucrative, ori a ordonatorului de credite pentru institutiile publice.

In vederea scoaterii din functiune un activ trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii: - sa fie cu durata normata epuizata; - sa fie uzat din punct de vedere moral; - sa fie inutilizabil si nevandabil. In cazul in care Administratorul ori persoana careia i s-a incredintat gestiunea patrimoniului este fizic vorbind o singura persoana, aprobarea scoaterii din functiune trebuie sa rezulte dintr-un act de consemnare a unei sedinte a administratorului la care sunt prezenti si cenzorii. Baza legala pentru aprobarea scoaterii din functiune a unui activ si apoi a casarii acestuia este Hotararea Consiliului de Administratie ori a Administratorului unic. In cauza trebuiesc cunoscuta Legea nr.15/1994 cu modificarile si completarile la zi valabile , precum si normele emise pentru aplicarea acestei legi. Procedurile de urmat pentru activele de natura obiectelor de inventar sunt similare cu cele pentru mijloace fixe, dar tinindu-se cont de durata de utilizare specifica adoptata de CA sau de Administrator. iar cazul in care nu exista astfel de durata aprobata, lista obiectelor de inventar cu mentionarea datei punerii in functiune, pentru care Comisia de Inventariere, ori alta persoana propune scoaterea din inventar se analizeaza in sedinta CA(AU) si se aproba ori nu dupa analiza situatiei ficarui obiect mentionat. In cazul in care societatea nu are cenzori: SRL sub 15 asociati; SNC, similare , atunci toti asociatii trebuie sa fie prezenti si sa semneze hotarirea de scoatere din functiune.

Viteza net

Pentru cei interesati de unele "chestii" statistice.Iata clasamentul tarilor in ceeace priveste viteza internetului: 1. Coreea de Sud = 15 Mbps (!) 2. Japonia = 7 Mbps 3. Hong Kong = 6.9 Mbps 4. Romania = 5.7 Mbps 5. Suedia = 5.6 Mbps 6. Elvetia = 5 Mbps 7. Olanda = 4.9 Mbps 8. Belgia = 4.7 Mbps 9. Slovacia = 4.5 Mbps 10. Norvegia = 4.5 Mbps. Spre comparatie: US are o viteza broadband medie de doar 3.9 Mbps, China de doar 0.83 Mbps iar India doar 0.77 Mbps. Viteza medie a unei conexiuni broadband la nivel global este de 1.5 Mbps. Bineinteles, datele nu tin cont de gradul de penetrare al conexiunilor broadband in totalul conexiunilor la internet si nici macar de gradul de penetrare al internetului la nivel national. Relevant este insa urmatorul aspect: costurile de inlocuire / upgradare ale unei infrastructuri de comunicatii sunt imense, iar Romania are avantajul de a sari etape si de a adopta direct cele mai avansate tehnologii,insa probabil ca vom ramane cu aceasta viteza multi ani. Nu stiu cine va mai investi in tehnologie anul asta…

Mai trebuie tinut cont si de fenomenul retelelor de cartier din marile orase ce detin inca o cota importanta de piata si care furnizeaza viteze de pana la 100MB, pe metropolitan cel putin. Nu cred ca intalnesti asta in Oslo, de exemplu !

O scurta analiza financiara.

Atunci cand: 75% dintr-o zi de munca vorbim si ascultam; 75% din ceea ce auzim, auzim imprecis; 75% din ceea ce auzim cu acuratete, uitam in urmatoarele 3 saptamani; Cu cat ramanem? Reamintesc aici cateva teze de analiza financiara: 1.Elaborarea bilanţului financiar se bazează pe următoarele principii: a.principiul ordonării posturilor de activ în ordinea strictă a lichidităţii; b.principiul ordonării posturilor de pasiv în ordinea strictă a exigibilităţii; 2. Ratele de structură financiară se stabilesc : a. ca raport între un post din activ şi totalul activului bilanţier; b. ca raport între un post din pasiv şi totalul pasivului bilanţier; c. ca raport între diferite elemente din activul bilanţului; d. ca raport între diferite elemente din pasivul bilanţului; 3. Analiza ratelor de structură ale pasivului se calculează prin indicatorii: a. rata stabilităţii financiare; a1.rata autonomiei financiare; a2.rata de îndatorare globală; b. rata autonomiei financiare globale; b1. rata autonomiei financiare la termen; b2.rata de rotaţie a capitalurilor proprii; b3. rata de rotaţie a datoriilor comerciale; b4.rata stabilităţii financiare; b5. rata de îndatorare globală; b6.rata de îndatorare la termen; c. rata autonomiei financiare globale; c1. rata de rotaţie a datoriilor comerciale; c2. rata stabilităţii financiare; c3.rata de îndatorare globală; c4.rata de îndatorare la termen; 4.Rata stocurilor se calculează ca raport între stoc şi activul total. 5.Fondul de rulment net se calculează astfel: 5a. pe baza bilanţului financiar, ca diferenţă între capitalul permanent şi activele imobilizate; 5b. pe baza bilanţului funcţional, ca diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile; 5c. ca sumă între nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă. 6.Pentru realizarea echilibrului financiar, rata autonomiei financiare globale trebuie să fie peste 33%. 7. Analiza fondului de rulment net se realizează prin metoda ratelor, cu ajutorul următorilor indicatori: 7a-rata finanţării activelor circulante din fondul de rulment; 7b- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment; 7c- rata fondului de rulment net; 8.Necesarul de fond de rulment se calculează: 8a. pe baza bilanţului funcţional ca sumă între necesarul de fond de rulment de exploatare şi necesarul de fond de rulment în afara exploatării; 8b. pe baza bilanţului financiar, prin suma între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt din care se scad datoriile pe termen scurt şi disponibilităţile băneşti; 9. În cazul în care fondul de rulment a finanţat integral nevoia de fond de rulment, rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment trebuie să sa depaseasca limita de 100%; 10.Indicatorii de lichiditate şi de solvabilitate indică modul în care elementele de activ din bilanţ fac faţă datoriilor exigibile pe termen scurt sau lung; 11.Lichiditatea imediată se calculează ca raport între disponibilităţile băneşti şi datoriile pe termen scurt; 12.Echilibrul financiar se realizează atunci când: 12a) datoriile pe termen scurt sunt mai mici decât activele circulante; 12b)trezoreria este pozitivă; 13. Analiza echilibrului financiar se poate realiza pe baza următorilor indicatori financiari: 13a.rata de finanţare a stocurilor din fondul de rulment; 13b. rata de autofinanţare a activelor imobilizate; 13c. rata de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment; 13d. rata de finanţare a capitalurilor investite; 13e.rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt; 14.Rata de autofinanţare a activelor imobilizate se calculează ca raport între capitalul propriu şi valoarea activelor imobilizate; 15.Rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt se apreciază prin raportul dintre nivelul creditelor bancare pe termen scurt şi nevoia de fond de rulment;

Microsoft & Yahoo vs Google

"Microsoft va angaja cel putin 400 de salariati ai Yahoo in baza parteneriatului semnat de cele doua companii pe piata cautarilor si publicitatii pe internet, potrivit CNNMoney. Suma pe care Microsoft o va plati pentru implementarea parteneriatului se ridica la 150 de milioane de euro in trei ani. Cele doua companii au semnat la sfarsitul lunii trecute un parteneriat in domeniul cautarilor on-line prin care vor sa contracareze expansiunea gigantului Google. Parteneriatul vine dupa 18 luni de tatonari si negocieri pentru achizitia Yahoo de catre Microsoft sau o posibila alianta."

Pai in urma cu ceva timp (inainte de caderea bursiera din NY) Microsoft anunta o preluare in forta a Yahoo...a urmat chiar si o "declaratie de razboi" si acum...mare "foame" de creiere mai are si Microsoft care si asa si-a imbacsit toate sistemele de operare cu pretiozitati aproape inutile pentru a sustine Intel. Asa s-a ajuns ca un P IV cu Vista sa "mearga" ca un P II cu Windows 98! Asta ca sa cumparam un sistem cu Intel® Core™2 Duo Processor !!!

Erori constatate dupa inchiderea ex.financiar

Cum inregistram erorile contabile? Inregistrarea in contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. Prin corectarea acestora nu trebuie sa modificam situatiile financiare ale perioadelor respective. In acest sens, informatiile comparative din situatiile financiare nu trebuie ajustate. In notele explicative vom prezenta influenta corectiilor asupra pozitiei financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare. Aceste erori le vom corecta pe seama rezultatului reportat in exercitiul financiar in care s-au descoperit, dar nu produc ajustarea situatiilor financiare comparative, ci numai prezentarea lor in notele explicative. In contabilitate, corectarea erorilor aferente perioadelor precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“. Acesta este un cont bifunctional.

In 2010, dupa depunerea situatiilor financiare, s-a constat ca este emisa, in mod eronat, o factura de prestari servicii in anul 2009 in valoare totala de 1.190 lei, din care TVA = 190 lei (19%).

* inregistrarea facturii de stornare in anul 2010:

1174 = 4111 1.000

* inregistrarea stornarii taxei pe valoarea adaugata, prin formula contabila, in rosu:

4111 = 4427 -190

* inregistrarea corectarii impozitului pe profit inregistrat in plus in anul 2009:

1.000 x 16% = 160 lei

441 = 1174 160

Atentie

In cazul in care, prin corectarea unei erori contabile, societatea ar fi realizat pierdere contabila reportabila, iar in anul 2010 societatea realizeaza profit contabil, in primul rand se va avea in vedere acoperirea pierderii obtinute din corectarea erorii din anii anteriori si apoi diferenta se repartizeaza pe alte destinatii.

Bilanţul este redactat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, făcând referire la principiile contabile în vigoare în Romania, cu scopul de a le interpreta, respectând următoarele principii generale de evaluare: • Principiul permanenţei metodelor: criteriile pentru redactarea bilanţului sunt aplicate cu continuitate în cursul timpului. • Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului: redactarea privilegiază unde este posibil, reprezentarea substanţei asupra formei şi momentul de reglare a operaţiunilor asupra aceluia de contractare cu scopul de a furniza o reprezentare corectă a situaţiei financiare. • Principiul continuităţii societăţii: evaluările bilanţului sunt făcute în perspectiva continuităţii activităţii societăţii, adică cu referire la ipoteza de funcţionare a societăţii însăşi. • Principiul prudenţei: profiturile sunt acelea exclusiv realizate la data închiderii exerciţiului exceptând cele prevăzute de criteriile specifice de evaluare. Se ţine cont, pe de altă parte, de riscurile şi de pierderile de competenţa exerciţiului aduse la cunoştinţă după închiderea exerciţiului. • Principiul independenţei exerciţiului: profiturile şi cheltuielile sunt evidenţiate pentru exerciţiul de competenţă. • Principiul evaluării separate: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului sunt evaluate separat, adică nu pe baza evaluării de tip global, exceptând ceea ce este prevăzut la punctul succesiv. • Principiul necompensării: activul şi pasivul din bilanţ şi din afara bilanţului, legate între ele, sunt evaluate în mod coerent, utilizând criterii omogene.

Dobanzi aferente creditelor bancare

Dobanzi de platit : (sume exemplificative)

666 chelt. privind dobanzile = 5186 dobanzi de platit 1000

5186 dobanzi de platit= 5121 banci lei 1000

Dobanzi de incasat: (sume exemplificative)

5187 dobanzi de incasat = 766 venituri din dobanzi 100

5121 banci lei = 5187 dobanzi de incasat 100

Criza

Daca e Criza atunci sa fie...look here

Un banc/zi

George Bush il suna pe Basescu: “My Base uite la noi a avut loc un atentat care a distrus toate fabricile de preservative din SUA. Avem nevoie de ajutorul vostru. Puteti sa ne livrati 1 milion de pezervative?” Base: ”Da, bineninteles!” Bush: ”Dar sa aiba dunga albastra pe ele!” Base: ”Nicio problema!” Bush: ”Si sa fie de 25 de cm!” Base: ”Da … se rezolva!” Base inchide telefonul si ramane pe ganduri …”Ai dreacu’ dom’le americanii astia…. auzi la ei, 25 de cm …” Il suna pe directorul de la fabrica de prezervative si ii explica problema: “Avem nevoie de 1 milion de prezervative pentru fratii nostri americani!” Directorul: ”Considerati comanda ca si livrata!” Base: ”Dar trebuie sa aiba si o dunga albastra pe ele!” Directorul: ”Nicio problema!” Base: ”Si sa fie de 25 de cm!” Directorul: ”Sigur, se rezolva!” Base: ”Si sa scrie pe ele: MADE IN ROMANIA – MEDIUM SIZE!!!”

Ro-In this country nobody ever is to blame !

În tara asta nimeni nu e, niciodata, de vina. Pentru nimic. „Ceilalti” fura, „ceilalti” chiulesc, „ceilalti” iau mita s.a.m.d. Si nimeni, niciodata, nu o sa stie sa-ti lamureasca limpede cine sunt acesti „ceilalti”. Evident, din când în când, acest prea general „ceilalti” capata o forma distincta si atunci toti rasufla usurati ca au pe cine arata cu degetul.

Repartizarea Profitului si a Dividendelor

Se considera societatea OIX S.A. care, in exercitiul financiar 2008 a inregistrat un profit contabil net in suma de 150.000 lei. Din profitul net realizat, la sfarsitul exercitiului financiar a fost repartizata la rezerve legale suma de 7.500 lei (150.000 lei x 5%). Sedinta Adunarii generale a actionarilor din data de 01 aprilie 2009 a avut ca obiectiv principal aprobarea situatiilor financiare aferente exercitiului financiar 2008 si repartizarea profitului net. S-a stabilit ca partea ramasa nerepartizata din profitul aferent anului 2008, in valoare de (150.000-7.500)=142.500 lei, sa fie distribuita sub forma de dividende celor 3 actionari ai societatii, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. Situatia dividendelor distribuite se prezinta astfel: · 35.625 lei (25%) – actionar A (persoana fizica romana); · 64.125 lei (45%) – actionar B (persoana fizica romana); · 42.750 lei (30%) – actionar C (persoana fizica nerezidenta – cetatenie germana). Pentru dividendele distribuite, societatea a constituit si virat catre bugetul de stat, impozit pe dividende in suma de 22.372 lei (5.700 lei + 10.260 lei + 6.412 lei), determinat prin aplicarea urmatoarelor cote de impozitare asupra dividendelor brute: · 16%, in cazul dividendelor distribuite actionarilor, persoane fizice romane, potrivit Codului fiscal (Titlul III „Impozitul pe venit”, Cap. V „Venituri din investitii”, art. 67), veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora; si 15%, in cazul dividendelor distribuite actionarului strain, conform prevederilor Codului fiscal (Titlul V „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”, Cap. 1 „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti”, art. 116 si 118), coroborate cu prevederile Conventiei dintre Romania si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital , semnata la Berlin la 4 iulie 2001 (aprobata prin Legea nr. 29/16 ianuarie 2002), care se aplica incepand cu data de 01 ianuarie 2004 (in baza Ordinului finantelor publice nr. 228/2004). Presupunem ca actionarul strain a prezentat societatii, in momentul platii dividendelor, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta (R.F. Germania). Plata dividendelor s-a efectuat, conform hotararii Adunarii generale a actionarilor, in termen de 3 luni de la data aprobarii situatiilor financiare anuale (data de 01.06.2009), in moneda nationala. Cu toate acestea, viramentele catre actionarul strain la solicitarea acestuia s-au efectuat in contul lui personal, deschis in valuta si mentionat de catre actionarul strain. Operatiunile valutare trebuie efectuate cu respectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei. Obtinerea valutei necesare achitarii dividendelor in valuta catre actionarul strain s-a realizat prin licitatie valutara, banca la care societatea are deschise conturile curente efectuand operatiunea de cumparare de valuta (8.631euro, la cursul valutar de 4.21lei/euro), prin vanzarea sumei de 36.338 lei, care reprezinta valoarea dividendelor datorate actionarului strain dupa retinerea la sursa a impozitului pe dividend. Inregistrari contabile 31.12.2008 Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent, repartizat la rezerve legale, conform legii: 129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” 7.500 lei ATENTIE: Potrivit punctului 222, alin.(4) si (6) (modificat si completat conform pct. 17 si 18 din Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/ 2007) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Inchiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele 2 conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale ! La inceputul anului urmator (aici 2009) se inchide soldul contului de rezultate din anul anterior, astfel: 1.- inchiderea contului pe seama rezultatului reportat 121 „Profit sau pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 142.500 lei 2.- inchiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 7.500 lei Aprobarea situatiilor financiare de catre AGA. Distribuirea dividendelor catre actionari Dupa aprobarea situatiilor financiare se inregistreaza distribuirea rezultatului pe dividende, pentru fiecare actionar in parte. Astfel, contul utilizat pentru evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor este 457 „Dividende de plata” si poate fi dezvoltat in analitice pentru fiecare actionar. 1171 = % 142.500 lei 457/A 35.625 lei 457/B 64.125 lei 457/C 42.750 lei /curs euro 31.12.2008 = 3.84 lei, Dividende in euro= 11.133 euro Evidentierea impozitului pe dividende datorat: Inregistrarea impozitului pe dividende se efectueaza in momentul platii dividendelor, iar plata se face pana la data de 25 a lunii urmatoare platii dividendelor. % = 446 22.372 lei 457/A 5.700 lei 457/B 10.260 lei 457/C 6.412 lei / 1660 euro curs 3.84 lei/euro De plata 11.133 -1660=9473 euro ptr "C" Plata dividendelor (dividende nete = dividende brute – impozit pe dividende) a) dividende cuvenite actionarilor romani: 457/A = 5121 29.925 lei 457/B = 5121 53.865 lei b) dividende cuvenite actionarului strain: 457/C = 5121 36.338 lei /8631 euro la curs plata 01.06.2009 (9473 euro la curs 31.12.2008) Actionarul strain a solicitat ca dividendele sale, cuvenite in lei, sa se converteasca in valuta (euro) si a indicat un cont in euro unde poate fi virata suma. Se observa ca societatea are o datorie in lei fata de actionarul strain, iar conversia sumei in valuta. De fapt nu este o obligatie a societatii, motiv pentru care aceasta operatiune se face la cursul de licitatie al bancii. In cazul de fata, societatea converteste suma de 36.337.50lei la cursul de licitatie al bancii de 4.21 lei/euro, obtinand astfel o suma in valuta de 8.631 euro.Aceasta suma este virata actionarului strain in contul lui personal in valuta.Diferenta de la 9473 euro la 8.631 euro cade in sarcina actionarului strain. In functie de procedura de la fiecare banca, aceasta suma poate fi evidentiata si prin contul de valuta al societatii, daca banca a folosit la licitatia valutara contul respectiv. Trebuie retinut ca transferul dividendului cuvenit in lei actionarului strain nu trebuie,in principiu, sa produca diferente de curs valutar pentru societate,daca sunt produse acestea sunt nedeductibile. Societatea plateste impozitul pe dividende pentru dividendele distribuite celor 3 actionari: 446„Alte impozite, taxe si vars. asimilate” = 5121 „Conturi la banci in lei” 22.372 lei

Rascumpararea actiunilor proprii.

Exemple privind răscumpărarea propriilor acţiuni

I. O întreprindere cumpără 1.200 de titluri din propriile acţiuni, valoarea nominală este de 11 lei, iar preţul de răscumpărare 15 lei. Acţiunile sunt distribuite salariaţilor la un preţ de 13 lei. Se presupune şi varianta în care sunt vândute terţilor la preţul de 16 lei.

1.Se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii: 15x 1.200 = 18.000 lei

1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”=5121 „Conturi la bănci în lei”18.000

2.Se înregistrează distribuirea acţiunilor salariaţilor. 13x1.200 = 15.600; (15-13)x1.200 = 2.400 %=1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 18.000

5121 „Conturi la bănci în lei” 15.600 668 „Alte cheltuieli financiare” 2.400

3.Se înregistrează revinderea propriilor acţiuni terţilor. 16 x 1.200 = 19.200; (16-15)x1.200 = 1.200 5121 „Conturi la bănci în lei”=% 19.200 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”18.000 768 „Alte venituri financiare” 1.200

În acest caz mai pot fi utilizate şi conturile:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, respectiv 7583 „ Venituri privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, pentru evidenţierea diferenţelor nefavorabile şi favorabile.

II. SC „M.CRIS” SA deţine capitaluri proprii nominalizate de 5.000 de acţiuni, având valoarea nominală de 11 lei/acţiune, din care se răscumpără în vederea anulării lor 1.000 de acţiuni în următoarele variante:

a) preţ de răscumpărare 12lei/acţiune;

a) preţ de răscumpărare 10lei/acţiune;

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 12 x 1.000 = 12.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”=5121 „Conturi la bănci în lei”12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile. (12-11) x 1.000 = 1.000 lei % = 1012 „Capital subscris vărsat” 12.000 1068 „Alte rezerve” 11.000 1011 „Capital subscris nevărsat”1.000

1. Se înregistrează anularea propriilor acţiuni. 1011 „Capital subscris nevărsat” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000

b) preţ de răscumpărare 10 lei/acţiune.

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 10 x 1.000 = 10.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile. (11-10) x 1.000 = 1.000 RON 1012 „Capital subscris vărsat”= % 11.000

1011 „Capital subscris nevărsat”10.000 1068 „Alte rezerve”1.000

3. Se înregistrează anularea propriilor acţiuni. 1011 „Capital subscris nevărsat” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 10.000

O altă formă simplificatoare a acestei situaţii este următoarea:

a) preţ de răscumpărare 12lei/acţiune;

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 12 x 1.000 = 12.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile şi anularea acţiunilor proprii. (12-11) x 1.000 = 1.000 lei % = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000

1012 „Capital subscris vărsat”11.000 1068 "Alte rezerve" 1.000

b) preţ de răscumpărare 10 lei/acţiune. 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 10 x 1.000 = 10.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile şi anularea acţiunilor proprii:. (11-10) x 1.000 = 1.000 lei 1012 „Capital subscris vărsat” = % 11.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 10.000 1068 „Alte rezerve” 1.000

Şi în acest caz pentru evidenţierea diferenţei favorabile şi nefavorabile pot fi utilizate conturile 6642 „Pierderi privind investiţiile pe termen scurt cedate” şi 7642 „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”.

De asemenea se mai întâlneşte şi situaţia în care diferenţa favorabilă se trece în creditul contului 1041 „Prime de emisiune”.

Reducerile de Pret

In conformitate cu prevederile legale, reducerile de pret de natura comerciala se inregistreaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:

a) daca in factura initiala sunt evidentiate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul, cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;

b) in situatia in care, ulterior facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel:

- la vanzator, valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu:

% = C411

D7xx

D4427

D411 = % (cu sumele in rosu)

C7xx

C4427

- la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune, sau cheltuielile cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune:

D401 = %

C3xx

C6xx

C4426

% = C401 (cu sumele in rosu)

D3xx,

D6xx

D4426

De asemenea, reducerile de natura financiara se inregistreaza in contabilitate astfel:

- la vanzator, valoarea reducerilor acordate:

% = C411

D667

D4427

- la cumparator, valoarea reducerilor primite:

D401 = %

C767

C4426

Export in comision cu incasare la vedere

Exemplu :-societatea exporta marfuri in comision astfel: a)-valoare la unitatea productoare 9700 $ (24250 lei) b)-cost asigurare 100 $ (val. 250 lei) c)-cost transport extern 200 $ (val. 500 lei) d)-valoare negociata CIF* vanzare marfuri 10000 $ (9700+100+200) (val. 25000 lei) e)-curs vanzare 2.5 lei/$ f)-comisionul societatii pentru acest export este de 10% din valoarea FOB* ((10000-300)*10%=970$) g)-alte cheltuieli auxiliare ale societatii : salarii 200 lei si chelt. postale 100 lei + TVA h)-la incasarea de la clientul extern cursul este de 2.8 lei/$ (val. 28840 lei) i)-la plata furnizorilor (produse , transport, asigurare) cursul este de 2.3 lei/$ *CIF reprezinta pretul la portul de descarcare marfa *FOB reprezinta pretul la portul de incarcare marfa la care se adauga transportul si asigurarea. 1.facturarea marfurilor catre clientul extern (CIF) 4112 clienti externi=401-unitatea producatoare furnizori 24250 (9700*2.5) 4112 clienti externi=401-unitatea asiguratoare furnizori 250 (100*2.5) 4112 clienti externi=401-unitatea transportatoare furnizori 500 (200*2.5) 2.inregistrarea comisionului negociat de 10% 4111-clienti unitatea producatoare=704 venituri din servicii prestate 2425 (970*2.5) 3.retinerea comisionului facuta unitatii producatoare 401-furnizori unitatea producatoare=4111-clenti unitatea producatoare 2425 (970*2.5) 4.incasarea sumelor de la clientul extern, la noul curs de 2.8 lei/$, dif. favorabila 5124 banci devize=4112 clienti externi 21000 5.incasarea sumelor de la clientul extern cu dif. de curs favorabila 5124 banci devize=4112 clienti externi 25000 (10000*2.5) 5124 banci devize=765 venit. din dif. de curs 3000 (28000-25000) 6.se achita valoarea produselor-comisionul negociat catre unitatea producatoare- dif. favorabila 401-furnizori unitatea producatoare=5124 banci devize 20079(8730*2.3) 401-furnizori unitatea producatoare= 765 venit. din dif. de curs 1746 (21825-20079) 7.se achita unitatea asiguratoare-dif. favorabila 401-furnizori unitatea asiguratoare = 5124 banci devize 230 (100*2.3) 401-furnizori unitatea asiguratoare = 765 venit. din dif. de curs 20 (250-230) 8.se achita unitatea transportatoare 401-furnizori unitatea transportatoare = 5124 banci devize 460 (200*2.3) 401-furnizori unitatea transportatoare = 765 venit. din dif. de curs 40 (500-460) 9.alte cheltuieli auxiliare ale societatii 641 chelt. cu salariile personalului= 421 personal-salarii datorate 200 (urmeaza contabilizarea integrala a asigurarilor,fondurilor si contributiilor inclusiv impozitul pe salarii) 626 chelt. postale = 401 furnizori 100 4426 TVA deductibila = 401 furnizori 19

PFA la ONRC

Prin OUG nr.44/2008, întreaga procedură de autorizare a persoanelor fizice a fost atribuită ONRC. Astfel, comercianţii care se vor constitui într-una din formele prevăzute de OUG nr.44/2008 (PFA, Intreprinderi individuale şi Intreprinderi familiale) vor completa la sediile oficiilor teritoriale ale registrului comerţului, formularele special tipizate şi declaraţiile aferente înregistrării activităţii.

Actualizarea obiectului de activitate - CAEN Rev. 2

Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) informeaza comerciantii ca, in sedinta din 25.02.2009, prin H.G. nr. 185/2009, Guvernul Romaniei a prelungit termenul prevazut la art. 8 alin. (2) din H.G. nr.322/2008 privind acordarea de facilitati pentru actualizarea obiectului de activitate potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN Rev. 2 Astfel, obiectul de activitate potrivit CAEN Rev. se poate actualiza gratuit, pana la 01.03.2010. H.G nr. 322/2008 instituie scutirea de taxele prevazute pentru actualizarea obiectului de activitate si emiterea noului certificat de inregistrare, sumele aferente gratuitatilor urmand a fi suportate din bugetul de venituri si cheltuieli al ONRC. Hotararea Guvernului a intrat in aplicare odata cu publicarea in Monitorul Oficial, nr. 123 din 27 februarie 2009, venind in sprijinul mediului de afaceri, asigurand un flux simplificat al documentelor si scurtand timpul de depunere si asteptare la ghiseu. Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului a actualizarii obiectului de activitate sunt urmatoarele: - Cerere de actualizare a obiectului de activitate conform CAEN Rev. 2 (original) ; - Certificatul de inregistrare, in original; - Daca este cazul, imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original) ; - Dovezile privind plata tarifelor legale pentru transmiterea documentelor prin posta (daca se solicita transmiterea documentelor prin posta).

Modele de management

CAPITALISM TRADITIONAL Ai doua vaci. Vinzi una si cumperi un taur. Cireada se inmulteste iar economia prospera. Le vinzi si iesi la pensie cu castigul. COMPANIE AMERICANA Ai doua vaci. Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit pentru patru.Vinzi optiuni la Bursa din NY. Esti surprins cand vaca moare.Onoruri militare.Importi din China 2 vaci...cu un credit subprime. COMPANIE FRANCEZA Ai doua vaci. Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci. Mai arzi 1000 de masini la periferia Parisului asa ca protest pentru drepturile minoritatilor,ca e la moda.Revendici o vaca de la Stat. COMPANIE JAPONEZA Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece ori mai mici decat o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte. Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, si le promovezi la scara globala sub forma de guma de mestecat. COMPANIE GERMANA Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100 de ani, sa manance o data pe luna si sa se mulga singure.Le numesti Obervach BMW. COMPANIE BRITANICA Ai doua vaci. Amandoua sunt declarate nebune. Declari Criza Financiara in US. COMPANIE ITALIANA Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt si nici nu te intereseaza. Pleci in pauza de pranz la Milano. COMPANIE RUSEASCA Ai doua vaci. Le numeri si afli ca ai 5 vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 4,2 de vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 7 vaci. Te opresti din numarat vaci (temporar) si deschizi o alta sticla de vodca. COMPANIE ELVETIANA Ai 5000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine. Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.Cumperi cacao din Bolivia si lapte din Rusia si vopsesti in mov o vaca. COMPANIE INDIANA Ai doua vaci. Te inchini la ele, iti faci freza si te apuci de cantat. COMPANIE CHINEZA Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg. Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si arestezi reporterul care a publicat cifrele.Urmarea:executie publica pe un mare stadion din Pekin. COMPANIE ROMANEASCA Ai 6 vaci, costuri cat de 10 plus unul forfetar la nivelul a 10 vaci, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal(nepoti ,nepoate,cumnati,veri,etc) pentru alte 5,ai 17 controale de la diferite entitati ale statului,amenda ca nu ai casa de marcat,dai faliment(?) si dai vina pe boul de sus.

Decontari-Bon de casa

Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte : Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare. In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat. Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans. In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare. Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare. Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

Cheltuielile si Veniturile

Cheltuielile(in general) sunt diminuari deliberat luate, in trecut sau in prezent, de avantaje economice pentru a se obtine cresteri de vanataje economice in viitor, prin intermediul unui proces economic oarecare care are ca motor munca sau creatia. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului. Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge: - cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor, cheltuielile de personal, etc. - pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul exercitiului. Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului. In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc) Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune. In general fluxurile economice se transforma in fluxuri de trezorerie prin intermediul pietei dominata de cerere si oferta.Fluxurile economice au sens contrar fluxurilor de trezorerie.(+Marfa -Bani-Marfa+Bani)

David Pogue-Simplitatea vinde

Jurnalist al New York Times, David Pogue, vorbeste despre cum tehnologia are o interfata si un design groaznic si ofera cateva solutii de produse care functioneaza. Pentru a amuza publicul, acesta incepe sa cante.

Stocuri

Contabilitatea sintetică a fluxurilor de stocuri se poate organiza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent. Metoda inventarului permanent se utilizează de către unităţile mari şi constă în folosirea conturilor de stocuri (materii prime, materiale consumabile, mărfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmări în permanenţă stocurile scriptice după fiecare operaţie de intrare sau ieşire. Ca atare, contabilitatea sintetică va reflecta: - stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor; - intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor, ce se vor înregistra în debitul conturilor corespunzătoare; - ieşirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieşire a stocurilor care vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri; - în baza elementelor menţionate mai sus se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizată de unităţi patrimoniale mici şi mijlocii şi se caracterizează prin faptul că în contabilitatea sintetică nu se urmăresc stocurile intrate şi ieşite în cursul perioadei de gestiune. Conturile de stocuri se utilizează numai la sfârşitul perioadelor de gestiune, când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de depozitare stabilite prin inventariere, după ce în prealabil aceleaşi conturi de stocuri au fost diminuate cu stocurile intrate. Mişcările de stocuri nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli şi venituri. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurilor procurate din afară faţă de cele provenite din producţie proprie. Pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se procedează astfel: - se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început; - achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli, - la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate ori provenite din perioada precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Ieşirile de stocuri se determină astfel: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final Pentru stocurile provenite din producţie proprie se procedează astfel: - se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; - bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică, ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare; - pe măsura vânzării sau a ieşirii lor se vor înregistra asupra conturilor de venituri, fără să fie necesară destocarea lor; - la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedentă dar nevândute, şi se înregistrează asupra conturilor de variaţia stocurilor. Relaţia matematică de determinare a acestor stocuri este următoarea: Intrări = Stoc iniţial + Vânzări - Stoc final Pentru producţia în curs de execuţie, determinarea se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri în conturile corespunzătoare, dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează. Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionării stocurilor şi al asigurării integrităţii lor. Preţurile utilizate la evaluarea diferitelor categorii de stocuri poartă numele de preţuri de înregistrare. În cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor achiziţionate din afara unităţii, acestea pot fi reflectate în contabilitate la: Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Costul de achiziţie poate fi considerat cost istoric şi poate fi luat în considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare. Potrivit IAS 2 „costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele de transport şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina achiziţie.” Preţul standard este un preţ prestabilit care constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor în preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor din perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare şi presupune evidenţierea distinctă a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. În cazul utilizării preţului standard, se impune actualizarea periodică a acestuia. Diferenţele de preţ pot fi favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv, şi se înscriu în roşu sau nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru. Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: Coeficient de repartizare = Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +Diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul anului / Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard +Valoarea intrată la preţ standard Coeficientul astfel determinat se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite, la preţ standard. Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura acestuia. Preţurile de facturare devin preţuri de înregistrare în contabilitate dacă diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie se evidenţiază distinct. Costul de producţie este valoarea alocată bunurilor obţinute din producţia proprie şi el cuprinde cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte. În afara cheltuielilor care intră în costul de producţie, apar unele cheltuieli care nu sunt incluse în costul de producţie şi care se numesc cheltuieli ale perioadei. Astfel de cheltuieli sunt pierderile de materiale sau manoperă, cheltuieli de administraţie care nu participă la finalizarea bunurilor, cheltuieli de desfacere. Referitor la cheltuielile indirecte de producţie, trebuie reţinute următoarele aspecte prevăzute de IAS 2: - cheltuielile indirecte cuprind regia de producţie, fixă şi variabilă. Regia fixă de producţie include costurile indirecte care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor ş.a. Regia variabilă include costurile indirecte de producţie care variază direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele şi forţa de muncă; - alocarea regiei fixe asupra costului de producţie se face pe baza capacităţii normale de producţie. în cazul unei producţii scăzute sub capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs nu se majorează. Regia nealocată este contabilizată ca o cheltuială a perioadei. în schimb, în cazul unei producţii peste capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuată; - alocarea regiei variabile asupra costului de producţie se face pe baza folosirii reale a capacităţii de producţie. Valoarea de aport este valoarea alocată bunurilor aduse ca aport în natură, fie în cazul constituirii unei societăţi comerciale, fie în cazul fuziunii unor societăţi comerciale, fie în situaţia majorării de capital. Această valoare se determină prin expertize tehnice sau prin evaluare. Valoarea justă este valoarea alocată bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau prin donaţie. Valoare justă sau valoarea de utilitate se poate determina în funcţie de preţul pieţei, starea sau amplasarea bunurilor. „Valoarea realizabilă netă” reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii utilizatorului stocurilor, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare revânzării. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune Evaluarea ieşirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ţinând cont de valoarea de intrare în stoc. Datorită faptului că bunurile stocabile pot fi interschimbabile şi fungibile, în activitatea practică este greu să se identifice în cazul ieşirilor lotul din care se face ieşirea. Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în situaţia utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt: - metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO); Metoda primului intrat, primului ieşit FIFO „First in, first out”, are la bază ideea că primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot. În condiţiile creşterii preţurilor, folosirea metodei are ca efect: - evaluarea ieşirilor la costurile mai scăzute; - evaluarea stocurilor finale la preţurile mai mari; - majorarea profitului din exploatare şi a impozitului aferent. În condiţiile scăderii preţurilor, folosirea metodei are ca efect: - ieşirile sunt evaluate la preţurile mai mari; - stocurile sunt evaluate la preţurile mai mici; - reducerea profitului, a impozitului pe profit şi afectarea nesemnificativă a trezoreriei. Evaluarea ieşirilor în metoda FIFO la cele mai vechi, adică la cele mai mici costuri, conduce la o majorare a rezultatului exerciţiului (profitului) şi a impozitului pe profit. Ca urmare, în perioadele de creştere susţinută a preţurilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibilă a rezultatului exerciţiului (profitului), iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului la momentul când aceste stocuri au intrat în gestiune. In perioadele de descreştere a preţurilor efectele sunt inverse. Metoda ultimul intrat, primul ieşit (LIFO) „Last in, first out.” Presupune că, elementele din stoc se vor contabiliza ca ieşiri din stoc în ordinea celor mai recente intrări. Pe măsură epuizării succesive a fiecărui lot, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul lotului anterior. Evaluarea ieşirilor prin metoda LIFO la cele mai recente, adică la cele mai mari costuri, micşorează rezultatul exerciţiului financiar. Efectele sunt accentuate în perioadele de inflaţie, când metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor, iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune. Utilizarea acestei metode conduce la: - reducerea profitului brut; - scăderea impozitului pe profit şi neafectarea în mod semnificativ a trezoreriei; - descreşterea volumului fizic al activelor la sfârşitul perioadei contabile; - subevaluarea soldurilor la finele perioadei. Evaluarea ieşirilor în metoda LIFO la cele mai recente, adică la cele mai mari costuri, micşorează rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit. Efectele sunt accentuate în perioadele de inflaţie, când metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor, iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune. Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica în activitatea practică în doi versiuni, şi anume: - metoda costului mediu ponderat al ultimei intrări(CMPUI) - metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă (CMPTI). Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă, este aplicabilă în situaţia combinării inventarului permanent cu inventarul intermitent. La inventarierea patrimoniului de la sfârşitul exerciţiului, stocurile evaluează la valoarea actuală sau de utilitate, denumită valoare de inventar. Cu această ocazie se stabilesc diferenţele între scriptic şi faptic care pot fi diferenţe în plus sau în minus. Diferenţele favorabile nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru diferenţele nefavorabile se vor constitui provizioane. Acest mod de înregistrare corespunde principiului prudenţei şi independenţei exerciţiului. La închiderea exerciţiului, stocurile sunt inventariate, iar în condiţiile în valoarea estimată de recuperare, adică preţul la care vor putea fi valorificate este mic decât costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.