Criza

Daca e Criza atunci sa fie...look here

Un banc/zi

George Bush il suna pe Basescu: “My Base uite la noi a avut loc un atentat care a distrus toate fabricile de preservative din SUA. Avem nevoie de ajutorul vostru. Puteti sa ne livrati 1 milion de pezervative?” Base: ”Da, bineninteles!” Bush: ”Dar sa aiba dunga albastra pe ele!” Base: ”Nicio problema!” Bush: ”Si sa fie de 25 de cm!” Base: ”Da … se rezolva!” Base inchide telefonul si ramane pe ganduri …”Ai dreacu’ dom’le americanii astia…. auzi la ei, 25 de cm …” Il suna pe directorul de la fabrica de prezervative si ii explica problema: “Avem nevoie de 1 milion de prezervative pentru fratii nostri americani!” Directorul: ”Considerati comanda ca si livrata!” Base: ”Dar trebuie sa aiba si o dunga albastra pe ele!” Directorul: ”Nicio problema!” Base: ”Si sa fie de 25 de cm!” Directorul: ”Sigur, se rezolva!” Base: ”Si sa scrie pe ele: MADE IN ROMANIA – MEDIUM SIZE!!!”

Ro-In this country nobody ever is to blame !

În tara asta nimeni nu e, niciodata, de vina. Pentru nimic. „Ceilalti” fura, „ceilalti” chiulesc, „ceilalti” iau mita s.a.m.d. Si nimeni, niciodata, nu o sa stie sa-ti lamureasca limpede cine sunt acesti „ceilalti”. Evident, din când în când, acest prea general „ceilalti” capata o forma distincta si atunci toti rasufla usurati ca au pe cine arata cu degetul.

Repartizarea Profitului si a Dividendelor

Se considera societatea OIX S.A. care, in exercitiul financiar 2008 a inregistrat un profit contabil net in suma de 150.000 lei. Din profitul net realizat, la sfarsitul exercitiului financiar a fost repartizata la rezerve legale suma de 7.500 lei (150.000 lei x 5%). Sedinta Adunarii generale a actionarilor din data de 01 aprilie 2009 a avut ca obiectiv principal aprobarea situatiilor financiare aferente exercitiului financiar 2008 si repartizarea profitului net. S-a stabilit ca partea ramasa nerepartizata din profitul aferent anului 2008, in valoare de (150.000-7.500)=142.500 lei, sa fie distribuita sub forma de dividende celor 3 actionari ai societatii, proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. Situatia dividendelor distribuite se prezinta astfel: · 35.625 lei (25%) – actionar A (persoana fizica romana); · 64.125 lei (45%) – actionar B (persoana fizica romana); · 42.750 lei (30%) – actionar C (persoana fizica nerezidenta – cetatenie germana). Pentru dividendele distribuite, societatea a constituit si virat catre bugetul de stat, impozit pe dividende in suma de 22.372 lei (5.700 lei + 10.260 lei + 6.412 lei), determinat prin aplicarea urmatoarelor cote de impozitare asupra dividendelor brute: · 16%, in cazul dividendelor distribuite actionarilor, persoane fizice romane, potrivit Codului fiscal (Titlul III „Impozitul pe venit”, Cap. V „Venituri din investitii”, art. 67), veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora; si 15%, in cazul dividendelor distribuite actionarului strain, conform prevederilor Codului fiscal (Titlul V „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”, Cap. 1 „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti”, art. 116 si 118), coroborate cu prevederile Conventiei dintre Romania si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital , semnata la Berlin la 4 iulie 2001 (aprobata prin Legea nr. 29/16 ianuarie 2002), care se aplica incepand cu data de 01 ianuarie 2004 (in baza Ordinului finantelor publice nr. 228/2004). Presupunem ca actionarul strain a prezentat societatii, in momentul platii dividendelor, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta (R.F. Germania). Plata dividendelor s-a efectuat, conform hotararii Adunarii generale a actionarilor, in termen de 3 luni de la data aprobarii situatiilor financiare anuale (data de 01.06.2009), in moneda nationala. Cu toate acestea, viramentele catre actionarul strain la solicitarea acestuia s-au efectuat in contul lui personal, deschis in valuta si mentionat de catre actionarul strain. Operatiunile valutare trebuie efectuate cu respectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei. Obtinerea valutei necesare achitarii dividendelor in valuta catre actionarul strain s-a realizat prin licitatie valutara, banca la care societatea are deschise conturile curente efectuand operatiunea de cumparare de valuta (8.631euro, la cursul valutar de 4.21lei/euro), prin vanzarea sumei de 36.338 lei, care reprezinta valoarea dividendelor datorate actionarului strain dupa retinerea la sursa a impozitului pe dividend. Inregistrari contabile 31.12.2008 Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent, repartizat la rezerve legale, conform legii: 129 „Repartizarea profitului” = 1061 „Rezerve legale” 7.500 lei ATENTIE: Potrivit punctului 222, alin.(4) si (6) (modificat si completat conform pct. 17 si 18 din Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/ 2007) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale. Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii. Inchiderea conturilor 121 si 129 se efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele 2 conturi apar cu soldurile corespunzatoare in bilantul intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale ! La inceputul anului urmator (aici 2009) se inchide soldul contului de rezultate din anul anterior, astfel: 1.- inchiderea contului pe seama rezultatului reportat 121 „Profit sau pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 142.500 lei 2.- inchiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 7.500 lei Aprobarea situatiilor financiare de catre AGA. Distribuirea dividendelor catre actionari Dupa aprobarea situatiilor financiare se inregistreaza distribuirea rezultatului pe dividende, pentru fiecare actionar in parte. Astfel, contul utilizat pentru evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor este 457 „Dividende de plata” si poate fi dezvoltat in analitice pentru fiecare actionar. 1171 = % 142.500 lei 457/A 35.625 lei 457/B 64.125 lei 457/C 42.750 lei /curs euro 31.12.2008 = 3.84 lei, Dividende in euro= 11.133 euro Evidentierea impozitului pe dividende datorat: Inregistrarea impozitului pe dividende se efectueaza in momentul platii dividendelor, iar plata se face pana la data de 25 a lunii urmatoare platii dividendelor. % = 446 22.372 lei 457/A 5.700 lei 457/B 10.260 lei 457/C 6.412 lei / 1660 euro curs 3.84 lei/euro De plata 11.133 -1660=9473 euro ptr "C" Plata dividendelor (dividende nete = dividende brute – impozit pe dividende) a) dividende cuvenite actionarilor romani: 457/A = 5121 29.925 lei 457/B = 5121 53.865 lei b) dividende cuvenite actionarului strain: 457/C = 5121 36.338 lei /8631 euro la curs plata 01.06.2009 (9473 euro la curs 31.12.2008) Actionarul strain a solicitat ca dividendele sale, cuvenite in lei, sa se converteasca in valuta (euro) si a indicat un cont in euro unde poate fi virata suma. Se observa ca societatea are o datorie in lei fata de actionarul strain, iar conversia sumei in valuta. De fapt nu este o obligatie a societatii, motiv pentru care aceasta operatiune se face la cursul de licitatie al bancii. In cazul de fata, societatea converteste suma de 36.337.50lei la cursul de licitatie al bancii de 4.21 lei/euro, obtinand astfel o suma in valuta de 8.631 euro.Aceasta suma este virata actionarului strain in contul lui personal in valuta.Diferenta de la 9473 euro la 8.631 euro cade in sarcina actionarului strain. In functie de procedura de la fiecare banca, aceasta suma poate fi evidentiata si prin contul de valuta al societatii, daca banca a folosit la licitatia valutara contul respectiv. Trebuie retinut ca transferul dividendului cuvenit in lei actionarului strain nu trebuie,in principiu, sa produca diferente de curs valutar pentru societate,daca sunt produse acestea sunt nedeductibile. Societatea plateste impozitul pe dividende pentru dividendele distribuite celor 3 actionari: 446„Alte impozite, taxe si vars. asimilate” = 5121 „Conturi la banci in lei” 22.372 lei

Rascumpararea actiunilor proprii.

Exemple privind răscumpărarea propriilor acţiuni

I. O întreprindere cumpără 1.200 de titluri din propriile acţiuni, valoarea nominală este de 11 lei, iar preţul de răscumpărare 15 lei. Acţiunile sunt distribuite salariaţilor la un preţ de 13 lei. Se presupune şi varianta în care sunt vândute terţilor la preţul de 16 lei.

1.Se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii: 15x 1.200 = 18.000 lei

1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”=5121 „Conturi la bănci în lei”18.000

2.Se înregistrează distribuirea acţiunilor salariaţilor. 13x1.200 = 15.600; (15-13)x1.200 = 2.400 %=1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 18.000

5121 „Conturi la bănci în lei” 15.600 668 „Alte cheltuieli financiare” 2.400

3.Se înregistrează revinderea propriilor acţiuni terţilor. 16 x 1.200 = 19.200; (16-15)x1.200 = 1.200 5121 „Conturi la bănci în lei”=% 19.200 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”18.000 768 „Alte venituri financiare” 1.200

În acest caz mai pot fi utilizate şi conturile:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, respectiv 7583 „ Venituri privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, pentru evidenţierea diferenţelor nefavorabile şi favorabile.

II. SC „M.CRIS” SA deţine capitaluri proprii nominalizate de 5.000 de acţiuni, având valoarea nominală de 11 lei/acţiune, din care se răscumpără în vederea anulării lor 1.000 de acţiuni în următoarele variante:

a) preţ de răscumpărare 12lei/acţiune;

a) preţ de răscumpărare 10lei/acţiune;

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 12 x 1.000 = 12.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”=5121 „Conturi la bănci în lei”12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile. (12-11) x 1.000 = 1.000 lei % = 1012 „Capital subscris vărsat” 12.000 1068 „Alte rezerve” 11.000 1011 „Capital subscris nevărsat”1.000

1. Se înregistrează anularea propriilor acţiuni. 1011 „Capital subscris nevărsat” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000

b) preţ de răscumpărare 10 lei/acţiune.

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 10 x 1.000 = 10.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile. (11-10) x 1.000 = 1.000 RON 1012 „Capital subscris vărsat”= % 11.000

1011 „Capital subscris nevărsat”10.000 1068 „Alte rezerve”1.000

3. Se înregistrează anularea propriilor acţiuni. 1011 „Capital subscris nevărsat” = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 10.000

O altă formă simplificatoare a acestei situaţii este următoarea:

a) preţ de răscumpărare 12lei/acţiune;

1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 12 x 1.000 = 12.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”= 5121 „Conturi la bănci în lei” 12.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei nefavorabile şi anularea acţiunilor proprii. (12-11) x 1.000 = 1.000 lei % = 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 12.000

1012 „Capital subscris vărsat”11.000 1068 "Alte rezerve" 1.000

b) preţ de răscumpărare 10 lei/acţiune. 1. Se înregistrează răscumpărarea propriilor acţiuni 10 x 1.000 = 10.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000

2. Se înregistrează reducerea capitalului respectiv evidenţierea diferenţei favorabile şi anularea acţiunilor proprii:. (11-10) x 1.000 = 1.000 lei 1012 „Capital subscris vărsat” = % 11.000 1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt” 10.000 1068 „Alte rezerve” 1.000

Şi în acest caz pentru evidenţierea diferenţei favorabile şi nefavorabile pot fi utilizate conturile 6642 „Pierderi privind investiţiile pe termen scurt cedate” şi 7642 „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”.

De asemenea se mai întâlneşte şi situaţia în care diferenţa favorabilă se trece în creditul contului 1041 „Prime de emisiune”.

Reducerile de Pret

In conformitate cu prevederile legale, reducerile de pret de natura comerciala se inregistreaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:

a) daca in factura initiala sunt evidentiate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul, cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;

b) in situatia in care, ulterior facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel:

- la vanzator, valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu:

% = C411

D7xx

D4427

D411 = % (cu sumele in rosu)

C7xx

C4427

- la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune, sau cheltuielile cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune:

D401 = %

C3xx

C6xx

C4426

% = C401 (cu sumele in rosu)

D3xx,

D6xx

D4426

De asemenea, reducerile de natura financiara se inregistreaza in contabilitate astfel:

- la vanzator, valoarea reducerilor acordate:

% = C411

D667

D4427

- la cumparator, valoarea reducerilor primite:

D401 = %

C767

C4426

Export in comision cu incasare la vedere

Exemplu :-societatea exporta marfuri in comision astfel: a)-valoare la unitatea productoare 9700 $ (24250 lei) b)-cost asigurare 100 $ (val. 250 lei) c)-cost transport extern 200 $ (val. 500 lei) d)-valoare negociata CIF* vanzare marfuri 10000 $ (9700+100+200) (val. 25000 lei) e)-curs vanzare 2.5 lei/$ f)-comisionul societatii pentru acest export este de 10% din valoarea FOB* ((10000-300)*10%=970$) g)-alte cheltuieli auxiliare ale societatii : salarii 200 lei si chelt. postale 100 lei + TVA h)-la incasarea de la clientul extern cursul este de 2.8 lei/$ (val. 28840 lei) i)-la plata furnizorilor (produse , transport, asigurare) cursul este de 2.3 lei/$ *CIF reprezinta pretul la portul de descarcare marfa *FOB reprezinta pretul la portul de incarcare marfa la care se adauga transportul si asigurarea. 1.facturarea marfurilor catre clientul extern (CIF) 4112 clienti externi=401-unitatea producatoare furnizori 24250 (9700*2.5) 4112 clienti externi=401-unitatea asiguratoare furnizori 250 (100*2.5) 4112 clienti externi=401-unitatea transportatoare furnizori 500 (200*2.5) 2.inregistrarea comisionului negociat de 10% 4111-clienti unitatea producatoare=704 venituri din servicii prestate 2425 (970*2.5) 3.retinerea comisionului facuta unitatii producatoare 401-furnizori unitatea producatoare=4111-clenti unitatea producatoare 2425 (970*2.5) 4.incasarea sumelor de la clientul extern, la noul curs de 2.8 lei/$, dif. favorabila 5124 banci devize=4112 clienti externi 21000 5.incasarea sumelor de la clientul extern cu dif. de curs favorabila 5124 banci devize=4112 clienti externi 25000 (10000*2.5) 5124 banci devize=765 venit. din dif. de curs 3000 (28000-25000) 6.se achita valoarea produselor-comisionul negociat catre unitatea producatoare- dif. favorabila 401-furnizori unitatea producatoare=5124 banci devize 20079(8730*2.3) 401-furnizori unitatea producatoare= 765 venit. din dif. de curs 1746 (21825-20079) 7.se achita unitatea asiguratoare-dif. favorabila 401-furnizori unitatea asiguratoare = 5124 banci devize 230 (100*2.3) 401-furnizori unitatea asiguratoare = 765 venit. din dif. de curs 20 (250-230) 8.se achita unitatea transportatoare 401-furnizori unitatea transportatoare = 5124 banci devize 460 (200*2.3) 401-furnizori unitatea transportatoare = 765 venit. din dif. de curs 40 (500-460) 9.alte cheltuieli auxiliare ale societatii 641 chelt. cu salariile personalului= 421 personal-salarii datorate 200 (urmeaza contabilizarea integrala a asigurarilor,fondurilor si contributiilor inclusiv impozitul pe salarii) 626 chelt. postale = 401 furnizori 100 4426 TVA deductibila = 401 furnizori 19

PFA la ONRC

Prin OUG nr.44/2008, întreaga procedură de autorizare a persoanelor fizice a fost atribuită ONRC. Astfel, comercianţii care se vor constitui într-una din formele prevăzute de OUG nr.44/2008 (PFA, Intreprinderi individuale şi Intreprinderi familiale) vor completa la sediile oficiilor teritoriale ale registrului comerţului, formularele special tipizate şi declaraţiile aferente înregistrării activităţii.

Actualizarea obiectului de activitate - CAEN Rev. 2

Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) informeaza comerciantii ca, in sedinta din 25.02.2009, prin H.G. nr. 185/2009, Guvernul Romaniei a prelungit termenul prevazut la art. 8 alin. (2) din H.G. nr.322/2008 privind acordarea de facilitati pentru actualizarea obiectului de activitate potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN Rev. 2 Astfel, obiectul de activitate potrivit CAEN Rev. se poate actualiza gratuit, pana la 01.03.2010. H.G nr. 322/2008 instituie scutirea de taxele prevazute pentru actualizarea obiectului de activitate si emiterea noului certificat de inregistrare, sumele aferente gratuitatilor urmand a fi suportate din bugetul de venituri si cheltuieli al ONRC. Hotararea Guvernului a intrat in aplicare odata cu publicarea in Monitorul Oficial, nr. 123 din 27 februarie 2009, venind in sprijinul mediului de afaceri, asigurand un flux simplificat al documentelor si scurtand timpul de depunere si asteptare la ghiseu. Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului a actualizarii obiectului de activitate sunt urmatoarele: - Cerere de actualizare a obiectului de activitate conform CAEN Rev. 2 (original) ; - Certificatul de inregistrare, in original; - Daca este cazul, imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original) ; - Dovezile privind plata tarifelor legale pentru transmiterea documentelor prin posta (daca se solicita transmiterea documentelor prin posta).

Modele de management

CAPITALISM TRADITIONAL Ai doua vaci. Vinzi una si cumperi un taur. Cireada se inmulteste iar economia prospera. Le vinzi si iesi la pensie cu castigul. COMPANIE AMERICANA Ai doua vaci. Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit pentru patru.Vinzi optiuni la Bursa din NY. Esti surprins cand vaca moare.Onoruri militare.Importi din China 2 vaci...cu un credit subprime. COMPANIE FRANCEZA Ai doua vaci. Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci. Mai arzi 1000 de masini la periferia Parisului asa ca protest pentru drepturile minoritatilor,ca e la moda.Revendici o vaca de la Stat. COMPANIE JAPONEZA Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece ori mai mici decat o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte. Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, si le promovezi la scara globala sub forma de guma de mestecat. COMPANIE GERMANA Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100 de ani, sa manance o data pe luna si sa se mulga singure.Le numesti Obervach BMW. COMPANIE BRITANICA Ai doua vaci. Amandoua sunt declarate nebune. Declari Criza Financiara in US. COMPANIE ITALIANA Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt si nici nu te intereseaza. Pleci in pauza de pranz la Milano. COMPANIE RUSEASCA Ai doua vaci. Le numeri si afli ca ai 5 vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 4,2 de vaci. Le numeri din nou si afli ca ai 7 vaci. Te opresti din numarat vaci (temporar) si deschizi o alta sticla de vodca. COMPANIE ELVETIANA Ai 5000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine. Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.Cumperi cacao din Bolivia si lapte din Rusia si vopsesti in mov o vaca. COMPANIE INDIANA Ai doua vaci. Te inchini la ele, iti faci freza si te apuci de cantat. COMPANIE CHINEZA Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg. Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si arestezi reporterul care a publicat cifrele.Urmarea:executie publica pe un mare stadion din Pekin. COMPANIE ROMANEASCA Ai 6 vaci, costuri cat de 10 plus unul forfetar la nivelul a 10 vaci, mulgi doar 3, alergi bezmetic printre ele, mai aduci personal(nepoti ,nepoate,cumnati,veri,etc) pentru alte 5,ai 17 controale de la diferite entitati ale statului,amenda ca nu ai casa de marcat,dai faliment(?) si dai vina pe boul de sus.

Decontari-Bon de casa

Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte : Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare. In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat. Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans. In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare. Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare. Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

Cheltuielile si Veniturile

Cheltuielile(in general) sunt diminuari deliberat luate, in trecut sau in prezent, de avantaje economice pentru a se obtine cresteri de vanataje economice in viitor, prin intermediul unui proces economic oarecare care are ca motor munca sau creatia. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului. Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge: - cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor, cheltuielile de personal, etc. - pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul exercitiului. Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului. In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc) Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune. In general fluxurile economice se transforma in fluxuri de trezorerie prin intermediul pietei dominata de cerere si oferta.Fluxurile economice au sens contrar fluxurilor de trezorerie.(+Marfa -Bani-Marfa+Bani)

David Pogue-Simplitatea vinde

Jurnalist al New York Times, David Pogue, vorbeste despre cum tehnologia are o interfata si un design groaznic si ofera cateva solutii de produse care functioneaza. Pentru a amuza publicul, acesta incepe sa cante.

Stocuri

Contabilitatea sintetică a fluxurilor de stocuri se poate organiza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent. Metoda inventarului permanent se utilizează de către unităţile mari şi constă în folosirea conturilor de stocuri (materii prime, materiale consumabile, mărfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmări în permanenţă stocurile scriptice după fiecare operaţie de intrare sau ieşire. Ca atare, contabilitatea sintetică va reflecta: - stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor; - intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor, ce se vor înregistra în debitul conturilor corespunzătoare; - ieşirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieşire a stocurilor care vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri; - în baza elementelor menţionate mai sus se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizată de unităţi patrimoniale mici şi mijlocii şi se caracterizează prin faptul că în contabilitatea sintetică nu se urmăresc stocurile intrate şi ieşite în cursul perioadei de gestiune. Conturile de stocuri se utilizează numai la sfârşitul perioadelor de gestiune, când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de depozitare stabilite prin inventariere, după ce în prealabil aceleaşi conturi de stocuri au fost diminuate cu stocurile intrate. Mişcările de stocuri nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli şi venituri. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurilor procurate din afară faţă de cele provenite din producţie proprie. Pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se procedează astfel: - se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început; - achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli, - la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate ori provenite din perioada precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Ieşirile de stocuri se determină astfel: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final Pentru stocurile provenite din producţie proprie se procedează astfel: - se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; - bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică, ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare; - pe măsura vânzării sau a ieşirii lor se vor înregistra asupra conturilor de venituri, fără să fie necesară destocarea lor; - la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedentă dar nevândute, şi se înregistrează asupra conturilor de variaţia stocurilor. Relaţia matematică de determinare a acestor stocuri este următoarea: Intrări = Stoc iniţial + Vânzări - Stoc final Pentru producţia în curs de execuţie, determinarea se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri în conturile corespunzătoare, dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează. Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionării stocurilor şi al asigurării integrităţii lor. Preţurile utilizate la evaluarea diferitelor categorii de stocuri poartă numele de preţuri de înregistrare. În cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor achiziţionate din afara unităţii, acestea pot fi reflectate în contabilitate la: Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Costul de achiziţie poate fi considerat cost istoric şi poate fi luat în considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare. Potrivit IAS 2 „costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele de transport şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina achiziţie.” Preţul standard este un preţ prestabilit care constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor în preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor din perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare şi presupune evidenţierea distinctă a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. În cazul utilizării preţului standard, se impune actualizarea periodică a acestuia. Diferenţele de preţ pot fi favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv, şi se înscriu în roşu sau nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru. Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: Coeficient de repartizare = Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +Diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul anului / Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard +Valoarea intrată la preţ standard Coeficientul astfel determinat se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite, la preţ standard. Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura acestuia. Preţurile de facturare devin preţuri de înregistrare în contabilitate dacă diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie se evidenţiază distinct. Costul de producţie este valoarea alocată bunurilor obţinute din producţia proprie şi el cuprinde cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte. În afara cheltuielilor care intră în costul de producţie, apar unele cheltuieli care nu sunt incluse în costul de producţie şi care se numesc cheltuieli ale perioadei. Astfel de cheltuieli sunt pierderile de materiale sau manoperă, cheltuieli de administraţie care nu participă la finalizarea bunurilor, cheltuieli de desfacere. Referitor la cheltuielile indirecte de producţie, trebuie reţinute următoarele aspecte prevăzute de IAS 2: - cheltuielile indirecte cuprind regia de producţie, fixă şi variabilă. Regia fixă de producţie include costurile indirecte care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor ş.a. Regia variabilă include costurile indirecte de producţie care variază direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele şi forţa de muncă; - alocarea regiei fixe asupra costului de producţie se face pe baza capacităţii normale de producţie. în cazul unei producţii scăzute sub capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs nu se majorează. Regia nealocată este contabilizată ca o cheltuială a perioadei. în schimb, în cazul unei producţii peste capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuată; - alocarea regiei variabile asupra costului de producţie se face pe baza folosirii reale a capacităţii de producţie. Valoarea de aport este valoarea alocată bunurilor aduse ca aport în natură, fie în cazul constituirii unei societăţi comerciale, fie în cazul fuziunii unor societăţi comerciale, fie în situaţia majorării de capital. Această valoare se determină prin expertize tehnice sau prin evaluare. Valoarea justă este valoarea alocată bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau prin donaţie. Valoare justă sau valoarea de utilitate se poate determina în funcţie de preţul pieţei, starea sau amplasarea bunurilor. „Valoarea realizabilă netă” reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii utilizatorului stocurilor, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare revânzării. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune Evaluarea ieşirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ţinând cont de valoarea de intrare în stoc. Datorită faptului că bunurile stocabile pot fi interschimbabile şi fungibile, în activitatea practică este greu să se identifice în cazul ieşirilor lotul din care se face ieşirea. Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în situaţia utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt: - metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO); Metoda primului intrat, primului ieşit FIFO „First in, first out”, are la bază ideea că primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot. În condiţiile creşterii preţurilor, folosirea metodei are ca efect: - evaluarea ieşirilor la costurile mai scăzute; - evaluarea stocurilor finale la preţurile mai mari; - majorarea profitului din exploatare şi a impozitului aferent. În condiţiile scăderii preţurilor, folosirea metodei are ca efect: - ieşirile sunt evaluate la preţurile mai mari; - stocurile sunt evaluate la preţurile mai mici; - reducerea profitului, a impozitului pe profit şi afectarea nesemnificativă a trezoreriei. Evaluarea ieşirilor în metoda FIFO la cele mai vechi, adică la cele mai mici costuri, conduce la o majorare a rezultatului exerciţiului (profitului) şi a impozitului pe profit. Ca urmare, în perioadele de creştere susţinută a preţurilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibilă a rezultatului exerciţiului (profitului), iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului la momentul când aceste stocuri au intrat în gestiune. In perioadele de descreştere a preţurilor efectele sunt inverse. Metoda ultimul intrat, primul ieşit (LIFO) „Last in, first out.” Presupune că, elementele din stoc se vor contabiliza ca ieşiri din stoc în ordinea celor mai recente intrări. Pe măsură epuizării succesive a fiecărui lot, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul lotului anterior. Evaluarea ieşirilor prin metoda LIFO la cele mai recente, adică la cele mai mari costuri, micşorează rezultatul exerciţiului financiar. Efectele sunt accentuate în perioadele de inflaţie, când metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor, iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune. Utilizarea acestei metode conduce la: - reducerea profitului brut; - scăderea impozitului pe profit şi neafectarea în mod semnificativ a trezoreriei; - descreşterea volumului fizic al activelor la sfârşitul perioadei contabile; - subevaluarea soldurilor la finele perioadei. Evaluarea ieşirilor în metoda LIFO la cele mai recente, adică la cele mai mari costuri, micşorează rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit. Efectele sunt accentuate în perioadele de inflaţie, când metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor, iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune. Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica în activitatea practică în doi versiuni, şi anume: - metoda costului mediu ponderat al ultimei intrări(CMPUI) - metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă (CMPTI). Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă, este aplicabilă în situaţia combinării inventarului permanent cu inventarul intermitent. La inventarierea patrimoniului de la sfârşitul exerciţiului, stocurile evaluează la valoarea actuală sau de utilitate, denumită valoare de inventar. Cu această ocazie se stabilesc diferenţele între scriptic şi faptic care pot fi diferenţe în plus sau în minus. Diferenţele favorabile nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru diferenţele nefavorabile se vor constitui provizioane. Acest mod de înregistrare corespunde principiului prudenţei şi independenţei exerciţiului. La închiderea exerciţiului, stocurile sunt inventariate, iar în condiţiile în valoarea estimată de recuperare, adică preţul la care vor putea fi valorificate este mic decât costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Operatiuni cu Clientii(Customer Operations)

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. (Account 411 "Clients" keep settlements with internal and external customers for products, semi, materials etc. goods sold, work performed and services provided on the basis of invoices. It is an asset. Is debited with the price of sale of goods and services and value added tax related. Shall be credited with amounts received from customers. Debtor account balance is and represents amounts due from customers.) Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708

Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare(The settlement costs of delegation and deployment)

Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare in alta localitate decat cea in care isi are sediul firmei dvs., se efectueaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006, publicata in M.Of. nr. 1046 din 29 decembrie 2006. (Settlement costs and deployment of delegation to another location than where the company your will be done in accordance with H.G. no. 1860 of 21 December 2006, published in M.Of. no. 1046 of 29 December 2006.) Conditii: 1.Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare. 2.In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat. 3.De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat nu este nelimitat: acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, dar fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice. Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente numai daca indeplineste conditiile impuse prin articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ. pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului. - pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.

Seth Godin, marketing guru

Intr-o lume cu mult prea multe optiuni, si prea putin timp, alegerea de bun simt e sa ignori tot ce e banal. Seth Godin, marketing guru, ne explica de ce, atunci cand e vorba de castigarea atentiei, idei care la prima vedere par proaste sau bizare au mai mult succes decat cele plictisitoare.

Decontari intre unitate si subunitati

Exemple de operatiuni intre unitate si subunitati : I.Materiale livrate subunitatilor a)in evidenta unitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 302materiale consumabile b)in evidenta subunitatii 302materiale consumabile = 481decontari intre unitate si subunitati II.sume virate subunitatilor a)in evidenta unitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 5121banci lei b)in evidenta subunitatii 5121banci lei = 481decontari intre unitate si subunitati III.returnarea materialelor de catre subunitati a)in evidenta unitatii 302materiale consumabile = 481decontari intre unitate si subunitati b)in evidenta subunitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 302materiale consumabile IV.sume primite de la subunitati a)in evidenta unitatii 5121banci lei = 481decontari intre unitate si subunitati b)in evidenta subunitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 5121banci lei

Vanzarea-Cumpararea unui imobil (Selling and buying a building)

For sale or purchase of property accounting records are shown below. Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1 partile contractului; 2 descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata înrate; 3 valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4 valoarea dobânzilor; 5 perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale. Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans”

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii în acţiuni Creşterea capitalului prin transformarea unor datorii în aporturi de capital poate avea loc atât în cazul unor societăţi comerciale cu o situaţie economico-financiară bună, cât şi în cazul celor cu o situaţie precară, cu probleme de trezorerie şi care nu îşi pot rambursa datoriile, creditorii devenind astfel de acţionari. În activitatea practică pot exista unele situaţii când datoriile au fost contractate în această perspectivă de conversie. În literatura contabilă de specialitate, aceste cazuri sunt prezente sub denumirea de conversie de creanţe, pentru SC debitoare realizându-se conversia unor datorii în capital propriu. Cele mai des întâlnite cazuri de conversie a datoriilor în capital sunt cele care privesc împrumuturile pe bază de obligaţiuni, dividendele de plată, alte împrumuturi, datorii către salariaţi din salarii şi premii. Băncile comerciale, în baza unor convenţii încheiate, pot accepta conversia drepturilor de creanţă deţinute (credite)asupra unor societăţi aflate sub supraveghere economico-financiară, în aporturi de capital. În cazul împrumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligaţiuni convertibile, se poate prevede încă de la lansarea acestora posibilitatea preschimbării obligaţiunilor în acţiuni propriii, la o anumită dată, într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii bine determinate. Conversia va atrage reducerea datoriei şi creşterea capitalului social. Exemple a) Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori Societatea comercială „B” emite 2.000 de noi acţiuni, valoarea nominală 1,2 lei, valoarea de emisie 1,4 lei, acţiuni care se subscriu de către furnizorul B în compensaţie cu dreptul său de creanţă asupra societăţii A. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni + prima de emisiune (1,4 – 1,2) x 2.000 = 400 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 2.800 1011 „Capitalul subscris nevărsat 2.400 1041 „Prime de emisiune”400 2. Se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizor prin compensaţie cu acţiunile subscrise. 401 „Furnizori” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”2.800 3. Se înregistrează regularizarea capitalului 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”2.400 b) Creşterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung O societate datorează unei bănci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, în valoare de 600 lei şi dobânzile aferente de 100 lei. Banca acceptă conversia creanţelor în aporturi de capital, în baza convenţiei încheiate între părţi. Se emit 1000 de acţiuni noi la o valoare de emisie de 0,7 lei, valoarea nominală fiind de 0,6 lei/bucată. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 600 1041 „Prime de emisiune”100 (0,7 – 0,6) x 1000 = 100 2. Se înregistrează conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital de subscris 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenţă”600 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”100 3. Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat”=1012 „Capital subscris vărsat” 600 c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor emise în acţiuni O SC la o a treia scadenţă anuală decide conversia a 1000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1lei contra a 4.000 de acţiuni noi, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni cu o valoare nominală de 0,2 lei. Reducerea împrumutului: 1.000 obligaţiuni x 1 lei/buc = 1.000 lei Creşterea capitalului cu 4 x 1.000 = 4.000 acţiuni noi Valoarea nominală a acţiunilor = 4.000 buc. x 0,2 lei = 800 lei Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 200 lei (1.000 - 800) 1. Se înregistrează reducerea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni şi creşterea capitalului, evidenţiindu-se şi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”= % 1000 1012 „Capital subscris vărsat”800 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”200 d) Creşterea capitalului social prin conversia dividendelor în acţiuni: Totalul dividendelor datorate acţionarilor pe baza bilanţului contabil aprobat de AGA este de 6.000 lei, impozit 10% = 60 lei, reprezentând o sumă disponibilă de 5.400 lei. Capitalul este divizat în 10.000 titluri, valoarea nominală 1,6 lei, valoarea de emisie 2 lei/bucată, acţionarii convenind plata dividendului în acţiuni. Nr. de acţiuni emise = = 2.700acţiuni Capitalul social = 2.700 x 1,6 = 4.320lei Prima de emisiune = 5.400 – 4.320 = 1.080lei 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor noi emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” =% 5.400 1012 „Capitalul subscris vărsat”4.320 1041 „Prime de emisiune”1.080 2. Se înregistrează eliberarea acţiunilor în schimbul dividendelor datorate: 457 „Dividende de plată”= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”5.400

Armonizarea contabila pe plan mondial.

Pe plan mondial în materie de armonizare contabilă, sunt deosebit de active următoarele organizaţii profesionale internaţionale şi anume: 1. Comitetul pentru Standarde Intenţionale de Contabilitate (International Accounting Standards Committee – IASC) (care devine în urma unei reforme organizatorice şi de strategie contabilă, Consiliul IASB) creat în anul 1973, care regrupează în total 143 de organizaţii profesionale contabile din 104 de ţări având ca obiectiv elaborarea şi publicarea standardelor contabile internaţionale cu privire la prezentarea situaţiilor financiare anuale, precum şi asigurarea acceptării şi aplicării lor la scară mondială. Deşi aceste standarde nu au caracter obligatoriu, ele exercită o puternică influenţă asupra practicilor şi reglementărilor contabile naţionale. Standardele elaborate de IASB poartă numele de „standarde internaţionale de raportare financiară” (International Financial Reporting Standards - IFRS), elaborând până în 2005, cinci IFRS. 2. Federaţia Internaţională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) creată în 1977, care au preocupări în special legate de standardele internaţionale de audit, etică profesională şi formarea profesiei contabile. 3. Organismul american de normalizare contabilă FASB (Financial Accounting Standards Board)(Consiliul de Standarde ale Contabilităţii financiare), organism care a influenţat puternic cele 2 organizaţii profesionale, IASC şi IFAC. Referenţialul american, este cunoscut în mod obişnuit sub sintagma „Principiile contabile general acceptate americane “ (United States Generally Accepted Accounting Principles – US - GAAP). FASB este primul organism normalizator care a elaborat, în mod explicit, un cadru conceptual contabil, acest cadru fiind structurat, astăzi în 7 enunţuri (Statements of Financial Accounting Concept - SFAC) al căror obiectiv este de a defini fundamentele care au stat şi vor sta la baza standardelor contabile ( Feleagă, N., Malciu, L., - Provocările contabilităţii internaţionale la cumpăna dintre milenii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 15.)

Armonizarea contabilă pe plan regional

Armonizarea contabilă exprimă procesul de corelare si standardizare a componentelor cadrului conceptual al contabilităţii. Normalizarea reprezintă procesul de aplicare deliberată a normelor de contabilitate pentru soluţionarea corectă a problemelor privind producţia şi utilizarea informaţiei contabile. Norma contabilă este o regulă precisă de evaluare, înregistrare, clasificare şi prezentare a informaţiei contabile, elaborată în vederea rezolvării unei probleme repetitive, rezultată dintr-o alegere raţională, colectivă, în cadrul unui organism de reglementare contabilă profesional şi/sau public. Pe plan regional şi chiar mondial coexistă mai multe culturi contabile, două dintre ele fiind deosebit de marcante şi influente şi anume: 1. cultura contabilă şi sistemul de contabilitate vest-european, denumit şi continental, promovată de Franţa şi Germania; 2.cultura contabilă şi sistemul contabil anglo-saxon, dezvoltată de Anglia şi SUA Pe plan regional s-a constituit mai multe organisme internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale al căror scop este contribuţia activă la armonizarea contabilităţii. Aceste organisme sunt: 1. Grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate (dezvoltate) (OCDE – Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică) care a publicat în 1976 un document cu „principiile directoare adecvate întreprinderilor multinaţionale cu titlul de recomandări care vizează în special o mai bună informare a publicului asupra structurii activităţilor şi politicilor acestor întreprinderi”; 2. Grupul interguvernamental de experţi ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) constituit în 1982, al cărui obiectiv principal este vegherea asupra intereselor ţărilor în curs de dezvoltare, membre ONU; 3. Grupul ţărilor Pieţei Comune a Comunităţii Economice Europene (CEE) care a elaborat şi difuzat ţărilor membre încă din 1968 un Cadru Contabil general şi a adoptat mai multe directive importante, cum ar fi: - Directiva a IV-a care vizează structura, conţinutul şi prezentarea situaţiilor financiare anuale (bilanţ, contul de profit şi pierdere, notele explicative); - Directiva a VII-a cu privire la elaborarea, publicarea şi controlul conturilor consolidate; - Directiva a VIII-a care se referă la drepturile şi obligaţiile persoanelor însărcinate cu controlul şi certificarea documentelor contabile.

Informatia contabila

Informatia contabila pentru a fi de folos utilizatorilor,(investitori prezenţi şi potenţiali, bancheri, angajaţi, furnizorii şi aţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile sale, statul, Publicul, managerul sau administratorul de întreprindere) trebuie cu necesitate sa detina: 1. Inteligibilitate – vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori; 2. Relevanţa – informaţiile au calitatea de relevanţă dacă îi ajută pe utilizatori în luarea deciziilor atunci când este fără erori; 3. Credibilitate – informaţia este de încredere atunci când este fără erori, nedeformată şi nepărtinitoare iar utilizatorii au încrederea că aceasta reprezintă corect şi rezonabil, realitatea din întreprindere. 4. comparabilitate – informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie comparabile în timp şi spaţiu.

Patrimoniul

Patrimoniul, ca structură economică şi juridică de apreciere şi gestiune a valorilor materiale şi băneşti, reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor unei persoane fizice sau juridice, precum şi bunurile la care acestea se referă. Juridic, ecuaţia de echilibru a patrimoniului are forma de mai jos: Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii - bunuri economice reprezentând substanţa materială a patrimoniului. - drepturi şi obligaţii cu valoare economică, exprimând raporturile de proprietate în cadrul cărora se procură şi gestionează bunurile. Din ecuaţia de echilibru a patrimoniului se poate stabili drepturile (D) sau patrimoniul net (Pn). Bunuri (B) = Drepturi (D) + Obligaţii (O) B = D + O => D = B – O Sau Pn = B – O

Exemple de contabilizare imobilizari

1.Exemplu: Pentru realizarea unui nou procedeu de turnare, într-o unitate industrială se fac cheltuieli atât în regie proprie cât şi prin cooperare cu o unitate de cercetare, cunoscându-se următoarele date: consumul de materii prime, conform bonurilor consum 24.000 lei, consum de materiale auxiliare, conform documentelor justificative 12.000 lei; salariile personalului care a lucrat la noul proces de turnare 36.000 lei. În luna următoare se primeşte factura de la unitatea de cercetare care cuprinde valoarea lucrărilor facturate 48.000 lei, TVA 19%, după care se recepţionează, aplicându-se în unitate. Procedeul de turnare este prevăzut a se utiliza pe o perioadă de 5 ani, însă după trei ani este scos din folosinţă, generând următoarele înregistrări contabile. • Se înregistrează consumul de materii prime, în sumă de 24.000 lei, conform documentelor justificative, pentru realizarea unui nou procedeu de turnare,: 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 24.000 • Se înregistrează consumul de materii auxiliare, în sumă de 12.000, pentru procedeul de turnare, conform documentelor justificative: 6021 „Cheltuieli cu materiile auxiliare” = 3021 „Materiale auxiliare” 12.000 • Se înregistrează cheltuielile cu drepturile salariale, în suma de 36.000 RON, aferente personalului ce a lucrat la realizarea procedeului de turnare: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate” 36.000 • Se înregistrează recepţia parţială a procesului de turnare, pentru cheltuielile efectuate în regie proprie: 233 „Imobilizări necorporale în curs” = 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 72.000 • Se înregistrează primirea facturii fiscale în luna următoare, de la o unitate de cercetare, pentru prestaţiile efectuate pentru definitivarea noului procedeu de turnare de 48.000 lei şi TVA 19 %: % 233 „Imobilizări necorporale în curs” 4426 „TVA deductibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări” 57.120 48.000 9.120 •Se înregistrează recepţia definitivă a procesului de turnare, ca şi imobilizare necorporală, la valoarea de 120.000 lei: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 233 „Imobilizări necorporale în curs” 120.000 • Se înregistrează calculul şi înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare, pentru un an calendaristic, conform duratei de utilizare de 5 ani, în sumă de 24.000 lei (120.000 lei: 5 ani = 24.000lei anual): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 24.000 • Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare parţial amortizate, după trei ani de utilizare, se contabilizează: (24.000 lei X 3 ani = 72.000 lei): % 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 120.000 72.000 48.000 Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi ale altor drepturi şi valori similare se conduce cu ajutorul contului 205, care are aceeaşi denumire. În practică este posibil diverse tratamente contabile al valorilor contabilizate în contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”, şi anume: A. în contabilitatea concendentului: • contabilizarea redevenţei cuvenite în baza contractului de concesionare: 461 „Debitori diverşi” = 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” • încasarea prin bancă a redevenţei, conform Contractului de concesionare şi a Extrasului de cont, se reflectă, prin formula contabilă: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” B. în contabilitatea concesionarului: • preluarea concesiunii, conform contractului de concesionare, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” • redevenţa datorată conform Contractului de concesionare se înregistrează formula contabilă: 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 462 „Creditori diverşi” • achitarea chiriei, conform Extrasului de cont, pentru imobilizarea concesionată, se contabilizează: 462 „Creditori diverşi” = 5121 „Conturi la bănci în lei” • restituirea bunului luat în concesiune, la expirarea termenului prevăzut în contract se reflectă prin înregistrarea: 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 2.Exemplu: În legătură cu un brevet realizat în regie, pe parcursul a două perioade de gestiune, care se amortizează integral, scoţându-se din evidenţă, se cunosc următoarele date: - consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet 20.000 lei, după prima perioadă de gestiune recepţionându-se parţial. în a doua perioadă de gestiune se finalizează brevetul, consumându-se: materiale auxiliare 6.000 lei, după care se recepţionează şi amortizează liniar pe parcursul a 5 ani. În contabilitate, în legătură cu acest brevet se fac următoarele înregistrări: • colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, în prima lună: 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 40.000 • colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal - salarii datorate” 20.000 • înregistrarea la sfârşitul primei luni a valorii brevetului în curs de realizare: 233 „Imobilizări necorporale în curs” = 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 60.000 • contabilizarea consumul de materiale auxiliare în luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru finalizarea brevetului: 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 „Materiale auxiliare” 6.000 • recepţia finală a brevetului, în perioada a doua de gestiune, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = % 203 „Imobilizări necorporale în curs” 721 „Venituri din producţie de imobilizări necorporale” 66.000 60.000 6.000 • amortizarea anuală a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-ar înregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” 13.200 • închiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru întreaga perioadă de 5 ani, se înregistrează (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei): 121 „Profit şi pierdere” = 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 66.000 • scoaterea din evidenţă a brevetului complet amortizat, după perioada de 5 ani, se contabilizează: 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” = 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 66.000

Contabilitatea imobilizărilor-Noţiuni generale

Patrimonial, imobilizările sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate să deservească o perioadă îndelungată activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţie publică, fiind caracterizate prin: a) durata de utilizare este mai mare de un an; b) nu se consumă şi nu se înlocuiesc la prima utilizare; c) nu îşi schimbă forma pe parcursul utilizării; d) nu sunt de obicei destinate vânzării. Definitie: Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. Pentru a fi recunoscute în situaţiile financiare, ca un activ, o imobilizare trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii. 1. posibilitatea de a contribui la beneficiile viitoare sub forma fluxurilor de numerar sau echivalente de numerar, şi 2. să aibă determinat un cost credibil. O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi c) preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. Ca urmare a faptului că imobilizările se folosesc de o manieră durabilă în activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţii publice ele se depreciază, îşi pierd din valoare, iar pentru menţinerea parametrilor tehnico-economici ale acestora şi a preciziei în lucru impun efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii. Având în vedere diversitatea activelor imobilizate, regimul de exploatare a acestora, precum şi necesităţile de organizare şi conducere a evidenţei acestora se impune o structurare a lor. Aceasta se poate face după mai multe criterii, şi anume: 1. După natura economico-financiară a activelor imobilizate putem deosebim: a) imobilizări necorporale; b) imobilizări corporale; c) imobilizări în curs (necorporale şi corporale); d) imobilizări financiare. 2. După conţinutul acestora, distingem: a) imobilizări de natură financiară, cum ar fi: investiţiile financiare; b) imobilizări nefinanciare, cum ar fi: imobilizările necorporale, cele corporale sau cele în curs, necorporale şi corporale. 3. După destinaţia imobilizărilor, deosebim: a) imobilizări profesionale, cum sunt imobilizările care participă la realizarea obiectivelor de bază ale activităţii unei întreprinderi; b) imobilizări neprofesionale care participă la îndeplinirea altor funcţii ale unei întreprinderi sau regii autonome. 4. După modul cum sunt prezentate imobilizările în situaţiile financiare, deosebim: a) în bilanţ, imobilizările sunt prezentate la valori substractive, deci după scăderea amortizărilor cumulate şi a oricărei deprecieri din valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora; b) în notele explicative la situaţiile financiare, activele imobilizate (Nota 1) sunt prezentate în valori brute, cu indicarea modificărilor acestora în cursul perioadei de gestiune, precum şi cu prezentarea ajustărilor care privesc exerciţiile anterioare.

Evaluarea imobilizărilor

Inventar la sfarsitul exercitiului financiar. Evaluarea imobilizărilor(inclusiv financiare) se face la următoarele valori: 1. Valoarea de intrare sau contabilă, care se diferenţiază în funcţie de modalitatea de procurare a acestora, şi anume: • cele achiziţionate cu titlu oneros, la cost de achiziţie; fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. • cele obţinute din producţie proprie, la cost de producţie; • cele utilizate de o întreprindere ca urmare a operaţiunii de leasing operaţional, şi reţinute după expirarea contractului se evaluează la valoarea reziduală plus taxele vamale, dacă locatorul este nerezident, sau numai la valoarea reziduală, dacă locatorul este rezident; • cele aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport, stabilită, de obicei, de evaluatori autorizaţi; • cele primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de utilitate, care este dată de preţul pieţei, de utilitatea imobilizării, de starea şi locul unde se află imobilizarea respectivă; • cele intrate prin leasing financiar se evaluează la minimul dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţi lor minime de leasing; Definitie: Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat în mod obiectiv; iar plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat să le efectueze, excluzând chiria contigentă, costurile serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va plăti şi care se vor rambursa acestuia. • cele intrate prin subvenţii guvernamentale se evaluează la valoarea subvenţiei, iar în cazul în care subvenţia este reprezentată de transferul unui activ nemonetar, evaluarea se face la valoarea dată de valoarea justă sau de piaţă a imobilizării; • pentru cele intrate ca urmare a unui schimb de imobilizări, evaluarea are loc la valoarea justă a imobilizării intrate egală cu valoarea justă a imobilizării cedate, situaţie care nu este promovată, în prezent, în ţara noastră. Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică. În înţelesul prezentelor reglementări,prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau b) numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului. Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. Astfel, aceste ajustări de valoare trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. Evaluarea acestora la valorile minime, nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate. 2. Valoarea de inventar, determinată cu ocazia inventarierii imobilizărilor, şi când evaluarea se poate tace la: • valoarea actuală sau valoarea de utilitate, şi • valoarea contabilă netă pentru imobilizările amortizabile pentru care s-a calculat amortizare şi s-au constituit provizioane. Valoarea contabilă netă se calculează scăzându-se din valoarea contabilă mărimea amortizării înregistrate şi a provizioanelor constituite pentru fiecare imobilizare amortizabilă. Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile şi constă în alocarea sistematică a valorii amortizabile, iar provizioanele constau în echivalentul valoric al deprecierii reversibile a imobilizărilor amortizabile sau neamortizabile. 3. Valoarea bilanţieră, reprezintă valoarea cu care imobilizările se recunosc în situaţiile financiare. Fiind o valoare de închidere a exerciţiului financiar, se compară valoarea contabilă sau contabilă netă cu valoarea actuală stabilită cu ocazia inventarierii, fiind posibile următoarele două situaţii: 1. valoarea actuală de inventar să fie mai mare decât valoarea contabilă netă, rezultând un plus de valoare, care, conform cerinţelor principiului prudenţei, nu se contabilizează; 2. valoarea actualizată de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă. 4. Valoarea reziduală, care ar fi reprezentată de valoarea netă ce se estimează că se va obţine prin cedarea unui activ la expirarea duratei sale de utilizare, după ce s-ar deduce cheltuielile ocazionate de cedare. Dacă imobilizarea s-ar scoate din gestiune ca urmare a casării, valoarea reziduală s-ar calcula ca diferenţă între valoarea recuperărilor şi cheltuielile ocazionate de operaţiunile de casare. 5. Valoarea reevaluată. Reevaluarea imobilizărilor constituie operaţiunea economică în urma căreia valoarea de intrare sau contabilă a unei imobilizări este înlocuită cu valoarea reevaluată sau valoarea actuală a acesteia.

Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor

• Pentru imobilizările necorporale sau corporale scoase din gestiune, ca urmare a casării lor, se întocmeşte „Procesul verbal de scoatere din funcţiune / de declasare a unor bunuri materiale”. • Scoaterea din gestiune a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a vânzării generează întocmirea documentelor: Factură fiscală; Proces-verbal de vânzare-cumpărare. • Ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a restituirii lor către asociaţi, dacă aceasta s-a prevăzut prin actul constitutiv, impune întocmirea documentelor: „Cerere de retragere”; „Proces-verbal de predare-primire”. • Dacă ieşirea din gestiunea unei întreprinderi a imobilizărilor necorporale sau corporale se face în urma unei donaţii, se întocmeşte documentul „Proces-verbal predare-primire”, în baza hotărârii Consiliului de administraţie sau a Adunării Generale a Asociaţilor sau Acţionarilor. • Ieşirea din gestiunea unei întreprinderi a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a concesionării, locaţiei de gestiune sau închirierii lor, priveşte o scoatere temporară din evidenţă, întocmindu-se cu această ocazie documentele: „Contract de concesionare”; „Contract de locaţie de gestiune”; „Contract de închiriere”. • în cazuri extraordinare, de natura calamităţilor naturale, exproprierilor, furturilor şi a altor situaţii de această natură se întocmesc „Procesele verbale de constatare”, valorificându-se şi clauzele „Contractelor de asigurare”. • Pentru imobilizările necorporale şi corporale în curs, pot apare cazuri de scoatere din gestiunea întreprinderii fie ca urmare a transferării lor la imobilizări necorporale sau corporale, când se întocmeşte „Procesul verbal de recepţie”, ori a cesionării acestora când se întocmeşte „Factura fiscală” sau a constatării lipsei acestora, ocazie cu care se întocmeşte „Procesul verbal de inventariere”. • Ieşirea din gestiune a imobilizărilor financiare ca urmare a vânzării lor impune întocmirea documentelor: „Ordin de vânzare a titlurilor”; „Ordin de plată”; „Cec”; „Chitanţă”; „Bilet la ordin”. Alături de documentele de evidenţă privind imobilizările unei întreprinderi prezintă importanţă, pentru asigurarea integrităţii acestora organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a acestora. Aceasta se conduce pe locuri de folosinţă, respectiv pe: secţii, ateliere, laboratoare, servicii, birouri, compartimente etc; avându-se în vedere categoriile de imobilizări, iar în cadrul acestora, evidenţa se organizează pe obiecte de evidenţă. Astfel, instrumentele de lucru utilizate pentru organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a imobilizărilor sunt: „Registrul numerelor de inventar”, completat de către compartimentul financiar-contabil, servind pentru identificarea pe teren a fiecărei imobilizări de natura mijloacelor fixe. în acest sens se atribuie fiecărui mijloc fix ce constituie obiect de evidenţă un număr de inventar în ordinea succesivă a numerelor, pentru fiecare grupă de mijloace fixe; „Fişa mijlocului fix”, care se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix, sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare care în cazul unităţilor economice au aceleaşi cote de amortizare, cu condiţia să fie puse în funcţiune în aceeaşi lună. Mişcarea internă a imobilizărilor de natura mijloacelor fixe, de la un loc de folosinţă la altul, se realizează cu ajutorul documentului „Bon de mişcare a mijloacelor fixe”, care este utilizat şi ca document justificativ pe timpul transportului.

Diferente de curs la produse finite

La sfarsitul exercitiului financiar se "ajusteaza" valoarea stocurilor de produse finite la cursul BNR stabilit de M.Finante la 31.12.n-1. -Pentru diferente favorabile: 348 = 711 sau in "rosu" 711 = 348 (-) -pentru diferente nefavorabile: 711 = 348 sau in "rosu" 348 = 711 (-)

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;