Operatiuni cu Clientii(Customer Operations)

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. (Account 411 "Clients" keep settlements with internal and external customers for products, semi, materials etc. goods sold, work performed and services provided on the basis of invoices. It is an asset. Is debited with the price of sale of goods and services and value added tax related. Shall be credited with amounts received from customers. Debtor account balance is and represents amounts due from customers.) Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708

Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare(The settlement costs of delegation and deployment)

Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare in alta localitate decat cea in care isi are sediul firmei dvs., se efectueaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006, publicata in M.Of. nr. 1046 din 29 decembrie 2006. (Settlement costs and deployment of delegation to another location than where the company your will be done in accordance with H.G. no. 1860 of 21 December 2006, published in M.Of. no. 1046 of 29 December 2006.) Conditii: 1.Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare. 2.In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat. 3.De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat nu este nelimitat: acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, dar fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice. Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente numai daca indeplineste conditiile impuse prin articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ. pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului. - pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.

Seth Godin, marketing guru

Intr-o lume cu mult prea multe optiuni, si prea putin timp, alegerea de bun simt e sa ignori tot ce e banal. Seth Godin, marketing guru, ne explica de ce, atunci cand e vorba de castigarea atentiei, idei care la prima vedere par proaste sau bizare au mai mult succes decat cele plictisitoare.

Decontari intre unitate si subunitati

Exemple de operatiuni intre unitate si subunitati : I.Materiale livrate subunitatilor a)in evidenta unitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 302materiale consumabile b)in evidenta subunitatii 302materiale consumabile = 481decontari intre unitate si subunitati II.sume virate subunitatilor a)in evidenta unitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 5121banci lei b)in evidenta subunitatii 5121banci lei = 481decontari intre unitate si subunitati III.returnarea materialelor de catre subunitati a)in evidenta unitatii 302materiale consumabile = 481decontari intre unitate si subunitati b)in evidenta subunitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 302materiale consumabile IV.sume primite de la subunitati a)in evidenta unitatii 5121banci lei = 481decontari intre unitate si subunitati b)in evidenta subunitatii 481decontari intre unitate si subunitati = 5121banci lei

Vanzarea-Cumpararea unui imobil (Selling and buying a building)

For sale or purchase of property accounting records are shown below. Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare. Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: 1 partile contractului; 2 descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata înrate; 3 valoarea ratelor si termenele de plata a acestora; 4 valoarea dobânzilor; 5 perioada contractului de vânzare. De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze contractuale. Înregistrari contabile efectuate de vanzator: D461 „Debitori diversi” = % - valoarea totala a facturii C7583 „Venituri din vânzarea, activelor si alte operatii de capital” mai putin TVA si dobânda de încasat - valoarea mijlocului fix vândut C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta mijlocului fix C472 „Venituri înregistrate - dobânda de încasat aferenta ratelor în avans” C4427 „TVA colectata” - taxa colectata aferenta dobânzii b) înregistrarea avansului încasat: D5121 „Conturi la banci = C461 „Debitori diversi” - valoarea avansului, inclusiv taxa în lei” colectata c) înregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe vândute cu plata în rate: D% = C212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D2812 „Amortizari constructiilor” - amortizarea cumulata D6583 „Cheltuieli privind - valoarea neamortizata activele cedate si alte operatii de capital” d) înregistrarea încasarii ratei si a dobânzii: D5121 „Conturi la banci în lei” = C461 „Debitori diversi” - valoarea ratei si a dobânzii e) includerea în venituri a dobânzii încasate: D472 „Venituri înregistrate =C766 „Venituri din dobânzi” - valoarea dobânzii în avans” Înregistrari contabile efectuate de cumparator: a) înregistrarea facturii furnizorului: D%, = C404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii D212 „Constructii” - valoarea mijlocului fix D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului fix D471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor D4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii b) înregistrarea achitarii avansului: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit, în lei” inclusiv taxa deductibila c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente: D404 „Furnizori de imobilizari” = C5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei” d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite: D666 „Cheltuieli privind = C471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii dobânzile” în avans”

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii în acţiuni Creşterea capitalului prin transformarea unor datorii în aporturi de capital poate avea loc atât în cazul unor societăţi comerciale cu o situaţie economico-financiară bună, cât şi în cazul celor cu o situaţie precară, cu probleme de trezorerie şi care nu îşi pot rambursa datoriile, creditorii devenind astfel de acţionari. În activitatea practică pot exista unele situaţii când datoriile au fost contractate în această perspectivă de conversie. În literatura contabilă de specialitate, aceste cazuri sunt prezente sub denumirea de conversie de creanţe, pentru SC debitoare realizându-se conversia unor datorii în capital propriu. Cele mai des întâlnite cazuri de conversie a datoriilor în capital sunt cele care privesc împrumuturile pe bază de obligaţiuni, dividendele de plată, alte împrumuturi, datorii către salariaţi din salarii şi premii. Băncile comerciale, în baza unor convenţii încheiate, pot accepta conversia drepturilor de creanţă deţinute (credite)asupra unor societăţi aflate sub supraveghere economico-financiară, în aporturi de capital. În cazul împrumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligaţiuni convertibile, se poate prevede încă de la lansarea acestora posibilitatea preschimbării obligaţiunilor în acţiuni propriii, la o anumită dată, într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii bine determinate. Conversia va atrage reducerea datoriei şi creşterea capitalului social. Exemple a) Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori Societatea comercială „B” emite 2.000 de noi acţiuni, valoarea nominală 1,2 lei, valoarea de emisie 1,4 lei, acţiuni care se subscriu de către furnizorul B în compensaţie cu dreptul său de creanţă asupra societăţii A. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni + prima de emisiune (1,4 – 1,2) x 2.000 = 400 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 2.800 1011 „Capitalul subscris nevărsat 2.400 1041 „Prime de emisiune”400 2. Se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizor prin compensaţie cu acţiunile subscrise. 401 „Furnizori” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”2.800 3. Se înregistrează regularizarea capitalului 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”2.400 b) Creşterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung O societate datorează unei bănci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, în valoare de 600 lei şi dobânzile aferente de 100 lei. Banca acceptă conversia creanţelor în aporturi de capital, în baza convenţiei încheiate între părţi. Se emit 1000 de acţiuni noi la o valoare de emisie de 0,7 lei, valoarea nominală fiind de 0,6 lei/bucată. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 600 1041 „Prime de emisiune”100 (0,7 – 0,6) x 1000 = 100 2. Se înregistrează conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital de subscris 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenţă”600 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”100 3. Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat”=1012 „Capital subscris vărsat” 600 c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor emise în acţiuni O SC la o a treia scadenţă anuală decide conversia a 1000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1lei contra a 4.000 de acţiuni noi, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni cu o valoare nominală de 0,2 lei. Reducerea împrumutului: 1.000 obligaţiuni x 1 lei/buc = 1.000 lei Creşterea capitalului cu 4 x 1.000 = 4.000 acţiuni noi Valoarea nominală a acţiunilor = 4.000 buc. x 0,2 lei = 800 lei Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 200 lei (1.000 - 800) 1. Se înregistrează reducerea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni şi creşterea capitalului, evidenţiindu-se şi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”= % 1000 1012 „Capital subscris vărsat”800 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”200 d) Creşterea capitalului social prin conversia dividendelor în acţiuni: Totalul dividendelor datorate acţionarilor pe baza bilanţului contabil aprobat de AGA este de 6.000 lei, impozit 10% = 60 lei, reprezentând o sumă disponibilă de 5.400 lei. Capitalul este divizat în 10.000 titluri, valoarea nominală 1,6 lei, valoarea de emisie 2 lei/bucată, acţionarii convenind plata dividendului în acţiuni. Nr. de acţiuni emise = = 2.700acţiuni Capitalul social = 2.700 x 1,6 = 4.320lei Prima de emisiune = 5.400 – 4.320 = 1.080lei 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor noi emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” =% 5.400 1012 „Capitalul subscris vărsat”4.320 1041 „Prime de emisiune”1.080 2. Se înregistrează eliberarea acţiunilor în schimbul dividendelor datorate: 457 „Dividende de plată”= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”5.400

Armonizarea contabila pe plan mondial.

Pe plan mondial în materie de armonizare contabilă, sunt deosebit de active următoarele organizaţii profesionale internaţionale şi anume: 1. Comitetul pentru Standarde Intenţionale de Contabilitate (International Accounting Standards Committee – IASC) (care devine în urma unei reforme organizatorice şi de strategie contabilă, Consiliul IASB) creat în anul 1973, care regrupează în total 143 de organizaţii profesionale contabile din 104 de ţări având ca obiectiv elaborarea şi publicarea standardelor contabile internaţionale cu privire la prezentarea situaţiilor financiare anuale, precum şi asigurarea acceptării şi aplicării lor la scară mondială. Deşi aceste standarde nu au caracter obligatoriu, ele exercită o puternică influenţă asupra practicilor şi reglementărilor contabile naţionale. Standardele elaborate de IASB poartă numele de „standarde internaţionale de raportare financiară” (International Financial Reporting Standards - IFRS), elaborând până în 2005, cinci IFRS. 2. Federaţia Internaţională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) creată în 1977, care au preocupări în special legate de standardele internaţionale de audit, etică profesională şi formarea profesiei contabile. 3. Organismul american de normalizare contabilă FASB (Financial Accounting Standards Board)(Consiliul de Standarde ale Contabilităţii financiare), organism care a influenţat puternic cele 2 organizaţii profesionale, IASC şi IFAC. Referenţialul american, este cunoscut în mod obişnuit sub sintagma „Principiile contabile general acceptate americane “ (United States Generally Accepted Accounting Principles – US - GAAP). FASB este primul organism normalizator care a elaborat, în mod explicit, un cadru conceptual contabil, acest cadru fiind structurat, astăzi în 7 enunţuri (Statements of Financial Accounting Concept - SFAC) al căror obiectiv este de a defini fundamentele care au stat şi vor sta la baza standardelor contabile ( Feleagă, N., Malciu, L., - Provocările contabilităţii internaţionale la cumpăna dintre milenii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 15.)

Armonizarea contabilă pe plan regional

Armonizarea contabilă exprimă procesul de corelare si standardizare a componentelor cadrului conceptual al contabilităţii. Normalizarea reprezintă procesul de aplicare deliberată a normelor de contabilitate pentru soluţionarea corectă a problemelor privind producţia şi utilizarea informaţiei contabile. Norma contabilă este o regulă precisă de evaluare, înregistrare, clasificare şi prezentare a informaţiei contabile, elaborată în vederea rezolvării unei probleme repetitive, rezultată dintr-o alegere raţională, colectivă, în cadrul unui organism de reglementare contabilă profesional şi/sau public. Pe plan regional şi chiar mondial coexistă mai multe culturi contabile, două dintre ele fiind deosebit de marcante şi influente şi anume: 1. cultura contabilă şi sistemul de contabilitate vest-european, denumit şi continental, promovată de Franţa şi Germania; 2.cultura contabilă şi sistemul contabil anglo-saxon, dezvoltată de Anglia şi SUA Pe plan regional s-a constituit mai multe organisme internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale al căror scop este contribuţia activă la armonizarea contabilităţii. Aceste organisme sunt: 1. Grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate (dezvoltate) (OCDE – Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică) care a publicat în 1976 un document cu „principiile directoare adecvate întreprinderilor multinaţionale cu titlul de recomandări care vizează în special o mai bună informare a publicului asupra structurii activităţilor şi politicilor acestor întreprinderi”; 2. Grupul interguvernamental de experţi ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) constituit în 1982, al cărui obiectiv principal este vegherea asupra intereselor ţărilor în curs de dezvoltare, membre ONU; 3. Grupul ţărilor Pieţei Comune a Comunităţii Economice Europene (CEE) care a elaborat şi difuzat ţărilor membre încă din 1968 un Cadru Contabil general şi a adoptat mai multe directive importante, cum ar fi: - Directiva a IV-a care vizează structura, conţinutul şi prezentarea situaţiilor financiare anuale (bilanţ, contul de profit şi pierdere, notele explicative); - Directiva a VII-a cu privire la elaborarea, publicarea şi controlul conturilor consolidate; - Directiva a VIII-a care se referă la drepturile şi obligaţiile persoanelor însărcinate cu controlul şi certificarea documentelor contabile.

Informatia contabila

Informatia contabila pentru a fi de folos utilizatorilor,(investitori prezenţi şi potenţiali, bancheri, angajaţi, furnizorii şi aţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile sale, statul, Publicul, managerul sau administratorul de întreprindere) trebuie cu necesitate sa detina: 1. Inteligibilitate – vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori; 2. Relevanţa – informaţiile au calitatea de relevanţă dacă îi ajută pe utilizatori în luarea deciziilor atunci când este fără erori; 3. Credibilitate – informaţia este de încredere atunci când este fără erori, nedeformată şi nepărtinitoare iar utilizatorii au încrederea că aceasta reprezintă corect şi rezonabil, realitatea din întreprindere. 4. comparabilitate – informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie comparabile în timp şi spaţiu.

Patrimoniul

Patrimoniul, ca structură economică şi juridică de apreciere şi gestiune a valorilor materiale şi băneşti, reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor unei persoane fizice sau juridice, precum şi bunurile la care acestea se referă. Juridic, ecuaţia de echilibru a patrimoniului are forma de mai jos: Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii - bunuri economice reprezentând substanţa materială a patrimoniului. - drepturi şi obligaţii cu valoare economică, exprimând raporturile de proprietate în cadrul cărora se procură şi gestionează bunurile. Din ecuaţia de echilibru a patrimoniului se poate stabili drepturile (D) sau patrimoniul net (Pn). Bunuri (B) = Drepturi (D) + Obligaţii (O) B = D + O => D = B – O Sau Pn = B – O

Exemple de contabilizare imobilizari

1.Exemplu: Pentru realizarea unui nou procedeu de turnare, într-o unitate industrială se fac cheltuieli atât în regie proprie cât şi prin cooperare cu o unitate de cercetare, cunoscându-se următoarele date: consumul de materii prime, conform bonurilor consum 24.000 lei, consum de materiale auxiliare, conform documentelor justificative 12.000 lei; salariile personalului care a lucrat la noul proces de turnare 36.000 lei. În luna următoare se primeşte factura de la unitatea de cercetare care cuprinde valoarea lucrărilor facturate 48.000 lei, TVA 19%, după care se recepţionează, aplicându-se în unitate. Procedeul de turnare este prevăzut a se utiliza pe o perioadă de 5 ani, însă după trei ani este scos din folosinţă, generând următoarele înregistrări contabile. • Se înregistrează consumul de materii prime, în sumă de 24.000 lei, conform documentelor justificative, pentru realizarea unui nou procedeu de turnare,: 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 24.000 • Se înregistrează consumul de materii auxiliare, în sumă de 12.000, pentru procedeul de turnare, conform documentelor justificative: 6021 „Cheltuieli cu materiile auxiliare” = 3021 „Materiale auxiliare” 12.000 • Se înregistrează cheltuielile cu drepturile salariale, în suma de 36.000 RON, aferente personalului ce a lucrat la realizarea procedeului de turnare: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate” 36.000 • Se înregistrează recepţia parţială a procesului de turnare, pentru cheltuielile efectuate în regie proprie: 233 „Imobilizări necorporale în curs” = 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 72.000 • Se înregistrează primirea facturii fiscale în luna următoare, de la o unitate de cercetare, pentru prestaţiile efectuate pentru definitivarea noului procedeu de turnare de 48.000 lei şi TVA 19 %: % 233 „Imobilizări necorporale în curs” 4426 „TVA deductibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări” 57.120 48.000 9.120 •Se înregistrează recepţia definitivă a procesului de turnare, ca şi imobilizare necorporală, la valoarea de 120.000 lei: 203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 233 „Imobilizări necorporale în curs” 120.000 • Se înregistrează calculul şi înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare, pentru un an calendaristic, conform duratei de utilizare de 5 ani, în sumă de 24.000 lei (120.000 lei: 5 ani = 24.000lei anual): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 24.000 • Se înregistrează scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de dezvoltare parţial amortizate, după trei ani de utilizare, se contabilizează: (24.000 lei X 3 ani = 72.000 lei): % 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 120.000 72.000 48.000 Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi ale altor drepturi şi valori similare se conduce cu ajutorul contului 205, care are aceeaşi denumire. În practică este posibil diverse tratamente contabile al valorilor contabilizate în contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”, şi anume: A. în contabilitatea concendentului: • contabilizarea redevenţei cuvenite în baza contractului de concesionare: 461 „Debitori diverşi” = 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” • încasarea prin bancă a redevenţei, conform Contractului de concesionare şi a Extrasului de cont, se reflectă, prin formula contabilă: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” B. în contabilitatea concesionarului: • preluarea concesiunii, conform contractului de concesionare, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” • redevenţa datorată conform Contractului de concesionare se înregistrează formula contabilă: 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” = 462 „Creditori diverşi” • achitarea chiriei, conform Extrasului de cont, pentru imobilizarea concesionată, se contabilizează: 462 „Creditori diverşi” = 5121 „Conturi la bănci în lei” • restituirea bunului luat în concesiune, la expirarea termenului prevăzut în contract se reflectă prin înregistrarea: 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 2.Exemplu: În legătură cu un brevet realizat în regie, pe parcursul a două perioade de gestiune, care se amortizează integral, scoţându-se din evidenţă, se cunosc următoarele date: - consum de materii prime 40.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet 20.000 lei, după prima perioadă de gestiune recepţionându-se parţial. în a doua perioadă de gestiune se finalizează brevetul, consumându-se: materiale auxiliare 6.000 lei, după care se recepţionează şi amortizează liniar pe parcursul a 5 ani. În contabilitate, în legătură cu acest brevet se fac următoarele înregistrări: • colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum, în prima lună: 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 40.000 • colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal - salarii datorate” 20.000 • înregistrarea la sfârşitul primei luni a valorii brevetului în curs de realizare: 233 „Imobilizări necorporale în curs” = 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 60.000 • contabilizarea consumul de materiale auxiliare în luna a 2-a, de 6.000 lei, pentru finalizarea brevetului: 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” = 3021 „Materiale auxiliare” 6.000 • recepţia finală a brevetului, în perioada a doua de gestiune, se înregistrează: 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” = % 203 „Imobilizări necorporale în curs” 721 „Venituri din producţie de imobilizări necorporale” 66.000 60.000 6.000 • amortizarea anuală a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-ar înregistra (66.000 lei: 5 ani = 13.200 lei): 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” 13.200 • închiderea contului de cheltuieli cu amortizarea brevetului, pentru întreaga perioadă de 5 ani, se înregistrează (13.200 lei x 5 ani = 66.000 lei): 121 „Profit şi pierdere” = 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” 66.000 • scoaterea din evidenţă a brevetului complet amortizat, după perioada de 5 ani, se contabilizează: 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor valori şi drepturi similare” = 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare” 66.000

Contabilitatea imobilizărilor-Noţiuni generale

Patrimonial, imobilizările sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate să deservească o perioadă îndelungată activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţie publică, fiind caracterizate prin: a) durata de utilizare este mai mare de un an; b) nu se consumă şi nu se înlocuiesc la prima utilizare; c) nu îşi schimbă forma pe parcursul utilizării; d) nu sunt de obicei destinate vânzării. Definitie: Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. Pentru a fi recunoscute în situaţiile financiare, ca un activ, o imobilizare trebuie să îndeplinească următoarele două condiţii. 1. posibilitatea de a contribui la beneficiile viitoare sub forma fluxurilor de numerar sau echivalente de numerar, şi 2. să aibă determinat un cost credibil. O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi c) preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. Ca urmare a faptului că imobilizările se folosesc de o manieră durabilă în activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţii publice ele se depreciază, îşi pierd din valoare, iar pentru menţinerea parametrilor tehnico-economici ale acestora şi a preciziei în lucru impun efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii. Având în vedere diversitatea activelor imobilizate, regimul de exploatare a acestora, precum şi necesităţile de organizare şi conducere a evidenţei acestora se impune o structurare a lor. Aceasta se poate face după mai multe criterii, şi anume: 1. După natura economico-financiară a activelor imobilizate putem deosebim: a) imobilizări necorporale; b) imobilizări corporale; c) imobilizări în curs (necorporale şi corporale); d) imobilizări financiare. 2. După conţinutul acestora, distingem: a) imobilizări de natură financiară, cum ar fi: investiţiile financiare; b) imobilizări nefinanciare, cum ar fi: imobilizările necorporale, cele corporale sau cele în curs, necorporale şi corporale. 3. După destinaţia imobilizărilor, deosebim: a) imobilizări profesionale, cum sunt imobilizările care participă la realizarea obiectivelor de bază ale activităţii unei întreprinderi; b) imobilizări neprofesionale care participă la îndeplinirea altor funcţii ale unei întreprinderi sau regii autonome. 4. După modul cum sunt prezentate imobilizările în situaţiile financiare, deosebim: a) în bilanţ, imobilizările sunt prezentate la valori substractive, deci după scăderea amortizărilor cumulate şi a oricărei deprecieri din valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora; b) în notele explicative la situaţiile financiare, activele imobilizate (Nota 1) sunt prezentate în valori brute, cu indicarea modificărilor acestora în cursul perioadei de gestiune, precum şi cu prezentarea ajustărilor care privesc exerciţiile anterioare.

Evaluarea imobilizărilor

Inventar la sfarsitul exercitiului financiar. Evaluarea imobilizărilor(inclusiv financiare) se face la următoarele valori: 1. Valoarea de intrare sau contabilă, care se diferenţiază în funcţie de modalitatea de procurare a acestora, şi anume: • cele achiziţionate cu titlu oneros, la cost de achiziţie; fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. • cele obţinute din producţie proprie, la cost de producţie; • cele utilizate de o întreprindere ca urmare a operaţiunii de leasing operaţional, şi reţinute după expirarea contractului se evaluează la valoarea reziduală plus taxele vamale, dacă locatorul este nerezident, sau numai la valoarea reziduală, dacă locatorul este rezident; • cele aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport, stabilită, de obicei, de evaluatori autorizaţi; • cele primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de utilitate, care este dată de preţul pieţei, de utilitatea imobilizării, de starea şi locul unde se află imobilizarea respectivă; • cele intrate prin leasing financiar se evaluează la minimul dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţi lor minime de leasing; Definitie: Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat în mod obiectiv; iar plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat să le efectueze, excluzând chiria contigentă, costurile serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va plăti şi care se vor rambursa acestuia. • cele intrate prin subvenţii guvernamentale se evaluează la valoarea subvenţiei, iar în cazul în care subvenţia este reprezentată de transferul unui activ nemonetar, evaluarea se face la valoarea dată de valoarea justă sau de piaţă a imobilizării; • pentru cele intrate ca urmare a unui schimb de imobilizări, evaluarea are loc la valoarea justă a imobilizării intrate egală cu valoarea justă a imobilizării cedate, situaţie care nu este promovată, în prezent, în ţara noastră. Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică. În înţelesul prezentelor reglementări,prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau b) numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului. Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. Astfel, aceste ajustări de valoare trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. Evaluarea acestora la valorile minime, nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate. 2. Valoarea de inventar, determinată cu ocazia inventarierii imobilizărilor, şi când evaluarea se poate tace la: • valoarea actuală sau valoarea de utilitate, şi • valoarea contabilă netă pentru imobilizările amortizabile pentru care s-a calculat amortizare şi s-au constituit provizioane. Valoarea contabilă netă se calculează scăzându-se din valoarea contabilă mărimea amortizării înregistrate şi a provizioanelor constituite pentru fiecare imobilizare amortizabilă. Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile şi constă în alocarea sistematică a valorii amortizabile, iar provizioanele constau în echivalentul valoric al deprecierii reversibile a imobilizărilor amortizabile sau neamortizabile. 3. Valoarea bilanţieră, reprezintă valoarea cu care imobilizările se recunosc în situaţiile financiare. Fiind o valoare de închidere a exerciţiului financiar, se compară valoarea contabilă sau contabilă netă cu valoarea actuală stabilită cu ocazia inventarierii, fiind posibile următoarele două situaţii: 1. valoarea actuală de inventar să fie mai mare decât valoarea contabilă netă, rezultând un plus de valoare, care, conform cerinţelor principiului prudenţei, nu se contabilizează; 2. valoarea actualizată de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă. 4. Valoarea reziduală, care ar fi reprezentată de valoarea netă ce se estimează că se va obţine prin cedarea unui activ la expirarea duratei sale de utilizare, după ce s-ar deduce cheltuielile ocazionate de cedare. Dacă imobilizarea s-ar scoate din gestiune ca urmare a casării, valoarea reziduală s-ar calcula ca diferenţă între valoarea recuperărilor şi cheltuielile ocazionate de operaţiunile de casare. 5. Valoarea reevaluată. Reevaluarea imobilizărilor constituie operaţiunea economică în urma căreia valoarea de intrare sau contabilă a unei imobilizări este înlocuită cu valoarea reevaluată sau valoarea actuală a acesteia.

Documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor

• Pentru imobilizările necorporale sau corporale scoase din gestiune, ca urmare a casării lor, se întocmeşte „Procesul verbal de scoatere din funcţiune / de declasare a unor bunuri materiale”. • Scoaterea din gestiune a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a vânzării generează întocmirea documentelor: Factură fiscală; Proces-verbal de vânzare-cumpărare. • Ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a restituirii lor către asociaţi, dacă aceasta s-a prevăzut prin actul constitutiv, impune întocmirea documentelor: „Cerere de retragere”; „Proces-verbal de predare-primire”. • Dacă ieşirea din gestiunea unei întreprinderi a imobilizărilor necorporale sau corporale se face în urma unei donaţii, se întocmeşte documentul „Proces-verbal predare-primire”, în baza hotărârii Consiliului de administraţie sau a Adunării Generale a Asociaţilor sau Acţionarilor. • Ieşirea din gestiunea unei întreprinderi a imobilizărilor necorporale şi corporale ca urmare a concesionării, locaţiei de gestiune sau închirierii lor, priveşte o scoatere temporară din evidenţă, întocmindu-se cu această ocazie documentele: „Contract de concesionare”; „Contract de locaţie de gestiune”; „Contract de închiriere”. • în cazuri extraordinare, de natura calamităţilor naturale, exproprierilor, furturilor şi a altor situaţii de această natură se întocmesc „Procesele verbale de constatare”, valorificându-se şi clauzele „Contractelor de asigurare”. • Pentru imobilizările necorporale şi corporale în curs, pot apare cazuri de scoatere din gestiunea întreprinderii fie ca urmare a transferării lor la imobilizări necorporale sau corporale, când se întocmeşte „Procesul verbal de recepţie”, ori a cesionării acestora când se întocmeşte „Factura fiscală” sau a constatării lipsei acestora, ocazie cu care se întocmeşte „Procesul verbal de inventariere”. • Ieşirea din gestiune a imobilizărilor financiare ca urmare a vânzării lor impune întocmirea documentelor: „Ordin de vânzare a titlurilor”; „Ordin de plată”; „Cec”; „Chitanţă”; „Bilet la ordin”. Alături de documentele de evidenţă privind imobilizările unei întreprinderi prezintă importanţă, pentru asigurarea integrităţii acestora organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a acestora. Aceasta se conduce pe locuri de folosinţă, respectiv pe: secţii, ateliere, laboratoare, servicii, birouri, compartimente etc; avându-se în vedere categoriile de imobilizări, iar în cadrul acestora, evidenţa se organizează pe obiecte de evidenţă. Astfel, instrumentele de lucru utilizate pentru organizarea şi conducerea contabilităţii analitice a imobilizărilor sunt: „Registrul numerelor de inventar”, completat de către compartimentul financiar-contabil, servind pentru identificarea pe teren a fiecărei imobilizări de natura mijloacelor fixe. în acest sens se atribuie fiecărui mijloc fix ce constituie obiect de evidenţă un număr de inventar în ordinea succesivă a numerelor, pentru fiecare grupă de mijloace fixe; „Fişa mijlocului fix”, care se întocmeşte de către compartimentul financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix, sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare care în cazul unităţilor economice au aceleaşi cote de amortizare, cu condiţia să fie puse în funcţiune în aceeaşi lună. Mişcarea internă a imobilizărilor de natura mijloacelor fixe, de la un loc de folosinţă la altul, se realizează cu ajutorul documentului „Bon de mişcare a mijloacelor fixe”, care este utilizat şi ca document justificativ pe timpul transportului.

Diferente de curs la produse finite

La sfarsitul exercitiului financiar se "ajusteaza" valoarea stocurilor de produse finite la cursul BNR stabilit de M.Finante la 31.12.n-1. -Pentru diferente favorabile: 348 = 711 sau in "rosu" 711 = 348 (-) -pentru diferente nefavorabile: 711 = 348 sau in "rosu" 348 = 711 (-)

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;

Riscul

In viata, odata cu nasterea noastra (atasat) avem si riscuri (e o gluma,fireste).In orice afacere sau activitate trebuie sa tinem cont de riscuri ( sa pierdem,sa nu "iasa" asa cum ne-am dorit,etc)

Riscul se măsoară în funcţie de două variabile: probabilitate si frecvenţă de apariţie şi de un efect numit impact.

Pentru apreciere se imparte numarul de aparitii la total numar de aparitii posibile.

In primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă);

- riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil);

- riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele … afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice);

- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo);

- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor;

- riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate).

Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare.

Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc.

categorii de riscuri:

- la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente);

- la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat);

- la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului);

- la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare);

- la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul);

- la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente)

Riscul este un fenomen intalnit in viata de zi cu zi a oricarei institutii, el fiind asociat de cele mai multe ori cu termenul de „nesiguranta”. Potrivit dictionarului Webster, riscul este vazut ca o „posibilitate de a suferi o pierdere”. Iar acest lucru se intampla ori pentru ca in derularea proiectului a intervenit un lucru neplanificat, ori pentru ca un lucru care a fost planificat nu s-a intamplat tocmai asa cum a fost prevazut. Riscurile pot avea atat un caracter intern, referindu-ne aici la greselile manageriale, cat si un caracter extern reprezentat practic de orice eveniment din afara organizatiei care poate afecta in mod negativ derularea proiectului. Persoana responsabila de managementului riscului trebuie sa aiba in vedere acesti factori interni si externi si sa monitorizeze in permanenta situatiile de risc. Mai exact, ea trebuie sa elaboreze un plan de management al riscului, iar, atunci cand acesta apare, sa stie cum sa il diminueze si sa il controleze. Managementul riscului presupune parcurgerea a 6 etape esentiale: 1) Descrierea contextului 2) Identificarea riscurilor 3) Analiza si ierarhizarea riscurilor 4) Elaborarea planului de managementul riscurilor 5) Implementarea planului de managementul riscurilor 6) Monitorizarea si actualizarea planului initial de managementul riscurilor Pentru a sti ce trebuie sa previna, un manager de proiect trebuie saidentifice mai intai eventualele riscuri. De aceea, este absolut necesar ca fiecare manager de proiect sa raspunda pentru inceput la urmatoarele intrebari: Ce reprezinta riscul pentru acest proiect? Ce reprezinta riscul pentru o anumita activitate a proiectului? Ce riscuri exista? Ce probabilitate au acestea sa se produca? Care sunt pierderile ce pot rezulta din aceste riscuri? Care sunt alternativele de rezolvare a situatiei de criza? O metoda foarte des intalnita in identificarea si analizarea riscurilor estemetoda biletelelor Crawford, care presupune ca managerul de proiect sa raspunda cu cate un alt raspuns de 10 ori consecutiv la intrebarea: „Care credeti ca este cel mai mare risc pentru proiectul dvs?”. Este foarte important ca dupa ce identificam riscurile sa le analizam si sa le ierarhizam in functie de impactul lor si de probabilitatea de a se intampla, astfel: Riscuri cu impact mare si probabilitate mare Riscuri cu impact mare si probabilitate mica Riscuri cu impact mic si probabilitate mare Bineinteles, exista si cateva strategii generale pe care le are la dispozitie un manager atunci cand doreste sa reduca riscurile din cadrul proiectului sau: 1) Acceptarea riscurilor presupune ca managerul de proiect este perfect constient de dimensiunea mica a riscurilor aparute la un moment dat si ia decizia de a nu actiona in nici un fel pentru inlaturarea sau diminuarea acestora. 2) Evitarea riscurilor are loc atunci cand apar modificari semnificative in procesul de derulare a proiectului, moment in care managerul de proiect hotaraste sa inlature total aceste riscuri, mergand chiar pana la stoparea executarii proiectului. 3) Monitorizarea riscului si elaborarea unui plan pentru situatiile imprevizibile implica alegerea unor indicatori si monitorizarea acestora pe toata durata derularii proiectului. Se vor intocmi planuri de rezerva menite sa ofere alternative de recuperare a pierderilor. 4) Transferul riscurilor reprezinta modalitatea de transferare a riscurilor aparute catre un intermediar, de obicei o institutie specializata in domeniu sau un expert. 5) Reducerea sistematica a riscurilor presupune totalitatea metodelor si strategiilor care sunt destinate diminuarii riscurilor in mod sistematic, pana ce se ajunge la un grad optim pentru manageri. Desi managerii si natura umana in general au o anumita aversiune fata de ideea de risc, este extrem de important ca orice manager de proiect sa ia in considerare intotdeauna toate riscurile posibile, sa le analizeze, sa le ierahizeze, sa elaboreze planuri de diminuare a acestora si sa fie capabil sa tina toate aceste situatii de risc sub control

Avansurile spre decontare

Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre

decontare.

In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.

Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.

Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul

(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)

Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:

• cumpararea de marfuri se justifica cu chitanta fiscala
• deplasarile se justifica cu ordin de deplasare

Avansul neutilizat este restituit la casierie.

Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.

Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.

Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:

-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:

542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"

-cumparare de marfuri pe baza de chitanta fiscala:

% = 542"Avansuri de trezorie"

371"Marfuri"

4426"TVA deductibil"

-plati pentru servicii executate de terti pe baza de chitanta:

628"Alte cheltuieli cu Serviciile executate de terti" = 542"Avansuri de trezorerie"

-restituirea avansului neutilizat:

5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:

542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"

-justificarea avansului pe baza de chitanta:

625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie"

detasari si transferari"

-restituirea diferentei ( daca exista acest caz ):

5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie

"

Monografie contabila in cazul achizitiei de vehicule, conform OUG 34/2009

Potrivit prevederilor OUG nr. 34/2009, începând cu data de 1 mai 2009, TVA aferentă achiziţiilor de vehicule rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului, nu se deduce. Trebuie avut in vedere ca intră în categoria vehiculelor rutiere la achiziţia cărora nu se deduce TVA vehiculele care, potrivit prevederilor OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, prin construcţia şi din echiparea lor rezultă că sunt destinate exclusiv pentru transportul de persoane.

Iata în continuare monografia contabilă cu privire la înregistrările generate ca urmare a aplicării limitărilor speciale ale dreptului de deducere pentru achiziţiile de vehicule prevăzute la art. 145 indice 1 din Codul Fiscal:

- În cazul achiziţiilor intracomunitare de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă rezultă că aceasta este în totalitate o taxă nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie. Pentru a reflecta în contabilitate această operaţiune se efectuează următoarele înregistrări contabile:

a) dacă TVA devine exigibilă în aceeaşi lună în care se efectuează şi recepţia vehiculului:

- se înregistrează TVA ca taxa colectată şi taxă deductibilă: 4426 = 4427

- şi concomitent, se trece TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al vehiculului la data recepţiei acestuia: 213 = 4426

b) dacă exigibilitatea TVA pentru achiziţia intracomunitară şi recepţia vehiculului au loc în luni diferite:

b1) înregistrări care se efectuează în luna în care a intervenit exigibilitatea achiziţiei intracomunitare:

- se înregistrează TVA ca taxa colectată şi taxă deductibilă: 4426 = 4427

- şi concomitent, se înregistrează TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al vehiculului: 231 = 4426

b2) – înregistrarea în luna în care are loc recepţia bunului (ulterior lunii în care a fost declarată achiziţia intracomunitară), în costul de achiziţie a sumei înregistrate anterior în contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”: 213 = 231

În cazul importurilor de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă rezultă că aceasta este în totalitate o taxă nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie. Pentru a reflecta în contabilitate această operaţiune se efectuează următoarele înregistrări contabile:

- plata TVA - 4426 = 512

- şi concomitent - 213 = 404 si 4426 = 404

- Pentru achiziţiile din ţară de vehicule, TVA va face parte din costul de achiziţie numai dacă taxa a fost integral nedeductibilă. Pentru operaţiunile de leasing, având în vedere tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA diferit faţă de tratamentul contabil şi cel al impozitului pe profit, se va considera că pentru bunurile achiziţionate în baza unui contract de leasing TVA nu a fost integral nedeductibilă şi nu va face parte din costul de achiziţie al vehiculului.

Baza legală:

- OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/2009;

- OMFP nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 bis/2005.

ACCA,CFA vs CECCAR

Daca vrei sa iti dezvolti o cariera in domeniile audit, finante, contabilitate, vei auzi cu siguranta 2 acronime: ACCA si CFA. Asta pentru ca tot mai multi angajatori cer aceste certificari pentru pozitii cum ar fi: Contabil, Financial Accountant, Auditor junior, Auditor senior, Auditor Intern, Reporting Accountant, Controlor financiar, Contabil sef si lista poate continua. La o cautare dupa “ACCA” pe doar 2 portaluri de joburi gasim peste 50 de pozitii care includ aceasta cerinta.

De ce ar trebui sa le cunosti inca din studentie? Pentru ca obtinerea acestor certificari dureaza destul de mult si cu cat le incepi mai repede, cu atat sansele sa evoluezi mai rapid in aceste trei domenii cresc. Un alt motiv ar fi ca o parte din angajatori acopera investitia necesara certificarii si acest aspect ar putea influenta alegerea primului tau job.

Ce este ACCA?

ACCA este o organizatie profesionala cu sediul in Marea Britanie, avand o traditie de peste 100 de ani, care si-a inceput activitatea in anul 1904 ca asociatie a contabililor londonezi si s-a extins la nivel international, devenind in 1996 Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). Aceasta organizatie este recunoscuta de statele membre ale Uniunii Europene si de Organizatia Natiunilor Unite.

In prezent, ACCA este cea mai importanta organizatie mondiala a profesionistilor contabili, care numara peste 320.000 de membri si studenti din 160 de tari, avand o retea de 70 de birouri in toata lumea. Prin programele sale de pregatire, care sunt in concordanta cu Standardele Internationale de Educatie emise de IFAC (International Federation of Accountants), prin reputatia, influenta si dimensiunea sa, ACCA a devenit liderul mondial al formarii profesiei contabile. Asemenea mediului universitar, ACCA ofera 2 categorii de programe: pentru formarea profesionala initiala completa sau punctuala pe anumite teme si formarea continua dupa certificare, care este obligatorie pentru mentinerea acesteia. Programul de pregatire oferit de ACCA asigura cunostintele si aptitudinile necesare unui profesionist contabil, capabil sa raspunda celor mai mari exigente ale practicii economice.

Incepand din 2007, in concordanta cu noile cerinte impuse de globalizarea profesiei contabile, ACCA introduce o noua schema de pregatire si certificare (ACCA2007), care a cuprins 2 parti: ACCA Business si ACCA Professional. Programul de master "Contabilitatea afacerilor" se incadreaza in strategia promovata de ACCA de parteneriat cu mediul academic, pentru implementarea noii scheme de pregatire si certificare ACCA2007.

Ce este CFA ?

« Chartered Financial Analyst » este un titlu profesional ce se acorda de catre CFA Institute, din Statele Unite, si este cea mai inalta calificare pentru profesionistii in investitii. In special in Statele Unite si in Canada, gradul CFA este de regula o conditie pentru o pozitie de top in administrarea fondurilor de pensii, fondurilor de investitii etc. Asociatia CFA Institute are peste 80.000 de membri, in 125 de tari, cu 131 de asociatii locale afiliate.

CECCAR? no comment !

Creditul pe termen lung

Desi bancile acum nu prefera sa crediteze economia reala considerand ca exista un risc major, incep totusi aici sa prezint o monografie a unui credit pe termen lung.

Se considera un credit in euro pe termen lung solicitat si obtinut de o societate comerciala romaneasca de la o banca din Romania.

Prin contractul de credit se stabilesc in principal urmatoarele aspecte:

-valoarea imprumutului

-durata imprumutului

-valoarea ratei

-valoarea dobanzii

-perioada de gratie

1. Inregistrarea contabila la obtinerea creditului.

5124=1621

2.Inregistrarea ch.cu dobanda si plata aferenta.

666=1682

1682=5124

3.Inregistarea platii a ratelor.

1621=5124

Monografie- Echipament de Lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate

% = 401

303

4426

2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora

% = 303

603

4282

3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati

4282 = 4427

4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati

421 = 4282

Monografie privind imobilizarile financiare

In exemplele de mai jos simbolul 26_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 261, 263, 264 si 265.

I. Achizitia titurilor imobilizate

1. Achizitia titurilor imobilizate

26_ = %

512, 531

269

2. Efectuarea varsamintelor pentru titurilor imobilizate achizitionate

269 = 512, 531

3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titurilor imobilizate

686 = 296

II. Iesirea din patrimoniu a titurilor imobilizate

1. Iesirea din patrimoniu a titurilor imobilizate

664 = 26_

2. Anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea titurilor imobilizate

296 = 786

3. Inregistrarea veniturilor din cedarea titurilor imobilizate

461 = 764

4. Incasarea sumelor din vanzarea titurilor imobilizate

512, 531 = 461

III. Acordarea de garantii furnizorilor diversi

267 = 401, 512, 531

IV. Achizitionarea de obligatiuni

265 = 462

Contabilitatea in 2 cuvinte

Nu exista debit fara credit(in contabilitatea in partida dubla). Nu exista sume inafara debitului sau a creditului. Conturile,in general, sunt de 2 feluri: de activ si de pasiv. Activul exprima averea,mijloace,alocari si pasivul,obligatii,surse,numai si numai fata de continutul activului(adica nu pot avea obligatii sau surse inafara activului,si invers)

Activul este intotdeauna egal si numai egal cu pasivul si invers. Conturile de activ incep prin a se debita,cele de pasiv,invers,prin a se credita.

Conturile sunt grupate in clase(prima cifra);grupe(primele doua cifre) si conturile propriu-zise(trei sau 4 cifre)dupa cum urmeaza:

clasa 1-Capitaluri, toate sunt pasive cu exceptia celor ce au cifra 9 care sunt de activ

clasa 2-Imobilizari, toate sunt de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv

clasa 3-Stocuri, toate sunt de activ cu exceptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv

clasa 4- Creante si Datorii, se imparte in 2 categorii: a) exprima creante-sunt toate de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv b)exprima datorii,sunt toate de pasiv cu exceptia celor ce contin cifra 9 care sunt de activ

clasa 5 -Trezoreria,toate sunt de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv

clasa 6-Cheltuieli, toate sunt de activ,fara exceptie

clasa 7-Venituri, toate sunt de pasiv,fara exceptie.

Important :

Toate conturile care incep,sau au in componenta titlului cuvantul:"amortizari' sau "provizioane" sunt de PASIV

Clasele 1-5 sunt bilantiere (form.10) si are o foarte mare importanta soldul lor, iar clasele 6 si 7 sunt de gestiune externa folosite la anexa 2(form.20) de la bilant si are importanta totalul sumelor debitoare sau creditoare.

Cifra 9 (a treia) arata ca sunt operatiuni contrare grupei contului. Cifra 9 (a doua) arata Provizioane (exceptie gr.28)

Grupe(primele doua cifre)

Cifra a 2-a exprima fenomenul economic al contului.

Cifra a 2-a de la 0 -7. Ex cheltuieli/venituri : 0-5 - exploatare 6- financiare 7-exceptionale 8-provizioane,amortizari

Atentie : Clasa 3 NU face parte din aceste reguli,dar accepta semnificatia cifrei 9 in pozitia a 2-a,ex.gr.39-ajustari,si cifra 8 in pozitia 3 exprima o ajustare(rol pasiv) ex.308,348,368,378,388 exceptie 358

Semnificatia cifrei 8 si 9 in pozitia a 2-a in cont (exceptie clasa 3 ) exprima alte fenomene economice ce NU au legatura cu semnificatia economica a contului. grupele:28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri de trezorerie, corespund la cheltuieli cu grupa 68 si la venituri cu grupa 78

Concluzie:

-Conturile ce au in componenta cifra 6 sunt financiare.

-mare atentie la conturile ce contin cifrele 8 si mai ales 9 !!!

clasa 8 -conturi inafara bilantului ,sunt de evidenta si control ,nu au o dubla reprezentativitate

clasa 9 - conturi de gestiune,nu sunt bilantiere,ele ajuta la calcule privind costurile de productie.

In principiu: Se urmareste fluxul material si concomitent,dar in sens invers ,fluxul financiar. Un bun intrat sau iesit genereaza concomitent si o obligatie respectiv o creanta financiara(flux de trezorerie).

La clasele 2 (partial) si 3,la iesire, se face si descarcarea din gestiune cu costul de achizitie a bunului,metodele cunoscute : PMB ,fifo,etc

Monografie contabila privind terenurile si amenajarile la terenuri

Terenurile fac parte din categoria imobilizarilor corporale neamortizabile. Se considera mijloace fixe amortizabile doar amenajarile la terenuri. 1. Achizitionarea si intrarea terenurilor in patrimoniu 211 = 404 , 456 , 131 , 132 [valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la capital, valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii] 211 = 133 [valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit] 211 = 451 , 453 [valoarea terenurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la entitati legate prin interese de participare] 211 = 231 , 722 [valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu] 2. Vanzarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 461 = 758 [cu pretul de vanzare al terenurilor si amenjarilor la terenuri cedate] 658 = 211 [valoarea terenurilor cedate] % = 211 281 [valoarea amortizarii amenajarilor de terenuri cedate] 658 [valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri cedate] 3. Reevaluarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 211 = 105 [cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea terenurilor, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta terenului reevaluat] 211 = 781 [cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea terenurilor, recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea, recunoscuta anterior la acel activ] 105 = 211 [valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare] 681 = 211 [valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscuta ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ] 4. Iesirea din patrimoniu a terenurilor si amenjarilor la terenuri - alte cazuri 261 , 263 , 265 = 211 [valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altor entitati, in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acestora] 456 = 211 [valoarea terenurilor aportate, retrase] 5. Exproprierea terenurilor si amenjarilor la terenuri 671 = 211 [valoarea terenurilor expropriate] 6. Donarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 658 = 211 [valoarea terenurilor donate]

Rezerve (Reserves)

1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106 = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106 = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106 = 456 1. Reserve legal accounting of the net profit achieved by closing the current year allocated on the basis of legal provisions: 129 = 106 (analytical legal reserve) 2. Reserve of the net profit achieved in the previous general meeting as decided by the shareholders: 117 = 106 3. Capitalization of revaluation surplus transferred directly in equity, when the latter gain is realized on removal of evidence of assets for which revaluation reserve or use the asset as the entity: 105 = 106 4. Reserve equity premium: 104 = 106 5. Increase in share capital by incorporating reserves: 106 = 1012 6. Cover losses recorded in the accounts of previous reservations, as decided by the General Assembly of shareholders: 106 = 117 7. Settlement of the equity shareholders / associates, operations in case of reorganization, according to the law: 106 = 456

Monografie contabila privind reducerea capitalului (Reduced capital )

1. Reducerea capitalului social prin retragerea capitalui de actionari/asociati, precum si capitalul lichidat cu ocazia operatiunilor de reorganizare a entitatilor 1012 = 456 456 = 5121, 5311 2. Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor 1012 = 117 3. Reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate, potrivit legii 1012 = 109 Reduced capital 1. Reduce capital by withdrawing capital from shareholders / partners, and capital transactions closed during the reorganization of entities 1012 = 456 456 = 5121, 5311 2. Reduce capital accounting by covering losses made in previous financial years as decided by the General Assembly of shareholders 1012 = 117 3. Reduction of capital value of shares bought back and canceled own law 1012 = 109

Costructii-montaj (construction and assembly )

I. In contabilitatea societatii de constructii - montaj 1. Evaluarea la sfarsitul lunii a lucrarilor neterminate: 332 = 711 2. Emiterea facturii catre client pe baza situatiei de lucrari: 4111 = % 704 4427 si concomitent 711 = 332 - descarcarea lucrarilor facturate II. In contabilitatea beneficiarului 1. Inregistrea avansurilor facturate beneficiarului de catre societatea de constructii: % = 404 232 4426 2. Receptia de catre beneficiar a lucrarilor executate pe baza devizelor si situatiilor de lucrari % = 404 231 4426 3. Receptia lucrarii de constructii pe baza procesului de receptie finala 212 = 231

Costurile infiintarii PFA-The costs of training a PFA

Pentru a evita "forfetara Pogea" se poate infiinta si o PFA Iata cheltuielile de infiintare; 1.Registrul comerţului: Verificare denumire firmă şi rezervare: 12,5 lei Cazier fiscal: 20 lei Certificat constatator: 60 lei Fond buletin HG 460/2005: 1,5 lei Fond lichidare L85/2006: 6 lei Obţinere cazier fiscal: 10 lei Obţinere CUI: 10 lei Taxă înmatriculare: 30 lei Transmitere declaraţii către autorităţi: 10 lei Total R.C.: 160 lei 2.Finanţe publice: -Registru unic de control: 25 lei -Registru jurnal încasări şi plăţi: 5 lei -Registru inventar: 7 lei Total: F.P.: 37 lei Stampilă, aprox 100 lei plus costul diferitelor copii a actelor necesare si care nu influenţează prea mult. Total cheltuieli 300 de lei. Daca facem o comparatie numai la plaja 0-52000 lei -> 183 lei/luna=549 lei /trimestru

Sigur si PFA-urile au o "forfetara" dar este pentru tot anul...si daca dovediti prin Registrul de Incasari si Plati ca nu depaseste suma forfetata ,diferenta se raporteaza in anul urmator fiind scazuta din datoria anului respectiv...

In Romania, the costs of training authorized persons is around 100 USD.