Poante

Am citit pe un blog un fel de "dictionar explicativ" de cuvinte,cateva din cele pe care le consider mai bune le postez aici: 1.Ce este LIBERTATEA PRESEI? Este un privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare. 2.Ce este un TUN ? Pai este victoria finala in asediul unei banci.(tare nu?) 3.Ce reprezinta POLITIA CALARE? Este un echipaj al Politiei care se ocupa cu violurile. 4.SCUMPETE – Termen dragastos adresat femeii iubite pe timp de inflatie.(as adauga pe timp de Criza) 5.Ce este LEUCEMIA ? – Cancerul monedei nationale.

Plus Mijloace fixe

In timpul inventarierii generale de sfarsit de an (exercitiu financiar) se pot constata plusuri de mijloace fixe,fapt consemnat in listele de inventar. Cum contabilizam? Se înregistrează constatarea unui plus la inventar a unui mobilier, în valoare de 300lei. a)Se înregistrează plusul constatat la inventariere 214 „Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale” - 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” = 300 Se înregistrează amortizarea pe o perioadă de 4 ani a mobilierului şi includerea lunară la venituri a unei părţi din plusul la inventar constatat. b)Se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului (300: 48 luni = 6.25) 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” - 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” = 6.25 c) Se înregistrează includerea la venituri a cotei părţi din valoarea plusului la inventar (300: 48 luni = 6.25) 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” - 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” = 6.25

Activitatea de turism intern.

1. Se achiziţionează mărfuri şi se recepţionează la depozitul central, pe baza facturii şi a notei de recepţie şi constatare de diferenţe la preţ de achiziţie de 900 lei, TVA 19%. 2. Se distribuie mărfuri din depozitul central către restaurant şi bar pe baza notei de predare - transfer - restituire, la preţ de achiziţie de 330lei şi respectiv 228lei, în condiţia practicării unui adaos comercial de 90% de către ambele unităţi operative. 3. Din “Raportul de gestiune” al hotelului rezultă sume datorate de turiştii români pentru cazare în valoare de 97 lei, TVA 19%. 4. Se predau la casierie pe bază de monetar 35lei, iar restul se virează în contul curent pe baza foii de vărsământ. 5. Se achiziţionează materii prime şi materiale auxiliare specifice laboratorului pe bază de factură. Recepţia se efectuează direct la laboratorul de cofetărie. Preţul de achiziţie al materiilor prime este de 400lei, iar al materialelor consumabile 45lei, TVA 19%. 6. Se dau în consum materii prime în valoare de 80lei, pe baza bonului de consum. 7. Se vând în numerar mărfuri prin restaurant la preţul de alimentaţie publică de 450lei şi prin bar în valoare de 500lei pe baza notelor de plată. 8. Se vând prin restaurant mărfuri către clienţi în valoare de 300lei preţ de alimentaţie publică, pe bază de factură. 9. Se încasează prin virament contravaloarea facturii mărfurilor vândute prin restaurant. 10. Se achită furnizorul de materii prime şi materiale consumabile specifice laboratorului de cofetărie, prin virament bancar. 11. Se recepţionează în cursul lunii produse de laborator la preţ prestabilit de 445lei pe baza notei de recepţie şi constatare de diferenţe. 12. Se înregistrează conform “Raportului de gestiune” vânzarea de tichete de mic dejun în valoare de 120lei. 13. Se înregistrează darea în consum a materialelor consumabile în valoare de 40lei, pe baza bonului de consum. 14. Se achită furnizorul de mărfuri pe bază de ordin de plată. 15. Se livrează produse finite din laboratorul de cofetărie către cofetăria din cadrul complexului hotelier pe baza notei de predare - transfer. Preţul de alimentaţie publică la care se recepţionează este de 280lei. 16. Serviciul de schimb valutar din cadrul complexului hotelier cumpără 300 USD la cursul de schimb valutar de 3.1lei/USD, comision 10%. 17. Se înregistrează încasarea în numerar a prăjiturilor vândute prin cofetăria proprie la preţ de alimentaţie publică de 280lei. 18. Se livrează produse finite ale laboratorului de cofetărie către terţi, pe bază de factură, în valoare de 245lei şi se încasează prin virament contravaloarea lor. 19. Se descarcă gestiunea laboratorului de produsele finite livrate atât cofetăriei proprii cât şi terţilor. 20. Se descarcă gestiunea cofetăriei de mărfurile vândute. 21. Se descarcă gestiunea barului de mărfurile vândute. 22. Se descarcă gestiunea restaurantului de mărfurile vândute. PS.TVA-ul este calculat la nivel de 22% (dupa un exemplu mai vechi) Contabilizarea operatiunilor: 1.Achiziţionare de mărfuri la depozitul central(3711). 3711-401=900 4426-401=198 2.Transfer de mărfuri la restaurant(3712). 3712-3711=330 3712-378=297 3712-4428=137.94 3.Transfer de mărfuri la bar (3713) 3713-3711=228 3713-378=205.20 3713-4428=95.30 4.Cazare datorata de turistii romani. 4111-7041=97 4111-4427=21.34 5.Încasarea creanţei atat în numerar cat şi virament. 5311-4111=35 5121-4111=83.34 6.Achizitionare de materii prime şi materiale pentru cofetarie. 301-401=400 302-401=45 4426-401=97.90 7.Consum de materii prime. 601-301=80 8.Vânzare în numerar prin bar şi restaurant. 5311-7071(restaurant)=368.85 5311-7072(bar)=409.84 5311-4427=171.30 9.Vânzare prin restaurant cu decontare ulterioară. 4111-7071=245.90 4111-4427=54.10 10.Încasarea prin virament a facturii mărfurilor vândute prin restaurant. 5121-4111=300 11.Achitarea furnizorului de materii prime şi materiale consumabile. 401-5121=542.90 12.Recepţie produse de laborator. 345-711=345 13.Vânzare tichete de mic dejun. 4111-7041=120 4111-4427=26.40 14.Dare în consum de materiale consumabile. 602-302=40 15.Achitarea furnizorului de mărfuri 401 -5121 = 109.80 16.Livrare de produse finite laboratorului de cofetărie(3714). 3714-701=200 3714-378=80 3714-4428=61.60 17.Cumpărare de devize. 5314-5311=930 5314-7081=93 18.Încasare în numerar a vânzărilor prin cofetărie. 5311-7073=280 5311-4427=61.60 19.Vânzare de produse finite pe bază de factură. 4111-701=245 4111-4427=53.90 20.Încasarea creanţei. 5121-4111=298.90 21.Descărcarea gestiunii laboratorului de produsele finite livrate. 711-345=450 22.Descărcarea gestiunii cofetăriei de mărfurile vândute. 607-3714=200 378-3714=80 4428-3714=61.60 23.Descărcarea gestiunii barului de mărfurile vândute. 607-3713=215.74 378-3713=194.10 4428-3713=90.16 24.Descărcarea gestiunii restaurantului de mărfurile vândute 607-3712=323.61 378-3712=291.15 4428-3712=135.24

Stornarile

Stornare = sinonim - corectare In contabilitate, actiunea de a storna si rezultatul ei. Actiune de rectificare a unei inregistrari contabile efectuate gresit sau a unor valori care figureaza in contabilitate la un nivel ce nu corespunde realitatii. Stornarea este de doua feluri: Stornare in negru - anulare a unei inregistari contabile prin inversarea pozitiei conturilor in cadrul formulei contabile (cu aceeasi suma). Stornare in rosu - anulare a unei inregistrari contabile prin transcrierea marimii operatiunii in rosu sau chenar. inregistrare de stornare = reversing entry In cazul sistemelor de calcul,stornarile complica contabilizarea costurilor din urmatoarele motive principale: Unele stornari implica si retururi de produse, altele nu. FIFO devine imposibil de calculat, deoarece devine imposibil de calculat costul actual al produsului returnat. De exemplu, daca se cumpara cate 10 articole la preturile 100 lei, 200 lei si 300 lei si se vand doua loturi de cate 10, costul FIFO va fi 100 lei si respectiv 200 lei. Daca se returneaza unul sau mai multe articole de acest fel, sistemul nu mai stie la ce cost sa le introduca in stoc, singura valoare pe care o are la articolul respectiv fiind 300 lei ceea ce este evident incorect. Se observa ca desi pe factura de vanzare (pe care o copiati pentru a obtine factura de stornare) apare costul in momentul vanzarii, acesta nu este de mare folos sistemului deoarece acesta aplica consecvent algoritmul FIFO. Exemple de stornare-in rosu 401 - 707 = 100 lei (operatiune eronata) Se storneaza: 401-707 = = -100 lei stornare in rosu si se repune corect: 4111-707 = 100 lei Stornarea "in rosu" nu afecteaza rulajele conturilor sau soldurile lor. Este cea mai buna metoda de corectare a erorilor contabile. Stornarea - "in negru" 401-707 = 100 lei (operatiune eronata) 707-401 = 100 lei stornare in negru si se repune corect: 4111-707 = 100 lei Stornarea "in negru" NU este recomandata mai ales in cazul conturilor de cheltuieli,venituri,trezorerie ,deoarece afecteaza ruajele conturilor respective (exemplu, mareste cifra de afaceri),afecteaza rulajele contului 121 profit si pierderi,conduce la date eronate in analiza unor randamente ce au la baza comparatia cifra de afaceri. Conform Ordinul MEF nr. 3512 / 2008 privind documentele financiar-contabile publicat in Monitorul oficial nr. 870 / 2008,stornarile se pot face mentionandu-se pe documentul initial numarul si data notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operatiunii, iar in nota de contabilitate de stornare se mentioneaza documentul, data si numarul de ordine ale operatiunii care face obiectul stornarii.

Recomandari: Stornarile sau eventualele reglari de marfa sa fie trecute intr-un registru de stornari (reglari marfa);

Un moment de destindere (a crizei)

Pentru a va destinde propun sa ascultati Pink Floyd,momentul cand au facut o vizita in Italia la Pompei(1971),aici s-a realizat un film unic... deci "Echoes" "Ecouri" este compusa si interpretata de grupul britanic Pink Floyd, cu pasaje instrumentale lungi, efecte sonore inedite, precum şi improvizaţii muzicale geniale. Scrisa de către toti cei patru membri ai grupului (Roger Waters, Richard Wright, David Gilmour, şi Nick Mason),"Ecouri"face parte din genul de muzica denumita si rock psihedelic(imbinarea unor sunte din natura,nemuzicale, cu muzica partiturii aducand un sound inedit) I-am vazut pentru prima data,video, in 1975 pe soseaua Kiseleff pe dreapta in sensul spre Herastrau,undeva pe la mijloc pe o straduta adiacenta ,contra unei sume de bani(imense la acea vreme) pe un TV color si un player.Pe atunci Securitatea mai inchidea ochii iar "baietii destepti" faceau bani buni!

Contabilitatea mărfurilor vândute cu plata în rate

Vânzarea de mărfuri cu plata în rate presupune încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în rate între societatea vânzătoare şi client. În cazul vânzării către populaţie, clientul care este persoană fizică şi în vederea încheierii unui astfel de contract trebuie să facă dovada posibilităţii achitării ratelor eşalonate la termenele scadente prevăzute în contract. În cazul vânzării către o altă societate, clientul persoană juridică va pune la dispoziţia societăţii vânzătoare documentele care să conţină datele de identificare ale societăţii cumpărătoare. De obicei, la încheierea contractului se achită o cotă de 30 - 40 % din valoarea bunurilor, denumită avans, iar diferenţa se împarte în cote egale, denumite rate, care pot fi lunare, trimestriale sau pe alte perioade de timp, în funcţie de bunurile achiziţionate. Pentru vânzarea în rate la care intervine şi creditul comercial se percepe o dobândă ce are aceeaşi scadenţă cu ratele. Se poate practica dobânda aplicată la mărimea ratei, dobânda aplicată la restul de plată, dobânda aplicată la restul de plată în sumă fixă. Toate aceste elemente sunt stipulate în contract. De asemenea, contractul mai prevede obligaţiile părţilor, obiectul contractului, modalitatea de plată şi răspunderile părţilor contractante. Riscul. Uzanţa generală prevede transferarea proprietăţii şi a riscului asupra cumpărătorului la data achitării avansului, dată la care are loc şi livrarea bunului, cumpărătorul obligându-se să nu înstrăineze bunul până la data achitării integrale. Pretul. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2. dobânda ce se achită băncii; 3.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Nota: Societăţile comerciale cu amănuntul care nu apelează la credite bancare pentru vânzări cu plata în rate, ci folosesc numai fondurile proprii, pot stabili pentru cumpărători condiţii mai avantajoase. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate in acest caz cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Exemplu privind vânzarea de mărfuri cu plata în rate : 1. Se cumpără mărfuri de la furnizori în valoare de 1500 lei cost de achiziţie, TVA 19%, formându-se preţul cu amănuntul. Adaosul comercial practicat de societate este de 30%. 2. Se achită furnizorul de mărfuri prin virament bancar. 3. Se vând mărfuri cu decontare ulterioară în valoare de 1200 lei preţ cu amănuntul. 4. Se înregistrează încasarea creanţei clientului prin virament bancar. 5. Se vând mărfuri cu plata în rate în valoare de 850 lei preţ cu amănuntul. La livrarea mărfurilor se încasează în numerar un avans de 40%. Achitarea diferenţei se va face în 5 rate, iar dobânda percepută este de 10% aplicată la mărimea ratei. Se intocmeste un scadenţar : - valoarea mărfurilor la preţ cu amănuntul 850 lei - avans 40% 340 lei - rest de plată 510 lei - mărimea ratei 510 : 5 = 102 lei - TVA inclus în rate 91.96 lei - TVA aferent avansului 61.31 lei - TVA aferent unei rate 18.39 lei - dobânda totală 51 lei - dobânda aferentă unei rate 10.20 lei 6. Se încasează prima rată a mărfurilor vândute cu plata în rate, înregistrându-se veniturile curente. Achiziţionare de mărfuri cu formare de pret: 371 -401=1500 lei 371-378 = 450 lei 371-4428 = 429 lei Total db 371=2379 lei 4426 -401 = 330 lei Achitarea furnizorului : 401 - 5121 = 1830 lei 1.Vânzare de mărfuri cu decontare ulterioară : 4111- 707 = 983.62 lei 4111- 4427 = 216.38 lei Total db 4111=1200 lei Încasarea creanţei clientului : 5121 - 4111 = 1200 lei 2.Vânzare de mărfuri cu plata în rate : Facturare avans 340 lei 4111-707 = 278.69 lei 4111-4427 = 61.31 lei Trecerea la venituri in "asteptare" :(Dobanda 10.20 x 5=51 lei)+(rate 5 x 102= 510 lei) = 561 lei 4111-472 = 469.04 lei 4111- 4428 = 91.96 lei Încasarea avansului : - avans 40% 340 lei 5311-4111= 340 lei Încasarea primei rate : 5311-4111= 102 lei Formarea veniturilor curente : (prima rata) 472-707=73.41 lei 472-766= 10.20 lei 472-4427= 10.39 lei Înregistrare TVA exigibil : 472-4427= 10.39 lei Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute : k=[(Si378 + Rc378)/ (Si371 + Rd371)]x 100 = si cr 378 = 0 si db 371 = 0 k= (450/2379)x100= 18,91% Rulaj cr 707= 2050 lei C = 18,91% x 2050 = 387.65 lei 607 - 371 = 1292.69 lei 378 - 371 = 387.65 lei 4428-371= 369.66 lei Total cr 371= 2050 lei

Metoda Inventarul intermitent

In luma reala m-am "lovit" de imposibilitatea de a "tine" evidenta contabila a stocurilor la unele firme deoarece stocurile aveau o aparitie meteorica si in cantitati foarte mici, plus ca varietatea lor depaseau orice imaginatie.Ce e de facut? Solutia e data de metoda Inventarului intermitent. Sa definim: Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. In acest caz: in debitul conturilor de cheltuieli se reflecta atat valoarea stocurilor existente in gestiune la inceputul perioadei, cat si valoarea intrarilor inregistrate in cursul perioadei; iesirile se stabilesc la sfarsitul perioadei in functie de stocul initial, intrarile in gestiune si valoarea stocurilor finale (stabilite prin inventariere); valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei se reflecta in debitul conturilor din clasa a 3-a a planului de conturi, prin creditul conturilor corespunzatoare de cheltuieli. Studiu de caz: Intrare de marfa de la furnizorul X -Cantitate : 100 buc -pret de livrare 5 lei /buc -tva 19% 1.Intrarea marfii -NIR/Factura furnizor 607- 401 = 500 lei 4426 - 401 = 95 lei 2.Plata furnizorului-chitanta furnizorului 401-5311=595 lei 3.Vanzarea marfii-Factura 4111-707 = 520 lei 4111-4427=98.80 lei 4.Incasarea-chitanta 5311-4111=618.80 lei 5.Inventar 30/31 luna x-lista de inventar -marfa 10 buc x 5 lei = 50 lei 371 - 607 = 50 lei 6.-Operatiuni cu tva 4427 -4426 = 95 lei 4427 - 4423=3.80 lei in contul 607 avem: 500 lei - 50 lei = 450 lei in cont 707 avem 520 lei 121- 607 = 450 lei 707-121 = 520 lei sold 121 = profit 70 lei -Exemplul este dat la nivel simplist. Nu uitati de Registrul Stocurilor. Conform Ordinul MEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat. Despre : Metoda operativ - contabilă sau pe solduri

Această metodă de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de bunuri înlocuieşte "Fişa de cont analitic pentru valori materiale" de la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor cu "Fişa centralizatoarea mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri" în care înregistrările se fac numai valoric (intrări, ieşiri, sold) fie document cu document, fie pe baza unor centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor de stocuri.

Concordanţa dintre stocurile scriptice din "Fişele de magazie" şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul registrului de stocuri. Acest registru se deschide anual şi se conduce la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor, în care periodic, de regulă lunar, se centralizează pe grupele de elemente stocabile pentru care s-au deschis "Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri", toate stocurile scriptice din "Fişele de magazie". Aceste stocuri se evaluează potrivit procedeelor de evaluare adoptate de unitatea patrimonială în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea intrărilor şi ieşirilor astfel încât pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte, stocul valoric din "Registrul stocurilor" trebuie să fie egal cu soldul din "Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri".

Metoda operativ - contabilă sau pe solduri de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor se poate aplica cu bune rezultate în cazul aplicaţiilor computerizate în cadrul cărora existenţa şi mişcările cantitative a stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice periodic, cu ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunii stocurilor de mărfuri.

Se inscrie in acest Registrul continutul inventarului la sf. de luna. Aceasta nu impiedica pe gestionar sa-si intocmeasca fisa de magazie ( si cu preturile de intrare fara tva) iar la sf.lunii sa se calculeze val.stocului din fisele de magazie care insumate sa fie egale cu valoarea totala a inventarului.Problema la inventariere consta in a stabili ce preturi se folosesc la evaluarea stocurilor inventariate. O metoda simpla consta in a compara cantitatile inventariate cu ultima intrata cu pretul aferent si daca se depaseste se compara din nou cu penultima cantitate intrata cu pretul aferent pana la epuizarea stocului inventariat,metoda este sigura si usor de realizat.

Noul sistem de operare de la Google

Google a anuntat ca sistemul Chrome OS, bazat pe codul sursa-deschisa Linux, este proiectat pentru toate PC-urile, dar va debuta pe netbook-uri. Incercarea Google de a concura sistemul de operare Windows al Microsoft, prin lansarea Chrome, ar putea contribui la reducerea preturilor computerelor personale, in conditiile in care exista deja presiuni asupra acestora din partea netbook-urilor ieftine. Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul. "Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat oficiali ai Google. Tinta sunt laptopurile ieftine, cu un pret de 300-400 de dolari, folosite mai ales pentru navigarea pe Internet, reprezinta unul dintre putinele segmente de pe piata PC-urilor care inregistreaza crestere, astfel incat orientarea Google catre netbook-uri este justificata. A se face distinctie clara intre Chrome OS si "Android" ,acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri. În acest caz in viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.

Fondul de risc

Iata o idee foarte buna si fezabila... Fondul de risc, prin care statul va putea investi in capitalul social al firmelor mici si mijlocii, va avea un capital initial de 50 de milioane de euro si va fi operational de la inceputul anului 2010, a declarat Constantin Nita, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri. Constantin Nita sustine ca statul va detine 45% din Fondul de risc, iar pana in prezent unele banci s-au aratat interesate sa participe la actionariatul fondului. Fondul, care va fi denumit Romanian Equity and Development Finance, va fi institutie financiara nebancara si va acorda finantari, prin participarea la capitalul firmelor, in scopul dezvoltarii acestora, conform proiectului de ordonanta de urgenta. Potrivit lui Nita, strategia fondului vizeaza sprijinirea firmelor mici si mijlocii cu potential de dezvoltare din domenii importante pentru economie, in vederea stimularii investitiilor, transferului tehnologic si inovatiilor. sursa: http://www.romanialibera.ro/a158148/fondul-de-risc-operational-din-2010.html

Modul de intocmire al chitantei

Unele precizari din ordin 3512/2008 privind documentele financiar contabile , referitor la modul de intocmire al chitantei : Continutul minimal al formularului: a. denumirea unitãţii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., numãr); judeţul; b. denumirea, numãrul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; c. numele şi prenumele persoanei fizice care depune sume şi ce reprezintã acestea sau, dupã caz, denumirea unitãţii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comerţului; sediul (localitatea, str., numãr); judeţul persoanei juridice; d. suma in cifre şi litere; e. semnãtura casierului.

Paradox economic

Un paradox economic: Materia prima tinde sa scada(a se vedea "graficul" de mai sus)in proportie aritmetica,profitul tinde sa creasca in proportie geometrica !

Consignatia

Astazi am fost intrebat de cea mai buna prietena a mea,Livia, despre contabilitatea in regim de consignatie. Contabilitatea mărfurilor vândute în regim de consignaţie Părţile ce intervin în cadrul acestei forme de vânzare sunt: - posesorul bunurilor depuse spre vânzare în consignaţie (consignant); - societatea comercială cu amănuntul care primeşte bunurile în consignaţie (consignator). Aceste bunuri sunt primite în consignaţie spre a fi vândute în schimbul unui comision. Obiectul vânzărilor prin consignaţie îl fac şi mărfurile sechestrate sau confiscate de organele în drept. Condiţiile în care se depun şi se primesc mărfuri în consignaţie decurg din relaţiile contractuale care se nasc între cele două părţi: consignatorul luând la cunoştinţă de ele prin intermediul bonului de primire. Dintre aceste drepturi şi obligaţii se impun a fi cunoscute următoarele: - Bunurile primite în consignaţie sunt şi rămân proprietatea consignantului până în momentul vânzării lor, când ele devin mărfuri şi se înregistrează în gestiunea magazinului. La cererea consignantului preţul de evaluare al bunurilor poate fi redus, operaţie ce are loc pe baza unei cereri scrise din partea posesorului sau a unei terţe persoane împuternicite de posesor; - Consignatorul are dreptul la un comision, aplicat asupra preţului de evaluare al bunurilor, comision ce se adaugă la acest preţ, determinând astfel preţul de vânzare care se încasează de la cumpărător; - Depunerea sau retragerea bunurilor, precum şi încasarea preţului de vânzare şi plata sumei ce se cuvine consignantului au la bază documente justificative legale (bonul de primire, chitanţa, etc.)

Dau aici un exemlu: Primirea produselor pentru vanzarea in consignatie: -pret deponent: 1000 lei -comision magazin: 200 lei -pret vanzare: 1200 lei -TVA la pret vanzare: 228 lei Contabilizare: Introducerea in gestiune spre vanzare: 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie - 1000 lei 1.Vanzarea produselor in consignatie: 5311 casa lei - 707 venituri din vanzarea marfurilor = 1000 lei 5311 casa lei - 708 venituri din activitati diverse = 200 lei 5311 casa lei - 4427 TVA colectata = 228 lei 2.Se face intrarea in gestiune 3713 marfuri in consignatie - 462 creditori diversi = 1000 lei 3713 marfuri in consignatie - 378 diferente de pret la marfuri = 200 lei 3713 marfuri in consignatie - 4428 TVA neexigibila = 228 lei Descarcarea de gestiune de la finalul lunii: 607 chelt. cu marfurile - 3713 marfuri in consignatie = 1000 lei 378 diferente de pret la marfuri - 3713 marfuri in consignatie = 200 lei 4428 TVA neexigibila - 3713 marfuri in consignatie = 228 lei 3.se crediteaza extrabilantier - 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie = 1000 lei 4.Se achita deponentul 462 creditori diversi -5311 casa lei = 1000 lei

Garantiile de buna executie

Garantiile de buna executie se incadreaza in categoria imobilizarilor financiare si reprezinta sume retinute de catre beneficiar din contravaloarea lucrarilor prestate de catre furnizor. Exemplu: O societate comerciala hotaraste sa-si deschida o agentie noua, pentru care incheie un contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza garantie de 10% din valoarea lucrarilor. Valoarea lucrarilor este stabilita de 200.000 ron. Inregistrarile contabile, la beneficiar sunt : 1. inregistrarea facturii de la furnizor in suma de 200.000 ron: 231 ” imobilizari corporale in curs de executie ” = 404 ” Furnizori de imobilizari ” 200.000 2. constituirea garantiei de buna executie : 404 ” Furnizori de imobilizari ” = 167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate ” 20.000 ron 3. plata facturii catre furnizor : 404 ” Furnizori de imobilizari ” = 5121 ” Conturi la banci ” 180.000 ron 4. la sfarsitul perioadei de garantie, daca nu s-au inregistrat situatii care sa solicite garantia, aceasta se restituie care furnizor. 167 ” Alte imprumuturi si datorii asimilate” = 5121 ” Conturi la banci ” 20.000 ron Inregistrarile contabile la furnizor : 1. emiterea facturii pentru lucrarile prestate in suma de 200.000 ron: 411 “Clienti ” = 704 ” Venituri din lucrari executate si servicii prestate ” 200.000 2. inregistrarea garantiei : 2678 ” Alte creante imobilizate” = 411 ” Clienti ” 20.000 3. incasarea partiala a facturii : 5121 ” Conturi la banci” = 411″ Clienti ” 180.000

Un scenariu de groaza

Eu unul ma asteptam inca din trimestul al II-lea 2009, odata cu acordul de imprumut de la FMI la acest scenariu de groază pe masa Finanţelor,TVA - 22%, cotă unică de 18-19%. Iata ca se "transpira" informatia...asa e scenariul.Prima data se "transpira" informatia ,apoi se neaga,dupa un timp se "bate apa in piua" pe la TV ,iar in final ne trezim cu o ordonanta de urgenta!

Adela Lupse!

Cine nu a auzit de isteriile in miz de noapte ale Adelei Lupse ,urland in direct "De ce nu suna telefonul? Vreau sa sune telefonul!". Am asistat la maltratarea unui telefon si la o femeie "distrusa" de deznadejde. Da,ati ghicit e vorba de "concursurile interactive" denumite si "Pacaleli TV", aceste concursuri au fost protejate ani la randul de CNA, insa in urma unei Ordonante de Urgenta acestea vor fi interzise la televizor. Concursurile vor disparea de la tv in cel mult trei luni de zile. Ministerul Finantelor a reusit sa rezolve ce nu a putut face CNA-ul: sa interzica concursurile interactive! Motivul principal pentru care Ministerul Finantelor interzice aceste concursuri este faptul ca sunt jocuri de noroc disimulate. Fiind inregistrate in afara Romaniei, firmele sunt greu de controlat.

Activitati Independente_Cheltuieli nedeductibile

Cheltuieli nedeductibile ale contribuabilor care desfasoara activitati independente Nu orice cheltuieli efectuate de catre liber-profesionisti pot fi deduse de catre acestia in vederea stabilirii si aplicarii impozitului pe venit. O parte din sumele cheltuite de catre acestia nu sunt luate in considerare, nefiind afectate profesiei; astfel, ele nu se vor scadea din totalul veniturilor. Cheltuieli deductibile limitate de catre contribuabilii ce desfasoara activitati independente. Dintre cheltuielile considerate de legea romana nedeductibile se pot enumera: a) diverse sume de bani sau bunuri pe care contribuabilul le utilizeaza pentru uzul sau personal sau pentru cel al familiei sale; b) cheltuieli corespunzatoare diferitelor categorii de venituri neimpozabile, indiferent daca acestea isi au sursele pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; c) impozitul pe venit nu poate fi considerat o cheltuiala in acest sens, astfel ca nu poate fi scazut inca o data (se include aici si impozitul pe venitul realizat in strainatate); d) cheltuieli cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute de legea fiscala ca facand parte fie din categoria cheltuielilor deductibile integral (vezi articol anterior, paragraful 3), fie a celor cu deducere limitata (vezi articol anterior, litera h din enumerare); e) donatii de orice fel; f) amenzi de orice tip, confiscari, dobanzi, penalitati de intarziere si penalitati datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; g) rate corespunzatoare creditelor contractate de catre contribuabil; h) dobanzi aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; i) cheltuieli de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; j) cheltuieli legate de bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile; Atentie! Aceste cheltuieli se deduc insa daca inventarul este acoperit de o polita de asigurare. k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare; l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit; m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

Criza IV- Daca....

Concluzii „Daca Herbert Hoover n-ar fi incercat sa echilibreze bugetul in fata unei depresiuni economice; daca Rezerva Federala n-ar fi aparat etalonul – aur, in detrimentul economiei interne; daca autoritatile ar fi sustinut de urgenta cu lichiditati bancile amenintate sa cada, calmand astfel panica instalata treptat in 1930 – 1931; atunci crahul pietei bursiere din 1929 n-ar fi condus decat la o recesiune „de gradina”, cu nimic iesita din comun, curand data uitarii.” - Paul Krugman in „Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008”. Cele doua crize pot fi comparate doar din punct de vedere al psihologiei la bursa si nimic mai mult, atat timp cat cauzele difera, cadrul este total schimbat, iar mecanismele de interventie au marcat modificari considerabile in eficienta si mentalitate. Pe scurt, Marea Depresiune a fost determinata de o politica monetara restrictiva si de masuri protectioniste gresite care au dus la scaderea comertului international. Criza actuala a fost precedata de o perioada lunga de stabilitate economica, de expansiunea puternica a creditului ipotecar determinat de o politica monetara expansionista (rata de dobanda mica) si de un sistem de reglementari permisibil (cresterea dimensiunii activitatii shadow banks). Un aspect pozitiv pentru perioada curenta este faptul ca institutiile bancare au beneficiat de ajutor din partea autoritatilor, iar colaborarea intre state a fost una benefica. Criza economica din prezent si-a pus amprenta in mod negativ asupra trendului la bursa pe o perioada de 20 de luni, pe cand in perioada Marii Depresiuni piata de capital a inregistrat un trend de scadere de 34 de luni. Investitorii la bursa au ajuns intr-o situatie de acceptare a situatiei actuale si se tranzactioneaza,pe estimari si pe un sentiment pozitiv privind efectul masurilor luate de autoritati pentru stabilizarea marilor economii. Acum se pot forma premise pentru o noua perioada de avant, insa probabil ca pana la concretizari va trebui sa mai asteptam chiar si o perioada mai lunga de timp. Falimentul unei banci reprezinta aproape intotdeauna o pierdere directa pentru cetatenii de rand, pierdere direct proportionala cu dimensiunea bancii. Cea mai mare parte a pasivelor negarantate ale bancilor comerciale se concretizeaza mai degraba in depozite decat in obligatiuni. Multe din aceste depozite sunt garantate la nivel guvernamental, ceea ce face ca falimentul unei banci sa reprezinte o pierdere masiva pentru contribuabili. Cetatenii de rand pierd si daca depozitele bancii nu sunt garantate de stat, in acest caz paguba constand in banii pe care acestia ii pastrau in depozite la banca falimentara si pe care nu ii mai pot recupera. Una dintre problemele majore cu care se confrunta o banca atunci cand intampina dificultati legate de lipsa lichiditatilor este ca nu poate transforma peste noapte activele sale in bani lichizi. Altfel spus, nu se poate ,,lichidiza” prin vanzarea de active in regim de urgenta. Probabil multe din instituţiile bancare autohtone nu şi-au înregistrat încă în scripte toate pierderile rezultate din creditele de nevoi personale negarantate, produs extrem de riscant, sperând probabil în recuperarea debitelor. Şi dacă nu au făcut-o încă, probabil nici nu o vor face până la sfârşitul anului, din dorinţa de a prezenta rezultate financiare frumoase. Într-adevăr, tentaţia e mare, dar pentru cei care preferă "rostogolirea găurii", tactica se va dovedi extrem de greşită anul viitor, când alte active toxic îşi va arăta colţii: creditele negarantate pentru microîntreprinderi şi IMM-uri si creditele pentru Prima Casa (garantate de stat in limitata a 60 mii euro).Problemele acestor tipuri de credite vor exploda în prima parte a anului viitor, pe fondul înrăutăţirii crizei mondiale. Pe fondul scăderii consumului, devalorizarii monedei naţionale şi înrăutăţirii climatului economic se vor constitui în piedici pentru toate firmele mici şi mijlocii si implicit si pentru cei ce au contactat un credit pentru locuinta. Nu trebuie să uităm că managementul acestor firme este deficitar, că eficienţa muncii este scăzută şi că, pe fondul greutăţilor şi a scumpirii finanţării, este posibil să asistăm la un faliment în masă a acestor firme. Într-un asemenea moment, toate finanţările negarantate acordate vor atârna ca o piatră de moară la gâtul băncilor care, de câţiva ani buni, şi-au făcut un slogan din creditele acordate pe genunchi. Şi, să nu uităm că la falimentul unei firme, nu numai banii acordaţi firmei devin problematici, ci şi banii acordaţi angajaţilor firmei sub formă de carduri de credit şi descoperiri de cont(de asemenea, fără garanţii). Ca o concluzie,bancile din Romania au preferat să dezvolte aici o piaţă extrem de toxică. Iar motivul pentru care au făcut-o este acecelaşi ca şi cel de peste ocean: lăcomia.

Externalizarea contabilităţii

Ce presupune externalizarea. Externalizarea contabilităţii are trei direcţii importante de aplicare: - transferul serviciilor în seama unei companii specializate, autorizate şi cu resurse suficiente pentru a administra portofolii mari de clienţi din domenii diferite de activitate; - angajarea unor servicii de asistenţă şi coordonare profesională în domeniul contabil, financiar şi al resurselor umane; aceasta înseamnă că departamentul financiar-contabil al oricărei companii este pus în relaţie directă şi activă cu unul sau cu mai mulţi consultanţi ai firmei de contabilitate, în scopul realizării unor optimizări importante; - consiliere activă, componentă a auditului intern, sau consultanţă organizată pentru a acoperi componente considerate insuficient abordate. Externalizarea serviciilor de contabilitate implica insa riscuri majore (precum si costuri pe masura): -Dezvaluirea unor secrete de seviciu,numai bune pentru concurenta si nu numai,nu stiu daca ati auzit de Direcţie de Informaţii fiscale (DIF)?.Activitatea DIF constă în analizarea informaţiilor fiscale deţinute de ANAF, indiferent de sursa de provenienţă, în vederea identificării contribuabililor cu risc ridicat, spre a fi supuşi inspecţiei fiscale.Si acum identificati " sursa de provenienta".Remarcăm că formularea „din diverse surse” (potrivit HG 495/2007) nu exclude crearea de reţele (plătite) de informatori, adica exact unele firmele de contabilitate (nu toate,Doamne fereste !). -Deplasarea cu un "munte" de documente la societatea prestatoare. -Aplicarea unor politici fiscale si contabile de catre firma prestatoare. -Netinerea la zi a evidentei primare contabile (NIR,Casa,Banca,Gestiuni,etc).

Corectarea unor erori dupa Bilant.

Cazul I. Presupunem cazul în care un element de venit nu a fost înregistrat în anul n-1, fapt constatat dupa depunerea situatiilor financiare în anul n+1. De ex. s-a depistat de catre controlul intern al unei societati, ca aceasta NU s-a înregistrat cu contravaloarea unei facturi pentru prestari de servicii furnizate, fara sa înregistreze în evidenta contabila venitul aferent inclusiv taxa pe valoarea adaugata. Corectarea acestei erori se face în anul n+1 prin afectarea rezultatului reportat. Înregistrarile contabile care au loc sunt: - înregistrarea facturii omise 4111 = 117 (pentru venit cont 704) Nota : contul 117 contine NUMAI rezultatele,nu si TVA !!! 4111 = 117 (pentru TVA colectata) 117 = 4427 (se corecteaza odata cu depunerea decontului de tva) Se calculeaza penalizari pentru TVA colectata aferenta si impozitul pe profit (sau venit)urmarind situatia deconturilor de la data facturii si momentul cand a devenit efectiv de plata (25 ale lunii urmatoare conform vectorului fiscal). Nota: Daca plata se face trimestrial, in anul n+1 se achita imediat ce se descopera eroarea pentru a nu mai risca penalizari pana la data exigibilitatii. - înregistrarea diferentei de impozit pe profit 117 = 4411 (eventual cu analitic distinct) - înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere 117 = 4481 (atentie la "compozitia" contului 117 care contine rezultatul contabil,deci si cheltuileile nedeductibile fiscal) Prescriptia: Dreptul la actiune, avînd un obiect patrimonial, asa cum este cazul prezentat în exemplul de mai sus, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva este Decretul nr. 167 din 10 aprilie 1958, privitor la prescriptia extinctiva, republicat, cu abrogarile operate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. Prescriptia începe sa curga de la data cînd se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita. Daca nu s-a exercitat acest drept, dupa 3 ani, perioada care reprezinta termenul de prescriptie, dreptul la actiune se stinge. Cazul II. Presupunem cazul în care un element de cheltuiala nu a fost înregistrat în anul n-1, fapt constatat dupa depunerea situatiilor financiare în anul n+1. De ex. s-a depistat de catre controlul intern al unei societati, ca aceasta NU s-a înregistrat cu contravaloarea unei facturi pentru prestari de servicii primite, fara sa înregistreze în evidenta contabila cheltuiala aferenta inclusiv taxa pe valoarea adaugata. Corectarea acestei erori se face în anul n+1 prin afectarea rezultatului reportat. Înregistrarile contabile care au loc sunt: - înregistrarea facturii omise: 117 = 401 (pentru cheltuiala cont 628) Nota : contul 117 contine NUMAI rezultatele,nu si TVA !!! 117 = 401 (pentru TVA deductibila) 4426 = 117 (se corecteaza odata cu depunerea decontului de tva) Se calculeaza pentru compensarea (daca exista)a eventualelor penalizari pentru TVA colectata aferenta si impozitul pe profit (sau venit)urmarind situatia deconturilor de la data facturii,din momentul cand a devenit efectiv de plata. - înregistrarea diferentei de impozit pe profit 117 = 4411 (eventual cu analitic distinct) - înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere: 117 = 4481 (atentie la "compozitia" contului 117 care contine rezultatul contabil,deci si cheltuileile nedeductibile fiscal) 4481= 117 (compensarea prin suma cheltuelilor omise) Pe baza acestei "scheme" de lucru se pot indrepta orice fel de eroare din anii anteriori daca evenimentul economic contine venituri sau cheltuieli. La stabilirea profitului impozabil n+1 se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. Schematic, formula de calcul este: Pi = (V - C) - Vn + Cn - RP - Af - Pf unde: Pi - profit impozabil V - veniturile realizate din orice sursa intr-un an fiscal C - cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor Vn- veniturile neimpozabile Cn - cheltuielile nedeductibile RP - rezerve, provizioane Af - amortizarea fiscala Pf - pierderea fiscala (atentie aici se repeta formula de mai sus pentru anii n-x) Din punct de vedere contabil, profitul realizat în exercitiul curent se repartizeaza la: - rezerve (legale, statutare), - poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile, - distribuirea de dividende, - surse proprii de finantare. - se poate lasa nerepartizat.

Import Extracomunitar.

I.Receptia bunurilor. Receptia bunurilor se efectueaza la data primirii efective a bunurilor in gestiunea firmei dvs. in baza datelor inscrise in declaratia vamala de import intocmita fara a tine cont de faptul ca obligatiile vamale de import au fost sa nu achitate anterior vamuirii marfurilor. Pretul de achizitie este format din: - valoarea inscrisa in factura furnizorului extern; - contravaloarea eventualelor cheltuieli efectuate pe parcurs extern: transport, incarcare, descarcare, manipulare, asigurare, etc.; - taxe vamale; - comisioane vamale. Inregistari in contabilitate: 1.Pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont bancar ca documente justificative, se inregistreaza efectuarea platii obligatiilor vamale prin contul 446 cu analitice distincte pentru fiecare tip de obligatie: 446.01 = 5121 (TVA achitata) 446.02 = 5121 (contravaloarea taxelor vamale achitate) 2.Pe baza notei de intrare-receptie intocmita in baza facturii furnizorului extern si a declaratiei vamale de import ca documente justificative, se efectueaza receptia bunurilor importate la cursul valutar inscris in declaratia vamala de import: 371 = 401(valoarea bunurilor facturate de furnizorul extern) 371=446.02 (cotravaloarea taxelor vamale achitate) Pe baza declaratiei vamale de import ca document justificativ se exercita dreptul de deducere achitata in vama: 4426 = 446.01(tva achitata) Referitor la TVA: Chiar daca s-a achitat in vama o suma mai mare, trebuie sa aveti in vedere doar suma de pe declaratia vamala pentru: 1. exercitarea dreptului de deducere, completarea evidentei fiscale (jurnalul de cumparari); 3. raportarea fiscala prin decontul de tva la randul 17; la fel si pentru taxele vamale, Referitor la taxele vamale: Chiar daca ati achitat in vama o suma mai mare trebuie sa aveti in vedere doar suma de declaratiei vamale pentru: 1. formarea pretului de vanzare cu ridicata a mafurilor prin nota de intrare-receptie; 2. determinarea bazei de impozitare a T. V. A.necesara pentru completarea: - jurnalului pentru cumparari; - decontului de tva

Raportarea Semestriala 2009

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a aprobat, prin Ordinul nr. 2123/2009, Sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2009 a operatorilor economici. Ordinul MFP nr. 2123/2009 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabila la 30 iunie 2009 a operatorilor economici a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 440, din 26 iunie 2009. Operatorii economici, indiferent de forma de organizare si forma de proprietate, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna raportari contabile la 30 iunie 2009 la unitatile teritoriale ale MFP, pana cel mai tarziu la 14 august 2009. Raportarile contabile cuprind urmatoarele formulare: a) Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii (cod 10); b) Contul de profit si pierdere (cod 20); c) Date informative (cod 30). Declaratie pe propria raspundere, pentru firmele fara activitate sau in curs de lichidare Persoanele juridice care nu au desfasurat activitate de la data infiintarii pana la 30 iunie 2009 nu intocmesc raportari contabile la 30 iunie 2009, urmand sa depuna o declaratie pe propria raspundere a persoanei care are obligatia gestionarii entitatii, la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, care sa cuprinda toate datele de identificare a entitatii: - denumirea completa (conform certificatului de inmatriculare); - adresa si numarul de telefon; - numarul de inregistrare la registrul comertului; - codul unic de inregistrare; - capitalul social. Kitul de bilant: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r /programeutile/SF/sc.html O declaratie similara vor depune si persoanele juridice care se afla in curs de lichidare, potrivit legii.

Bonul fiscal sub 100 lei,a fi sau a nu fi document justificativ de cheltuieli.

Prin HG 105/2009 au fost abrogate prevederile HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, precum şi toate ordinele ministrului economiei şi finanţelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menţionată. Astfel, abrogandu-se prevderile OMFP 293/2006 – nu mai avem limitare legata de valoarea bonului fiscala – cea de 100 de lei. Insa, situatia nu este chiar atat de simpla – intrucat bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale reprezinta doar document care atesta efectuarea platii – care se anexeaza Registrului de casa. Pentru a putea inregistra in contabilitate cheltuiala platita cu bonul fiscal si a deduce respectiva cheltuiala la calculul impozitului pe profit trebuie sa avem un document justificativ. În aceste condiţii au fost abrogate şi prevederile OMFP 293/2006 pentru modificarea OMFP 1714/2005 privind aplicarea prevederilor HG 831/1997. În OMFP 293/2006 se prevedea că bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, şi anume: - bonul fiscal utilizat pentru justificarea TVA aferente carburanţilor achiziţionaţi în vederea desfăşurării activităţii - bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie - bonul fiscal care atestă plata prin cardurile bancare - bonul fiscal a cărui valoare totală este de până la 100 lei inclusiv, sunt documente care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor. Desi nu se intelege mai nimic...decat simpul fapt ca totul de mai sus si-a pierdut legalitatea prin abrogare si ca cele de mai sus NU mai sunt considerate documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor, ce mai ramane: entităţile trebuie să aibă în vedere următoarele: - bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale în baza OUG 28/1999 sunt documente care atestă efectuarea plăţii şi se anexează la registrul de casă - înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a cheltuielilor efectuate de entitate şi achitate pe bază de bon fiscal (cu numerar sau card bancar), se poate efectua dacă: a) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal sau b) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli. Deci in contabilitate pot fi inregistrate si bonurile fiscale ale caselor de marcat sub 100 lei NUMAI pe baza de justificare (ex.prin Decont de Cheltuieli ) la care se anexeaza bonul fiscal de casa. Astfel putem inregistra in evidenta contabila si putem considera deductibila la calculul impozitului pe profit cheltuiala in suma mai mica sau mai mare de 100 de lei ( intrucat limitarea a fost abrogata), achitata cu bon fiscal, daca se intocmeste un referat de necesitate, nota de intrare receptie, proces verbal de receptie, decont de cheltuieli, ordin de deplasare, in functie de fiecare situatie in parte, documente care trebuie sa fie aprobate de persoana care autorizeaza efectarea unor astfel de cheltuieli. În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, aceste bonuri pot fi utilizate şi ca documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Tratamentul deductibilitatii cheltuielii cu combustibilul este analizat prin prisma utilizarii autovehiculului in cadrul activitatilor exceptate prevazute in OUG 34/2009.

1.înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a cheltuielilor efectuate de entitate şi achitate pe bază de bon fiscal (cu numerar sau card bancar), se poate efectua dacă:
a) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
b) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli.

În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, aceste bonuri pot fi utilizate ca documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului.

Baza legala:
Legea nr 82 / 1991, republicata, articolul 6 alin. (1) si articolul 10 alin. (4)
Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512 / 2008 articolul pct. 2 din Anexa nr. 1
Ordonanta de urgenta a guvernului nr 28 / 1999, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, articolul 1 alin. (1) si (2)
Legea nr 571, cu modificările şi completările ulterioare, / 2003 articolul 155 alin. (7)

Conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se excepteaza de la obligatia de a utiliza aceste aparate doar comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate.
Daca operatorii economici nu se incadreaza in categoria producatorilor agricoli care comercializeaza astfel de produse in piete, târguri, oboare sau alte locuri publice autorizate, pe baza certificatului de producator obtinut in conditiile Hotararii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale.

Baza legala:Ordonanta de urgenta a guvernului nr 28 / 1999 articolul 1 al. 1
Hotararea guvernului nr 661 / 2001 articolul 1

In baza prevederilor art. 2 lit. h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cabinetele medicale stomatologice, sub toate formele de organizare prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia celor organizate in baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale.

Baza legala:Ordonanta de urgenta a guvernului nr 28 / 1999 articolul 2 lit. h)
Ordonanta guvernului nr 124 / 1998 articolul 1-19

In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, “Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.”
In conformitate cu prevederile alin. (2) al aceluiasi articol, „Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), denumiţi în continuare utilizatori, au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factură fiscală.”
Prin urmare, persoanele fizice autorizate impuse pe baza de norme de venit sunt obligate sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale in cazul in care desfasoara activitati ce intra in sfera de aplicare a OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Baza Legala:Ordonanta de urgenta a guvernului nr 28 / 1999 articolul 1 alin.1 si 2

Potrivit prevederilor art. 2, lit. o) din Ordonanta de Urgenta nr. 28/1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, operatorii economici care efectueaza lucrari de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte, sunt exceptati de la obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale.

Baza legala:Ordonanta de urgenta a guvernului nr 28 / 1999 articolul 2 lit. o)

Creditul

Am sa prezint aici cateva notiuni necesare intelegerii creditului bancar. Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana fizica. Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu: - Obligatiuni; - Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin; - Linii de credit; - Imprumuturi de la banca; - Descoperit de cont; - Reesalonarea platilor. Insa creditul nu se acorda oricum, Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienti potentiali buni. Se pun intrebarile esentiale la care este indicat sa se gandeasca analistul de credite : 1.Doreste banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant de credit? Aceasta intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a reputatiei respectivului solicitant . 2.Trebuie ca banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant? Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau de manager. 3.Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat ar dori el)? Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a creditului. 4.Poate societatea comerciala sa ramburseze imprumutul? Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societatii comerciale, precum si a riscului creditului. 5.Ca ultima posibilitate,din ce alte surse poate fi rambursat creditul, in cazul in care societatea comerciala nu va putea sa faca acest lucru? Aceasta necesita o evaluare a garantiei. Sistemul de gestionare al creditelor pune accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii debitorului. Analiza solvabilitatii are trei functii importante: - sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii prin gasirea unor clienti solvabili; - sa evalueze cererile pentru noi credite; - sa ajute debitorii existenti sa isi mentina sau sa isi imbunatateasca solvabilitatea. Analiza sistematica si obiectiva a solvabilitatii are trei elemente principale: 1.Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai multi oameni, pentru: - a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afecteaza pe creditor; - a stabili conditii de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati actual; - a evalua si a intelege care este solvabilitatea clientului; - a permite creditorului sa stabileasca termene pentru credite pe baza evaluarii riscurilor la zi. 2.O analiza financiara comprehensiva care cuprinde: - analiza performantelor financiare, a indatorarii si alichiditatilor clientului; - identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii clientului; - un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichiditati al clientului; - structurarea facilitatilor de creditare pentru a realiza o corelare intre necesitatile intreprinderii clientului si intrarile si iesirile de lichiditati. 3.Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea riscurilor, precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de creditare, si anume: - o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare pentru a face analiza mai usoara; - o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor; - un sistem de corelare directa a valorii si atermenelor creditelor cu nevoile actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati; - o structura pentru credite care sa protejeze banca impotriva riscurilor principale si care sa stabileasca o corelatie intre intrarile si iesirile posibile de lichiditati. Foile de calcul financiare sunt instrumente folosite de analistii de credite pentru a evalua solvabilitatea si pentru a stabili facilitatile de creditare. Ele permit analistului de credite sa analizeze fluxurile viitoare de numerar dupa criterii uniforme si sa identifice informatiile si indicatorii critici. Principalele cinci componente ale foilor de calcul standard pentru analiza creditelor sunt: 1. – situatia profiturilor si pierderilor dintr-o perioada data; 2. – bilantul, care indica activele, pasivele si valoarea neta la o data anume; 3. – situatia fluxului de numerar; 4. – corelarea activului net cu imobilizarile corporale si financiare; 5. – fise cu principalii indicatori financiari. Foile de calcul se bazeaza pe date si informatii furnizate de client, iar proiectiile financiare ale acestuia vor acoperi circa trei ani si vor cuprinde urmatoarele: 1. – situatia profiturilor si pierderilor; 2. – bilantul; 3. – situatia fluxului de numerar; 4. – conturile sau notele financiare relevante pentru activitatea firmei. Indicatorii financiari sunt instrumente utile pentru compararea performantelor firmelor concurente din cadrul aceleiasi industrii.Acesti indicatori ajuta analistii de credite sa aprecieze solvabilitatea clientului. Cei patru indicatori esentiali in determinarea gradului de solvabilitate al unui potential client sunt: - 1.RENTABILITATE; - 2.EFICIENTA; - 3.INDATORARE; - 4.LICHIDITATE. Cele patru tipuri esentiale de indicatori enumerati mai sus reunesc in acelasi cadru financiar masura in care o societate a realizat vanzari ce depasesc costul activitatii respective, eficienta unei societati comerciale in administrarea resurselor si a activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate comerciala provin de la creditori si nu de la proprietarii sai (indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii societatii comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate comerciala pentru indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata dobanzii si a creantei. De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanti pentru analiza eficienta a cresitelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii sunt siguri numai daca situatiile financiare din care sunt preluati sunt sigure. In acelasi timp, indicatorii sunt foarte utili daca sunt luati in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul fiecarei “familii” mai sus mentionate. Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalti, poate duce la erori; Indicatorii multipli ajuta, in mod normal, la identificarea tendintelor, care sunt factori importanti pentru determinarea solvabilitatii. RENTABILITATEA – Reprezinta masura in care o societate comerciala realizeaza vanzari care depasesc costul activitatilor. EFICIENTA – Reprezinta eficacitatea unei societati comerciale in ceea ce priveste administrarea resurselor si conducerea activitatilor. INDATORAREA – Reprezinta masura in care fondurile folosite de o societate comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari. LICHIDITAEA – Reprezinta numerarul si alte active la dispozitia societatii comerciale pentru a-si indeplini obligatiile, iclusiv plata dobanzii pentru imprumuturile acordate de creditori.

Contul 581 “Viramente interne “

Am observat in practica contabila a multor societati ca se foloseste contul 581 "viramente interne" atat pentru ridicarea de numerar de la banca si depunerea numerarului in casa societatii cat si la ridicarea de numerar din casa societatii si depunerea lui la banca. In primul caz folosirea contului 581 “Viramente interne “ este justificata de faptul ca exista diferenta de timp intre momentul depunerii numerarului ridicat de la banca la casa societatii,extrasul de cont bancar este inmanat cel mai devreme a doua zi. Ori Registrul de casa se intocmeste zilnic cu toate operatiunile de numerar: 581 “Viramente interne “ = 512 “Conturi curente la banci" 531 “Casa” = 581 “Viramente interne “ In schimb operatiunea inversa nu se mai justifica deoarece tocmai ca este respectata intocmirea zilnica a registrului de casa iar data aparitiei in extrasul de cont coincide cu data retragerii numerarului din casa societatii,foaia de varsamant este document justificativ. In baza foii de varsamant se depune in cont la banca suma... Se contabilizeaza in relatie directa: 5121 “Disp. La banca” = 5311 “Casa in lei “ Nu este necesar aici contul 581 “Viramente interne “ 581=5311 5121=581,operatiune inutila si nejustificata.

Contabilitatea-algebra a dreptului fiscal

Nu există o definiţie exhaustivă şi universală a prudenţei contabile. Noţiunea de prudenţă fiind asociată riscului, s-a considerat că o mai bună înţelegere a acesteia va fi posibilă prin definirea şi analizarea riscului.Nu este o sarcină uşoară deoarece, riscul este conştientizat şi asumat în mod diferit de la o persoană la alta, de la o întreprindere la alta. Evaluarea activelor se face pe baza principiului costului istoric. Şi totuşi, aplicarea principiului prudenţei cere ca realitatea economică să fie corect reflectată în conturi şi să fie luate în considerare deprecierile, indiferent că exerciţiul se soldează cu un profit sau cu o pierdere. Activele ar putea fi evaluate la valoarea care le este atribuită la data închiderii bilanţului dacă aceasta este inferioară costului istoric insa consideraţiile de ordin fiscal joacă insa un rol important în aplicarea regulilor de evaluare patrimoniala la inchiderea exercitiului financiar ceea ce face ca riscul sa fie escamotat. Se constată că prezentarea riscurilor pe care şi le asumă întreprinderea este ca si inexistenta in prezentarea informatiilor contabile romanesti. Aceasta poate să ţină mai ales de puternica tradiţie de reglementare statală prezentă în Romania şi de o voinţă istorică din partea puterii publice de a lega contabilitatea de prelevările fiscale, influenţând astfel indirect conturile de grup. Contabilitatea rămâne, mai degrabă, o algebră a dreptului decât suportul informaţional destinat economiei. În context , marea libertate a profesiei contabile este asociată voinţei de transparenţă şi poate unei mai juste estimări a riscului,fapt care constituie un risc pentru puterea publica. Prezentarea riscurilor rămâne facultativă în situaţiile financiare romanesti. Într-adevăr, practica contabilă conform regulilor romanesti pare mai puţin prudentă în ciuda unei puternice aversiuni la risc. O asemenea situaţie are avantaje pentru managerii întreprinderilor care pot afişa, cel puţin în aparenţă, performanţe mai ridicate reducând inceritudinea remanentă a acţionarilor. Aceasta poate deasemenea să le confere anumite avantaje în termeni de finanţare şi de cost al capitalului. În schimb, nu este exclus ca o asemenea supraesimare a rentabilităţii să poată antrena serioase inconveniente cum ar fi creşterea revendicărilor din partea salariaţilor, furnizorilor, asociaţiilor de protecţie a consumatorilor sau de protecţie a mediului. Nu trebuie neglijată incitarea la practici contabile oportuniste din partea unor şefi de întreprinderi. O pierdere de credibilitate dar şi de încredere, mai ales din partea micilor acţionari care, în contextul unei pieţe bursiere, cunosc euforia pentru ca apoi să cunoască deprimarea. Anumiţi analişti financiari se bazează pe evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net sau operaţional, sau pe rate mai puţin academice, cum ar fi valoarea bursieră a întreprinderii raportată la cifra de afaceri si pe practica analiştilor financiari care constă în compararea rentabilităţii financiare a întreprinderilor din acelaşi sector fără a ţine cont de diferenţele contabile. Odată cu apariţia de noi tipuri de operaţii comerciale şi financiare, absenţa regulilor precise privind tratamentul acestora poate antrena diferenţe în interpretarea şi în aplicarea principiilor general admise,obiectivele informării financiare şi rolul situaţiilor financiare pot fi sensibil distorsionate. Rolul jucat de prudenţă atunci când este vorba de obţinerea de informaţii referitoare la un risc particular, neacoperit în bilanţ este extrem de important, ţinând cont de repercursiunile considerabile pe care aceste elemente le pot avea asupra situaţiei globale a societăţii,a credibilitatii sale bursiere si implicit asupra investitorilor. Din cele expuse mai sus rezultă că neaplicarea de o anumită manieră a prudenţei contabile poate induce o anumită doză de optimism sau de pesimism situaţiilor financiare.

TVA

Cine plăteşte, de fapt, toate impozitele percepute de administraţie? Bineînţeles, nu indivizii sau firmele care cedează statului veniturile fiscale sunt cei care plătesc cu adevărat impozitele. Firmele pot transpune sarcina plăţii impozitelor „înainte”, adică asupra clienţilor lor, prin creşterea preţurilor proporţional cu valoarea impozitului care trebuie plătit. Ori, dimpotrivă, pot să „paseze” această sarcină „înapoi” asupra furnizorilor care vor obţine salarii, rente şi alte preţuri ale factorilor de producţie mult mai mici decît în situaţia în care n-ar fi existat impozit. Este necesara examinărea incidenţei impozitelor, adică a modului în care se repartizează sarcina fiscală şi a efectelor acesteia asupra muncii depuse, a economisirii, a preţului mărfurilor, a preţului factorilor de producţie, a alocării resurselor şi a structurii producţiei şi consumului. Repartizarea şi transpunerea impozitelor este o problemă de natură economică, socială, dar şi politică. Analiza profundă a acestor procese face posibilă identificarea entitatilor economici care efectiv vor suporta toată greutatea poverii fiscale. Problema respectivă este generată de necorespunderea subiectului impozabil cu destinatarul impozitului. Incidenţa impozitului este analizată în cadrul: Echilibrului parţial, pe o piaţă concurenţială în echilibru înainte de introducerea impozitului. În acest fel se evidenţiază incidenţa impozitului asupra: Preţurilor nominale; Cantităţilor oferite sau cerute. Echilibrului general – ţinînd cont de interacţiunile dintre produse, sectoare şi factori de producţie, punînd în evidenţă incidenţa impozitului asupra preţurilor relative. Analiza incidenţei fiscale arată: 1. cum se difuzează povara impozitului, prin sistemul preţurilor, în întreaga economie; 2. cine suportă în final această povară. Repartizarea poverii fiscale între ofertanţi şi cumpărători depinde, în principal, de: elasticitatea în raport cu preţul a ofertei şi a cererii; tipul de concurenţa de piaţă respectivă. Analiza separată a efectelor aşezării(asieta) taxelor indirecte sau a subvenţiilor asupra preţurilor implică şi descifrarea influenţei lor asupra distribuţiei acestor efecte între producător şi beneficiar şi coordonarea lor de către stat, ca instituitor şi diriguitor al acestora. TVA a înlocuit impozitele tradiţionale în quasitotalitatea ţărilor deoarece este considerată “neutră”, comparativ cu impozitele pe cifra de afaceri. În special, ea nu incită la integrarea verticală a întreprinderilor, ceea ce are un efect deosebit în planul promovării concurenţei economice. Între modelul pur al TVA şi impozitul reglementat sub acest nume intervin diferenţe privind în special: • cota TVA – în realitate, în special în spaţiul European există trei tipuri de cote: ”normală”, “redusă” şi “cota zero”. Cota zero priveşte bunurile şi serviciile exportate în afara teritoriului naţional, în baza principiului destinaţiei – bunul care este exportat se impozitează în ţara care se consumă; • excepţiile de la tendinţa manifestată de-a lungul anilor de a generaliza TVA pentru toate bunurile şi serviciile. Astfel de excepţii privesc anumite operaţiuni (financiare ş.a.), anumite categorii de persoane juridice (administraţii publice, sau agenţi economici care nu depăşesc un anumit prag al cifrei de afaceri,etc). Din reglementarea concretă a TVA, în funcţie de elasticitatea ofertei şi a cererii se poate ajunge ca o parte din povara TVA să nu fie repercutată asupra consumatorilor. În ceea ce priveşte aprecierea incidenţei TVA, aceasta se reduce la analiza: 1. TVA este asimilabilă unui impozit unic asupra unui bun perceput în stadiul vînzării cu amănuntul atunci cînd ne interesează efectele unei modificări a cotei aplicate în cazul unui bun; 2. Incidenţa unui impozit în cadrul echilibrului general, cînd ne interesează efectele modificării simultane a coteii TVA pentru toate bunurile şi serviciile.

Operatiuni cu Clientii

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708