Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere
Inventarierea generala a patrimoniului
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Diferente rezultate la inventariere
Amortizari
Provizioanele pentru deprecieri
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor
Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia
Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil
Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere.
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatii de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie ca fie egal cu totalul rulajului calculat in Registrul – jurnal.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta (si cea finala,dupa inventar) poate fi interpretata si ca un inventar contabil.
Balanta conturilor poate fi discutata si prezentata si ca instrument de verificare a continutului soldurilor conturilor contabile - in sensul ca acestea sa reflecte operatii economice si financiare reale consemnate in documente justificative si inregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor. Din spectrul controlului documentelor de fond, o atentie deosebita se acorda conturilor:
Clasa 4 : 401 „Furnizori”; 404 „Furnizori de imobilizari”; 408 „Furnizori-facturi nesosite”; 409 „Furnizori debitori”; 411 „Clienti”; 416 „Clienti incerti”; 418 „Clienti – facturi de intocmit”; 419 „Clienti-creditori”; 461 „Debitori diversi”; 462 „Creditori diversi”; 447 „Fonduri speciale- taxe si varzaminte asimilate”; 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”;
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;
Clasa 7 „Conturi de venituri”.
Inventarierea generala a patrimoniului.
Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Determinatorul real se refera atat la constatarea maririi faptice a elementelor patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale a bunurilor patrimoniale.
Nu se poate concepe un bilant, adica nu se pot determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banului.
Relatia proprie inventarului, prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat, este de forma:
Situatia neta a patrimoniului =Activul inventariat –datorii inventariate
Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti ), pentru bunurile necorporale (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale denumita valoare de inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, mai multe lucrari de specialitate, se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare.
Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere. Asa cum se arata in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, pentru bunurile depreciate, inutilizabile, sau deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs abandonate sau sistate, precum si pentru obligatiile si creantele incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula, liste de inventariere separate.
In aceste conditii listele de inventariere se diferentiaza astfel:
a)Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12, intocmita numai pentru stocurile de valori materiale constatate cu lipsuri si plusuri la inventar, precum si pentru toate categoriile de bunuri la care comisia de inventariere a constatat deprecieri.
b)Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12/b, varianta simplificata intocmita distinct in structura: valori materiale fara lipsuri si plusuri; valori materiale cu lipsuri si plusuri; valori materiale cu deprecieri.
c)Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice, cod 14 – 3 – 12/c.
d)Situatii analitice distincte pentru alte valori decat cele materiale care la inventariere nu s-au constatat deprecieri si deci nu se constituie provizioane.
Dupa momentul in care se efectueaza inventarul se deosebesc urmatoarele ipostaze:
Inventarieri periodice – care se efectueaza in cursul exercitiului financiar la anumite date si care au ca scop urmarirea integritatii elementelor patrimoniale date in raspunderea unor persoane;
Inventarierea anuala - care este obligatorie de efectuat inainte de intocmirea lucrarilor de sinteza si raportare contabila. Este o lucrare complexa care necesita un volum mare de munca, ia neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate. Din aceasta cauza inventarierea stocurilor si imobilizarilor incepe inainte de sfarsitul anului calendaristic, urmand ca la inventarele intocmite la o anumita data sa se adauge intrarile si sa se scada iesirile care au avut loc in perioada cuprinsa intre data inventarierii si sfarsitul anului.
Inventarierea anuala cuprinde:
- constatarea si verificarea pe teren a cantitatilor de valori materiale si banesti;
- stabilirea soldurilor din conturile bancare si de decontare precum si verificarea lor prin schimbul reciproc de extrase sau punctaje;
- verificarea exactitatii celorlalte elemente patrimoniale de activ si pasiv care rezulta din contabilitate.
Lucrarile de inventariere la unitatile economice se desfasoara in conformitate cu normele legale in vigoare1) si cuprind mai multe etape:
pregatirea inventarierii;
constatarea si descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii;
stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate.
Din confruntarea datelor culese prin inventarele efectuate cu contabilitatea, operatie care are loc in a treia etapa a inventarierii, pot sa apara diferente care trebuie regularizate si inregistrate in contabilitate.
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Diferente rezultate la inventariere
O data stabilite rezultatele inventarierii, plusurilor si minusurilor de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestinara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.
In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte, fara a depasi valoarea constata in minus. De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile in plus. Calculul se efectueaza in primul rand pentru valorile materiale la care s-au constatat lipsurile, iar daca mai raman diferente cantitative in minus cotele de scazaminte se pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate in conformitate cu dispozitiile legale.
In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:
a) Plusuri constatate la inventariere: plusuri de mijloace fixe, materii prime, materiale consumabile, produse finite, semifabricate; plusuri de marfuri la o unitate cu ridicata, la o unitate cu amanuntul;
b) Lipsuri constatate la inventariere: lipsuri de mijloace fixe integral amortizate, partial amortizate; lipsuri de materii prime, materiale consumabile; lipsuri de obiecte de inventar aflate in exploatare, a caror uzura a fost trecuta 100% sau partial asupra costurilor; lipsuri de semifabricate si produse finite, evaluate la cost de productie; lipsuri de produse finite evaluate la pret standard; lipsuri de marfuri la o unitate cu ridicata, la o unitate de desfacere cu amanuntul.
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate. De exemplu, calculul costului productiei neterminate, determinarea scazamintelor si pierderilor pentru bunurile prevazute cu un asemenea regim, predarea-primirea de gestiuni, lichidarea si fuzionarea intreprinderilor etc.
Rezultatele inventarierii se consemneaza in „Procesul verbal de inventariere”, in care se inscriu, in principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; datoriile si lichiditatile in devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor, alte elemente specifice inventarierii.
Amortizarile.
In principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel:
a) inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila (mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);
b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand se constata o depreciere reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt:
aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii;
supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;
lipsa de utilitate in momentul inventarierii (trecute in conservare, inutilizabile temporar);
alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica decat valoarea ramasa de amortizat.
Provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizate a caror valoare de inventar, la data inchiderii exercitiului, este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:
a) in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila/valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar;
b) in cazul in care deprecierea constatata, pe baza inventarului, este inferioara provizionului constituit se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare.
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finatarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
La inchiderea exercitiului, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. De asemenea, se analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului, regularizandu-se astfel:
a) Prin debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;
b) Prin creditul conturilor de venituri cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect.
duminică, 28 iunie 2009
LUCRARILE PRELIMINARE ELABORARII BILANTULUI CONTABIL.
Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere
Inventarierea generala a patrimoniului
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Diferente rezultate la inventariere
Amortizari
Provizioanele pentru deprecieri
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor
Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia
Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil
Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere.
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatii de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie ca fie egal cu totalul rulajului calculat in Registrul – jurnal.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea, balanta (si cea finala,dupa inventar) poate fi interpretata si ca un inventar contabil.
Balanta conturilor poate fi discutata si prezentata si ca instrument de verificare a continutului soldurilor conturilor contabile - in sensul ca acestea sa reflecte operatii economice si financiare reale consemnate in documente justificative si inregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor. Din spectrul controlului documentelor de fond, o atentie deosebita se acorda conturilor:
Clasa 4 : 401 „Furnizori”; 404 „Furnizori de imobilizari”; 408 „Furnizori-facturi nesosite”; 409 „Furnizori debitori”; 411 „Clienti”; 416 „Clienti incerti”; 418 „Clienti – facturi de intocmit”; 419 „Clienti-creditori”; 461 „Debitori diversi”; 462 „Creditori diversi”; 447 „Fonduri speciale- taxe si varzaminte asimilate”; 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”;
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”;
Clasa 7 „Conturi de venituri”.
Inventarierea generala a patrimoniului.
Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Determinatorul real se refera atat la constatarea maririi faptice a elementelor patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale a bunurilor patrimoniale.
Nu se poate concepe un bilant, adica nu se pot determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banului.
Relatia proprie inventarului, prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat, este de forma:
Situatia neta a patrimoniului =Activul inventariat –datorii inventariate
Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti ), pentru bunurile necorporale (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale denumita valoare de inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, mai multe lucrari de specialitate, se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare.
Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere. Asa cum se arata in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, pentru bunurile depreciate, inutilizabile, sau deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs abandonate sau sistate, precum si pentru obligatiile si creantele incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula, liste de inventariere separate.
In aceste conditii listele de inventariere se diferentiaza astfel:
a)Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12, intocmita numai pentru stocurile de valori materiale constatate cu lipsuri si plusuri la inventar, precum si pentru toate categoriile de bunuri la care comisia de inventariere a constatat deprecieri.
b)Lista de inventariere cod 14 – 3 – 12/b, varianta simplificata intocmita distinct in structura: valori materiale fara lipsuri si plusuri; valori materiale cu lipsuri si plusuri; valori materiale cu deprecieri.
c)Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice, cod 14 – 3 – 12/c.
d)Situatii analitice distincte pentru alte valori decat cele materiale care la inventariere nu s-au constatat deprecieri si deci nu se constituie provizioane.
Dupa momentul in care se efectueaza inventarul se deosebesc urmatoarele ipostaze:
Inventarieri periodice – care se efectueaza in cursul exercitiului financiar la anumite date si care au ca scop urmarirea integritatii elementelor patrimoniale date in raspunderea unor persoane;
Inventarierea anuala - care este obligatorie de efectuat inainte de intocmirea lucrarilor de sinteza si raportare contabila. Este o lucrare complexa care necesita un volum mare de munca, ia neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate. Din aceasta cauza inventarierea stocurilor si imobilizarilor incepe inainte de sfarsitul anului calendaristic, urmand ca la inventarele intocmite la o anumita data sa se adauge intrarile si sa se scada iesirile care au avut loc in perioada cuprinsa intre data inventarierii si sfarsitul anului.
Inventarierea anuala cuprinde:
- constatarea si verificarea pe teren a cantitatilor de valori materiale si banesti;
- stabilirea soldurilor din conturile bancare si de decontare precum si verificarea lor prin schimbul reciproc de extrase sau punctaje;
- verificarea exactitatii celorlalte elemente patrimoniale de activ si pasiv care rezulta din contabilitate.
Lucrarile de inventariere la unitatile economice se desfasoara in conformitate cu normele legale in vigoare1) si cuprind mai multe etape:
pregatirea inventarierii;
constatarea si descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii;
stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate.
Din confruntarea datelor culese prin inventarele efectuate cu contabilitatea, operatie care are loc in a treia etapa a inventarierii, pot sa apara diferente care trebuie regularizate si inregistrate in contabilitate.
Contabilitatea operatiunilor de regularizare
Diferente rezultate la inventariere
O data stabilite rezultatele inventarierii, plusurilor si minusurilor de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestinara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.
In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.
Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte, fara a depasi valoarea constata in minus. De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile in plus. Calculul se efectueaza in primul rand pentru valorile materiale la care s-au constatat lipsurile, iar daca mai raman diferente cantitative in minus cotele de scazaminte se pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate in conformitate cu dispozitiile legale.
In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:
a) Plusuri constatate la inventariere: plusuri de mijloace fixe, materii prime, materiale consumabile, produse finite, semifabricate; plusuri de marfuri la o unitate cu ridicata, la o unitate cu amanuntul;
b) Lipsuri constatate la inventariere: lipsuri de mijloace fixe integral amortizate, partial amortizate; lipsuri de materii prime, materiale consumabile; lipsuri de obiecte de inventar aflate in exploatare, a caror uzura a fost trecuta 100% sau partial asupra costurilor; lipsuri de semifabricate si produse finite, evaluate la cost de productie; lipsuri de produse finite evaluate la pret standard; lipsuri de marfuri la o unitate cu ridicata, la o unitate de desfacere cu amanuntul.
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate. De exemplu, calculul costului productiei neterminate, determinarea scazamintelor si pierderilor pentru bunurile prevazute cu un asemenea regim, predarea-primirea de gestiuni, lichidarea si fuzionarea intreprinderilor etc.
Rezultatele inventarierii se consemneaza in „Procesul verbal de inventariere”, in care se inscriu, in principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; datoriile si lichiditatile in devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor, alte elemente specifice inventarierii.
Amortizarile.
In principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel:
a) inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila (mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);
b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand se constata o depreciere reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt:
aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii;
supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;
lipsa de utilitate in momentul inventarierii (trecute in conservare, inutilizabile temporar);
alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica decat valoarea ramasa de amortizat.
Provizioanele pentru deprecieri
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizate a caror valoare de inventar, la data inchiderii exercitiului, este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:
a) in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila/valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar;
b) in cazul in care deprecierea constatata, pe baza inventarului, este inferioara provizionului constituit se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare.
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finatarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
La inchiderea exercitiului, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. De asemenea, se analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului, regularizandu-se astfel:
a) Prin debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;
b) Prin creditul conturilor de venituri cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect.
Cheltuieli si Venituri -Partea I
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul exercitiului.
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:
- cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor, cheltuielile de personal, etc.
- pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe
naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul exercitiului.
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.
sâmbătă, 27 iunie 2009
Casarea
Casarea - este procedura fizica de dezmembrare a unui activ - mijloc fix ori obiect de inventar,in urma careia rezulta ori nu bunuri reciclabile sau materiale refolosibile (si care apreciate la o anumita valoare reprezinta o recuperare din valoarea activelor casate).
Scoaterea din functiune a unui activ este de competenta administratorului - la societatile comerciale - a persoanei responsabile de gestiunea patrimoniului la entitatile patrimoniale lucrative, ori a ordonatorului de credite pentru institutiile publice.
In vederea scoaterii din functiune un activ trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:
- sa fie cu durata normata epuizata;
- sa fie uzat din punct de vedere moral;
- sa fie inutilizabil si nevandabil.
In cazul in care Administratorul ori persoana careia i s-a incredintat gestiunea patrimoniului este fizic vorbind o singura persoana, aprobarea scoaterii din functiune trebuie sa rezulte dintr-un act de consemnare a unei sedinte a administratorului la care sunt prezenti si cenzorii.
Baza legala pentru aprobarea scoaterii din functiune a unui activ si apoi a casarii acestuia este Hotararea Consiliului de Administratie ori a Administratorului unic.
In cauza trebuiesc cunoscuta Legea nr.15/1994 cu modificarile si completarile la zi valabile , precum si normele emise pentru aplicarea acestei legi.
Procedurile de urmat pentru activele de natura obiectelor de inventar sunt similare cu cele pentru mijloace fixe, dar tinindu-se cont de durata de utilizare specifica adoptata de CA sau de Administrator. iar cazul in care nu exista astfel de durata aprobata, lista obiectelor de inventar cu mentionarea datei punerii in functiune, pentru care Comisia de Inventariere, ori alta persoana propune scoaterea din inventar se analizeaza in sedinta CA(AU) si se aproba ori nu dupa analiza situatiei ficarui obiect mentionat.
In cazul in care societatea nu are cenzori: SRL sub 15 asociati; SNC, similare , atunci toti asociatii trebuie sa fie prezenti si sa semneze hotarirea de scoatere din functiune.
Poveste de succes: Ingvar Kamprad (Ikea)
Ingvar Feodor Kamprad (născut pe 30 martie, 1926) este un antreprenor suedez ,fondator al lanţului de magazine de mobilier IKEA. Din 2009 el este cea mai bogată persoană din Europa şi a 5-a din lume conform Forbes magazine, cu o valoare estimată de aproximativ US $ 22 miliarde.
Kamprad a intrat in afaceri inca din adolescenta: cumpara chibrituri en-gros din Stockholm si le vindea en-detail, cu un profit frumusel. S-a extins apoi si la alte produse (seminte, decoratiuni de Craciun, creioane, stilouri), iar la 17 ani a infiintat IKEA, diversificandu-si constant gama de articole comercializate: portofele, ceasuri, bijuterii, ciorapi de dama etc. In 1947 a introdus si mobila, la un pret redus, lucru posibil gratie colaborarii cu diversi producatori locali. Mobila s-a dovedit un succes si Kamprad a decis sa se concentreze doar pe aceasta directie. In 1953 a deschis primul showroom unde oamenii puteau vedea si studia pe indelete marfa, convingandu-se astfel de calitatea acesteia.
IKEA a devenit fabricant de mobila datorita imprejurarilor: competitorii faceau presiuni asupra producatorilor care aprovizionau firma, ca urmare Kamprad a decis sa nu mai depinda de altii. Designerii sai au proiectat o mobila inovativa, formata din piese care se putea impacheta foarte economicos, in cutii de dimensiuni reduse, si pe care clientii o puteau asambla acasa, foarte usor. Aceasta forma de impachetare elimina si necesitatea unui serviciu de transport la domiciliu (clientii isi transportau singuri mobila), plus ca IKEA putea depozita cantitati mari de marfa in spatii reduse.
In ciuda averii sale considerabile, Ingvar Kamprad este cunoscut ca o persoana foarte zgarcita. Prefera sa mearga cu metroul la lucru, iar masina pe care o conduce este un Volvo vechi. Se zvoneste chiar ca atunci cand sta la hotel nu consuma deloc bauturi din mini-barul camerei, iar daca o face totusi, inlocuieste bautura consumata cu una identica achizitionata (mai ieftin) de la vreun magazin din apropiere.
joi, 25 iunie 2009
Criza III.-Europa
Marea Criza Financiara in Europa-Ascensiunea lui Hitler 1929-1933. Cele mai afectate tarii au fost Germania si Austria, in 1932 erau aproxmativ 6 milioane de someri, adica o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a fost ocolita de aceasta criza ,fiecare ai patrulea muncitor era somer,iar productia industriala a ajuns la nivelul anului 1900.
Principala grija a guvernelor europene in perioada crizei a fost aceea de a practica o politica de deflatie pentru a salva moneda lor nationala.
In Franta criza sa declansat ceva mai tarziu,dar pe o perioada mai lunga de timp, de aproape 6 ani.
Productia a scazut cu aproape 30%, iar in 1935 numarul somerilor a atins peste 4,2 milioane.
In Cehoslovacia productia industriala a scazut cu 40%, iar in Romania exporturile de grau si titei au scazut cu 57,6%. Singura tara neafectata de depresiunea economica a fost URSS care, izolandu-se de restul lumii, nu facea parte din sistemul economic capitalist si aplica planificarea economica.In tarile nordice, Danemarca, Norvegia Suedia si Finlanda, criza a avut influente minime.Desi multe firme au dat faliment si numarul somerilor a crescut, guvernele din aceste tari au aplicat ample programe economice pertru prevenirea declinului economic.
Toate aceste state nordice au instituit sisteme de asigurari menite sa rezolve o parte din problemele somerilor. Suedia a mers chiar mai departe elaborand proiecte guvernamentale prin care oferea slujbe muncitorilor disponibilizati.
In aceasta perioada s-a pus bazele MODELULUI SUEDEZ, model economic si politic, dar mai ales un model social.Suedezii au devenit un fel de americani ai Europei si ,in multe privinte, Suedia a construit modelul unei organizari sociale mult mai atragatoare decat a Statelor Unite, deoarece inegalitatea sociala a fost mai putin profunda.
Statele europene care nu au putut contracara efectele crizei au fost nevoite sa se confrunte cu fenomenul fascist,aparut ca urmare a framantarilor sociale din Germania si a populismului nationalist promovat de oamenii politici germani.
Criza economica dintre anii 1929-1933 a afectat si Romania. Scaderea preturilor mondiale la produsele agricole in 1929 a adus la prabusirea agriculturi romanesti, a carei productie era incapabila sa concureze produsele similare din alte tari precum SUA si Canada, unde preturile de cost erau reduse datorita folosirii pe scara larga a masinilor agricole si a cuceriliror stiintei agricole.
Apogeul crizei a fost atins in anul 1932, cand in Romania erau inregistrati sute de mii de someri.
Avand deja in momentul crizei o datorie externa foarte mare Romania a fost nevoita sa contracteze alte 4 mari imprumuturi.
Acest fapt a presupus un control strain asupra finantelor tarii, confirmat in ianuarie 1933 prin “Planul de la Geneva”care stabilea ca expertii straini sa asiste Banca Nationala a Romaniei si sa "reglementeze" problema datoriilor sale externe.
miercuri, 24 iunie 2009
Criza II.-Marea Depresiune 1929 - 1933
Asemenari si deosebiri versus Criza actuala.
Marea Depresiune a fost precedata de un boom pe piata creditului de consum (de ex. cea mai mare parte a creditelor pentru automobile erau achizitionate pe credit) si pentru investitii la bursa (fapt ce a condus la cresterea apetitului pentru speculatii si la un impresionant volum tranzactionat la New York Stock Exchange).
Cresterea apetitului pentru speculatii (populatia care detinea economii prefera sa le foloseasca pentru speculatii la bursa in detrimentul economiilor la banci) a determinat banca federala americana sa mareasca dobanda de referinta pana la 6%. Insa decizia FED (Grup de Banci cu rol de Banca Centrala ) a dus la restrangerea masei monetare din economie, ceea ce a condus la o criza de lichiditate pe termen scurt. Punctul critic al crizei a coincis cu luna de plata a dividendelor (octombrie 1929,marca un nou an financiar in America), companiile avand nevoie de lichiditati pentru plata acestora.
Urmarea:
In numai patru ani, intre 1929 si 1933, productia industriala in Statele Unite ale Americii a scazut cu 50%. Veniturile reale ale americanilor s-au micsorat cu 28%. Pretul actiunilor pe bursa s-a prabusit la o zecime din valoarea lor dinaintea crahului. Numarul de someri s-a majorat de la 1,6 milioane in 1929 la 12,8 milioane in 1933. Unul din patru muncitori a ramas fara slujba in momentul de varf al crizei.
24 octombrie 1929, ziua cunoscuta ca Joia Neagra: New York Stock Exchange, cea mai importanta bursa din lume, e lovita de un cutremur, pretul actiunilor se prabuseste. Urmeaza o reactie in lant ca urmare a lipsei de incredere a populatiei in economia americana. Consumul populatiei se micsoreaza, iar criza este exportata in toate colturile lumii. Milton Friedman considera ca „evenimentele de pe bursa din 1929 au jucat un rol important in criza initiala", schimband sentimentele si anticiparile referitoare la viitor, inversand trendul acestora de la pozitiv la negativ, cu un efect dezastruos asupra investitiilor si a afacerilor in general.
Totusi, datele arata ca Joia Neagra a fost mai degraba un efect decat o cauza a depresiunii. Marea Criza nu a fost o afacere de o zi. Inca de pe 5 septembrie, valoarea actiunilor scadea, dupa ce in urma cu doua zile atinsese un nivel maxim(manipulare?). Alte scaderi au avut loc la inceputul lunii octombrie, depreciere descrisa in „Wall Street Journal"-ul acelor timpuri drept o „corectie bine-venita, in conditiile in care unele actiuni cresc, iar altele scad".
Iar "monetaristul" timpului, Irving Fisher, mare investitor la bursa, era, la randul lui, cuprins de un optimism debordant: „Pretul actiunilor a atins un nivel ridicat ce pare ca se va permanentiza". Nici John Maynard Keynes, alt jucator inrait, nu era de alta parere.
A fost o eroare de politica monetara, FED trebuind sa anticipeze ca o crestere a dobanzii va duce de fapt la aceasta criza de lichiditate, cei care detineau pozitii deschise pe bursa, care atingea maxime istorice, nereusind sa gaseasca contrapartida pentru a-si inchide pozitiile. Criza pe bursa, ce a fost determinata de o greseala de politica monetara, a fost prelungita de o greseala a administratiei Hoover in anul 1930 care a semnat o lege protectionista a productiei interne (au fost majorate tarifele vamale), ce a determinat in lant aplicarea acelorasi practici si de alte tari si in final a dus la scaderea comertului international si la o lunga perioada de depresiune, atat in SUA, cat si in restul tarilor din lume.
Istoria are multe invataminte pentru prezent. Oare analiza crizei din 1929-1933 ar putea sa-i ajute pe responsabilii actuali in intelegerea evenimentelor prezente?.
Valoarea banilor, deteriorarea creditelor si politicile bancilor centrale sunt elementele comune Marii Crize si evenimentelor actuale de pe piata creditelor ipotecare din SUA si a burselor mondiale.
Criza -partea I,inceputul.
Enigma lichiditatii
Unde si cum au " disparut" banii? De ce e criza financiara(de lichiditati)?
La facultate te invata ca lichiditatea este masurata( in mod traditional) prin intermediul agregatelor monetare (M1, M2, M3 si L) si este generata de bancile centrale ce urmaresc indeplinirea anumitor obiective de politica monetara.
Ce sunt agregatele monetare?
Agregatele monetare cuprind atît mijloacele de plata (moneda efectiva depunerile în conturi de vedere) detinute de agentii nefinanciari rezidenti, cît si acele plasamente financiare susceptibile de a fi transformate cu usurinta si rapiditate în instrumente de plata, fara riscul pierderilor de capital.
Definitii:
Agregatul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata sub forma monedei efective (bilete de banca si moneda divizionara ) si a depunerilor în conturi curente nepurtatoare de dobînzi si care reprezinta partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara.
M2 – include, în plus de M1, un ansamblu de plasamente la termen în vederea economisirii, susceptibile de a fi mobilizate si transformate în lichiditati prin emisiune de cecuri cu preaviz, denumita „quasimoneda” sau ”lichiditatea secundara”.
Bancile centrale furnizeaza lichiditati bancilor comerciale, ce la randul lor injecteaza bani in economie prin intermediul creditelor.
Cam aceasta este acceptiunea traditionala a circuitului banilor in economie, acceptiune specifica mai ales anilor `30-`40.
In economia reala moneda este detinuta si de agentii nefinanciari, gospodarii familiare, societati industriale si comerciale, intr-un cuvînt de toti cei care intervin pe piata bunurilor si serviciilor. Desi principiile de baza au ramas nemodificate, totusi, în ultimii ani sfera monetara a cunoscut importante modificari, ale carora incidente asupra comportamentului agentilor economici au facut necesara delimitarea între formele clasice ale monedei si noile tipuri de plasamente monetare.
M3- cuprinde, mai mult de cît M2, si alte active cu grade diferite de lichiditate si în structura carora pot fi incluse certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu, alte tipuri emise de agentii economici pe piata financiar-monetara. si insfarsit,
L, regrupat cu M3, înglobeaza titluri emise pe termen mediu si lung negociabile si care pot fi transformate mai rapid sau mai lent în mijloace de plata, respectiv în lichiditati.
Teoria moderna spune insa ca lichiditatea este vazuta ca o functie de risc,(de lacomie,nesabuinta,indolenta si viclenia speculei) aceasta depinzand de raportul dintre cererea si oferta de bani (cei care detin economii ofera sau nu, in functie de cresterea sau descresterea aversiunii fata de risc, bani celor care investesc in diferite active sau instrumente financiare specifice perioadei la care ne raportam).
Totul a inceput de aici:
-in SUA institutiile financiare pot fi impartite in doua categorii:
1.banci traditionale ce se supun reglementarilor si ofera asigurare pentru depozitele atrase (plafon 100.000 $)
si
2.institutii financiare supranumite "shadow banks” ce furnizeaza lichiditate aditionala in economii, nu se supun acelorasi reguli stricte, nu ofera asigurare pentru banii atrasi si care isi constituie capitalul pentru investitii prin operatiuni de vanzari reversibile (reverse repo, banca ofera ca si colateral instrumente financiare pentru a obtine capital) si imprumuturi garantate prin alte active financiare (asset backed commercial paper, ce sunt imprumuturi cu maturitate cuprinsa intre 45 si 90 de zile).
In categoria shadow banks pot fi incadrate:
a) fondurile de hedging(acoperire a riscului);
b) emitenti de produse structurate (structured investments);
c) trusturi de investitii in proprietati imobiliare (REITs - Real Estate Investment Trusts);
d) Collateralized Debt Obligation (instrumente financiare structurate avand in spate active derivate din domeniul imobiliar sau obligatiuni riscante)
e) Collateralized Loan Obligation (instrumente financiare complexe care reimpacheteaza diverse active, in general credite bancare sub diverse forme) si altele
In perioada de boom a creditarii, precursoare crizei actuale, aceste institutii au beneficiat de ratinguri foarte bune din partea agentiilor Moody’s, Standard and Poor’s si Fitch si in ciuda cresterii gradului de indatorare, a transparentei reduse, acestea s-au bucurat de finantari la rate de dobanda scazute(lacomia bancilor),reusind sa genereze rezultate foarte bune si sa creasca in dimensiune.
Fenomenul este urmatorul: in perioade de crestere a aversiunii fata de risc, de criza, „shadow banks” se confrunta cu o scadere a lichiditatii cauzate de retragerea investitorilor, fapt ce in cazul lichiditatilor atrase de bancile traditionale nu se intampla (sunt garantate intr-un anumit plafon de FED).
Aceasta crestere a lichiditatii „shadow banks” a continuat pana in primavara anului 2007, moment in care au inceput problemele pe piata imobiliara americana, iar aceste institutii financiare au inceput a intampina in cascada probleme de retragere a lichiditatilor din partea investitorilor. Astfel, pe masura ce aversiunea fata de risc a crescut, investitorii au inceput sa vanda instrumentele financiare emise de shadow banks si au refuzat sa le mai finanteze activitatea.
Cum s-a ajuns la aceste probleme? Ce anume a declansat aceasta criza? Majoritatea celor care achizitionau locuinte, dar care nu indeplineau criterii specifice de bonitate, au apelat in perioada 2004 – 2006 la credite numite „2/28 adjustable rate subprime mortgages” .
Acestea nu cereau avans, prezentau in primii doi ani rate de dobanda promotionala, dupa care acestea se ajustau la aproape cinci procente.
Plata in totalitate a ratelor de dobanda era optionala si la discretia celui care imprumuta banii, sumele datorate acumulandu-se. Cei care se implicau in aceste tipuri de credite speculau ca valoarea proprietatilor achizitionate va creste si ca ratele de dobanda nu vor urca.
Cumparatorul locuintei se baza pe faptul ca un alt cumparator ii va cumpara practic locuinta in viitor la un pret si mai mare, reusind astfel sa inapoieze banii imprumutati (dobanda neplatita si principalul).
Cresterea aversiunii fata de risc a investitorilor in actiuni de tip „shadow banks” a dus inevitabil la prabusirea Burselor americane si implicit a pietei imobiliare din SUA (si invers),fapt care a condus la incapacitatea de plata a debitorilor implicati in astfel de credite si la colapsul institutiilor implicate in acest proces.,bancile, care sub efectul de domino a dus la o criza de lichiditati generalizata.
Taxa forfetara a ajuns la Avocatul Poporului
Taxa forfetara a ajuns la Avocatul Poporului
Guvernul a modificat abuziv Codul Fiscal, prin introducerea impozitului forfetar din acest an, cu toate ca, legal, noile prevederi nu puteau intra in vigoare decat cel mai devreme la 1 ianuarie 2010"- constatarea a fost facuta de institutia Avocatului Poporului, care va sesiza Parlamentul in legatura cu acest abuz. Se pare ca prof. univ. dr. Ioan Muraru - Avocatul Poporului, a decis sesizarea Parlamentului in legatura cu neconcordanta semnalata dintre art. 32 din OUG nr. 34/2009 si Codul Fiscal.Si ce credeti ca o sa se intample? Nimic....
Analiza financiara pe scurt
75% dintr-o zi de munca vorbim si ascultam;
75% din ceea ce auzim, auzim imprecis;
75% din ceea ce auzim cu acuratete, uitam in urmatoarele 3 saptamani;
Cu cat ramanem? Reamintesc aici 15 teze de analiza financiara:
1.Elaborarea bilanţului financiar se bazează pe următoarele principii:
a.principiul ordonării posturilor de activ în ordinea strictă a lichidităţii;
b.principiul ordonării posturilor de pasiv în ordinea strictă a exigibilităţii;
2. Ratele de structură financiară se stabilesc :
a. ca raport între un post din activ şi totalul activului bilanţier;
b. ca raport între un post din pasiv şi totalul pasivului bilanţier;
c. ca raport între diferite elemente din activul bilanţului;
d. ca raport între diferite elemente din pasivul bilanţului;
3. Analiza ratelor de structură ale pasivului se calculează prin indicatorii:
a. rata stabilităţii financiare; rata autonomiei financiare; rata de îndatorare globală;
b. rata autonomiei financiare globale; rata autonomiei financiare la termen; rata de rotaţie a capitalurilor proprii; rata de rotaţie a datoriilor comerciale; rata stabilităţii financiare; rata de îndatorare globală; rata de îndatorare la termen;
c. rata autonomiei financiare globale; rata de rotaţie a datoriilor comerciale; rata stabilităţii financiare; rata de îndatorare globală; rata de îndatorare la termen;
4.Rata stocurilor se calculează ca raport între stoc şi activul total.
5.Fondul de rulment net se calculează astfel:
a. pe baza bilanţului financiar, ca diferenţă între capitalul permanent şi activele imobilizate;
b. pe baza bilanţului funcţional, ca diferenţa dintre resursele stabile şi utilizările stabile;
c. ca sumă între nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.
6.Pentru realizarea echilibrului financiar, rata autonomiei financiare globale trebuie să fie peste 33%.
7. Analiza fondului de rulment net se realizează prin metoda ratelor, cu ajutorul următorilor indicatori:
-rata finanţării activelor circulante din fondul de rulment;
- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment;
- rata fondului de rulment net;
8.Necesarul de fond de rulment se calculează:
a. pe baza bilanţului funcţional ca sumă între necesarul de fond de rulment de exploatare şi necesarul de fond de rulment în afara exploatării;
b. pe baza bilanţului financiar, prin suma între activele circulante şi creditele bancare pe termen scurt din care se scad datoriile pe termen scurt şi disponibilităţile băneşti;
9. În cazul în care fondul de rulment a finanţat integral nevoia de fond de rulment, rata de acoperire a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment trebuie să sa depaseasca limita de 100%;
10.Indicatorii de lichiditate şi de solvabilitate indică modul în care elementele de activ din bilanţ fac faţă datoriilor exigibile pe termen scurt sau lung;
11.Lichiditatea imediată se calculează ca raport între disponibilităţile băneşti şi datoriile pe termen scurt;
12.Echilibrul financiar se realizează atunci când:
a) datoriile pe termen scurt sunt mai mici decât activele circulante;
b)trezoreria este pozitivă;
13.Analiza echilibrului financiar se poate realiza pe baza următorilor indicatori financiari:
rata de finanţare a stocurilor din fondul de rulment; rata de autofinanţare a activelor imobilizate; rata de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment; rata de finanţare a capitalurilor investite; rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt;
14.Rata de autofinanţare a activelor imobilizate se calculează ca raport între capitalul propriu şi valoarea activelor imobilizate;
15.Rata de finanţare curentă a nevoii de fond de rulment din credite bancare pe termen scurt se apreciază prin raportul dintre nivelul creditelor bancare pe termen scurt şi nevoia de fond de rulment;
marți, 23 iunie 2009
TVA-spatiul intracomunitar,reconsiderarea perioadei fiscale.
Faptul generator = momentul cand suntem datori TVA
Faptul generator TVA este definit prin art. 134 alin. (1) din Codul fiscal, titlul VI, drept moment in care sunt realizate conditiile legale necesare pentru stabilirea exigibilitatii taxei.
I.Livarea:
Faptul generator poate interveni in trei momente distincte:
1. la data livrarii bunurilor;
2. la data emiterii facturii, chiar daca nu a avut loc o livrare de bunuri;
3. la data emiterii facturii pentru incasarea unui avans.
II.Livrarea din spatiul intracomunitar:
Exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii de catre furnizorul stabilit intr-un stat membru, cu conditia ca factura respectiva sa fie emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
III.Faptul generator pentru o achizitie intracomunitara de bunuri efectuata de o persoana(din UE) impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Romania intervine la aceeasi data la care intervine faptul generator pentru livrarea intracomunitara de bunuri efectuata de furnizorul firmei din Romania.
IV.Exigibilitatea taxei.
Ca regula generala, pentru o achizitie intracomunitara de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
a)persoana impozabila care utilizeaza drept perioada fiscala trimestrul calendaristic este obligata sa schimbe aceasta perioada fiscala in luna calendaristica in situatia in care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania. Aceasta perioada fiscala se reconsidera diferit, in functie de momentul in care intervine exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare realizate.
b)persoana impozabila obligata sa utilizeze drept perioada fiscala luna calendaristica in locul trimestrului calendaristic este obligata sa depuna la organul fiscal competent o declaratie de mentiuni.
Nota:
Aceasta declaratie se depune in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la sfarsitul lunii in care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata. Declaratia de mentiuni este cea cunoscuta sub denumirea prescurtata „vector fiscal 010“, (reglementata prin O.M.E.F. nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor)
Schimbarea perioadei fiscale este ireversibila, fara posibilitatea revenirii la utilizarea trimestrului calendaristic drept perioada fiscala.
Atentie insa:asa cum se poate constata din textul O.U.G. nr. 34/2009,modificarea perioadei fiscale nu este conditionata si de achitarea unui avans pentru efectuarea in perspectiva a unei achizitii intracomunitare.
Schimbarea perioadei fiscale din „trimestru“ in „luna“ are loc in cursul anului.
In cazul unui import de bunuri urmat de o livrare intracomunitara dintr-un alt stat membru, operatiune este asimilata unei achizitii intracomunitare in Romania,chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de intrare a bunurilor pe teritoriul Comunitatii. Pentru taxa platita in celalalt stat membru, persoana impozabila poate solicita restituirea pe baza dovezii impozitarii operatiunii in Romania.
Bani din nimic...Creditul bancar
In mecanismul inventarii banilor de catre bancheri, creditele nu trebuie sa aiba acoperire integrala in depozite si aport de capital din partea actionarilor bancii, pur si simplu se emit la cererea clientului. Cand imprumutul e achitat, suma e stearsa din contabilitatea bancii, aceasta oprindu-si insa ca profit toate dobanzile platite pana la scadenta de datornic.
Este intretinuta legenda dupa care cea mai mare realizare a vietii unui cetatean este sa aiba o casa a lui, iar sugestia este ca decat sa platesti chirie lunara mai bine platesti inca o rata la banca si casa iti ramane dupa achitarea creditului. Adica peste 30 - 40 de ani. Adica dupa o viata de munca. Adica dupa ce ai dat din buzunar dobanzi care fac de patru ori pretul ei de piata. Adica la pensie, cand pe nimeni nu mai intereseaza ce a ramas din tine. Ai fost supus o viata meriti si tu o casa.
In locul tau e angajat un tanar caruia i se spune ce important este sa ai o casa.
Cine are credit traieste cu frica pierderii locului de munca si o data cu el a casei, a masinii, a concediilor facute pe credit si apoi a statutului de "onorabilitate" pe care le aduc acestea.
Isi pierde libertatea de a gandi ca un om liber, devine o sluga supusa cu burta plina.
Cine are credit este obedient fata de angajator de care depinde achitarea datoriilor sale, fata de puterea politica care ii poate usura sau ingreuna prin taxe si impozite rambursarea.
luni, 22 iunie 2009
D'ale mele...
Economia in Romania creste sub asteptari si scade peste asteptari insa nu o "asteapta" nimeni....
Din tiparele filmelor americane...
-Apartamentele mari, etajate, din New York , au o chirie convenabilă pentru oricine, fie el şomer sau director.
-Cel puţin unul din doi gemeni identici este diabolic.
-Dacă trebuie să dezamorsezi o bombă nu ai de ce să-ţi faci griji, întotdeauna vei alege corect firul care trebuie tăiat.
-Mai toate computerele laptop sunt suficient de puternice pentru a pătrunde în sistemul de comunicaţii al oricărei civilizaţii extraterestre invadatoare.
-Nu contează daca într-o luptă marţială numărul adversarilor este foarte mare: inamicii tăi vor aştepta răbdători să te atace unul câte unul, dansând în jurul tău într-o manieră ameninţătoare, până când îi faci knock-out pe cei dinainte.
-Când stingi lumina pentru a te duce la culcare, tot ce se află în dormitorul tău se vede perfect, numai că într-o uşoară penumbră.
-Daca esti blondă şi draguţă, este foarte probabil să ajungi expert mondial în fisiune nucleară la vârsta de 22 de ani.
-Poliţiştii care sunt cinstiţi şi muncitori sunt, în mod tradiţional împuşcati cu trei zile înainte de pensionare.
-Decât să risipească gloanţele, megalomaniacii preferă să-şi ucidă adversarii pe care-i prind folosind maşinării complicate, care cuprind rachete, sisteme electronice, gaze mortale, lasere sau rechini mâncători de oameni, ce le oferă prizonierilor cam 20 de minute pentru a evada.
-Toate paturile au cearceafuri speciale, probabil în formă de L, care ajung până la subraţul femeii care doarme, dar depăşesc numai cu puţin coapsele bărbatului de lângă ea.
-Toate pungile cu cumpărături conţin, cel puţin, o paine-baghetă.
-Este foarte uşor pentru oricine să piloteze un avion, până la aterizare, urmând instrucţiunile cuiva din turnul de control.
-O dată pus pe buze, rujul nu mai dispare de acolo, orice ai face, inclusiv scufundări.
-Cel mai probabil vei supravieţui unei batalii, dar numai dacă nu faci greşeala să arăţi inainte cuiva fotografia iubitei care te aşteapta acasă.
-Iubita ,sexi,tanara si frumoasa asteapta ani de zile venirea lui si cand vine intotdeauna se cearta pentru a avea motiv de impacare.
-Dacă vrei să te dai drept ofiţer german sau rus, nu-i nevoie să ştii limbi străine, este suficient un accent potrivit.
-Turnul Eiffel se vede pe orice fereastră din Paris.
-Un bărbat nu va arăta nici un semn de durere în cursul celor mai feroce lupte, dar se va crispa cu totul când o femeie încearcă să-i cureţe zgârieturile.
-Dacă undeva se vede un panou de sticlă, mai devreme sau mai târziu cineva va trece prin el.
-Dacă locuiesc într-o casa bântuită, femeile vor ieşi - dar numai în cele mai transparente desuuri - să vadă ce este cu sunetele ciudate pe care le aud.
-Un computer pe care trebuie să deschizi un fisier text nu va avea cursor, dar va cere întotdeauna să introduci parola.
-Când conduci pe un drum perfect drept este întotdeauna necesar să roteşti voiniceşte de volan în stânga şi în dreapta la fiecare câteva momente.
-Toate bombele au un ceas electronic cu cifre mari şi roşii, pentru a şti exact cât mai este până la explozie.
-Un detectiv poate rezolva un caz numai după ce a fost suspendat.
-Dacă te hotărăşti să dansezi pe strada, toţi cei pe care îi vei întâlni vor cunoaşte perfect paşii.
-În timpul tuturor investigaţiilor poliţiei, detectivii vizitează, obligatoriu, cel puţin o dată, un club de striptease.
-Toate numerele de telefon din America încep cu 555.
-Majoritatea câinilor sunt nemuritori.
-Dacă eşti urmărit prin oraş, poţi să te ascunzi într-o paradă de ziua Sfântului Patrick indiferent de anotimpul în care se petrece acţiunea.
-Sistemul de ventilaţie al unei clădiri este locul perfect în care să te ascunzi.
-Nimeni, niciodată, nu se va gândi să caute în locul în care poţi să te deplasezi dintr-o parte a clădirii în cealalta fără nicio greutate.
-Când plăteşti un taxi, nu te uita la portofel. Apucă o bancnota la întâmplare şi sigur va fi suma exactă ce trebuie achitată.
-Orice rasă extraterestră poate să lase însărcinată o pământeancă.
-Orice extraterestru cunoaşte la perfecţie engleza.
-Bucătăriile nu sunt echipate cu întrerupatoare. Când foloseşti o bucătărie noaptea, trebuie să laşi frigiderul deschis pentru a avea lumină în încăpere.
-Un singur băţ de chibrit aprins este suficient pentru a ilumina o cameră de mărimea unui stadion.
-Toţi oamenii din vechime, indiferent de epocă, au dinţi perfecţi.C
-Cu toate că în secolul XX este posibil să tragi cu o arma într-un obiect aflat în afara razei vizuale, oamenii secolului XXIII vor pierde această abilitate.
-Nu este necesar să saluţi atunci când începi sau termini o convorbire telefonică.
-Când sunt singuri, toţi străinii preferă să vorbească in engleză unul cu celalalt.
-Orice încuietoare poate fi deschisă cu o carte de credit sau o agrafă în câteva secunde. Excepţie fac cazurile când dincolo de uşă este un copil ameninţat de un incediu (nu se deschide usa indiferent de mijloace si scule folosite).
-Toate buletinele de ştiri conţin materiale care te afectează direct şi sunt difuzate în momentul în care tu deschizi televizorul.
-Departamentele de poliţie dau ofiţerilor teste de personalitate pentru a fi sigure ca îi vor face parteneri pe cei care se potrivesc mai puţin.
-O ţigare aprinsă va arunca în aer orice maşină, dacă este aruncată în balta de benzină formată în urma găuriri rezervorului.
-În momentul când iese dintr-un râu învolburat, în care a fost nevoit să sară pentru a scăpa de urmăritori, eroul va găsi într-un buzunar un pachet uscat de ţigări.
-Orice animal de casă, care nu a mai fost hrănit de trei zile, va dezlega problema cu care se confruntă stăpânul(detectiv de profesie), pentru a primi un bol cu mâncare.
-Până şi cel mai performant telefon mobil nu are agendă telefonică, astfel că cel care îl foloseşte trebuie să introducă numărul de telefon din memorie.
-Daca el este politist,ea intotdeauna pleaca la parintii ei...s-a saturat de primejdiile la care este supus el...
-Orice extraterestru indiferent de origine v-a ateriza intotdeauna in USA, cu intentii rele,unde,ghinion,da peste un el ce e pregatit sa salveze Lumea indiferent de costuri.
Incredibila si minunata economie romaneasca.
Economia romaneasca a crescut cu peste 8% in 2008, intrecand multe asteptari.
Incredibil, economia romaneasca, este cea care:
1.se desfasoara mai mult subteran decat oficial datorita fiscalitatii aberante si obisnuintei,
2.suporta in fiecare an variatii de +/- 10% la cursul monedei,
are 7-9 miliarde de euro veniti din munca si lucarari in Spania si Italia,
3.e influentata de legi care se schimba de la o zi la alta,
4.are taxe si costuri pentru imobiliare si bunuri de baza mai mari ca in US si Germania,
5.are o bursa care e intr-o continua si catastrofala scadere,
6.e controlata autoritati mai corupte decat in multe tari africane,
7.e reglementata de politicieni care pot preda demagogia in tarile sudamericane,
8.descurajeaza prin orice forma posibila initiativa privata,
enumerarea ar putea continua....
De ce muncim?
De ce muncim? Daca renuntam la raspunsurile formale, sunt cateva motive clare pentru care muncim:
Muncim din inertie, pentru ca asta am fost invatati ca trebuie sa facem. Daca nu am munci am fi stigamatizati social. Eu nu cred in ce trebuie social, insa sunt putini cei care pot rezista fara aprobarea celor din jur.
Muncim din frica deoarece ni se pare ca fara respectiva munca nu o sa ne mai putem acoperi nevoile primare (vom muri de foame, singuri, mizerabili, dispretuiti de cei din jur).
Muncim pentru ca e alegerea usoara. Munca ne ofera scuza perfecta de a nu face ceea ce ne dorim. Muncim, deci pare ca facem fix ceea ce trebuie. Nu avem rezultate in directia dorita deoarece muncim cat sa ne mintim singuri, nu sa realizam ceea ce ne-am propus (pentru ca e mult mai greu sa afli si apoi sa faci ce-ti doresti decat sa muncesti 4-8-12 ore pe zi).
Muncim pentru ca am facut asta mereu, iar daca nu am mai face-o ne-am pierde identitatea. Acesta este cel mai bun semn ca esti nimeni sau ca esti doar ceea ce faci (ambele ipostaze lasa mult loc de mai bine).
Interviul pentru job.
Participarea la un interviu fara a fi pregatit înseamna esec total. De aceea este necesara întocmirea unui CV si a unei scrisori de intentie care sa tinteasca acolo unde trebuie.
Ce facem si cum?
iata candidatul ideal:
- aspect fizic atragator;
- bine îmbracat;
- CV întocmit dupa toate regulile artei;
- familist;
- studii relevante;
- simt al umorului;
- pasiuni interesante;
- se exprima alert si concis;
- raspunde la întrebari deschis si direct;
- îsi identifica cu usurinta punctele tari si punctele slabe;
- are bune cunostinte teoretice;
- este o persoana dinamica si motivata;
- munca în echipa este un principiu de baza;
- poate accepta cu usurinta un program de lucru prelungit sau deplasari;
- nu critica vechiul loc de munca;
- poate creiona lejer evolutia carierei sale profesionale în urmatorii 5 ani.
Cum conversam...
Cum ne "aparam" de abuzurile de limbaj?Iata cateva "arme":
Abuzul: Generalizarea
cand le intalnim este clar ca se face o generalizare. Ele se identifica in
cuvinte ca: “toti, nimeni, intotdeauna, niciodata”, chiar daca acestea sunt, uneori, doar subantelese.
Universalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente (“toti indivizii
au nevoie de oxigen”), dar de obicei sint doar suportul lenei mentale si
limiteaza mult posibilitatile pe care le avem la dispozitie.
“Tinerii de astazi nu au chef de munca” (se subintelege: toti, niciodata).
“Pentru a incepe o activitate este nevoie de mult capital” (se
subintelege- intotdeauna).
“Toti x sunt y ”
si s-ar putea continua la infinit.
Cum ne "aparam"?
Pentru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva
intrebari simple: “Chiar toti?”, “intr-adevar intotdeauna?”, “Chiar
nimeni?”, cu toate variantele posibile, astfel incat sa se defineasca
cazul specific in care acea afirmatie este adevarata (admitand-o ca
atare).
Abuzul:Obligatiile
Obligatiile, se exprima cu cuvintele: “trebuie, nu trebuie, nu se poate,
necesita, este nevoie", incluzand toate expresiile echivalente.
De fiecare data cind auzim aceste cuvinte, avem in fata o obligatie sau
limitare care poate sa fie adevarata sau nu.
Cum ne "aparam"?
De obicei se reactioneaza cu “De ce?” care serveste numai la a produce
justificari, rationalizari, exemple de cazuri precedente sau regulamente.
intrebarile pot fi:
“Ce s-ar intampla daca as face-o? Sau daca n-as face-o?”
“Cine sau ce ma determina sau ma impiedica?”
“Cine o zice?”
Iar, de obicei, raspunsurile deschid o serie de posibilitati la care nu
v-ati gindit.
Abuzul: Verbe
Obiectivul e acela de a verifica semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor sale.
Cum ne "aparam"?
simplu,cu o intrebare: “Cum?”.
cazuri particulare:
1.“-Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine !”(nu se intelege daca i se poate accepta un sfat sau daca i se pot lasa portofelul si cheile casei).
Ce trebuie sa facem?
Intrebare: “Cum anume? Ce ar trebui sa fac pentru a avea incredere?”
2.“Anul acesta vom bate concurenta!” (poate sa insemne ca vrem sa marim
cheltuielile cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc concurentei!)
Ce trebuie sa facem?
Intrebare: “Cum anume o vom bate? Ce actiuni vor fi efectiv intreprinse?”.
3.“A incerca sa...” ;“am incercat tot posibilul, dar nu a
funtionat”..."
(care inseamna ca are deja un alibi in caz de ... )
Ce trebuie sa facem?
sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel care vorbeste.
Abuzul: Nume
1.substantivele nespecifice care te arunca in ceata:
fraze ca “ei nu ma inteleg”, “statul nu ne ajuta” nu au nici o
semnificatie daca nu definesc cine sunt “ei” sau cine este “statul”.
2.Abuz de tipul:“prosperitate”,“dezvoltare”, “libertate”, etc.
Ce trebuie sa facem?
Intrebarea este: ”Ce intelegeti exact prin prosperitate?” si, daca nu va
lipseste curajul sau rautatea: “Cu ce mijloace intentionati sa o
realizati? Si cind?”.
Abuzul:comparative
In aceasta categorie includem toate adjectivele la gradul comparativ ca:
“mai bun”, “mai rau”, “prea mult”, “prea putin” etc.
“Este mai bine sa faci asa”.
“Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla”.
“Acest obiect e prea scump”.
“Inveti prea putin”.
Ce trebuie sa facem?
intrebarea cheie este: “Fata de ce anume?”
nu incercati sa reactionati din obisnuinta cu un “de ce?” sau negand, sau furnizand
justificari !!!
Obedienta fata de Autoritati.
Ce-l face pe politist sa te impuste in strada?
Puterea contextului poate face oamenii să asculte fără ezitare de autorităţi, chiar şi atunci când li se cere să săvârşească cele mai oribile crime.
Gândiţi-va la toate crimele inimaginabile din istorie: în timp ce componenta genetică poate juca un rol, realitatea este că majoritatea soldaţilor implicaţi în conflicte au fost oameni ca şi noi.
Ce mână invizibilă i-a împins de la spate?
Psihicul uman ascunde multe mecanisme de care nu suntem conştienţi, deprinse în trecutul nostru ca specie.
"Dacă m-aş fi născut în Germania presupun că aş fi fost nazist, ciomăgind evrei, ţigani şi polonezi, lăsând în urmă perechi de cizme ieşind din mormane de zăpadă, încălzindu-mă cu cuviincioşenia mea."
- Kurt Vonnegut Jr.
No comment !!!
Despre modele
De la date la teorii.
Când analizează lumea în care trăiesc oamenii construiesc modele. Ideal se porneşte de la date reale (atunci când teoria ta chiar doreşte să rezolve o problemă).
Pentru fiecare set de date există N (numar foarte mare) de explicaţii compatibile cu datele.
Dintre acestea, foarte puţine (K, K < N) sunt ştiinţifice.
N-K (N fără K) e o mulţime uriaşă de "explicaţii" care deşi sunt compatibile cu faptele, nu aduc informaţie în plus despre setul de date disponibil. Nu explică nimic şi nu fac nicio predicţie. Nici nu ne putem da seama dacă sunt false - fiind deci nonfalsifiabile. Acestea sunt pseudoteoriile. Nu sunt automat false (deşi e foarte probabil fiindcă sunt atât de multe), dar dacă sunt adevărate nu ne vom putea da seama niciodată. A studia ceva nestudiabil e nonsens.
Uneori oamenii vor ţine atât de mult o anume viziune asupra lumii încât o vor apăra de testul falsificabilităţii încercând să îi raţionalizeze eşecurile şi s-o facă nonfalsifiabilă. Astrologia e ce mai clar exemplu: când funcţionează, e corectă, când nu, se invocă celebrul "astrele predispun, omul dispune". În loc s-o apere, îi închid sicriul.
Alteori, chiar dacă cineva deţine o teorie care pare să funcţioneze, nu înseamnă că teoria chiar e ştiinţifică sau corectă. În cazul cu eschimoşilor de exemplu, teoria lor e nonfalsfiabilă. Cum îţi dai seama că nu spiritele încălzesc igluul dacă într-adevăr n-o fac? Puteau de exemplu să facă igluuri fără să se gândească la spirite, să vadă dacă funcţionează şi aşa. Adică să facă un experiment.
Aşadar, are rost să ne batem capul doar cu explicaţiile folositoare şi pe care le putem cerceta, adică cu teoriile ştiinţifice. În mare, o teorie ştiinţifică trebuie să satisfacă cel puţin următoarele idei: să fie bazată pe date, să fie falsifiabilă şi să facă predicţii verificabile.
Fişa pe plătitor, mărul discordiei
Intrunire(Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR),IFA România (Asociaţia Internaţională de Fiscalitate România), Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), profesionişti contabili, reprezentanţi ai întreprinzătorilor mici şi mijlocii,) pentru a discuta despre impozitul forfetar,somaj,criza financiar-economica,societati cu activitate suspendata...iata ce-i preocupa:
Fişa pe plătitor, mărul discordiei
"...in plus, în cadrul mesei rotunde s-au ridicat numeroase probleme pe care un contabil este nevoit să le înfrunte, iar în mare parte acestea sunt cauzate de statul român. De asemenea, s-a criticat birocraţia excesivă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), mai exact în ceea ce priveşte fişa pe plătitor. Astfel, un fost angajat al ANAF a declarat că cei care lucrează pe aceste fişe pe plătitor sunt supuşi unui program defectuos şi critică lipsa de comunicare, dar şi lipsa de educaţie a celor din Agenţie. În plus, cei prezenţi la întâlnire au afirmat că aceste fişe pe plătitor sunt ca nişte oglinzi pentru Fisc. Pusă în faţa acestor afirmaţii, Mihaela Huţanu, reprezentantul ANAF, a declarat că ''există într-adevăr o problemă reală cu aceste fişe, mai exact pentru firme, dar nu este în totalitate vina Fiscului''. În legătură cu problemele ridicate de fostul angajat, Mihaela Huţanu nu a vrut să comenteze, spunând că au trecut ceva ani de atunci şi că există posibilitatea să se fi schimbat unele lucruri.
Totodată, s-a discutat şi despre modificările Codului Fiscal, pentru că numărul mare de hotărâri de Guvern care apar peste noapte pun mari probleme contabililor, ei aflând prea târziu de modificările sau de completările Codului Fiscal".
Cu alte cuvinte....fasss !!!
duminică, 21 iunie 2009
Police
Doi politisti gasesc trei grenade intr-o groapa. - Ce ne facem cu ele? - Le ducem la sectie. - Si daca explodeaza una pe drum? - Spunem ca am gasit doar doua...
Gluma zilei
O doamna intreaba ...
- Ce au femeile şi barbaţii în mijlocul picioarelor?
- Genunchi, doamnă!
5 metode pentru relaxare.
Oboseala îşi spune cuvântul după câteva ore bune de muncă, aşa că bine ar fi să ştiţi să vă si relaxaţi.
Cinci metode pentru relaxare:
1. Muzica este o metodă foarte bună pentru relaxare. Ascultaţi muzică lentă şi gandiţi-vă la lucruri frumoase.
2. Faceţi o plimbare într-un parc şi relaxarea este garantată.
3. O baie caldă are efect calmant asupra organismului şi este una dintre cele mai bune metode de relaxare, mai ales înainte de culcare.
4. Râsul ne scapă de orice griji. O comedie bună, un banc sau o glumă poate face miracole.
5. Masajul relaxează muşchii şi ne scapă de unele dureri,(asta numai dacă are cine să vă facă).
Stiti ce este un "McJob"?
Slujbă slab plătită şi fără viitor. În multe ţări, McDonald’s nu plăteşte orele suplimentare. Presiunile făcute spre a menţine profiturile mari şi salariile mici rezultă în supraîncărcare şi oboseala a personalului, care poate duce la accidente. Majoritatea angajaţilor sunt oameni cu foarte puţine opţiuni de angajare, aşa ca sunt forţaţi să accepte exploatarea - şi pe deasupra să mai şi zâmbească!
citat "daca nu te angajezi din anu' 1, atunci în anul 4 o să te aştepte un McJob!"
Cuvinte cheie: McDonalds, slujba de rahat...
"Cocalaru' "
Definitie: In limba rromani, "cokalos" inseamna "os". Tiganii cocalari erau aceia care nu aveau niciun fel de ocupatie traditionala (asa cum aveau, de exemplu, spoitorii, argintarii, lingurarii etc.) si, nestiind sa faca nicio meserie pentru a-si castiga existenta, se tineau dupa satrele celorlalti, hranindu-se cu oasele si resturile ramase de la acestia. .
Definitia moderna:
1." neam prost " cu tricou cu De Puta Madre, care isi pune poze sexoase-crede el- pe haifaiv, difuzeaza manele in autobuz si se comporta ca un cimpanzeu in calduri.
2.se recunoaşte, de obicei, după freza cu o tonă de gel, lanţuri groase la gât, tricou mulat, roz sau bleu sau inscripţionat cu "De puta madre" (pt tipi) şi buzele conturate strident, decolteu generos, sclipici pe sânii pe jumătate descoperiţi ( pt. tipe);
Semnalment unisex - mobilul folosit pentru a difuza Guţă de maimuţă în locuri publice.
a)cocalarii masculi umblă în haite şi la vedera unei tipe încep să se comporte ca nişte cimpanzei în călduri, strigând: "Fataaaa, fata, vezi ca lu' ăla îi place de tine".
b)cocalarii femele umblă tot in haite; dacă te nimereşti în acelaşi autobuz cu ele, vei afla imediat de ce nu o satisface bărba-su pe Maricica şi ce operaţie tre' să-şi facă Tanti Veta: cocalarele vorbesc destul de tare încât să se auda în tot cartierul.
3.Cocalarul cu beemveu sau audi:
il recunoasteti usor in trafic - se considera stapanul de drept al soselelor si in general considera ca nu trebuie sa tina cont de nici o regula de circulatie.
...genul care depaseste coloana ce sta la semafor, se infige in claxon pt. orice fractiune de secunda de intarziere a celui din fata. In general este total strain de bunul simt.
Uneori acest cocalar se intalneste cu alt cocalar de genul respectiv sau cu un stalp, sau cu un zid - care nu se dau la timp in laturi din fata lui.
Scoala incotro?
MACOS a fost un curs comparativ de antropologie si evolutie, sustinut la sfarsitul anilor '60 de National Science Foundation, cu scopul principal de a creste nivelul elevilor din scolile elementare.
Jerrold Zacharias, un fizician renumit de la MIT (implicat de altfel si in proiectul Manhattan), s-a aratat interesat de situatia educationala din Statele Unite si numarul relativ scazut de absolventi, motiv pentru care s-a dedicat activ in a sustine cercetari psihologice si sociale menite sa releve dar sa si ofere solutii pentru aceasta problema.
Poate ca suna complicat dar in realitate programul era simplu structurat, astfel incat orice copil aflat in scoala elementara sa poate intelege facil si sa-si formuleze propriile intrebari si raspunsuri, stimulandu-si astfel capacitatea cognitiva, fiind obligat sa exploreze si sa experimenteze pentru a formula concluzii si nu doar sa le accepte intr-o forma pasiva.
Curriculumul MACOS se baza pe patru contraste principale, oamenii vs primate, oamenii vs oamenii preistorici, societatile tehnologice contemporane versus societatile primitive si copii vs adulti. De fapt, acest contrast era unul aparent, fiind inteles la un alt nivel de abstractie drept o continuitate.
Rolul antropologiei era unul critic in acest proces, modelul structuralist fiind adoptat de la Levi-Strauss si menit sa le ofere copiilor intelegerea ca fac parte dintr-un context social, politic si cultural mult mai complex, pregatindu-i in acest fel mai bine pentru procesul de extragere si manipulare a informatiei.
Desi a inceput sa fie implementat in 1970, criticile masive ale suporterilor pro-crestini a facut ca in 1975, in urma unei dezbateri in Congres in ambele camere, sa fie taiat din programa scolara.
N-ar strica un program similar si in Romania, care sa pregateasca generatiile urmatoare pentru un context cultural in care ratiunea si critica vor fi armele intelectuale la moda, nicidecum indoctrinarea politica si religioasa. O societate bazata pe cunoastere presupune o educatie care sa scoata in evidenta acest lucru, care sa pregateasca oamenii sa manipuleze, sa proceseze si sa valideze singuri informatia, nu doar sa o accepte tacit.
Riscul in activitate
Este necesar să se înţeleagă faptul că riscul este un eveniment probabilistic: este posibil ca el să apară, este posibil ca el să nu apară. Mai mult, se cunoaşte faptul că abilitatea omului de a estima probabilitatea de apariţie a unui eveniment este destul de săracă.
Din acest motiv, există des întâlnită o tendinţa optimistă de a nu vedea riscurile. Astfel de atitudini pot duce la probleme mari în cazul în care riscurile se materializează.
Se înţelege astfel de ce managementul riscului şi managerul de risc sunt absolut obligatorii pentru o activitate de succes în afaceri / proiecte.
Riscul se măsoară în funcţie de variabilele: probabilitate / frecvenţă de apariţie şi impact.
în primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă);
- riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil);
- riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele ,afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice);
- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo);
- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor;
- riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate).
Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare.
Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc.
categorii de riscuri:
- la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente);
- la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat);
- la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului);
- la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare);
- la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul);
- la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente)
Metoda simulării
Metoda simulării este o altă metodă de a realiza evaluarea riscurilor în cadrul unui proiect sau al unei activităţi. Simularea asistă procesul decizional prin faptul că face apel la modele care constituie reprezentări simplificate ale unor sisteme reale, iar rezultatul unei simulări poate fi folosit pentru a cuantifica riscul alternativelor în planificarea calendaristică, al diferitelor strategii ale proiectului, al activităţilor individuale etc.
O formă de simulare este simularea Monte Carlo ce reprezintă un instrument puternic şi flexibil prin care se poate derula o analiza cantitativă a riscurilor folosindu-se de tehnici de descriere matematică a impactului unui risc sau incertitudini asupra unei probleme decizionale
Există multe pachete software care folosesc simularea Monte Carlo în combinaţie cu programul de calcul tabelar Excel:
@Risk, Alyuda Forecaster XL, Crystal Ball, DFSS Master, GoldSim, Insight, Joint Planning and Commissioning Easy Monte Carlo Tool, Lumenaut, ModelRisk, Premium Solver, RiskAMP, Risk Analyzer, Risk Solver, SimTools XLA, SimulAr, Solver, Trader’s Risk Management Guru, XL Sim, Yasai etc.
Simplu,ieftin si bun...
Complexitatea produselor, în cele mai multe cazuri, poate fi descrisă ca fiind inutilă. Fiecare dintre voi aveţi un calculator. Dar cu siguranţă nu ştiţi sau nu aveţi nevoie de toate funcţiile calculatorului şi folosiţi poate nici 10% din giumbuşlucurile pe care le poate face. Câte funcţii ale telefonului folosiţi? De care v-aţi putea lipsi? De multe, nu-i aşa?
Românii îşi cumpără maşini foarte scumpe şi prin programul Rabla. Pentru români, contează statutul atât de mult încât se împrumută sau muncesc un an pe dincolo să-şi cumpere maşină scumpă, iar mai apoi o ţin în faţa blocului din lipsă de bani de benzină.
Opiniile germanilor vizavi de Dacia. Dacia e descrisă în termeni obiectivi: bună, raport calitate-preţ excelent, simplă, ieftină. Chiar au criticat politica firmelor germane de automobile pentru faptul că le-au făcut complexe, luxoase, scumpe, cu funcţii de care nu are nevoie nimeni. “Nu avem nevoie de maşini de lux” sau “maşina trebuie doar să ne ducă din punctul A în punctul B” au spus ei. Au dreptate. Asta este ceea ce se cere la ora actuală şi e chiar o tendinţă normală, perfect normală, pentru un viitor apropiat sau poate chiar pe termen lung.
Companiile aeriene low-cost care îşi majorează serios profiturile pe timp de criză. Oamenii călătoresc. De ce ai nevoie ca să călătoreşti? De un avion sigur şi de bilet ieftin. Nu e nevoie de masaj în avion, de băutură din partea casei, de stewardese în bikini, de televizor sau de alte servicii complexe.
"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative.
"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative:redactarea de texte cu
exprimări insuficient de clare, de natură a crea dificultăţi în activitatea ulterioară de aplicare; folosirea unor
abrevieri nerecunoscute sau nedefinite; formule introductive neexprimate în text;lipsă de armonie internă între soluţiile legislative exprimate în
cuprinsul proiectului; lipsă de corelare cu legislaţia de interferenţă; nemenţionarea în text a intervenţiilor legislative ulterioare la care au fost supuse actele de referinţă invocate;alegerea inadecvată a nivelului
actului normativ, prin neobservarea normelor de competenţă; proiectele care cuprind un singur articol nu folosesc exprimarea consacrată „Articol unic”; în actele ce realizează intervenţii legislative nu se folosesc
formulările consacrate, specifice modificărilor şi completărilor de acte normative; realizarea de modificări şi completări asupra actului ce a realizat intervenţii legislative şi nu asupra actului normativ de bază în care
s-au încorporat intervenţiile legislative respective; realizarea de modificări şi completări şi asupra unor acte ce nu sunt de acelaşi nivel cu actul ce a realizat intervenţiile legislative; unele domenii de reglementare din
zona delegării legislative prin ordonanţă a Guvernului nu sunt suficient conturate, fiind exprimate în termeni prea generali; motivarea demersului legislativ prin ordonanţă de urgenţă nu este exprimată în
preambulul proiectului, astfel cum este prevăzut la art.115 alin.(4) din Constituţie; proiectele de ordonanţă de urgenţă nu sunt însoţite de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul;
si mai ales,neexprimarea în textul proiectului a menţiunii privind transpunerea textului actului corespondent din legislaţia Uniunii Europene.
Forme de distorsionare ale concurenţei - ajutoarele de stat
Tratatul de la Roma, art. 92 para. 1, declară ca fiind incompatibile cu piaţa
comună orice ajutor acordat de către un stat membru sau prin intermediul
resurselor de stat, indiferent de forma lui, care distorsionează sau ameninţă să
distorsioneze concurenţa, favorizându-se unele întreprinderi sau producţia
unor mărfuri, în măsura în care afectează comerţul dintre statele membre.
Ajutoarele de stat se manifestă prin acordarea de:
subsidii, inclusiv la export, scutiri sau reduceri de sarcini fiscale sau sociale,
garanţii de credite sau sau acordarea de credite cu dobândă redusă sau
amânarea restituirii lor, transformarea împrumutuirlor garantate în capital,
practici incorecte privind preţurile interne la produse şi servicii, ajutoare
regionale şi sectoriale, perceperea de taxe parafiscale, indiferent că se aplică
produselor indigene sau importate, dacă destinaţia sumelor prelevate
privilegiază pe cele indigene, cedarea de terenuri şi clădiri cu titlu gratuit sau în
condiţii deosebit de avantajoase.
Criza globala si lichiditatea bancara
Lichiditatea - Cel mai mare risc al industriei bancare.
Lichiditatea reprezinta riscul major cu care se confrunta industria bancara in prezent.Cel mai sever risc care ameninta piata bancara mondiala este lichiditatea sau, mai bine zis, lipsa acesteia. Bancile sunt imobilizate de penuria de fonduri si de incapacitatea de evaluare a activelor si de dispunere asupra acestora.Criza globala a ridicat numeroase semne de indoiala cu privire la eficacitatea sistemelor de gestionare a riscurilor din cadrul bancilor.Cu cat o banca este mai mare, cu atat sistemul de control este mai slab.
Managementul riscului a fost devansat de dezvoltarea pietei, adica de instrumentele financiare sofisticate. De aceea, este necesar ca practicile de gestionare a riscurilor sa fie updatate pentru a putea depasi acest decalaj. Criza globala a demonstrat slabiciunea institutiilor financiare in administrarea informatiilor, in mod particular a celor legate de expunerile la risc. Complexitatea produselor financiare, interdependenta riscurilor si volatilitatea pietei solicita intelegerea si predictibilitatea indicatorilor de risc. Multe companii financiare nu au aceasta capacitate, ceea ce duce la injectarea in sistem a riscurilor de credit, de piata si de lichiditate.
Increderea in exces in modelele de risc, care sunt inadecvate, insuficient de riguroare ori neadaptate realitatii reprezinta, de asemenea, un mare risc.
Masuri:
Fata de acordul precedent, Basel II aduce urmatoarele noutati:
- Existenta unei structuri care se sprijina pe trei piloni. Primul dintre acestia se refera la reglementarile privind calculul capitalului necesar. Pilonul 2 se refera la rolul detinut de autoritatile de supraveghere, iar cel de-al treilea se refera la cerinte mai extinse privind transparenta modelelor utilizate in institutiile de credit pentru administrarea riscurilor.
- Un mod de calcul al cerintelor de capital bazat pe o senzitivitate sporita la risc, care pune accentul intr-o mai mare masura pe propriul sistem de masurare a riscului al institutiilor de credit.
- O recunoastere mai extinsa a instrumentelor de atenuare a riscului.
- Introducerea unor cerinte de capital suplimentar pentru riscul operational. Elementele care nu se vor modifica, fata de Basel I, sunt nivelul minim al capitalului, care se mentine la 8%, modul de calcul al riscului de piata si definitia cerintelor de capital.
Acordarea si rambursarea de credite
Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.Creditele bancare pe termen lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" iar
Creditele bancare pe termen scurt seinregistreaza separat in contul 519"Credite bancare pe termen scurt".
Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii fata de furnizori se inregistreaza astfel:
401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu"
Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel:
% = 1621"Credite bancare pe termen
5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu"
5121"Conturi la banci in devize"
iar rambursarea creditelor la scadenta:
1621"Credite bancare pe termen = %
lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei"
5124"Conturi la banci in devize"
Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator:
666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen
lung si mediu"
Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari cu
deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".
Acordarea si justificarea avansului spre decontare
Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre
decontare.In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul
(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:
- cumpararea de marfuri se justifica cu factura
- deplasarile se justifica cu ordin de deplasare
Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.
Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:
1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura:
% = 542"Avansuri de trezorie"
371"Marfuri"
4426"TVA deductibil"
3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta:
628"Alte cheltuieli cu = 542"Avansuri de trezorerie"
serviciile
executate de terti"
4.-restituirea avansului neutilizat:
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:
542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"
6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta:
625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie"
detasari si transferari"
7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei)
5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"
sâmbătă, 20 iunie 2009
Bonurile fiscale pâna la 100 lei
Bonurile fiscale pâna la 100 lei, în afara de cele
combustibili NU trebuie sa fie incluse în jurnalul de TVA, având în vedere ca nu avem
dreptul de deducere a TVA.
Nu este obligatorie evidentierea în jurnalul de cumparari a bonurilor
fiscale cu o valoare de pâna la 100 lei, altele decât cele aferente achizitiei de
combustibili auto. Acest fapt rezulta si din O.M.F.P. nr. 94/2008 în care se precizeaza
faptul ca ,,Nu este obligatorie înscrierea în decont a sumelor care nu sunt
incluse în baza impozabila.,, conform instructiunilor date în aplicarea rândului 19(Decont TVA ).
În situatia în care doriti totusi sa le înregistrati în evidenta fiscala astfel încât sa aveti
o corelatie cu evidenta contabila, aveti posibilitatea sa le înscrieti în coloana 10 din jurnalul pentru cumparari reglementat prin O.M.E.F. nr. 1372 din 6 mai 2008 privind organizarea evidentei în scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (M.Of. nr. 364 din 13 mai 2008);
Si pentru a fi cheltuiala deductibila, produsele achizitionate cu bon fiscal având
suma de pâna la 100 ron, acesta trebuie obligatoriu stampilat de catre societatea
emitatoare si mentionat pe verso societatea care primeste bonul fiscal?
Bonurile emise de casele de marcat electronice fiscale reprezinta documente
justificative doar pentru completarea registrului de casa si pentru exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferenta aprovizionarii cu combustibil auto. Acest fapt este reglementat prin articolul 1, alineatul 2 din O.M.F.P. nr. 1714 din 14 noiembrie 2005 privind aplicarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 831/1997 publicat în M.Of. nr.1042 din 23 noiembrie 2005, modificat ulterior prin O.M.F.P. nr. 293 din 22 februarie 2006, publicat în M.Of. nr. 194 din 1 martie 2006.
Din reglementarile mentionate rezulta faptul ca începând cu data de 1 ianuarie
2006 bonurile fiscale se utilizeaza doar ca documente de înregistrare a platilor în
Registrul de casa, fara a reprezenta documente justificative de înregistrare a
cheltuielilor în evidenta fiscala. Deci, contravaloarea unui bun achizitionat si decontat conform bonului fiscal emis de casa de marcat, nu poate fi considerata cheltuiala deductibila fiscal la determinarea profitului impozabil daca valoarea achizitiei este mai mare de 100 lei.
Exceptii...
Totusi, de la aceasta regula fac exceptie urmatoarele bonuri fiscale care se
considera documente justificative pentru înregistrarea cheltuielilor:
1.bonul fiscal emis la vânzarea carburantilor auto numai în situatia în care
combustibilul respectiv este utilizat pentru desfasurarea activitatii economice
autorizate. Deducerea cheltuielilor si a T.V.A. aferenta este conditionata de
stampilarea si înscrierea informatiilor referitoare la denumirea cumparatorului si
numarul de înmatriculare al autovehiculului.2.bonul fiscal emis de taximetristii autorizati în baza Legii nr. 38/2003 privind
transportul în regim de taxi si în regim de închiriere. Acest bon se utilizeaza doar
pentru considerarea cheltuielilor aferente deductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil. Acest bon nu se utilizeaza la exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferenta.
3.bonul fiscal emis de societatile comerciale care accepta plata prin carduri
bancare cu conditia ca acesta sa fie însotit de documentul care atesta plata prin
cardurile bancare ale societatilor comerciale;
4.bonul fiscal cu o valoare totala de pâna la 100 lei inclusiv cu conditia ca
acesta sa fie stampilat si sa aiba înscrise:
- denumirea cumparatorului si codul unic de înregistrare al acestuia (daca este
persoana juridica).
Conditiile mentionate anterior sunt prevazute la articolul 1, alineatul 2 de la litera "a la d" din O.M.F.P. nr. 1714 din 14 noiembrie 2005.
Cumparari de mijloace fixe in rate.
Înregistrari contabile efectuate de cumparator:
a) înregistrarea facturii furnizorului:
%, = 404 „Furnizori de imobilizari” - valoarea totala a facturii
2xx - valoarea mijlocului fix
4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta mijlocului
fix
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” - dobânda de platit aferenta ratelor
4426 „TVA deductibila” - taxa deductibila aferenta dobânzii
b) înregistrarea achitarii avansului:
404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea avansului platit,
în lei” inclusiv taxa deductibila
c) înregistrarea achitarii ratei si a dobânzii aferente:
404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „Conturi la banci - valoarea ratei si a dobânzii în lei”
d) includerea pe cheltuieli a dobânzii platite:
666 „Cheltuieli privind = 471 „Cheltuieli înregistrate - valoarea dobânzii
dobânzile” în avans”
Documentele financiar-contabile utilizate în acest caz sunt factura si contractul de vânzare – cumparare.
Contractul de vânzare – cumparare trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente:
1.partile contractului;
2.descrierea exacta a bunurilor care fac obiectul contractului de vânzare cu plata în
rate;
3.valoarea ratelor si termenele de plata a acestora;
4.valoarea dobânzilor;
5.perioada contractului de vânzare.
De asemenea, partile pot conveni precizarea si a altor elemente si clauze
contractuale.
Sa mai radem un pic...
BALADA SADICULUI
Afarã-i frig,
în casã-i cald
Si-n sobã arde mama,
De grindã-i tata spânzurat,
Iar eu mã tai cu lama.
Lungit e mosu' Mihu-n pod
Cu un cutit in spate,
L-am urmãrit de la parter
Pe viatã si pe moarte.
Iar unchiu-miu e-n dormitor,
Pitit într-o valizã,
Legat cu douã fire lungi
Ce duc direct la prizã.
Bunica-i lângã aragaz,
Cu un furtun în gurã,
Si-n jurul ei miroase-a gaz,
Si nu a prajiturã.
Ascuns e frati-miu-n dulap,
Nu-i pasã de nimica,
Are-un topor înfipt în cap
Sã-i tinã cipilica.
Si-n frigider e congelat
În pungi de-un kil bunicu',
Dar eu sunt mic, nu stiu nimic,
De-abia îmi tai buricu'.
Cateva idei, bune de comentat
Nu vrem (sau nu ştim) să înţelegem că Platon dezvăluie natura gândului şi Aristotel pe aceea a gânditului, că Isus relevă divinul dinlăuntrul gânditorului, iar Descartes face din gânditor începutul filosofiei.La fel Kant cu transcendentalul, Hegel care comandă conştiinţei să-şi povestească epopeea şi Schopenhauer, Bergson şi Husserl care fac din intuiţie o însoţitoare a egoului.
Nu l-am căuta pe Dumnezeu dacă nu am şti că l-am găsi!
Iubeşte pe Dumnezeu şi fa Ce vrei. Da, dar când iubeşti pe Dumnezeu, nu mai faci ce vrei, ci ceea ce trebuie.
Abstracţia reduce şi apoi defineşte, dar astfel săvârşeşte o eroare de procedeu. Instinctul, intuiţia, voinţa au de înţeles ceea ce raţiunea nu poate pătrunde.
Inima pătrunde adevărul divin şi relevă adevărul metafizic.
Obiectivitatea lumii nu este însă una raţională, discursivă, întemeiată pe argumente. Realitatea lumii este intuitivă.
joi, 18 iunie 2009
Cand NU se emit facturi
Nu sunt obligate sa emita facturi firmele care realizeaza urmatoarele tipuri de operatiuni:
- transportul persoanelor cu taximetre;
- transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
- livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului;
- livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice.
Totusi, obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile enumerate anterior intervine in momentul in care beneficiarul solicita factura in mod expres.
Important:
Firmele care nu au obligatia sa emita factura trebuie sa inregistreze veniturile realizate zilnic pe baza monetarului, a chitantei, a raportului zilnic emis de casa de marcat si a altor documente specifice activitatii desfasurate.
Factura
Factura se emite obligatoriu de catre firmele inregistrate in Romania:
1.pentru situatiile in care nu exista obligatia colectarii TVA, cum ar fi de exemplu, operatiunile de livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere a TVA, scutite fara drept de deducere a TVA sau neimpozabile in Romania.
2.in scopuri de TVA atat pentru evidentierea TVA colectata cat si pentru inregistrarea veniturilor aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii.
conditia:
In cadrul firmei dvs. trebuie sa fie desemnata in scris, pe baza de decizie interna, una sau mai multe persoane cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor documentelor justificative care se vor emite in fiecare an fiscal pentru inregistrarea veniturilor (facturi, avize de insotire a marfii, monetare si alte documente specifice activitatii).
procedura:
Emiterea acestor documente justificative se face pe baza unei proceduri interne proprii de alocare a numerelor precizand numarul de la care se emite primul document pentru fiecare exercitiu financiar. Documentele trebuie sa aiba un numar de ordine secvential, alocat in baza uneia sau mai multor serii, stabilit in functie de structura organizatorica a firmei dvs.: gestiuni, puncte de lucru, sucursale.
. factura se intocmeste in doua sau mai multe exemplare, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii. Daca este cazul, inscrieti pe factura numarul si data avizului de insotire a marfii.
. factura se intocmeste in limba romana, dar si intr-o limba straina, in functie de optiunea firmei emitente. Baza de impozitare a TVA o puteti inscrie in lei sau in valuta, insa, daca operatiunea este impozabila TVA, suma taxei colectate trebuie inscrisa obligatoriu si in lei.
Daca e si in valute:
Baza de impozitare in valuta se converteste in lei la cursul de schimb valutar comunicat de BNR sau la cursul utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea realizata.
termenul de emitere:
termenul de emitere este pana cel mai tarziu in cea de-a 15-a zi calendaristice a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei (data livrarii bunurilor, data prestarii serviciilor, data acceptarii de catre beneficiar a situatiilor de lucrari, etc.).
Pentru a fi valida dpv fiscal:
-factura trebuie sa le contina obligatoriu urmatoarele informatii impuse prin art. 155, alin. (5) din Codul fiscal,
• numarul de ordine si data emiterii facturii;
• denumirea, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei emitente;
• denumirea, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal (daca furnizorul sau prestatorul nu este stabilit in Romania si a desemnat un
reprezentant fiscal);
• denumirea, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii;
• adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile (pentru livrari intracomunitare de bunuri);
• codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului pentru serviciile de transport intracomunitar, inclusiv pentru serviciile accesorii ale acestora, cu sau
fara intermediari;
• codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat membru (pentru livrari intracomunitare);
• codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania;
• denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate si particularitatile de identificare ale mijloacelor de transport noi, in cadrul livrarilor intracomunitare;
• data livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a incasarii avansurilor;
• baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila;
• pretul unitar, exclusiv taxa;
• rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret;
• pentru operatiile impozabile, inscrierea sumei totale a taxei colectate, exprimata in lei;
• pentru operatiile scutite, supuse masurilor de simplificare, neimpozabile sau neincluse in sfera aplicarii taxei, una dintre mentiunile: "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere", "taxare inversa", "neimpozabil in Romania", "neinclus in baza de impozitare", baza legala din Directiva a 6-a;
• referiri la alte facturi sau documente emise anterior pentru aceeasi operatiune.
In plus:
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicata, privind societatile comerciale, prin art. 74, impune suplimentar urmatoarele informatii:
- forma juridica a firmei si numarul din registrul comertului;
- sediul social;
- codul unic de inregistrare;
- mentiunea "societate administrata in sistem dualist" in situatia in care o societate pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare;
- capitalul social daca factura este emisa de o societate cu raspundere limitata;
- capitalul social subscris si varsat daca factura este emisa de o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni;
- oficiul registrului comertului si numarul de inregistrare daca factura este emisa de o sucursala;
Daca firma dvs. detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) din art. 74 trebuie publicate si pe pagina de internet a societatii.
Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei:
- daca factura este emisa de un grup (prin art. 152):
- denumirea grupului;
- mentiunea "grup de interes economic" sau initialele "G.I.E.";
- sediul grupului;
- codul unic de inregistrare si oficiul registrului comertului in care a fost inmatriculat grupul;
- cand este cazul, mentiunea ,, grupul se afla in lichidare;
- daca factura este emisa de un grup european de interes economic (prin art. 243^3):
- denumirea grupului;
- mentiunea "grup de interes economic" sau initialele "G.E.I.E.";
Cheltuieli de delegare si detasare- decontare
Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare in alta localitate decat cea in care isi are sediul firmei dvs., se efectueaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006, publicata in M.Of. nr. 1046 din 29 decembrie 2006.
Conditii:
1.Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare.
2.In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat.
3.De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat nu este nelimitat: acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, dar fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice.
Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente numai daca indeplineste conditiile impuse prin articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ.
pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului.
- pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.
Auto vechi vs nou
Pentru o abordare fiscala corecta a regimului de taxare aplicabil achizitiei intracomunitare a unui mijloc de transport auto, trebuie sa incepem prin a delimita corect un mijloc de transport auto nou de un mijloc de transport auto vechi.
Delimitarea se face in functie de conditiile stabilite prin art. 1251 „Semnificatia unor termeni si expresii“ alin. (3) lit. b) din Codul fiscal. Astfel, pentru a fi considerat nou, un mijloc de transport auto trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele doua conditii alternative:
1. sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune;
2. sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km.
Aceste conditii au fost de asemenea preluate ca atare din Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, art. 2 pct. 1 si 2 lit. b).
In situatia in care un mijloc de transport nu indeplineste una din cele doua conditii, este considerat vechi, deci second-hand. Prin Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, regimul special pentru mijloacele de transport auto second-hand este considerat un regim tranzitoriu aplicabil de catre comercianti persoane impozabile, regim reglementat prin art. 327 pct. 1. La pct. 3 al art. 327, „vehiculele terestre sunt considerate ,mijloace de transport second-hand daca sunt bunuri second-hand care nu indeplinesc conditiile necesare pentru a fi considerate mijloace de transport noi“.
Prin Directiva nr. 112 a Comunitatii Europene, art. 4 lit. b) se face precizarea ca nu sunt supuse TVA operatiunile de achizitie intracomunitara de mijloace de transport second-hand in situatia in care vanzatorul este un comerciant persoana impozabila care actioneaza ca atare si TVA a fost aplicata mijloacelor de transport in statul membru din care a inceput expedierea sau transportul acestora.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)