Kyronismele lu' Kyroness

2 cuvinte de la un profan-fumigena "fiscala"

2012-02-23T21:50:00.020+02:00

Chiar dca nu ma pricep,mai "arunc" si eu 2 vorbe ...

Nimeni si nimic nu poate cuantifica nivelul fraudei fiscale sau a evaziunii fiscale legala sau nelegala din Romania sau dintr-o tara aiurea;pretentia de a "strange"2 miliarde de euro in 60 de zile la bugetul de stat este ceva ce descalifica, sa nu spun altfel.
Chiar daca se "prind"10-100 de tiruri cu legume-fructe din Grecia,ceva flori din Olanda,se fac controale la fabricile de alcool,se "blindeaza"hotarele impotiva traficului ilegal de tutun din Ucraina,Moldova,speriem pe petrolisti,etc,etc.,acestea NU aduc bani la Buget.Nu facem altceva decat sa cream brusc disconfort social,economic,saracie, inflatie,somaj si sa marim cheltuielile bugetare,sa micsoram veniturile statului....lasam la o parte ca am zanganit din "clopotei" ca sa prindem "soareci".Si atunci de unde se strang 2 miliarde de euro in 60 de zile? Cu ce costuri?
E clar ca d-nul MRU nu are informatii reale,poate doar imaginare.Am mai auzit pe un politician si mare"economist"ca frauda fiscala in Romania este la nivel de 40 de miliarde de euro !Ce zic cei ce "tin"sistemul conturilor sau a contabilitatii nationale (care este un sistem de evidenta si analiza macroeconomica) ?I-a intrebat cineva?Pai daca ar fi asa PIB-ul real Romaniei ar fi la 120 + 40 = 160 de miliarde de euro !Hai ,nici chiar asa !De unde sa aiba Romania capacitatea si materialitatea de a produce inca 40 de miliarde de euro nefiscalizati?Statistic este o aberatie.
Pentru anul 2012 PIB-ul este estimat la 579,6 miliarde de lei ,la o medie de 4.36lei/1euro,adica 132.94 miliarde de lei (din care se scade 4-5% deficitul bugetar),rezulta aprozimativ 126,6 miliarde de euro.
Economiile populatiei sunt estimate la 40 de miliarde de euro...este cumva asta o "tinta"? Vrem sa saracim populatia printr-o inflatie de mari proportii? Absurd !
Frauda fiscala este in executia bugetara a Statului si nu (decat in proportie mica) la privati.Ceva de genul principiului lui Pareto,"... pentru multe evenimente, aproximativ 80% din efecte provin de la 20% din cauze",cauzele le intuiti si voi...nu sunt in "curtea"privatilor!

As putea traduce asa: - platesc 80% din privati la bugetul statului pentru ca 20% din profitorii de la stat sa fraudeze 80% din bugetul statului,restul de 20% si cu ce mai "adunam" vanzand obligatiuni (cu 7% randament) ne iese de salarii si pensii.Va dati seama ca 80% cica sunt in "investitii de capital".
E oare logic sa "asmuti cainii" pe restul de 20% din privati de unde vrei sa strangi 2 miliarde de euro,decapitalizand total sursa de venituri a statului, in 60 de zile?Poate ca Da...daca ne-a lovit un meteorit direct in moalele capului !Si asta in plina criza financiara si economica!Oare "a innebunit lupul"?
Sau e ca intr-un camp de batalie,arunci fumigene sa nu te vada "inamicul"?

Si daca ar fi adevarat ca avem o rata de evaziune fiscala mare,cum se face ca avem un deficit bugetar asa de mic?Pana unde mai "stoacem lamaia"? Si asa am dat-o in bara cu impozitul pe profit obilgatoriu.Iar vrem sa folosim barosul ca sa reglam ceasul de la mana !
Combaterea evaziunii fiscale este o parte a politicii fiscale a statului pe 10-20 de ani si nici decum pe 60 de zile !

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE

2012-02-23T20:55:00.008+02:00

Gasesc ca in mass-media se vorbeste despre "evaziunea fiscala"ca fiind ceva ilegal, trebuie sa amintesc ca exista evaziune fiscala legala (provenita din lege).Aici se face confuzie intre evaziunea fiscala si frauda fiscala.Evaziunea fiscala NU poate fi condamnata moral,penal,etc,iata ca de exemplu: neplata la termen a sumelor datorate privind taxele si impozitele poate constitui o evaziune fiscala ,dar este prin lege "pedepsita"(dobanda si penalitati).Prin evaziune fiscala legala se intelege si actiunea contribuabilului (fapt firesc,de necondamnat) de a ocoli legea,recurgand la o "portita" neprevazuta a acesteia si tolerata prin scapare din vedere de legiuitor.

Redau mai jos forme de evaziune fiscala legala: (mai sunt si altele mult mai subtile)

-Practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje, pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe profit, masura care este menita sa stimuleze acumularea.

-Acordarea unor facilitati fiscale (sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalarii de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee.

-Acordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale, de la plata impozitului pe profit.

-Cheltuielile generale ale societatilor comerciale care nu sunt reglementate riguros, exista tendinta supraevaluarii acestora, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora.
-Supraevaluarea amortizarii,constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile.
-Etc,

Deductibilitatile NU constituie evaziune fiscala.

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE ALE UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI

LA CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL

[art. 21 alin. (3) din Codul fiscal si pct. 33, 33 indice 1 si 35 din H.G. nr. 44/2004]

Inainte de a calcula impozitul pe profit datorat pe anul 2011 ,e necesar sa rectificati baza de calcul cu:

1.Lit. a) CHELTUIELI DE PROTOCOL în limita de 2%

Baza de calcul la care se aplica cota de 2% = Total venituri - Venituri

neimpozabile – Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de

protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

[pct.33 din normele metodologice - HG nr. 44/2004]

2.Lit. b)CHELTUIELI CU INDEMNIZATIA DE DEPLASARE acordat

salariatilor pentru deplasari în România si în strain tate (diurna), în limita

a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

(a se vedea tabelul in vigoare)

Nivelul legal al diurnelor pentru personalul român trimis în strainatate

pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, este prevazut în anexa

nr. 1 la H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului

român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar, cu modificarile si completarile ulterioare.

3.Lit. c)CHELTUIELI SOCIALE în limita unei cote de pân la 2%,

aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit

Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile

ulterioare

La încadrarea cheltuielilor sociale în aceast limit de 2% trebuie

respectat urmatoarea ordine de prioritate:

1. ajutoarele pentru nastere;

2. ajutoarele pentru înmormântare;

3. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele;

4. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori

unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de

sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pâna

la internarea într-o unitate sanitara , muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,

cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile aflate sub patronaj, precum si alte

cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de munca ;

5. cheltuielile cu tichetele de cresa acordate de angajator în conformitate

cu legisla ia în vigoare;

6. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori si

salariatilor, inclusiv tichetele cadou acordate conform Legii nr.142/1998;

7. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor;

8. costul prestatiilor pentru tratament si odihna , inclusiv

transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora;

9. cheltuielile cu ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în

gospodarie;

10. cheltuielile cu ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

4.Lit. d)CHELTUIELI CU PERISABILITATILE în limitele stabilite prin H.G.

nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de

perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare, cu modificarile si

completarile ulterioare

5.Lit. e)CHELTUIELI REPREZENTÂND TICHETELE DE MASA

Fondul de rulment pe scurt

2012-02-12T15:02:00.006+02:00

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:

1.o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de 1 an), formata din activul imobilizat (Ai) si capitalul permanent (CP);

2.o masa mobila (cu o durata mai nica 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac)si obligatiile pe termen scurt (OTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

1. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP)

2. Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS)

In mod ideal,respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor.

Pentru realizarea unui echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor si anume:

1. alocarile permanente (imobilizarile) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora;

2. alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).

Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru ale achita in caz contrar risca sa intre in insolventa.

Surplusul de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor pentru imobilizari, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor.

Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentialede fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului.

In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor.

Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura
sa faca fata neregularitatilor de scadenta , cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonia

Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă este foarte importantă, deoarece pune pe primul plan problema finanţării necesarului de fond de rulment al unei întreprinderi.

Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare care conduce la constituirea mijloacelor de finanţare.

Confruntarea acestor nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje nevoia de finanţare inclusă în ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment arata marimea activelor ciclice(circulante) ce trebuie finantate din fondul de rulment. Se determina ca diferenta dintre activele de exploatare (active circulante-disponibilitati) si obligatiile de plata pe termen scurt. (NFR).

Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare reprezintă fonduri avansate de întreprindere pentru a-şi constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, producţie în curs de execuţie, produse finite, precum şi pentru acordarea termenelor de plată clienţilor pentru livrările de produse, executarea de lucrări şi prestări de servicii.

Pentru aceasta întreprinderea efectuează o avansare de fonduri care reprezintă un consum de lichidităţi. În situaţia în care acordă termene de plată clienţilor săi întreprinderea acumulează creanţe, care reprezintă un venit viitor deoarece ele nu se transformă în lichidităţi la termenul de plată convenit.

Întreprinderea se confruntă în această situaţie cu o nevoie de finanţare. O sursă suplimentară de finanţare o reprezintă sumele încasate de la clienţi înainte de efectuarea livrărilor de bunuri, executării de lucrări şi prestări de servicii în numele acestora.

Ca urmare a activităţii de exploatare desfăşurate întreprinderea obţine mijloace de finanţare de fiecare dată când obţine de la furnizorii săi termene de plată care reprezintă angajamente pentru întreprindere.

Deoarece aceste plăţi nu au loc imediat lichidităţile aflate la dispoziţia întreprinderii reprezintă surse de fonduri sau mijloace de finanţare.

Resursele obţinute de fiecare dată când beneficiază de un termen de plată pentru cumpărările de bunuri sau prestările de servicii reprezintă posibilităţi suplimentare de finanţare.

Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales în situaţia în care mărimea lor se reînnoieşte permanent.

Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilanţul patrimonial se calculează după relaţia:

NFR = STOCURI + CREANŢE – OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

În analiza necesarului de fond de rulment se pot întâlni următoarele situaţii:

a) dacă NFR este mai mare sau egal cu 0, atunci întreprinderea se confruntă cu un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele existente, situaţie justificată dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

b) dacă NFR mai mic decat 0, atunci întreprinderea are un surplus de surse de finanţare în raport cu necesităţile de capitaluri circulante şi poate fi apreciată ca o situaţie favorabilă dacă viteza de rotaţie a activelor circulante a crescut şi dacă s-au contractat datorii cu scadenţă mai îndepărtată.

Necesarul de fond de rulment reprezintă activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment.

Dacă fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finanţare se regăseşte sub forma trezoreriei nete ( TN) care îmbracă forma disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă.

Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie să fie menţinut la nivelul mediei fluctuaţiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind mărimea minimă necesară a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care menţine echilibrul financiar al întreprinderii la cel mai scăzut cost (dobanda) al procurării capitalurilor.

Dacă necesarul de fond de rulment este asimilat activităţii de exploatare, trezoreria netă este legată de activitatea financiară pe termen scurt.

Întreprinderea solicită de la bănci şi alte investiţii financiare, resurse pentru finanţare pe termen scurt, iar când are surplus de lichidităţi poate efectua plasamente financiare utilizând resursele de trezorerie.

Trezoreria netă se stabileşte după următoarea relaţie: TN = FRR - NFR.

Trezoreria netă permite să se aprecieze dacă activitatea desfăşurată este echilibrată şi eficientă atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

Dacă TN>0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un excedent de lichidităţi reprezentat de profitul net al întreprinderii.

Dacă TN<0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un dezechilibru financiar.

Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite în condiţii avantajoase de dobândă, prin negocierea mai multor surse de capital. Nu uitati,dobanda reprezinta o cheltuiala (financiara) ce trebuie luata in calcul in acoperirea deficitului de trezorerie.

Decalajele dintre încasările creanţelor şi plăţile datoriilor scadente influenţează trezoreria netă. În acest caz o întreprindere rentabilă nu are neapărat o trezorerie pozitivă, aceasta depinzând de variaţiile necesităţilor de finanţare şi variaţiile termenelor de scadenţă a încasărilor şi plăţilor.

Analiza ratelor de structură

2012-02-12T00:27:00.003+02:00

Pentru aprecierea corectă a situaţiei financiare a întreprinderii se utilizează metoda ratelor de structură patrimonială care se stabilesc ca raport între un post din activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ sau pasiv.
Prin urmare se delimitează 2 categorii de rate:

A. Ratele de structură ale activului

B. Ratele de structură ale pasivului

A. Ratele de structură ale activului
Analiza evoluţiei şi structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor de structură ale activului. Punerea în evidenţă a structurii mijloacelor economice se realizează prin raportarea fiecărui post de activ la totalul activului. Punerea în evidenţă a structurii mijloacelor economice se realizează prin raportarea fiecărui post de activ la totalul activului. Această modalitate furnizează informaţii ce pot fi relevante atunci când se fac comparaţii în dinamică la nivelul aceleiaşi întreprinderi pe mai mulţi ani sau când se fac comparaţii între întreprinderi din aceeaşi ramură de activitate.

Aceste rate de structură ale activului sunt:

a) Rata activelor imobilizate (Ri) - calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul activului şi care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent.

Ri =( Active imobilizate /Activ total)*100

Cu alte cuvinte Ri măsoară gradul de investire al capitalului în întreprindere. Conţinutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifică utilizarea unor rate complementare precum:

a1) Rata imobilizărilor corporale (Ric) - care reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului întreprinderii. Această rată atinge mărimile cele mai ridicate în cazul întreprinderilor ce folosesc o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare (producţia şi distribuţia de energie, transporturile feroviare, maritime şi aeriene, industria grea), în activităţi ce presupun importante investiţii mobiliare (industria hotelieră).

Ric = (Imobilizari corporale / Activ total) *100

Ric măsoară capacitatea întreprinderii de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei.
Politica de amortizare adoptată influenţează mărimea ratei pentru că se operează cu valori nete.

a2) Rata imobilizărilor financiare (RIF)- reflectă ponderea imobilizărilor financiare în activul total al întreprinderii.

Rif = (Imobilizari financiare /Activ total) *100

Rif înregistrează valori foarte mari în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate constă în gestionarea unui portofoliu de participaţii şi valori mici pentru întreprindere puţin axate pe investiţii financiare.

b) Rata activelor circulante (RAC) – reflectă ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice.

Rac = (Active circulante /Activ total ) *100

-Ratele complementare a RAC sunt:

b1) Rata stocurilor (RS) care exprimă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, aceasta fiind în funcţie de natura activităţii.

Rs = (Stocuri /Activ total) *100

Durata operaţiilor de aprovizionare şi desfacere şi durata ciclului de producţie sunt elemente ce influenţează mărimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de fabricaţie, la firmele ce se ocupă cu distribuţia bunurilor materiale. Ia valori scăzute la întreprinderile din domeniul serviciilor.

b2) Rata creanţelor (Rc) – reflectă importanţa creanţelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Rc = (Creante /Activ total) *100

Această rată reflectă politica întreprinderii în legătură cu termenul de plată acordat clienţilor şi este influenţată de practicile locale sau din sectorul de activitate al întreprinderii.
Este determinată de natura clientelei, rata fiind în general mică pentru întreprinderile având drept clientelă particulari şi mai ridicată în cazul în care clientela este reprezentată de întreprinderi şi instituţii. Ia valori foarte scăzute sau nule în comerţul cu amănuntul şi în cazul prestărilor de servicii către populaţie. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale.

b3) Rata disponibilităţilor (RD) – reflectă ponderea disponibilităţilor în patrimoniul firmei.

Rd = (Disponibilitati /Activ total) *100

Aceasta rata este influentata puternic de Rd si este punctul de intersesctie intre ratele de structura ale activului si ratele de structura ale pasivului.(A se vedea trezoreria neta si necesarul de fond de rulment)

___________________________________________________________

B. Ratele de structură ale pasivului

În ceea ce priveşte ratele de structură ale pasivului, analiza acestora urmăreşte caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice şi evoluţia în timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflectă componenţa resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică politica de finanţare care constă în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai avantajoase condiţii de cost şi de durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiţia între resursele proprii şi datoriile întreprinderii.

Principalele rate sunt:
a) Rata stabilităţii financiare (RSF) – care exprimă contribuţia surselor aflate la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Rafg = (Capital propriu /Active totale)*100

b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) – reflectă contribuţia surselor proprii la finanţarea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Rsf = (Capital permanent / Pasive totale)*100

Această rată diferă în funcţie de politica financiară a întreprinderii, de eficienţa activităţii sale materializată prin profitul obţinut. Această rată exprimă autonomia financiară a întreprinderii in ansamblul finanţării sale.
Această rată este considerată satisfăcătoare în ceea ce priveşte echilibrul financiar dacă este mai mare sau egală cu 1/3.

Repartiţia surselor de finanţare si autonomia financiara.

Repartiţia surselor de finanţare şi a altor elemente de pasiv între fonduri proprii şi datorii de origine diversă constituie una dintre caracteristicile care exprimă cel mai bine autonomia financiară a întreprinderii.

Astfel se poate calcula rata autonomiei financiare (RAFT) la termen după relaţiile:

Raft.1 = (Capital propriu/Capital permanenet)*100

Această rată exprimă ponderea fondurilor proprii în ansamblul resurselor cu durată mai mare de 1 an.Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent.

Raft.2 = (Capital permanent/Datorii pe termen lung)*100

Această rată exprimă gradul de independenţă financiară a întreprinderii, asigurată atunci când capitalul propriu este egal sau mai mare decât obligaţiile la termen.Deci cel putin egal cu 1.

c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS)– care reflectă partea mijloacelor economice finanţată pe seama datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an.

Rdts = ( Datorii pe termen scurt/Pasive totale)*100

c1 Rata ponderii in datorii totale(Datorii pe termen lung+Datorii pe termen scurt) a celor pe termen scurt

Rdts.1 = (Datorii pe termn scurt /Datorii totale) *100

d) Rata de îndatorare globală (RÎG) – care reflectă ponderea resurselor externe în totalul surselor de finanţare ale întreprinderii.

Rig = (Datorii totale / Pasive totale) *100

Cu cât RÎG este mai mica decat 1 cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată şi scade gradul de îndatorare.

Gradul de indatorare

Pentru evidenţierea politicii financiare a întreprinderii se determină gradul de îndatorare la termen (RIT) astfel:

RIT.1 = (Datorii pe termen mediu si lung /Capital permanent )*100

RIT.2 = (Datorii pe termen mediu si lung /Capital propriu )*100

Ultima modalitate de calcul este mai semnificativă deoarece arată influenţa îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii (“Efectul de levier” sau “Efectul de pârghie”).
Cu cât este mai mică decât 1 atât reflectă un grad mai mare de îndatorare.

Noţiunea de capital, ex.6

2011-12-04T13:06:00.009+02:00

Se majorează capitalul social prin conversia în acţiuni a unor obligaţiuni în valoare de 9.000 lei. În schimbul acestor obligaţiuni, societatea emite 5.000 acţiuni, valoarea nominală totală de 7.000 lei.

- Varianta I Conversia obligaţiunilor în acţiuni	161	=	% 1012 1044	9.000 7.000 2.000
- Varianta a II-a Subscrierea de acţiuni la valoarea de emisiune	456	=	% 1011 1044	9.000 7.000 2.000
Conversia obligaţiunilor în acţiuni	161	=	456	9.000
Regularizarea conturilor de capitaluri	1011	=	1012	7.000

7. Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

a) se constituie rezerve legale în sumă de 1.000 lei;

b) se constituie rezerve statutare în sumă de 500 lei;

c) Se încorporează în capitalul social rezerve statutare în sumă de 600 lei;

d) Se utilizează rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate din anii precedenţi în sumă de 300 lei

a) Constituirea rezervelor legale	129	=	1061	1.000
b) Constituirea rezervelor statutare	1171	=	1063	500
c) Încorporarea în capitalul social a unor rezerve statutare	1063	=	1012	600
d) Utilizarea rezervelor statutare pentru acoperirea unei pierderi din anul încheiat şi a unor pierderi reportate din anii precedenţi	1063	=	% 121 1171	1.000 700 300

Noţiunea de capital, ex.5

2011-12-04T13:01:00.002+02:00

Societatea A are un capital social, vărsat în totalitate, divizat în 10.000 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Se hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 16.000 lei. Suma capitalurilor proprii este de 160.000 lei reprezentate, pe lângă capitalul social, de rezervele constituite de societate în sumă de 60.000 lei. Totodată, societatea a plătit în numerar suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli cu emiiunea noilor acţiuni. Din prima de aport încasată se acoperă cheltuielile cu emisiunea noilor acţiuni, iar din suma ce a rămas, 60% se încorporează, ulterior, la alte rezerve, iar restul se capitalizează.

- Valoarea nominală (VN) a noilor acţiuni este egală cu cea a acţiunilor existente: 10 lei;

- Valoarea contabilă a utilajului este valoarea de aport (V_aport), adică 16.000 lei;

- Pentru a se stabili numărul de acţiuni noi care se vor emite, se va determina valoarea contabilă sau matematică a unei acţiuni (V_c):

Vc= capitaluri proprii / nr.actiuni existente = 160.000 /10.000 = 16 lei/acţiune

Astfel, numărul acţiunilor care se emit (N_e):

Ne = V aport / Vc = 16.000 / 16 = 1.000 acţiuni

- Prima de aport = V_aport – VN x N_e = 16.000 – 10.000 = 6.000 lei.

Subscrierea capitalului	456	=	% 1011 1043	16.000 10.000 6.000
Înregistrarea şi plata în numerar a cheltuielilor cu emisiunea noilor acţiuni	201 404	= =	404 5311	500 500
Vărsarea capitalului subscris	2131	=	456	16.000
Regularizarea conturilor de capitaluri	1011	=	1012	10.000
Acoperirea cheltuielilor de emisiune a acţiunilor din prima de aport	1043	=	201	500
Încorporarea primei de aport rămase neutilizate la rezerve şi în capitalul social	1043	=	% 1068 1012	5.500 3.300 2.200

Noţiunea de capital, ex.4

2011-12-04T13:00:00.004+02:00

Se majorează capitalul social al unei întreprinderi prin emisiunea unui pachet de acţiuni cu valoarea nominală totală de 35.000 lei. Aportul primit de societate în schimbul acestor acţiuni este reprezentat de 10.000 Euro. Cursul valutar la data subscrierii capitalului în valută este de 3,7 lei/Euro iar cel de la data vărsării capitalului în contul bancar al societăţii este de 3,8 lei/Euro.

Subscrierea capitalului (prima de emisiune totală = valoarea de aport – valoarea nominală totală = 37.000 – 35.000 = 2.000 lei)	456	=	% 1011 1041	37.000 35.000 2.000
Încasarea contravalorii acţiunilor emise	5124	=	% 456 1068	38.000 37.000 1.000
Regularizarea conturilor de capitaluri	1011	=	1012	35.000

Noţiunea de capital, ex.3

2011-12-04T12:59:00.004+02:00

O societate comercială pe acţiuni (SA) prezintă la 31.12.N-1 următoarea situaţie (extras) în conturile:

sold creditor

1063 „Rezerve statutare” …………..........................................................…………100.000 lei

1068 „Alte rezerve” ……………..........................................................…………… 70.000 lei

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” .....30.000 lei

Adunarea generală extraordinară a acţionarilor din 15.03.N hotărăşte încorporarea rezervelor, rezultatului reportat şi primelor de emisiune în capitalul social în limita soldurilor conturilor respective din balanţa de verificare întocmită la 31.12.N-1, liberând în acest scop 20.000 de acţiuni cu valoare nominală de 10 lei/acţiune, distribuibile acţionarilor existenţi proporţional cu numărul acţiunilor deţinute de aceştia anterior.

Înregistrarea acţiunilor noi liberate prin încorporarea rezervelor, beneficiilor (profiturilor) reportate şi a primelor de emisiune în capitalul social

1063

1068

1171

1012

200.000

100.000

70.000

30.000

Noţiunea de capital, ex.2

2011-12-04T12:58:00.002+02:00

Adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de acţiuni având valoarea nominală de 10 lei/acţiune care se vând la valoarea de emisiune de 13 lei/acţiune cu încasare în contul bancar. Ulterior, prima de emisiune se încorporează la rezerve.

Înregistrarea subscrierii noilor acţiuni (prima de emisiune/acţiune = 13 lei – 10 lei)	456	=	% 1011 1041	260.000 200.000 60.000
Încasarea contravalorii acţiunilor emise	5121	=	456	260.000
Regularizarea conturilor de capitaluri	1011	=	1012	200.000
Încorporarea la alte rezerve a primei de emisiune	1041	=	1068	60.000

Noţiunea de capital, ex.1

2011-12-04T12:56:00.004+02:00

Se constituie o societate comercială cu răspundere limitată (SRL) al cărei capital social subscris este de 200.000 lei (împărţit în 200 de părţi sociale fiecare având valoare nominală de 1.000 lei). La înfiinţare (înmatricularea la Registrul Comerţului) se varsă în numerar prin depunere în conturi bancare contravaloarea a 150 de părţi sociale şi se aportează în natură o clădire evaluată la 50.000 lei pentru care se atribuie aportorului 50 de părţi sociale.

Înregistrarea subscrierii capitalului social	456	=	1011	200.000
Înregistrarea aporturilor efective, înainte de înmatricularea societăţii la Registrul Comerţului	% 5121 212	=	456	200.000 150.000 50.000
Regularizarea conturilor de capitaluri	1011	=	1012	200.000

Noţiunea de capital -Teoria

2011-12-04T12:27:00.007+02:00

Noţiunea de capital are cel puţin trei accepţiuni principale:

1. O accepţiune economică potrivit căreia capitalul este o categorie economică care exprimă totalitatea resurselor materiale, acumulate şi reproductibile, care prin asociere cu ceilalţi factori de producţie, participă la realizarea de noi bunuri economice, în scopul obţinerii unui profit. În această calitate mai este cunoscut şi prin denumirile formale pe care le îmbracă de: capital real, capital tehnic sau fizic, bunuri investiţionale, bunuri capital, bunuri instrumentale, capital echipament. După modul în care diferitele componente ale capitalului real participă la producţie, se consumă şi se înlocuiesc, acesta se întâlneşte în practica curentă sub una din formele: capital fix şi capital circulant sau capital fix, variabil şi regulat.

2. O accepţiune financiară potrivit căreia capitalul este resursa care, cu timpul produce avantaje (profit). Este în relaţie pozitivă cu investirea şi negativă cu consumul.

3. O accepţiune juridică potrivit căreia capitalul este un drept, o relaţie între individ sau grup de indivizi şi ansamblul de bunuri cuprinzând: bani, maşini, echipamente, clădiri, materii prime şi materiale, pământ, hârtii de valoare, creanţe, deci total active.

Corelat cu această ultimă accepţiune “din punt de vedere financiar – contabil capitalurile deţinute de asociaţi sau acţionari reprezintă componente ale pasivului patrimonial destinat a finanţa de o manieră durabilă activul patrimonial.

Pe considerentul că ele se află la dispoziţia agenţilor economici pe o perioadă mai mare de timp, de regulă mai mare de un an, ele poartă denumirea de capitaluri permanente.”

În viziunea cadrului conceptual contabil IASB, capitalul propriu „reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia”.

Privite din punct de vedere structural, capitalurile permanente cuprind:
1. capitalurile proprii, reprezentate de capitalul subscris şi cel vărsat, în cazul societăţilor comerciale; patrimoniul regiei şi cel public, în cazul regiilor; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat; rezultatul exerciţiului;
2. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care reprezintă o sursă de finanţare proprie rezultată din aplicabilitatea prudenţei în contabilitate
3. capitalurile străine, reprezentate de: împrumuturi de obligaţiuni; credite bancare pe termen lung; datorii ce privesc imobilizările financiare; alte împrumuturi şi datorii asimilate şi dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate, toate cu un termen de exigibilitate mai mare de un an.

O categorie aparte în cadrul capitalurilor întreprinderii o reprezintă subvenţiile pentru investiţii care datorită particularităţilor acestei surse de finanţare este încadrată în bilanţ în categoria Veniturilor în avans, punându-se în evidenţă, mai explicit, aplicarea principiului independenţei exerciţiilor financiare şi în domeniul surselor de finanţare a întreprinderilor.

Contabilitatea capitalului social

Capitalul social este o componentă a capitalurilor proprii care exprimă valoarea totală a aporturilor subscrise de acţionari sau asociaţi la constituirea societăţii comerciale. Capitalul social este egal cu valoarea nominală totală a acţiunilor sau a părţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului, în numerar sau în natură, a altor elemente de capitaluri proprii încorporate în capitalul social sau a altor operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.
Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital. În cazul regiilor autonome capitalul social este substituit de patrimoniul propriu al regiei şi/sau public al statului.
Contabilitatea analitică se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate, cu ajutorul Registrului acţionarilor (asociaţilor). În cazul societăţilor comerciale cotate pe pieţele de capital Registrul acţionarilor se ţine de către firme specializate denumite Societăţi de registru care actualizează „continuu” structura acţionariatului în funcţie de tranzacţiile acţiunilor de pe piaţa de capital.
Capitalul social, în funcţie de situaţia în care se află, atât în contabilitatea curentă cât şi în situaţiile financiare (bilanţ) se prezintă sub două forme şi anume: 1. Capital subscris nevărsat şi 2. Capital subscris vărsat.

Acţiunile unei societăţi comerciale

Acţiunile unei societăţi comerciale se pot evalua la:
• Valoarea nominală – determinată ca raport între mărimea capitalului social şi numărul de acţiuni emise;
• Valoarea contabilă (matematică) – calculată ca raport între activul net contabil (ANC) şi numărul de acţiuni.
ANC = Activ total – Datorii = Capitaluri proprii
• Valoarea de emisiune – preţul la care se vând pe piaţa primară a titlurilor acţiunile emise;
• Cursul bursier – preţul la care se tranzacţionează pe piaţa secundară titlurile. Este o valoare de piaţă. În cazul în care titlurile nu sunt tranzacţionabile, atunci, în vederea vânzării, acestea se evaluază la o valoare stabilită în urma unei evaluări.

Reflectarea în contabilitate

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor legate de capitalul social, Planul de conturi general cuprins în OMFP 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele economice europene a prevăzut în clasa I – a de conturi, contul 101 “Capital”, în cadrul căruia în funcţie de forma juridică a societăţii comerciale sunt funcţionale următoarele conturi:
• 1011 “Capital subscris nevărsat”
• 1012 “Capital subscris vărsat”;
• 1015 “Patrimoniul regiei”;
• 1016 “Patrimoniul public”.
Toate conturile menţionate sunt conturi de pasiv, funcţionând după reguli specifice acestora.

Majorarea capitalului social

Majorarea capitalului social se poate face prin:
a) emisiunea de noi acţiuni sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor aporturi în numerar şi/sau în natură;
b) încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a profiturilor sau a primelor de emisiune, ori a compensării prin creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

Reducerea capitalului social

Capitalul social poate fi redus prin:
a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.
Motivele de reducere a capitalului social pot fi: acoperirea pierderilor, existenţa unui capital prea mare raportat la nevoile existente ceea ce duce la utilizarea ineficientă a unor resurse şi, deci, la un randament scăzut al acţiunilor, retragerea din societate a unui asociat prin anularea acţiunilor/părţilor sociale deţinute, etc.
Reducerea capitalului social poate fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României.
Când societatea a emis obligaţiuni, nu va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decât în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate.

Contabilitatea primelor legate de capital

Primele legate de capital apar în cazul majorării capitalului social al întreprinderii prin noi aporturi în natură şi/sau în numerar, ulterior înfiinţării societăţii. Prin acestea se asigură condiţii de egalitate între vechii acţionari şi noii acţionari. Noii acţionari trebuie să “plătească” pentru a intra într-o societate deja înfiinţată, societate care este mai puternică decât în momentul iniţial, când, pentru a deveni acţionar, ar fi trebuit să plătească doar valoarea nominală pentru o acţiune. Ulterior însă, pentru a obţine o acţiune a societăţii, noul acţionar va trebui să aducă un aport mai mare decât valoarea nominală, diferenţa fiind considerată prima legată de capital.
Structura primelor legate de capital este:
• Prima de emisiune, apare în cazul majorării capitalului social prin noi aporturi în numerar şi se stabileşte ca diferenţă între valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale (mai mare) şi valoarea nominală (mai mică) a acestora;
• Prima de fuziune apare în cazul majorării capitalului social în urma unei fuziuni prin absorbţie şi se calculează ca diferenţă între valoarea netă de aport a societăţii absorbite şi suma cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante. Menţionăm că în cazul fuziunii creare, nu apare prima de fuziune;
• Prima de aport, apare în cazul aporturilor noi în natură şi se determină ca diferenţă între valoarea bunurilor aduse ca aport în natură de acţionari sau asociaţi şi suma cu care a crescut capitalul social (valoarea nominală totală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport);
• Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni poate să apară atunci când, conform prospectului de emisiune, obligaţiunile emise se convertesc în acţiuni. Prima de conversie se determină ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor convertite în acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestor obligaţiuni.

În contabilitate primele legate de capital sunt reflectate cu ajutorul contului sintetic 104 “Prime legate de capital”, cont de pasiv, detaliat pe conturi sintetice de gradul II, conform structurii de mai sus, astfel:
- 1041 “Prime de emisiune”
- 1042 “Prime de fuziune/divizare”
- 1043 “Prime de aport”
- 1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”

Indiferent de felul sau natura primelor apărute în contabilitatea societăţilor comerciale, ele pot fi utilizate astfel: a)încorporarea în capitalul social, b)la alte rezerve şi c)pentru acoperirea pierderilor.

Contabilitatea rezervelor din reevaluare

În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării. Diferenţa dintre valoarea atribuită în urma reevaluării şi valoarea netă contabilă se numeşte diferenţă din reevaluare şi se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului de pasiv 105 “Rezerve din reevaluare”
Tratamentul contabil actual al diferenţelor din reevaluare este:
a) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un alt venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.
b) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă din în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Contabilitatea rezervelor

Rezervele sunt considerate surse asimilate celor proprii, deci formă de manifestare a capitalurilor proprii, reprezentând profituri capitalizate, însă spre deosebire de acestea, nu sunt generatoare de dividende.
Structura rezervelor pe care o entitate le poate constitui este:
• Rezervele legale – conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, rezervele legale se formează prin aplicarea în fiecare an a unei cote de 5% asupra profitului brut din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până când acestea vor atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat.
• Rezerve statutare sau contractuale. Constituirea acestor rezerve se face din profitul net, dacă sunt prevăzute în actul constitutiv al societăţii comerciale şi dacă adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor decide aceasta.
• Alte rezerve. Societăţile comerciale pot constitui alte rezerve din profitul net, primele legate de capital, din profitul reportat , din diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia constituirii capitalului prin aporturi evaluate în valută, etc.
• Rezerve de valoare justă fac obiectul doar a contabilităţii consolidate, în cazul în care se optează pentru evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă.
• Rezerve reprezentând surplusul din reevaluare se constituie pe măsura amortuzării activelor corporale reevaluate sau în momentul vânzării sau casării acestora, reprezentând câştigul realizat din reevaluare.

După modul de constituire şi utilizare rezervele sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului de pasiv 106 „Rezerve”, structurându-se astfel:
- 1061 „Rezerve legale”
- 1063 „Rezerve statutare sau contractuale”
- 1064 „Rezerve de valoare justă”
- 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerva din reevaluare”
- 1068 „Alte rezerve”

Rezervele, pot fi utilizate pentru:
a) acoperirea pierderilor din exerciţiul curent sau precedente;
b) încorporarea în capitalul social (cu excepţia rezervelor legale).
1.6. Contabilitatea rezervelor din convesie

Rezervele din conversie apar numai în situaţiile financiare consolidate, reprezentând în principal, diferenţele de curs valutar ce apar în legătură cu investiţia netă a unei întreprinderi într-o entitate externă, conform IAS 21 “Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar”. Potrivit acestui standard, “Investiţia netă într-o entitate externă” (este n.n) partea întreprinderii raportoare în activele nete ale entităţii respective” . Pentru contabilizarea acestor diferenţe de curs valutar s-a instituit contul 107 “Rezerve din conversie”, cont bifuncţional.
Rezervele din conversie pot proveni din:
a) Creanţe legate de investiţia netă într-o entitate externă;
b) Datorii legate de investiţia netă într-o entitate externă.

Contabilitatea intereselor minoritare

Investiţiile în filiale reprezintă deţinerea unui procent de peste 50% din capitalul social al filialei, ceea ce permite investitorului(societatea mamă) să controleze politicile de exploatare şi financiare ale filialei. In astfel de cazuri, situaţiile financiare consolidate ale societăţii-mamă se întocmesc prin aplicarea “metodei integrării globale” care, în esenţă, constă în însumarea(adunarea) poziţie cu poziţie a elementelor din bilanţurile şi conturile din profit şi pierderi ale societăţilor intrate(acceptate) în perimetru de consolidare.
Dacă societatea-mamă, denumită şi societate consolidantă nu deţine integral(100%) capitalul social al filialei, denumită şi societate consolidată, atunci în bilanţul consolidat, întocmit de consolidantă, trebuie prezentate ca elemente distincte “Interesele minoritare” în rezultatul financiar şi alte capitaluri proprii, care reprezintă cotele-părţi din capitalurile proprii ale consolidatei, ce aparţin acţionarilor din afara grupului(societăţilor intrate în perimetrul de consolidare).
Contabilitatea intereselor minoritarilor, în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene si se realizează cu ajutorul contului 108 “Interese minoritare” detaliat în următoarele conturi operaţionale de gradul II:
1081 “Interese minoritare- rezultatul exerciţiului financiar” (A/P)
1082 “Interese minoritare- alte capitaluri proprii”(A/P).

Contabilitatea acţiunilor proprii

Operaţiunile cu acţiuni proprii au un regim special reglementat, în vederea evitării influenţării artificiale a cursului la bursă a acestora.
Tezaurizarea acţiunilor proprii se realizează în baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor şi numai dacă acţiunile au fost integral liberate. Valoarea acţiunilor proprii răscumpărate nu poate depăşi 10% din valoarea capitalului social, iar perioada de răscumpărare nu trebuie să depăşească 18 luni de la publicarea hotărârii Adunării Generale în Monitorul Oficial .

Contabilitatea operaţiunilor cu acţiuni proprii

Contabilitatea operaţiunilor cu acţiuni proprii se ţine cu ajutorul contului 109 “Acţiuni proprii” care după funcţia contabilă este ca un cont de activ iar după conţinut funcţionează ca un cont rectificativ a capitalurilor proprii, detaliat în următoarele conturi operaţionale de gradul II:
1091 “Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”
1092 “Acţiuni proprii deţinute pe termen lung’
Prezentarea acţiunilor proprii în conţinutul situaţiilor financiare (bilanţ) ca şi poziţie rectificativă a capitalurilor proprii se bazează pe următorul raţionament contabil:
Acţiunile proprii reprezintă capitaluri proprii retrase de pe piaţă sau tranzacţionate care, “dezafectează capitalul” din procesul de creare de beneficii economice viitoare. Funcţia corectivă a acestui cont determină reflectarea capitalului real al entităţilor.
Soldul debitor al contului “Acţiuni proprii” va reflecta valoarea capitalurilor proprii deţinute de entitate.
Contabilitatea operaţiunilor cu acţiuni proprii vizează următoarele aspecte:
- răscumpărarea acţiunilor de pe piaţă;
- revânzarea acţiunilor proprii;
- distribuirea de acţiuni personalului în contul participării acestuia la profit;
- retratarea contabilă a acţiunilor proprii în funcţie de durata deţinerii;
- anularea acţiunilor proprii în urma operaţiunii de reducere a capitalului social.
Câştigurile sau pierderile generate de operaţiuni cu acţiuni proprii (emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii) nu sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere, ci, direct în capitalurile proprii alături de acţiunile proprii. În acest scop s-a instituit grupa de conturi 14 „Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”cu următoarele conturi operaţionale:
141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” (P)
149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.
Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.
Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarea lor nominală.
Soldul creditor al contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” respectiv soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” poate majora respectiv diminua suma rezervelor.
În notele explicative trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entitîţii, în Bilanţ, respectiv Situaţia modificării capitalului propriu se vor prezenta alături de acţiunile proprii (cont 109+149-141).

Contabilitatea rezultatului reportat

Repartizarea profiturilor sau acoperirea pierderilor trebuie supusă aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. În practică, pot să apară cazuri când adunarea generală nu a repartizat parţial sau integral profitul sau nu s-a hotărât asupra modului de acoperire a pierderilor, aceste sume rămânând în aşteptare. Ele formează rezultatul reportat, a cărui contabilitate se ţine cu ajutorul contului bifuncţional 117 “Rezultatul reportat”, reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită. Acest cont poate avea la un moment dat:
• fie sold creditor, reprezentând profiturile (beneficiile) reportate din exerciţiile financiare precedente;
• fie sold debitor, reprezentând pierderile reportate din exerciţiile financiare precedente.
Indiferent însă de natura soldului (creditor sau debitor), în contul anual de bilanţ patrimonial acesta se preia cu semnul plus (profit) sau minus (pierdere) în structura capitalurilor proprii, rubrica (postul bilanţier) “Rezultatul reportat”.
Sunt contabilizate direct în rezultatul reportat, unele operaţiuni contabile “speciale” generate de “trecerea” de la un referenţial contabil la altul sau de corectare a unor erori contabile provenite din exerciţii financiare precedente pentru care situaţiile financiare au fost deja aprobate şi publicate.
Contabilitatea financiară curentă a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului de grupare 117 “Rezultatul reportat” detaliat în următoarele conturi operaţionale de gradul II:
1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” (A/P);
1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29” (A/P);
1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”(A/P);
1176 “Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţiilor Economice Europene” (A/P);
In contul 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” se preia rezultatul exerciţiului financiar precedent aşa cum s-a arătat mai sus.
Contul 1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29” preia soldul aceluiaşi cont la entităţile economice care au condus contabilitatea potrivit OMFP nr. 94/2001 şi apare în noul Plan de conturi general doar până la închiderea soldului său.
Contul 1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile” asigură transpunerea în practică a principiului intangibilităţii, prin evidenţierea operaţiunilor aferente exerciţiului precedent, generatoare de venituri, sau cheltuieli dar care au fost omise sau înregistrate eronat; fără a modifica rezultatul current al exerciţiului precedent.
În contul 1176 “Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţiilor Economice Europene” sunt preluate soldurile unor conturi care au rămas fără conţinut în urma aplicării reglementărilor contabille conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene.

Contabilitatea rezultatului exerciţiului

Din punct de vedere contabil rezultatul exerciţiului reprezintă „Diferenţa între veniturile şi cheltuielile unui exerciţiu, putând fi favorabilă (profit) sau nefavorabilă (pierdere)”.
Planurile de conturi generale în vigoare, au instituit pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exerciţiului conturile:
A. Contul 121 „Profit şi pierdere” care la sfârşitul exerciţiului financiar poate prezenta:
a) sold creditor, în ipoteza în care veniturile exerciţiului sunt mai mari decât cheltuielile;
b) sold debitor, în ipoteza inversă. Prin urmare în debitul contului se înregistrează, cu ocazia închiderii, cheltuielile reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a VI-a, iar în creditul său se înregistrează veniturile reflectate ajutorul conturilor din clasa a VII-a din Planul de Conturi General.
Indiferent de natura soldului (creditor sau debitor), acesta se preia în bilanţ, cu semnul plus (dacă este creditor) sau minus (dacă este pierdere) la rubrici (posturi bilanţiere) distincte din structura capitalurilor proprii.
Contul 121 “Profit şi pierdere” are practic două “momente” distincte de funcţionare, şi anume:
1) La sfârşitul exerciţiului financiar expirabil (N), când se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
2) În exerciţiul financiar N+1, la momentul închiderii contului 121 “Profit şi pierdere” aferent exerciţiului financiar N, pe baza hotărârii Adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor.
La acest “moment”, corespondenţele contabile “standard” ale contului 121 “Profit şi pierdere” diferă în funcţie de natura rezultatului aferent exerciţiului N
În cazul în care rezultatul exerciţiului N se concretizează în profit, contul 121 “Profit şi pierdere” se închide, în exerciţiul financiar următor, prin formula contabilă:

121 “Profit şi pierdere” = %
129 “Repartizarea profitului” (cu sumele repartizate la finele anului precedent la „Rezerve” în baza unor dispoziţii legale)
1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” (cu profitul ce urmează a fi repartizat pe destinaţiile hotărâte de AGA”

În cazul în care rezultatul exerciţiului N se concretizează în pierdere, adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor poate hotărî reportarea pierderii pentru exerciţiile financiare următoare, caz în care contul 121 „Profit şi pierdere” se închide prin formula contabilă:

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = 121 “Profit şi pierdere”

Întrucât în bilanţul supus aprobării Adunării generale profitul trebuie să figureze, potrivit normelor contabile în vigoare, ca post bilanţier distinct în structura capitalurilor proprii, s-a impus instituirea unui cont de repartizare a profitului care să corecteze în bilanţ profitul repartizat pe destinaţiile supuse aprobării Adunării generale. Acest cont este 129 “Repartizarea profitului”.
• Fiind un cont de repartizare pe diferite destinaţii a sporului de mijloace economice (active patrimoniale) având ca sursă de provenienţă profitul, contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ, după soldul pe care-l prezintă la “momentul” închiderii exerciţiului financiar la care se referă.
• În bilanţ însă, soldul contului 129 “Repartizarea profitului” este preluat la o rubrică (post bilanţier) distinctă, din structura capitalurilor proprii, pentru a putea asigura imaginea fidelă a acestora.

Foamea de bani

2011-11-25T18:08:00.005+02:00

Foamea de bani din ce in ce mai mare a statului a facut ca in "laboratoarele " ANAF sa apara o noua idee.Cu ocazia inventarierii generale anuale a datoriilor contribuabililor sa se stabileasca din OFICIU taxele si impozitele "datorate"de contribuabili.Ideea a fost materializata prin Ordin ANAF 3.392/2011 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 816/18.11.2011.

In speta,pentru firmele ce nu au depus cel putin 4 formulare (in caz de depunere trimestriala,ex.impozit pe profit) intr-un ex.financiar,ANAF-ul v-a stabili din oficiu suma datorata (si bineinteles si...dobanzile si penalitatile aferente )Pe ce baza? Suma este formata din media aritmetica a anilor precedenti actualizata cu indicele de inflatie.Frumos nu? A face afaceri in Romania este ceva de genul "belea mi-am capatat".

Sa vedem macar ca se respecta legea si anume ca acest ordin sa produca efecte incepand de la data publicarii, in viitor,adica incepand cu anul 2012 !

A disparut...leul

2011-11-17T00:29:00.006+02:00

Au trecut mai bine de 4 ani de cand s-a hotarat denominarea monedei nationale. Preturile au inceput sa fie afisate atat in lei vechi cat si in lei noi la 1 martie 2005, iar trecerea efectiva la leul greu s-a facut la 1 iulie 2005, cand au inceput sa circule ambele variante; de la 1 ianuarie 2007 mai exista doar lei noi pe piata.
De atunci si pana astazi a trecut multa apa pe Dambovita.

Multe persoane au adoptat un mod stupid de exprimare – cand vorbesc de preturile in lei zic “roni”.De ce folosim oare termenul “Romanian New Currency” (acronim R.O.N.)? Acronimul RON a fost folosit NUMAI atunci cand a circulat paralel cu leul "vechi" denumit si ROL.Peste tot vad...pret "X" RON !

Constitutia Romaniei stabileste in articolul 137, paragraful 2, denumirea Monedei Nationale: LEU.

Art 137 (2) – Constitutia Romaniei: “Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.”

Oare la subdiviziune cum o sa-i spunem? Banroni?

Comertul cu amanuntul

2011-11-15T12:02:00.003+02:00

Pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.

1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu factura:
371 = %
378
4428
401
4426 = 401
2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu aviz de insotire:
371 = %
378
4428 (dc e cazul)
408
In momentul primirii facturii:
% = 401
408
4426
3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:
A. Prin casa (numerar):
5311 = %
707
4427
B. Prin banca (card):
5121 = %
707
4427
4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:
% = 371
607
378
4428
5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":
K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

PCG

2011-11-15T11:56:00.004+02:00

- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi.

Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase.
Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor.
A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri.
Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare"
Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari"
Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78

Conţinutul decontărilor comerciale

2011-10-28T12:38:00.002+03:00

Întreprinderile îşi desfăşoară activitatea în contextul unui sistem complex de relaţii de decontare cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, cu organismele de asigurare şi protecţie socială, cu bugetul statului şi alte organisme publice, cu grupul de asociaţi şi cu subunităţile, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terţi.

Aceste relaţii comerciale curente generează, în contabilitate, apariţia datoriilor pentru beneficiar şi a creanţelor pentru furnizor sau prestator, ambele situaţii având termene de decontare, de regulă, sub un an.

Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenţa lor este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice şi cel al livrării unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au avansat valorile economice poartă denumirea de creditori.

Reflectarea contabilă a acestor datorii începe odată cu crearea angajamentelor şi încetează în momentul stingerii (plăţii) lor.

Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au beneficiat de bunurile şi valorile avansate, poartă denumirea de debitori.

__________________________________________________

Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat.
Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat.
Diferenţele de curs valutar ce apar între data plăţii datoriilor respectiv încasării creanţelor în valută şi data la care au fost înregistrate iniţial, sunt recunoscute ca venituri financiare (la datorii – cursul valutar scade, la creanţe cursul valutar creşte) respectiv cheltuieli financiare (la datorii cursul valutar creşte, la creanţe cursul valutar scade) în perioada în care apar.

Structura şi evaluarea produselor realizate în cadrul unităţii

2011-10-28T12:34:00.004+03:00

Produsele sunt bunuri obţinute în procesul de exploatare, destinate, în principal, livrărilor către terţi. Ele sunt reprezentate de:

a) Semifabricate prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie sau fază de fabricaţie şi care trece în continuare în procesul tehnologic al altei secţii sau faze de fabricaţie sau se livrează terţilor;

b) Produsele finite care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii, corespund din punct de vedere calitativ, putând fi depozitate în vederea livrării sau expedierii direct clienţilor;

c) Produsele reziduale, materialele recuperabile sau deşeurile, reprezentate de bunurile care nu corespund calitativ scopului pentru care au fost fabricate.

În cadrul unităţii se mai pot produce: Animale şi păsări, ambalaje, obiecte de inventar.
În categoria activelor circulante materiale se mai cuprinde Producţia în curs de execuţie, reprezentată de producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, impuse de tehnologia de fabricaţie, precum şi produsele care au fost predate la magazia de produse finite, dar pentru care nu s-au întocmit documentele de predare la magazie.
De asemenea, se cuprind în producţia în curs de execuţie şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate.
Produsele se pot evalua la intrarea în patrimoniu la cost de producţie, caz în care ieşirile se evaluează prin metoda FIFO, LIFO sau la cost mediu ponderat, sau la cost standard, situaţie în care ieşirile se evaluează la costul prestabilit iar diferenţele de preţ aferente ieşirilor se calculează pe baza unui coeficient de repartizare. Producţia în curs de execuţie se evaluează întotdeauna la cost efectiv prin metoda directă sau prin metoda contabilă (indirectă).

Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor

2011-10-28T12:31:00.003+03:00

Contabilitatea analitică a stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric. Se poate organiza folosind una din următoarele metode, în funcţie de specificul activităţii şi nevoile proprii ale unităţii:

a) Metoda cantitativ – valorică sau metoda fişelor de cont analitice, conform căreia evidenţa operativă se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare cu ajutorul fişelor de magazie, deschisă pentru fiecare element stocabil, iar contabilitatea analitică se conduce cantitativ – valoric la compartimentul gestiunii stocurilor. La acest compartiment se deschide o „Fişă de cont analitic pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil pentru care s-a deschis şi fişa de magazie, la locul de depozitare.

b) Metoda operativ – contabilă (pe solduri) conform căreia, la locurile de depozitare se conduce evidenţa operativă cu ajutorul „Fişelor de magazie”, iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate, în locul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” se conduce formularul „Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri”, în care înregistrările se fac numai valoric (intrări, ieşiri, sold).
Concordanţa dintre stocurile scriptice din „Fişele de magazie” şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul formularului „Registrul stocurilor”.

c)Metoda global – valorică care se poate aplica atunci când nu există obligaţia legală şi când managerii unităţilor patrimoniale nu pretind ţinerea unei evidenţe cantitativ-valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei gestiuni.

Conform acestei metode, evidenţa operativă a elementelor stocabile se realizează la locul de depozitare cu ajutorul „Fişelor de magazie”, iar la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează numai evidenţa global valorică cu ajutorul „Fişei de cont pentru operaţiuni diverse”.

Conţinutul şi structura stocurilor provenite din achizitii

2011-10-28T12:27:00.003+03:00

Stocurile sunt active circulante care:

· sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

· sunt în curs de producţie în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării activităţii; şi

· sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

Deci, caracteristica esenţială a stocurilor este consumul acestora într-un ciclu de exploatare.

Stocurile pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: după sursa de provenienţă, după apartenenţa la patrimoniu, după gradul de individualizare şi modul de gestionare, etc.

Menţionăm, de asemenea, că sunt şi alte modalităţi de intrare în patrimoniu a stocurilor decât achiziţiile şi producţia proprie dar, am considerat că acestea au cea mai mare pondere în cadrul operaţiunilor cu stocuri.

În categoria stocurilor provenite din cumpărări pot intra:

a) Materiile prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială sau sub o formă transformată;

b) Materialele consumabile, sub forma: materialelor auxiliare, combustibilului, materialelor pentru ambalat, pieselor de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă în produsul finit;

c) materiale de natura obiectelor de inventar – bunurile care nu îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile pentru a fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale; echipamentul de protecţie şi de lucru; scule, dispozitive şi verificatoare (SDV-uri), aparate de măsură şi control (AMC-uri), baracamentele şi amenajările provizorii, etc.

d) Animalele şi păsările, respectiv animalele nou născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji, etc.) crescute şi folosite pentru reproducţie; animalele şi păsările la îngrăşat; coloniile de albine precum şi animalele pentru producţie, cum sunt cele pentru lână, lapte sau blană.

e) Ambalajele – bunurile utilizate pentru protecţia materialelor şi mărfurilor timpul transportului, depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.

f) Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cumpără în vederea revânzării lor în starea în care au fost achiziţionate.

Factorii declansatori ai inflatiei

2011-10-28T12:21:00.001+03:00

Principalii factori declanşatori ai fenomenului inflaţionist sunt:
1. existenţa şi lansarea continuă pe piaţă a unor cantităţi mari de bani;
2. şomajul;
3. dezechilibrul între rata consumului şi rata investiţiilor;
4. imobilitatea forţei de muncă;
5. dezechilibrarea cererii agregate în raport cu oferta agregată;
6. lipsa productivităţii muncii;
7. globalizarea pieţelor de capital;
8. condiţiile internaţionale de racordare a economiei naţionale la economia mondială;
9. diviziunea muncii;
10. creşterea preţului petrolului;
11. deficitul bugetar excesiv înregistrat prin majorarea cheltuielilor, în condiţiile unei creşteri mai lente ale veniturilor;
12. calitatea actului de guvernare.

Inflaţia produce următoarele efecte economice:
- creşterea continuă şi autoîntreţinută a preţurilor;
- deficitul schimburilor cu străinătatea;
- creşterea cantităţii de monedă în circulaţie;
- redistribuirea veniturilor în economie;
- scăderea nivelului de trai;
- mişcări sociale;
- falimentul întreprinderilor.

Sisteme contabile

2011-10-28T12:01:00.007+03:00

Pe plan mondial coexistă mai multe culturi şi sisteme contabile, două dintre ele fiind deosebit de marcate şi influente, şi anume:

· Cultura contabilă şi sistemul de contabilitate vest-european, denumit şi continental, ale cărui promotori sunt Franţa şi Germania,

· Cultura contabilă şi sistemul de contabilitate anglo-saxon ale căror promotori sunt Anglia şi SUA.

Deosebirile fundamentale opuse dintre cele două culturi contabile se manifestă pe următoarele planuri esenţiale:

a) Pe plan instituţional contabilitatea continentală este puternic codificată, normată şi deci regizată de un plan contabil general, care cuprinde un mare număr de norme imperative şi recomandative, în timp ce contabilitatea anglo-saxonă se bazează pe tradiţii şi cutume, nefiind „încorsetată” într-un plan contabil general, ci într-un cadru conceptual contabil;

b) Pe plan tehnico-aplicativ contabilitatea continentală operează cu clasificarea economică a cheltuielilor, ceea ce generează în mod obiectiv ţinerea a două feluri de contabilităţi separate: 1) financiară şi 2) de gestiune, în timp ce contabilitatea anglo-saxonă operează cu clasificarea cheltuielilor după destinaţie (secţii, produse, etc.), ceea ce nu impune o separare foarte riguroasă a contabilităţii de gestiune de contabilitatea financiară;

c) Pe plan politico-strategic, anglo-saxonii dau prioritate informaţiilor necesare luării deciziilor de către investitori; concepţia lor poartă clar amprenta liberalismului economic, acordându-se mai puţină importanţă implicaţiilor asupra contabilităţii naţionale, în timp ce concepţia franceză a normalizării contabile se vrea mai împăciuitoare între diferiţi utilizatori ai informaţiei contabile care trebuie să se ofere într-un cadru mult mai formalizat.

Sub influenţa celor două blocuri de putere contabilă, sistemele contabile naţionale prezintă încă mari divergenţe, ceea ce a generat, iniţierea unui proces de apropiere a sistemelor contabile a diferitelor grupuri de ţări. Această apropiere este cerută, în principal, dar nu numai, de marii investitori internaţionali care vor să poată compara garantat şi după criterii echivalente, oportunităţile plasării capitalului, ceea ce nu se poate realiza dacă firmele nu sunt supuse aceloraşi reguli de publicare a informaţiilor economico-financiare.

O componentă esenţială actuală şi tot mai acută a contabilităţii este armonizarea acesteia pe plan mondial, în principal, între cele două blocuri de putere contabilă: 1) anglo-saxon şi 2) continental. „Mărul discordiei” între acestea este şi rămâne interpretarea conceptului de imagine fidelă. Totuşi, se manifestă tendinţa de acceptare tot mai largă din partea “continentalilor” a „interpretărilor anglo-saxone”.

La realizarea armonizării contabile pe plan internaţional contribuie mai multe organizaţii interguvernamentale şi organizaţii de profesii contabile. Procesul de armonizare contabilă este marcat de lucrările a două organisme: Uniunea Europeană (U.E.) şi Comitetul pentru Standardele Contabile Internaţionale (I.A.S.C.), denumit în urma reformei din 2001 Consiliul Internaţional al Standardelor Contabile (International Accounting Standards Board:I.A.S.B.).

La nivelul Uniunii Europene, normalizarea contabilităţii face parte din procesul armonizării dreptului societăţilor comerciale pentru ţările membre. Lucrările de armonizare contabilă în plan european, începute în anii '70, s-au concretizat în mai multe directive, dintre care cele mai importante sunt:
• Directiva a IV-a privind conturile anuale ale societăţilor de capitaluri, emisă în 1978;
• Directiva a VII-a privind conturile consolidate, emisă în 1983;
• Directiva a VII-a privind auditul legal al situaţiilor financiare, emisă în 1984.

Două curente doctrinare ce au influenţat contabilitatea din lume.

doctrina contabilă anglo-saxonă, bazată pe dreptul cutumiar (common law) orientată către interesul informaţional al acţionarilor, deconectată de fiscalitate şi reglementată în general de profesia contabilă liberală,
doctrina contabilă continentală, fondată pe dreptul scris romano-germanic (code law sau civil law) care privilegiază protecţia creditorilor întreprinderilor şi interesul fiscal al statului, iar normele contabile sunt elaborate urmând un proces legislativ.

Registrele importante in contabilitate

2011-10-19T10:17:00.002+03:00

Aceste registre sunt reglementate de Legea contabilitatii (82/1991) si de Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, care aproba normele specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar contabile.

Aflaţi mai multe »

Dreptul de proprietate

2011-10-19T09:47:00.003+03:00

Pentru a ajunge la notiunea de patrimoniu (avere(active) si obligatii (datorii)) ale societatilor comerciale,trebuie sa cunoastem,in general,notiunea de drept de proprietate.

Aflaţi mai multe »

Salarii

2011-10-19T09:05:00.001+03:00

Pentru desfășurarea activității în cadrul departamentului de contabilitate, S.C. XY S.RL a
angajat cu contract individual de muncă cu timp normal, un contabil. Salariul de încadrare
este de 1.400
Se determină contribuțiile angajatului la protecția socială și salariul net:
Salariu de încadrare 1.400
- Contribuţia la asigurări sociale de stat (1.400 x 10,5%) 147
- Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (1.400 x 5.5%) 77
- Contribuţia la fondul de şomaj (1.400 x 0.5%) 7.00
= Venit net 1.169
- Impozit pe salariu (1.169 x 16%) 187,04
= Salariu net 981,96
= Rest de plată 981,96
Se determină contribuţiile angajatorului la protecţie socială:
Contribuţia la asigurări sociale de stat (1.400 x 20,8%) 291,20
Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (1.400 x 5,2%) 72,80
Contribuţia la fondul de şomaj (1.400 x 0,5%) 7.00
Contribuţia la fondul pentru concedii medicale şi indemnizaţii (1.400 x 0,85%) 11,90
Contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi de boli
profesionale (diferă în funcție de obiectul de activitate al
entității. De exemplu, pentru activități de comerț este 0,168%)
(1.400 x 0,168%) 2,35
Contribuţia la fondul de garantare a creanțelor salariale (1.400 x 0,25%) 3.50
Se înregistrează salariile datorate personalului:
641 = 421 1.400
Se înregistrează rețineri din salarii:
421 = % 418,04
4312 147.00
4313 77.00
4372 7.00
444 187,04
Se înregistrează contribuțiile angajatorului la protecție socială:
6451 = 4311 291,20
6453 = 4313 72,80
6452 = 4371 7.00
6453 = 4313/ Concedii medicale şi indemnizaţii 11,90
6451 = 4311/ Accidente de muncă şi de boli profesionale 2,35
6452 = 4371/ Fondul de garantare a creanțelor salariale 3,50
Se înregistrează plata datoriilor sociale și fiscale:
% = 5121 806,79
4312 147.00
4313 77.00
4372 7.00
444 187,04
4311 291,20
4313 72,80
4371 7.00
4313/ Concedii medicale şi indemnizaţii 11,90
4311/ Accidente de muncă şi de boli profesionale 2,35
4371/ Fondul de garantare a creanțelor salariale 3,50
Se înregistrează plata salariilor:
421 = 5121 sau 5131 981,96

Acte care se afiseaza la punctul de lucru

2011-10-18T20:36:00.000+03:00

programul de functionare/de lucru cu publicul, inclusiv eventualele pauze de masa,

certificatul de inmatriculare (in copie) al societatii comerciale,

certificatele constatatoare/autorizatiile (in copie),

limitele de adaos comercial practicat (in cazul societatilor ce desfasoara activitati de comert),

telefonul pentru oficiul de protectie a consumatorului,

textul privind obligatia clientilor de a solicita si de a pastra bonul fiscal pana la iesirea din unitate (acolo unde este cazul),

planul de evacuare in caz de incendiu.

Punctele de lucru ale firmei

2011-10-18T20:31:00.000+03:00

Punctele de lucru ale firmei pot fi deschise atat odata cu infiintarea societatii comerciale, cat si dupa acest moment. Deschiderea unui punct de lucru dupa ce firma a fost infiintata se realizeaza prin introducerea si inregistrarea de mentiuni la Registrul Comertului în a carui raza teritoriala este inregistrat sediul principal al societatii comerciale precum si la Administratia Financiara.

Acte necesare

Pentru mentiunile privind inregistrarea si autorizarea de puncte de lucru aveti nevoie de
urmatoarele documente:

Cerere de inregistrare (original);

Copie Contract Spatiu - al locatiei in care se va afla punctul de lucru (cu datele de identificare ale proprietarilor), (In situatia in care veti inchiria un imobil, de la o persoana fizica, pentru punctul de lucru, este necesar Contractul de Inchiriere vizat de catre Administratia Finantelor Publice. Daca veti inchiria de la o persoana juridica, vom avea nevoie si de o copie a titlului de proprietate sau de administrare a respectivului imobil; Contractul de Comodat;

Hotararea Adunarii Generale, /Decizie Asociat Unic,

Adeverinta/ Aviz Asociatie de Locatari/Propietari si Acordul vecinilor - daca este cazul;

Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale.

Precizam ca, activitatile solicitate spre autorizare la punctul de lucru trebuiesc regasite si in actul constitutiv al societatii.

Registrul comertului va emite certificatul de inscriere a mentiunii prin care se declara punctul de lucru. Acest document se inregistreaza si la administratia financiara in a carei raza teritoriala este inregistrat sediul societatii comerciale.

Mentionam ca daca punctul de lucru are mai mult de 5 angajati, este vorba de un sediu secundar ce va trebui declarat si la administratia financiara in raza careia se afla sediul secundar (adica punctul de lucru).

In termen de 15 zile de la data eliberarii mentiunii, institutiile abilitate pentru avizare si autorizare pot veni la sediul respectiv sa constate indeplinirea conditiilor de functionare si autorizare, in functie de obiectul de activitate declarat pe cererea de inregistrare depusa la registrul comertului.

Denumirea unei societati comerciale

2011-10-18T20:28:00.003+03:00

Denumirea unei societati comerciale reprezinta principalul atribut al acesteia si unul dintre elementele de distinctie fata de celelalte societati.

Conform reglemetarilor legale in vigoare nu se pot constitui, respectiv nu pot functiona, doua sau mai multe societati comerciale avand aceeasi denumire.

Denumirea unei societati comerciale se face la nivel national ( pe intreg teritoriu al Romaniei ).

In situatia in care doriti sa schimbati denumirea societatii dvs, important este de stiut faptul ca vechea denumire nu va mai apartine, putand fi rezervata de catre orice alta persoana (inclusiv de dvs. daca doriti sa o pastrati ).

In vorbirea curenta societatile comerciale folosesc expresii precum „marca/sigla inregistrata” sau „logo propriu” pentru a desemna originalitatea unui produs sau a unui serviciu.

Din punct de vedere juridic, termenii „sigla” si „logo” nu se regasesc in nici un act normativ. Din acest considerent este gresit sa afirmi (d.p.d.v. tehnic) ca o societate este proprietara unei sigle protejate. Legislatia in materie de proprietate industriala, respectiv Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, face referire doar la inregistrarea unei marci atunci cand desemneaza o denumire ce poate fi sau nu insotita de un element figurativ.

Aceeasi confuzie se poate realiza si in cazul brand-ului. Un brand nu poate fi supus unei
protectii juridice, intrucat lista produselor si serviciilor nu se poate inregistra; protectie nu poate fi
conferita decat denumirii si/sau elementului figurativ care insoteste anumite produse sau servicii.

Pentru a evita astfel de confuzii este indicat sa apelati la societati specializate in
inregistrari marci, brevete sau inventii, care sa va reprezinte la Oficiul de Stat pentru Inventii si
Marci.

Despre asociatul unic

2011-10-18T20:26:00.003+03:00

O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata (conform art. 14 din Legea 31/1990 republicata).
O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.
In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure personae, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.

Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comertului, înregistrarea fiscala si autorizarea functionarii societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic:

Aflaţi mai multe »

Capitalul social al societatii

2011-10-18T20:25:00.000+03:00

Capitalul social al societatii pe actiuni, al societatii in comandita pe actiuni Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni (conform art. 10 din Legea 31/1990 republicata) nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la art. 10 din Legea 31/1990 republicata nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.

Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata (conform art. 11. din Legea 31/ 1990 republicata) nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Societatea pe actiuni ( SA )

2011-10-18T20:21:00.001+03:00

Avantaje:
• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SA
• când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi
un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor
privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului
de supraveghere, ca si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si în care se va stabili
data închiderii subscriptiei.

Aflaţi mai multe »

Societatea cu raspundere limitata ( SRL )

2011-10-18T20:14:00.004+03:00

Avantaje:

• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SRL

• numar asociati: minim unu ( asociat unic ) – maxim 50 asociati

• raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se întinde pâna la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al societatii;

• asociatii participa la luarea deciziilor in unanimitate; exceptie fac situatiile in care prin actul constitutiv este prevazut altfel;

• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide în parti sociale de valoare egala, parti sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei;

• participarea la capitalul social se poate face in numerar si in natura, dar cel putin 1 parte sociala sa fie varsata in numerar din valoarea totala a acestuia;

Aflaţi mai multe »

Modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

2011-10-14T02:35:00.001+03:00

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627/02.09.2011, a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 30/31.08.2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Aflaţi mai multe »

Procedura de anulare sau reducere a penalitatilor si majorarilor de intarziere

2011-10-14T02:29:00.000+03:00

Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.253/2011 pentru aprobarea modelelor unor formulare emise in aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar fiscale publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1 nr. 713/10.10.2011, au fost reglementate formularele "Decizie de anulare a penalitatilor" si "Decizie de reducere a penalitatilor de intarziere", emise de organul fiscal competent in aplicarea procedurii mentionate mai sus.

In documentarul de mai jos prezentam procedura de anulare sau reducere a penalitatilor de intarziere pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011.

Obligatii ale autoritatii fiscale competente
Autoritatea fiscala competenta verifica conform evidentelor fiscale si notifica contribuabilii care se incadreaza in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 30/2011, pana la 15 octombrie 2011.

Contribuabilii interesati care nu au fost notificati se pot adresa autoritatilor competente pentru clarificarea situatiei fiscale. Autoritatea fiscala are obligatia, la solicitarea contribuabilului, sa clarifice eventualele neconcordante intre evidenta fiscala si evidenta contribuabilului.

Pentru a beneficia de aceasta facilitate contribuabilii pot depune o cerere prin care solicita situatia obligatiilor de plata exigibile, care urmeaza a fi stinse prin plata sau compensare,.

In termen de 5 zile de la data depunerii cererii organul fiscal, comunica contribuabilului situatia solicitata si intocmeste un borderou provizoriu de scadere din evidenta fiscala a posibilelor debite ce se incadreaza in facilitate.

Daca in termen de 10 zile de la comunicarea situatiei, se sting prin plata sau compensare obligatiile principale si dobanzile, organul de administrare valideaza borderoul de scadere a debitelor.

Documente emise
In termen de 3 zile de la data stingerii obligatiilor, organul de administrare va emite decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii.

Dupa plata acestora, organul de administrare emite, dupa caz:
- DECIZIE de anulare a penalitatilor de intarziere pentru penalitatile de intarziere si cota de 50% din majorarile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale, restante la 31 august 2011;
- DECIZIE de reducere a penalitatilor de intarziere, pentru 50% din penalitatile de intarziere, precum si pentru 50% din cota de 50% din majorarile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale restante la 31 august 2011;

Deciziile se intocmesc in doua exemplare, unul se comunica contribuabilului, iar celalalt se arhiveaza la organul fiscal.

Daca nu se efectueaza platile in termen de 10 zile de la comunicarea situatiei, se anuleaza borderoul provizoriu de scadere si se repune situatia initiala, iar in fisa pe contribuabil se vor reflecta in continuare debitele si accesoriile calculate.

Contribuabilul poate relua procedura prin depunerea unei noi cereri ori de cate ori apreciaza ca poate beneficia de facilitatea stabilita de ordonanta.

Contribuabilii care isi platesc toate obligatiile restante (prin plata sau compensare) fara a depune cererea au dreptul sa solicite aplicarea facilitatii, prin depunerea acestei cereri. In acest caz, se poate solicita restituirea sumelor ce fac obiectul facilitatii.

Important! Facilitatile fiscale nu se acorda pentru obligatiile fiscale stinse prin poprire sau prin sume incasate din valorificarea bunurilor sechestrate.
*
Baza legala: art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627/02.09.2011;Ordinul ministrului Finantelor Publice nr. 2.604/2011 privind aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 707/06.10.2011.

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE ALE UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI LA CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL

2011-10-14T02:05:00.008+03:00

[art. 21 alin. (3) din Codul fiscal si pct. 33, 331 si 35 din H.G. nr. 44/2004]

Lit. a)
CHELTUIELI DE PROTOCOL în limita de 2%
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% = Total venituri - Venituri
neimpozabile – Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de
protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
[pct.33 din normele metodologice - HG nr. 44/2004]

Lit. b)
CHELTUIELI CU INDEMNIZATIA DE DEPLASARE acordata
salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate (diurna), în limita
a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice = 13 lei/zi,de la 1 ianuarie 2007 si în prezent-HG nr.1860/2006

Nivelul legal al diurnelor pentru personalul român trimis în strainatate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, este prevazut în anexa
nr. 1 la H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului
român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, cu modificarile si completarile ulterioare.

Lit. c)
CHELTUIELI SOCIALE în limita unei cote de pâna la 2%,
aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare

La încadrarea cheltuielilor sociale în aceasta limita de 2% trebuie
respectata urmatoarea ordine de prioritate:
1. ajutoarele pentru nastere;
2. ajutoarele pentru înmormântare;
3. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele;
4. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori
unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pâna
la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile aflate sub patronaj, precum si alte
cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de munca;
5. cheltuielile cu tichetele de cresa acordate de angajator în conformitate
cu legislatia în vigoare;
6. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori si
salariatilor, inclusiv tichetele cadou acordate conform Legii nr.142/1998;
7. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura acordate
salariatelor;
8. costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv
transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora;
9. cheltuielile cu ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în
gospodarie;
10. cheltuielile cu ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

Valoarea nominala a unui tichet de cresa = 370 lei - OMMFPS nr. 2204/2011

Lit. d)
CHELTUIELI CU PERISABILITATILE în limitele stabilite prin H.G.
nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare, cu modificarile si
completarile ulterioare

Lit. e)
CHELTUIELI REPREZENTÂND TICHETELE DE MASA = 9 lei -OMMFPS nr. 2205/2011

Utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale

2011-10-14T01:57:00.006+03:00

Obligatiile utilizatorilor
Operatorii economici care utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale au urmatoarele obligatii:
- sa afiseze la loc vizibil anunturi de atentionare a clientilor cu privire la obligatia acestora de a solicita si de a pastra bonurile fiscale asupra lor pana la parasirea unitatii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor in vederea prezentarii lor la un eventual control, pentru justificarea provenientei acestora;

- sa consemneze in cartea de interventii a aparatului de marcat electronic fiscal, in situatia defectarii acestuia, data si ora la care au anuntat defectarea si sa pastreze confirmarea scrisa, respectiv telex, fax sau altele asemenea, privind anuntarea defectarii aparatului;
- sa inregistreze, pana la repunerea in functiune a aparatului defect, tranzactiile efectuate in aceasta perioada in registrul special, care se completeaza fara stersaturi sau fara spatii neutilizate.
- sa pastreze cartea de interventii, iar impreuna cu unitatile de service acreditate raspund de completarea si de actualizarea acesteia cu datele referitoare la identitatea utilizatorului si la interventiile service efectuate;
- sa foloseasca numai consumabile de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare a aparatului respectiv;
- sa foloseasca numai consumabile care asigura mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare, respectiv 10 ani;
- sa informeze de indata organul fiscal in a carui raza teritoriala a fost instalat aparatul in cazul pierderii sau deteriorarii cartii de interventii. Informarea se va face in scris prin depunerea acesteia la sediul organului fiscal, caruia i se va prezenta pentru stampilare, o noua carte de interventii reconstituita, pe raspunderea utilizatorului si a unitatii de service acreditate, pe baza datelor inregistrate in memoria fiscala, inclusiv in ceea ce priveste toate evenimentele reset, si a documentelor pastrate, potrivit legii, la sediul utilizatorului;
- sa solicite distribuitorului autorizat de la care a cumparat aparatul sau unitatii acreditate de catre acesta completarea manualului de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii;
- sa incheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme continand clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare, care sa asigure mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, precum si clauze privind daunele la care sunt indreptatiti utilizatorii in cazul nerespectarii clauzelor contractuale de catre furnizori;
- sa pastreze rola-jurnal in arhiva timp de 2 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia a fost intocmit;
- sa arhiveze si sa pastreze Registrul special si raportul fiscal de inchidere zilnica pe o perioada de 10 ani, iar raportul fiscal de inchidere zilnica, pe o perioada de 5 ani;
- sa predea memoria fiscala spre pastrare si arhivare directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa citirea acesteia si preluarea rolei pe care sunt inregistrate datele din aceasta de catre organul fiscal teritorial in situatia in care memoria fiscala se umple, atunci cand aceasta trebuie inlocuita ca urmare a defectarii, ori cand nu mai poate fi folosita de catre utilizatori din diverse motive, precum si in cazul in care operatorul economic isi inceteaza activitatea la punctul de lucru sau la sediul social, dupa caz.

Obligatiile distribuitorilor
Principalele obligatii ale distribuitorilor autorizati si ale unitatilor de service acreditate sunt:
- sa livreze numai aparate de marcat electronice fiscale conforme cu modelul avizat;
- sa emita certificate de garantie pentru aparatele de marcat electronice fiscale distribuite;
- sa completeze, la cererea utilizatorilor, manualul de utilizare cu informatii privind tipul si carateristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii;
- sa livreze utilizatorilor numai consumabilele prevazute in contractele ferme incheiate cu acestia si raspund solidar pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor folosite si, respectiv, furnizate, precum si la conditia privind mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare stabilita;
- sa doteze si sa furnizeze o data cu aparatele de marcat electronice fiscale manualul de utilizare a acestora in limba romana, precum si o brosura cu pagini numerotate, care contine evolutia exploatarii aparatului, denumita carte de interventii;
- sa asigure, in termen de maximum 72 de ore de la solicitarea utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum si inlocuirea memoriei fiscale defecte ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata;
- sa asigure suportul hard/soft necesar, in cazul in care aparatul de marcat electronic fiscal urmeaza sa fie integrat ca parte a unui sistem de gestiune, iar prin personalul din reteaua de service acreditata sa verifice integrarea corecta a aparatului in sistem.
*
Baza legala: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75/21.01.2005; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 348/25.04.2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
________________________________________________________________

Sanctiuni
1. Pentru neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate, de la data inceperii activitatilor comerciale desfasurate in fiecare locatie, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

2. Emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

3. Nepredarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat electronic fiscal se sanctioneaza cu amenda de la 800 la 1.500 lei si se aplica persoanei fizice.

4. Neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a afisa anunturile de atentionare a clientilor privind solicitarea si pastrarea bonurilor fiscale asupra lor pana la parasirea unitatii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

5. Nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei de a anunta unitatea de service desemnata de distribuitorul autorizat ori, dupa caz, distribuitorul sau reprezentantul acestuia in momentul constatarii defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

6. Incalcarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a urmatoarelor dispozitii: sa foloseasca numai consumabile de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare a aparatului respectiv; sa foloseasca numai consumabile care asigura mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare; sa solicite distribuitorului autorizat de la care a cumparat aparatul sau unitatii acreditate de catre acesta completarea manualului de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii; sa incheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme continand clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare, care sa asigure mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare, precum si clauze privind daunele la care sunt indreptatiti utilizatorii in cazul nerespectarii clauzelor contractuale de catre furnizori se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 la 60.000 lei.

7. Nerespectarea obligatiei de a pastra si arhiva rola jurnal, raportul fiscal de inchidere zilnica si registrul special cu exceptia activitatii de transport in regim de taxi se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

8. Nerespectarea obligatiei de a pastra, de a completa si de a actualiza cartea de interventii si nerespectarea obligatiei de a inregistra in registrul special a tuturor operatiunilor efectuate si de a emite facturi fiscale pentru respectivele operatiuni, la cererea clientului pana la repunerea in functiune a aparatelor de marcat electronice fiscale defectate se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

9. Nerespectarea obligatiei de a preda memoria fiscala spre pastrare si arhivare directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa citirea acesteia si preluarea rolei pe care sunt inregistrate datele din aceasta de catre organul fiscal teritorial se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 la 60.000 lei.

*
Baza legala: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 75/21.01.2005; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 348/25.04.2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane

2011-10-10T12:57:00.000+03:00

- Dreptul la libera exprimare:
Orice persoana are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile in care atingerile sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte (a se vedea art. 10 alin.2 CEDO).

- Dreptul la viata privata:
Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau, fara respectarea legii, a pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Este interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor legale.

- Dreptul la demnitate:
Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale. Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea legii.

- Dreptul la propria imagine:
Orice persoana are dreptul la propria imagine. In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Prezumtia de consimtamant

2011-10-10T12:53:00.002+03:00

Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

Atingeri aduse vietii private

2011-10-10T12:50:00.002+03:00

a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;
b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care il ocupa in mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;
g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;
h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

Avantajul economic in afacere

2011-10-09T15:48:00.039+03:00

Orice activ trebuie sa detina un potential economic.Capacitatea activului de a aduce in viitor bani, este o conditie sine qua non a oricarui activ.La ce bun un activ care duce la cheltuieli mai mari decat aduce venituri?

In general vorbim despre avantaj economic,o notiune mult mai larga in care, ca exemplu, intra si fondul comercial ( pozitia geografica,clientii,prestigiul,credinta clientilor in calitatea serviciilor oferite,etc).Unele active au chiar functia unei parghii, cu care la momentul oportun, poti rasturna o afacere pe profit ,multiplicat cu un factor x,asa numitul efect de parghie.Cine nu a auzit expresia atribuita lui Arhimede "-Dati-mi un punct de sprijin si va rastorn lumea !".Ei bine,creditul bancar are,sau poate sa detina,un asemenea efect,cu conditia sa fie folosit la maximum de potential.

Banii,sunt un ultim scop.Degeaba ne laudam cu un profit de X lei daca este materializat in materii prime de prisos,mijloace fixe cu potential peste potentialul economic al firmei.

Ca sa ajungi la bani trebuie sa cunosti cateva aspecte:
1.Daca un activ intra in patrimoniu (contra plata) atunci ies bani echivalenti cu valoarea activului.
2.Daca o obligatie (fiscala,salariala,etc)a luat nastere atunci ies bani in echivalent la momentul scadentei.
3.Orice datorie este echivalentul unei iesiri de bani in viitor,dar este si o sursa de multiplicare in prezent,de numerar.

Arta cu care operezi intre creante si datorii, reprezinta un teribil avantaj economic.Unele firme au inteles acest fapt si au personal calificat numai pentru acest "joc", fapt ce le aduce insemnate avantaje ce trec cu mult cheltuiala cu salarizarea lor si le fereste de a pierde prestigiul sau de a intra in insolventa.

Cel mai de pret "activ" pentru o banca este increderea clientilor sai in ea.Degeaba ai o cladire impozanta,personal bine imbracat,aer conditionat,etc si...nu ai numerar la momentul oportun !
Iata o ecuatie in care termenul "clienti"este fundamental.Se deduce ca daca clientela creste,creste si rezultatul.Aici intervine...marketingul.

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Rezultat - Venituri = Cheltuieli
Cheltuieli + Rezultat = Venituri

Venituri = Clienti = Creante
Cheltuieli = Furnizori (de marfuri,materii prime,servicii,salariati,etc) + Obligatii = Datorii
Rezultat = Clienti - (TVA colectata -TVA deductibila) - Furnizori

Rezultat = Creante - Datorii

Contabilitate - pe scurt

2011-10-05T07:00:00.005+03:00

Principiile fundamentale ale contabilitatii in partida dubla (AVERE = DATORII) au fost definite pentru prima data de catre Luca Paciolo (1445-1517), calugar franciscan, matematician si prieten a lui Leonardo da Vinci.

Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică si specifica.

a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;Este firesc ca fiecare om sa-si numere banii din portofel si sa tina minte datoriile.Daca ar tine un cont pentru bani si unul pentru datorii,ar obtine o contabilitate proprie.
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.

Despre obiectul contabilitatii.

Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii îl formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor juridice, adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).

Intreprinderile (in sens economic).

In Romania,intreprinderile se impart in 2 categorii:
1.Intreprinderi mari
2.Intreprinderi mici si mijlocii - IMM-uri
Din punct de vedere FISCAL intreprinderile se impart in functie de impozitul pe afacere
1.Impozit pe profit
2.Impozit pe venit - microintreprinderi , (conf. Monitorul Oficial din 9.02.2011 ,OUG 6/2011)

Delimitarea intre intrepinderi mari si IMM-uri este facuta in OMFP 3055/2009 prin 3 criterii
de marime:
1.Dupa total active
2.Dupa cifra de afaceri
3.Dupa numarul de personal

Intreprinderile mici si mijlocii au obligatia sa NU depaseasca 2 din cele 3 criterii
1.total active sub 3.650.000 de EURO
2.cifra de afaceri sub 7.300.000 de EURO
3.total personal sub 50

Daca se depasesc 2 criterii de marime de mai sus sunt considerate intreprinderi MARI
Consecinte: intreprinderile mari au obligatia la intocmirea situatiilor financiare anuale
sa prezinte,
- bilant
-cont de profit si pierdere
-situatia modifcarilor in capitalul propriu
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)
-note explicative
Spre deosebire de IMM-uri,care intocmesc:
-bilant prescurtat
-cont de profit si pierdere
-note explicative la sit.financiare prescurtate.

Nota: in concordanta cu o noua reglementare OMFP nr.2.239/2011,contabilitatea se imparte in contabilitatea propriu-zisa si contabilitate in sistem simplificat (cu Plan de Conturi specific).

criteriile de departajare in sistem contabil simplificat sunt:
1.total active sub 35.000 de euro curs 31.12 n-1
2.total cifra de afaceri sub 35.000 de euro curs 31.12. n-1
3.prin infiintare pana la depasirea unuia din criteriile de mai sus.

Spre deosebire de IMM-uri,societatile cu contabilitate in sistem simplificat intocmesc:
-bilant simplificat
-cont de profit si pierdere
(fara note explicative)
Optional toate societatile pot intocmii si
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)-stocul de numerar si capaciatea afacerii de a genera in prezent si in viitor...bani.
-note explicative la sit.financiare,inclusiv politicile contabile.

Contabilitatea reprezinta un sistem coerent de obiective si principii fundamentale,legate intre ele cu scopul:
- sa indice NATURA situatiilor financiare
-sa arate ROLUL situatiilor financiare
-sa arate LIMITELE situatiilor financiare

Acest sistem formeaza CADRUL CONCEPTUAL ( IASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate)

In contabilitatea romaneasca elemente componenete ale IASB ,in ceea ce priveste intocmirea situatiilor financiare anuale, sunt aratate in OMFP 3055/2009,ele sunt:

Nota : prin sintagma " situatii financiare anuale" se intelege de regula "BILANTUL" anual (la care se adauga situatia privind Contul de Profit si Pierdere)

-obiectivul situatiilor financiare
-caracteristicile calitative a situatiilor financiare
-definirea si recunoasterea structurii situatiilor financiare
-bazele de evaluare a situatiilor financiare
-principiile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare

Sa le luam pe rand:
-obiectivul situatiilor financiare - sa ofere o imagine fidela a activelor,datoriilor,pozitiei financiare,profitul sau pierderea entitatii.

-caracteristicile calitative - obiectul este INFORMATIA care trebuie sa aiba cel putin
4 caracteristici: inteligibilitate,relevanta,credibilitate,comparabilitate.
-inteligibilitate - intelegerea de catre orice utilizator avizat,detalii suficiente fara elemente de amanunt a informatiilor contabile
-relevanta - daca poate schimba decizia anterioara - relevanta are doua critetii- 1.natura si 2.pragul de semnificatie
-credibilitatea- informatia contabila sa nu contina erori semnificative,usor verificabila,nepartinitoare(neutra) adica fidela.
-comparabilitatea - informatia contabila trebuie sa fie limitata la un spatiu si timp dat.

_________________________________________________

Situatiile financiare

Elementele ce compun situatiile financiare sunt 5 ,si anume:
-activele (averea)
-datoriile
-capitalurile proprii
-cheltuielile
-veniturile

O definitie " moderna" a activelor arata ca acestea sunt RESURSE CONTROLATE (nu neaparat proprietatea intreprinderii) insa trebuie cu necesitate sa genereze AVANTAJE ECONOMICE (mai ales bani) in viitor.Daca NU genereaza avantaje economice acestea NU sunt considerate din punct de vedere contabil active !

-datoriile sunt obligatii PREZENTE care genereaza tot in viitor REDUCERI (iesiri de numerar) de AVANTAJE ECONOMICE
exemple: primirea unui credit bancar,achizitia de bunuri cu plata ulterioara,impozite,taxe,etc.

-capitalurile proprii reprezinta interesul (rezidual) in activele societatii dupa scaderea tuturor datoriilor(active minus datorii).Si acestea pot fi considerate datorii in ultima instanta,datorii fata de actionari sau asociati.

-cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice si reprezinta o scadere de activ (ex.consumuri de materii prime,iesiri de active) sau o crestere de datorie (ex.un impozit,salarii,obligatie salariala,taxa,etc)si care conduce la micsorarea capitalului propriu (altele decat retragerile sau distribuirile catre actionarii sau asociati)

-veniturile sunt dimpotriva,cresteri de avantaje economice aparute ca urmare a cresterii unui activ sau o diminuare de datorie si care conduce la majorarea capitalului propriu (altele decat aporturile sau contributiile actionarilor sau asociatilor)
___________________________________________________________

Evaluarea

Orice activ sau datorie trebuie sa fie determinata in unitati monetare pentru a fi inscrisa in evidentele contabile si implicit in evidentele situatiilor financiare.Nu intereseaza daca societatea X detine 3 terenuri si 7 cladiri.Ceea ce intereseaza este desigur VALOAREA lor exprimata in moneda.Pentru a fi recunoscute si inregistrate in bilant sau contul de profit si pierdere se trece la un proces de evaluare ce contine 2 etape:

1.bazele de evaluare utilizate

2.momentele evaluarii.

Bazele de evaluare

Asa cum avem un limbaj comun cu reguli determinate (gramatica), tot asa trebuie sa avem o baza reglementata de evaluare.Reglementarea este data de OMFP 3055/2009 (art.50.1),momentul este dat de data intrarii bunurilor sub controlul entitatii si se inregistreaza in contablitate la valoarea de intrare determinata de:

-costul de achizitie - ptr.bunurile cu titlul oneros (cu contraprestatie)

-costul de productie - ptr.bunurile produse de entitate.

-valoarea de aport-prin evaluare,ptr bunurile aduse ca aport la capitalul social

-valoarea justa (valoarea de "piata") ptr,bunurile primite cu titlul gratuit sau constatate in plus la o inventariere.

Pentru ca unele din costuri sunt cele din momentul intrarii ele mai poarta denumirea si de cost istoric.

Exista 2 "costuri" ce nu necesita determinari prin evaluare data de experti,acestea sunt costul de achizitie si costul de productie.

-costul de achizitie - cuprinde pretul de cumparare la care se adauga taxe,ch.de transport,manipulare,alte ch.directe,comisioanele,taxe notariale,alte ch.nerecuperabile in legatura directa cu achizitia bunului respectiv.

Reducerile comerciale ajusteaza direct costul de achizitie.

Atentie: reducerile comerciale primite ulterior datei de formare a costului de achizitie se evidentiaza distinct in contabilitate prin contul 609 (toate conturile ce se termina cu cifra 9 sunt contrare clasei lor,deci ct.609 este un cont de venit,arata un avantaj economic dat de furnizor,functie de pasiv,incepe prin a se credita)Reducerile comerciale acordate clientilor cu scopul de a obtine un avantaj (ce se poate transforma in avantaj economic) se evidentiaza distinct in contul 709,cu rol de activ,incepe prin a se debita.

Pe langa reducerile comerciale mai exista si reduceri finaciare sub forma de sconturi de decontare acordate de furnizori pentru plata efectuata inaintea tremenului de plata (de scadenta,cf.contractului).Si acestea sunt venituri.La furnizor insa ele sunt diminuari de active.

Particularitati privind reduceri la stocuri

Exista o ordine stricta de acordare a reducerilor fie ele comerciale sau financiare,aceasta ordine este:

1.rabatul

2.remiza

3.risturnul

4.scontul

exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii:

-pret vanzare fara tva 20.000,tva 24%

-rabat inscrisa pe factura 2%

-scont de decontare 5% cu conditia platii imediate.

Care este costul de achizitie?

solutie:

pret 20.000

rabat 400

__________

valaoare contabila1= 1.960

remiza 2% =98

__________________

valoare contabila2 =1.862

scont 5% = 18.62

____________________

valoare contabila neta = 1.843.38

tva 24% = 442.41

____________________

total de plata si cost de achizitie 2.285.79

exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii contractuale:

-pret vanzare fara tva 100.000,tva 24%

-risturn 1% din valoarea de achizitie

Care este costul de achizitie?

solutie: deoarece risturnul reprezinta un avantaj economic de natura financiara, valoarea acestuia NU afecteaza costul de achizitie care ramane tot 100.000 plus tva 24%

Costul de achizitie in cazul marfurilor cu amanuntul.

Evaluarea marfurilor cu amanuntul se face la pret de vanzare (pva) si prezinta o evaluare particulara,
-evaluarea se face la pret cu amanuntul(de raft)
-in bilant marfurile sunt prezentate la cost de achizitie ,fara adaos comercial
pva= cost de achizitie + adaos comercial + tva
exemplu: societatea X primeste marfuri la cost de achizitie 2.000 ,tva 24%.Se aplica un ad.comercial de
30%.Care este costul de achizitie si pretul de vanzare?
solutie:
cost de achizitie =2.000
ad.comercial =600
tva =624
____________________
pret de vanzare cu amanuntul = 3.224

Evaluarea in cazul costului de productie

Un caz interesant il da costul de productie,reglementat de OMFP 3055/2009,art.52,unde se precizeaza:
Costul de productie = costul de achizitie materii prime si consumabile + ch.de productie atribuibile DIRECT plus cota parte din ch.indirecte.
Deci,costul de productie sau prelucrare al stocurilor,imobilizarilor cuprind ch.directe aferente productiei si anume:
- materiale directe
-energie consumata in scop tehnologic
-manopera directa
-alte ch.directe
-costul proiectarii produselor
-cota din ch.INDIRECTE de productie(alocata rational ca fiind legata de productia acestora)

in cazul productie de imobilizari avem in plus:

- costul de amenajare a amplasamentului
-costul de livrare (daca este procurat din afara) si manipulare
-costurile cu instalarea si asamblarea
-costurile cu testarea functionarii corecte
-onorarii profesionale,comisioane,licente,etc achitate in legatura cu activul
-alte ch.legate direct de activul imobilizat.

Exista o parte de costuri ce NU trebuie incluse in costul de productie,ele sunt doar cheltuieli ale perioadei in care au aparut,acestea sunt:

pierderi materiale peste normele legale stabilite.
ch.de depoazitare (cu exeptia celor depozitate intre diferite faze de productie)
regiile (cheltuielile) generale de administratie care NU participa la aducerea stocurilor la forma si locul final.
costul de desfacere.
regia fixa nealocata costului si recunoscuta ca fiind ch.in perioada: amortizari,intretinerea sectiilor,intretinerea utilajelor,costuri cu conducerea si administrarea sectiilor.Acestea sunt fixe deoarece nu depind de marimea (volumul) productiei.

Ce este capacitatea NORMALA de productie? O productie estimata a fi obtinuta ,in medie,intr-o perioada sau mai multe,in conditii normale dar avand in vedere si reducerea de capacitate datorata uzurii normale a echipamentului (contabil => amortizare ,desi nu se confunda cele 2 notiuni,uzura si amortizare)

exemplu:
-societatea X produce piese de schimb.In ultimii 2 ani,societatea a avut probleme tehnice care au redus capacitatea de productie la 80%.Se evalueaza produsele finite folosind metoda costului MEDIU ponderat.La 1 octombrie se mai aflau in stocul de produse finite 80 buc cu cost unitar de 48 lei.Productia a fost de 460 bucati.S-au consumat urmatoarele:

pret de cumparare materii prime =10.140
taxe vamale aferente mat.prime=760
tva deductibila a acestora=2.398
ch.de transport aferente acestora=350
ch.pentru identificarea furnizorului=165
ch.directe manopera=9.884
ch.indirecte-cota parte = 1.000
salarii si contributii ptr angajati la deservire =864
salarii si contributii ptr angajatii TESA =200
amortizare utilaje si cladirea sectiei=780
cota parte din regia generala a intreprinderii aferenta produsului finit=250
cheltuieli de depozitare=214

Care este costul de productie?
solutie:
costul este format din:

costul de achizitie al mat.prime consumate,si anume:

pret de cumparare=10.140
taxe vamale=760
ch.de transport=350

total=11.250
la care se adauga,

ch.directe de manopera=9.844
ch.indirecte de productie-variabile=1.864 ( 1.000+864)
ch.indirecte de productie-fixe ce se calculeaza tinand cont de capacitatea de productie(aici 80%)

amortizare 784
salarii si contributii TESA= 200
_________________________
total ch.indirecte de productie- fixe =(780+200) * 80% =784

Total cost de productie = 23.742
________________________________
Orice activ se pune in valoare (economica) numai daca se misca.Un bun are valoare in sine si poate fi tezaurizat,pastrat si este un element de ex.de colectie,dar daca este pus in valoare economica,de ex.este pus in vanzare ,bunul capata o valoare economica.In raport cu natura elementelor ce compun atat activul(averea) cat si pasivul(obligatii,datorii),de sensul miscarii in averea societatii si de momentul in care este necesara efectuarea evaluarii se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare:

evaluare la intrare (si devine asa numitul " cost istoric")
ulterior la inventariere- la pretul just,de piata
ulterior la bilant-la valoarea justa,aducerea contabilitatii la valoarea de piata a momentului dat de bilant.
la iesire-la costul istoric,dupa anumite reguli.

evaluarea la intrare-se "calculeaza" pe baza de documente(facturi,note de receptie) si reprezinta o acceptare a valorii la care se efectueaza schimbul sau se primeste in patrimoniu (sau sub controlul societatii).
evaluarea la inventar- este necesara pentru aducerea averii la valoarea actuala in functie de utilitate si pretul pietei(cerere si oferta).Reprezinta ori o reducere de valoare ori o crestere de valoare si pune in potenta economica bunul economic pentru viitor.
evaluarea la bilant-aici se compara cele 2 valori,cost istoric(valoare contabila) si cel de piata(pe baza de inventar) si se retine valoarea dupa 2 regului:

pentru active-valoarea cea mai mica
pentru datorii-valoarea cea mai mare

Acesta deriva din principiul PRUDENTEI,adica sa nu supraevaluam averea si sa subevaluam datoriile.

Exemplu: Societatea X comercializeaza mere.A fost achizitionata o cantitate x cu valoarea de 1.000.Pretul pietei la momentul X+1 este de 900.In bilant cantiatea x trebuie prezentatata la valoarea de piata,adica 900,in caz contrar am incalca principiul prudentei,in sensul ca in viitor nu am reusi sa vindem merele la 1000.In bilant,valoarea merelor trebuie rectificata la valoarea pietei,adica de la 1.000(cost istoric) la 900, altfel am distorsiona si induce in eroare actionarii,asociatii,bancile,bursa,statul,etc

4.Evaluarea la iesire.

A nu se confunda cu iesirile prin vanzare,acestea au ca atribut pretul pietei,dupa cerere si oferta, formand veniturile societatii ( cifra de afaceri fara TVA).Aici e vorba de "iesirea" din patrimoniu din pc de vedere contabil,adica de "scaderea de gestiune" si trecerea pe cheltuieli a valorii bunurilor vandute.Diferenta intre veniturile obtinute prin vanzare si cheltuiala cu bunurile procurate reprezinta marja comerciala,in linii mari,profitul .

In cazul datoriilor este vorba de momentul decontarii care face sa scada un activ(casa,banca) si care firesc se scade la costul istoric,al momentului crearii datoriei.Consumurile ,iesirile de active imobilizate se scad din contabilitate la valoarea de intrare.Un caz special este dat de stocuri.

Stocurile sunt diferentiate sau interschimbabile.Daca se diferentiaza strict unele de altele,li se atribuie valoarea de iesire prin metoda identificarrii specifice,adica valoarea lor la intrare.Pana aici nimic deosebit.In cazul stocurilor interschimbabile(ex.acelasi bun cu preturi diferite) exista 3 metode speciale de atribuiere a valorii de iesire:

metoda FIFO - primul intrat este si primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor de la primul spre ultimul)
metoda LIFO-invers,ultimul intrat este primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor in sens invers, de la ultimul spre primul intrat
metoda costului mediu ponderat- cmp

Ca exemplificare: conform fisei de magazie si a fisei de conta cantitativ-valorica,la societatea X avem:

stoc la data 01.03.N = 100 kg la 20lei/kg
la 07.03 intrare = 20 kg la 21lei/kg
la 09.03 iesire consum = 25kg
la 15.03 intrare=10kg la 22 lei/kg
la 27.03 iesire consum 100kg

Care este valoarea iesirilor din data de 09.03 si 27.03?

metoda LIFO- scaderea din 09.03 de 25kg are valoarea data de primul intrat,stocul de 100 kg la 20lei/kg,adica se scade 25kg *20 lei.Mai ramane din stocul initial 100-25=75 kg la 20 lei/kg.

-scaderea din 27.03 de 100 kg se face:

75 kg(ramase din stocul initial) la 20lei/kg = 75*20lei/kg
20 kg intrate la 07.03 cu pretul de 21 lei/kg = 20*21/kg
5 kg din intrarea din data de 15.03 in cant.de 10 kg la 22 lei/kg=5*22

In stoc au mai ramas 5 kg la pret de 22 lei/kg( 100+20+10-25-100),valoarea stocului final 5*22
_______________________________
aceeasi problema dar prin metoda LIFO
- iesirea de 25 kg din data de 09.03 are ca valoare pretul ultimei intrari,pana la data de 09.03,adica 20 kg la 21lei/kg intrate la data de 07.03 = 20*21 si 5 kg din ultima iesire pana la 09.03 ramasa,adica din stocul initial de 100 kg la pret de 20 lei/kg = 5 kg la pret de 20lei/kg = 5*20.

-iesirea din data de 27.03 in cantitate de 100 kg are ca valoare pretul ultimului intrat pana la 27.03,adica 10 kg la pret de 22 lei/kg=10*22 si pretul ultimului intrat ramas,din stocul initial (100- 5) adica 95 kg la pret de 20 lei/kg din care scadem 90 * 20,in stocul final ramanand 5 kg la pret de 20 lei/kg
___________________________________________
ce diferentiaza o metoda de cealalta?
FIFO = (25*20)+(75*20)+(20*21)+(5*22)=2.530
LIFO=(20*21)+(5*20)+(10*22)+(90*20)=2.540
metoda FIFO este dezavantajoasa din pc de vedere fiscal deoarece se trece pe cheltuieli suma de 2.530,dar ramane un avantaj fiscal in viitor prin valoarea stocului final de 5*22=110 ce se v-a trece pe cheltuieli.
metoda LIFO este avantoajoasa din pc de vedere fiscal,se trece o suma mai mare pe cheltuieli,dar in viitor valoarea stocului de 5*20=100 constituie un dezavantaj fiscal.
Metoda LIFO este o metoda mai aproape de valoarea reala economica in sensul ca "urmareste" inflatia actuala si o transmite in baza de impozitare a impozitului pe profit.

O metoda neutra din pc de vedere fiscal,mai usor de calculat este costul mediu ponderat.Ponderat cu ce?
Pai este normal ca pretul cu care se scade gestiunea sa contina in aceeasi proportie pretul cantitatilor intrate.
Adica : CMP = cantitatile intrate * pretul lor impartite la total cantitati intrate.Rezulta un pret mediu ponderat cu proportia cantitatilor intrate.CMP se calculeaza "per total" adica la sfarsitul lunii (sau perioadei de gestiune) sau mai exact la fiecare iesire in parte.

In exemplul de mai sus ,avem:

CMP- la sf.lunii = 100*20+20*21+10*22 / 100+20+10 = 20,30 .

valoare iesiri 125 kg *20.30lei/kg = 2537.50
valoare stoc final 5*20.30 lei/kg= 101.50
2. CMP - inainte de fiecare iesire= CMP1 la 09.03,iesire 25 kg = 100*20+20*21/100+20=20.16
valoare iesire din 09.03 = 25kg * 20.16 lei.kg = 504
CMP2 la 27.03,iesire 100 kg= 95*20.16 +10*22 / 95+10 = 20.33 ( 95 kg reprezinta stocul dupa prima iesire)
valoarea iesirii din data de 27.03 = 100 kg * 20.33=2033.34
valoare stoc final 5 kg *20.33= 101.65
valoarea totala a iesirilor (si trecerea pe cheltuieli) este de 504+2033.34=2.537.34 lei

Politicile contabile

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare, a unor informaţii care să fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi (b) credibile în sensul că:
reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice;

sunt neutre, adică nepărtinitoare;
sunt prudente;
sunt complete sub toate aspectele semnificative;
reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică.

Ce reprezinta "pozitia financiara"?
Poziţia financiară este influenţată de resursele economice pe care le controlează societatea, de structura sa financiară, de lichiditate şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

Situaţiile financiare

Situaţiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile, situaţii, anexe, calcule comparative.Toate persoanele juridice detin o contabilitate (specifica) si intocmesc situatii finaciare, in linii mari acestia sunt:

contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare.

Raportarea financiara consta in intocmirea situatiilor financiare.Raportarea se face,de regula,pentru un exercitiu financiar ce acopera o perioada da 12 luni.Nu toate necesităţile de informaţii ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare insa există cerinţe comune tuturor utilizatorilor.

Situatiile financiare ( denumite in general "BILANT") au urmatoarea structura:

bilantul
contul de profit si pierdere
situatia fluxurilor de numerar
situatia modificarilor in capitalurile proprii
politicile contabile
note explicative

Situaţiile financiare se întocmesc pornind de la conturile curente, supuse verificării prin intermediul balanţei de verificare, întocmite cel puţin anual, sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.
In conformitate cu OMFP 3055/2009,BILANTUL este definit ca fiind o serie de documente contabile de sinteza a elementelor de activ,datorii si capital propriu al entitatii juridice la sfarsitul unui exercitiu financiar. Bilantul prezinta situatia financiara la un moment dat.

Elementele componente

In Romania, in structura bilantului,activul este prezentat in functie de gradul de lichiditate,in sensul crescator (de la cel mai greu lichidabil spre cel mai usor lichidabil: A.active imobilizate,B. active circulante,C. ch.in avans).Lichiditatea exprima capacitatea unui activ de a se transforma in bani intr-un anumit moment.Structura pasivului este data de gradul de exigibilitate a datoriilor si obligatiilor societatii in ordinea de la cel mai tarziu exigibil spre exigibilitate in cel mai scurt timp.Exigibilitatea arata momentul decontarii datoriilor si deci a iesirilor de resurse din activ,de regula banii.

Activ = Pasiv

Activ = avere

Pasiv = datorii

Avere = Datorii

Activele: active imobilizate,active circulante,Ch.in avans
Pasivele: capital si rezerve,provizioane,datorii,venituri in avans
_________________________________________________

Activele

Activele imobilizate:
-active necorporale-fara materialiate( ch.de constituire,de dezvoltare,cesiuni,brevete,licente,marci,fond comercial,avansuri si imobilizari in curs)
-active corporale-fixe sau tangibile:terenuri,constructii,instalatii tehnice,masini,utilaje,mobilier,avansuri si imobilizari in curs)
-imobilizari financiare - investitii financiare pe termen lung:valori financiare investite(titluri,creante,dobanzi,redevente,dividende,chirii).
_________________________________________
Activele circulante: bunuri si valori de la care se asteapta sa fie realizate sau detinute pentru consum sau vanzare intr-un termen scurt( de regula 12 luni), numerar si echivalente de numerar:

stocuri
creante
investitii financiare pe termen scurt
casa si banca

________________________________________

Stocurile: bunuri ( sau servicii) detinute pentru consum ,pentru prelucrare si mai ales pentru a fi vandute.

materii prime si materiale consumabile
productia in curs de executie
produse finite si marfuri
vanasuri acordate pentru cumparari de stocuri

___________________________________________

Creantele: (mai sunt denumite si valori in curs de decontare) sunt valori avansate temporar tertilor pentru care
urmeaza sa primeasca un echivalent (bani sau servicii).
Tertii ce au primit valori avansate sunt denumiti generic DEBITORI sau CLIENTI ai societatii .Clientii nu sunt neaparat toti debitorii si nici toti debitorii sunt la randul lor clienti.
___________________________________________
Investitiile pe termen scurt: (numite si titluri de plasament sau valori de trezorerie) - valori de natura financiara
investite de intreprindere pentru a obtine profit in termen scurt prin vanzare.
aici avem:

actiuni proprii
alte investitii financiare

__________________________________
Casa si conturi la banci: valori sub forma de bani ( fie in lei fie in valute):

conturi la banci
casa
acreditive
avansuri de trezorerie
Cheltuieli in avans

_______________________________________
Cheltuieli in avans : sunt valori de activ consumate in exercitiul financiar prezent pentru a obtine venituri in exercitiul financiar urmator(sau urmatoare),ele nu sunt cheltuieli atasate unor venituri prezente.

Pasivul

Daca va ganditi la ceva ce este "pasiv",fara miscare,neutru,etc,ei bine nici pe departe asa ceva.Dimpotriva.Pasivele sunt de o mare importanta deoarece ne arata sursele de finantare si obligatiile fata de fisc.Numai obligatiile fata de stat sunt prelevari din activ fara a constitui in fapt o sursa a activului si momentul cand se distribuie dividendele fata de actionari sau asociati.Capitalul reprezinta principala( de multe ori) sursa de finantare.Dar care este structura bilantiera a pasivului?

capital si rezerve
provizioanele
datoriile
veniturile in avans

Poate ca intr-o prezentare libera a contabilitatii ar trebui in fapt plecat de la capital.Primul de care e nevoie pentru constituirea unei intreprinderi.

-capitalul si rezerve -denumit si capital propriu sunt cele mai stabile surse de finantare,exigibilitatea lor survine in momentul lichidarii societatii (nu discutam de retrageri de capital).

- pe cale de exceptie si numai datorita timpului de decontare lung,creditele bancare pe termen lung,peste 5 ani sunt asimilate capitalurilor stabile,impreuna cu capitalul propriu formeaza capitalurile permanente.Sigur ca un credit bancar fie pe termen lung nu este un capital permanent,el trebuie restituit,dar printr-o conventie este asimiliat capitalului permanent.

Structura capitalului este data de:

capital-subscris nevarsat si varsat
prime de capital-crestere de capital din emisiuni de actiuni,fuziune,aport in natura,ca diferenta intre valoarea nominala si cea de piata( ex.actiuni cu val.nominala X si pretul de emisiune X+1)
rezerve din reevaluare-plusuri create prin valoarea de piata la momentul Y si val.lor contabila initiala.
rezerve - surse constituite pe seama rezultatului cerute de lege,statut sau actionari/asociati.
rezultatul reportat - rezultatul exercitiilor financiare anterioare amanate de AGA in a fi destinate.
rezultatul exercitiului curent- sursa proprie de finantare pana la inchiderea ex.financiar.

Sigur,rezultatele pot fi pierderi dar acestea nu fac altceva decat sa diminueze sursele de finantare,capitalul.

Datoriile

De cate ori nu v-ati imprumutat pentru a va finanta o datorie sau sa cumparati un bun? Ati auzit de "lucrez pe banii altora",ei bine,datoriile mai sunt denumite si capital strain.Sunt surse importante de finantare date de banci,furnizori,terti pentru care intreprinderea trebuie cu necesitate sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric (bani),altfel intreprinderea devine insolvabila.

Datoriile sunt:

- datorii curente - datorii comerciale- o obligatie cu decontarea in maxim 12 luni.

-datorii pe termen lung (am vorbit de acestea la capitaluri permanente)

In linii mari datoriile sunt:

imprumuturi si datorii asimiliate imprumuturilor(credite bancare,emisiuni de obligatiuni)
datorii comerciale(furnizori,efecte de platit)
datorii in cadrul(interiorul) grupului
datorii din interese de participare ( la capitalul altor intreprinderi pentru control sau dividende)
alte datorii(fiscale,salariale,sociale,asociati,creditori diversi,etc)

______________________________________________________

Venituri in avans-venituri ce nu apartin exercitiului financiar curent,inclusiv subventii pentru investitii.

___________________________________________________

Exista 2 modele de prezentare a bilantului

- pe orizontala -Activ = capitaluri proprii + datorii ,sau Activ=Pasiv

-pe verticala -Activ - Datorii = Capitaluri proprii

_________________________________________________

In afara de bilant, un rol deosebit il reprezinta informatiile suplimentare despre activ sau pasiv, cu rol de rectificare a lor pana la valoarea lor "reala" la momentul prezentarii in bilant:

amortizarea
ajustari pentru depreciere
adaosul comercial
repartizarea profitului
prime de rambursare a obligatiunilor

Situatia modificarilor capitalurilor proprii.

Deoarece principala sursa de finantare a activelor o constituie capitalul propriu,acesta trebuie " urmarit" pentru a ne face o idee despre "motorul" intreprinderii.In cadrul situatiilor financiare sunt prezentate utilizatorilor de informatii contabile urmatoarele:

profitul/pierderea NETA a perioadei
distinct,fiecare element de venit/cheltuiala,profit/pierdere ce afecteaza direct capitalul propriu.
veniturile/cheltuielile totale ale perioadei
EFECTUL CUMULATIV AL POLITICILOR CONTABILE
corectia erorilor contabile semnificative

Notele explicative - un rezumat al politicilor contabile semnificative si alte informatii explicative dincolo de bilant.Aceste informatii pot fi prezentate descriptiv si cifric,printre altele se prezinta:

bazele de evaluare
metoda de evaluare la iesiri
valoarea de intrare a imobilizarilor
valoarea amortizarilor
metoda utilizata la amortizare
pricipiile contabile utilizate
abaterile de la norme atunci cand economicul prevaleaza juridicului
alte informatii relevante

________________________________________________________________

Desigur ca ceea ce v-am prezentat mai sus constituie tabloul general.Ca orice "tablou" avem nevoie de unelte pentru a-l realiza.Contabilitatea are instrumente specifice.Nici o alta stiinta sociala nu detine aceste instrumente,desi le folosesc in limbajul lor,"sa tinem cont de....",trebuie sa facem un "bilant al"....,"sa inventariem...",etc.
Instrumentele specifice contabilitatii sunt:

Contul,
Planul de conturi,
Analiza specifica tranzactiilor.

Contul

Rol,reprezentare,elemente particulare.

Modificarea prin miscare a fiecarui element de active,datorii,capitaluri proprii,cheltuieli si venituri este realizata

prin intermediu unui element de reprezentare (de unde si denumirea) numit CONT.

Fiecarui element de mai sus i se ataseaza un cont in mod sistematizat conform unui plan de conturi.

Elementele particulare a unui cont oarecare sunt urmatoarele:

Titlul (denumirea si simbolul cifric) : exprima continutul economic.In general denumirea arata "obiectul"

reflectat.Ex. elementului "materii prime" ii corespunde contul "Materii prime"

Debitul si creditul: denumiri traditionale a partii stangi-debitul contului si a partii din dreapta-creditul contului.
Explicatia tranzactiilor inregistrate in cont: o descriere descriptiva a tranzactiilor si evenimentelor inregistrate in cont si consta in prezentarea naturii operatiei,Ex."cumparare de materii prime,plata furnizor,consum materii prime),a datei operatiei,a documentului justificativ utilizat.Explicatia consta in indicarea conturilor ce se modifica.Ex.in cazul platii unei datorii fata de furnizori,conturile implicate sunt"Furnizori" si "Conturi la banci in lei" si cauza,"se scade disponibilul bancar si concomitent o datorie fata de furnizori"

Rulajul(miscarea in cont) : modificarile valorice inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune (de regula o luna calendaristica)in debitul sau creditul contului ca urmare a cresterii sau micsorarii determinate de tranzactii reprezinta "rulajul contului".Rulajul debitor(RD) arata totalitatea inregistrarilor efectuate in debitul contului,rulajul creditor(RC) idem in creditul contului intr-o perioada de gestiune.
Total sume debitoare si total sume creditoare.TSD si TSC.
Soldul contului:(SC sau SD) arata EXISTENTUL la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul respectiv si se stabileste ca diferenta intre total rulaj debitor si total rulaj creditor.In functie de marime soldul poate fi debitor sau creditor sau sold zero ( cont soldat).

TSD-TSC=SD, daca TSD este mai mare decat TSC
TSD-TSC=SC,daca TSD este mai mic dect TSC
TSD-TSC=0,daca TSD este egal cu TSC

Soldurile finale (SF) la o perioada de gestiune P,devin solduri initiale la urmatoarea perioada de gestiune P+1,simbolizate cu SI.

SFC(sold final creditor ) = SIC(sold initial creditor)

SFD(sold final debitor) = SID(sold initial debitor)

Aceste solduri se aditioneaza cu rulajele totale conform naturii lor.TRD +SID - TRC = SFD (sau SFC,daca TRC este mai mare) sau TRD-TRC+SIC= SFC(sau SFD daca TRD este mai mare).

Hai ca v-am ametit cu acestea,sper sa fie intelese aceste simbolizari.

Planul de conturi (PCG)

Fiecare activitate economica specifica detine propriul plan de conturi,astfel:

contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare.

Planul de conturi este in fapt o conventie sub forma de lista a conturilor,fiecare are atribuit un simbol cifric in sistem zecimal de la 1 la 9 .Prima cifra exprima CLASA ,a doua GRUPA,a treia (sau chiar a 4-a) CONTUL.Astfel se formeaza o unitate de continut,uniformizare,functie,denumire si simbolizare.Structura planului de cont (pentru contabilitatea operatorilor economici) este urmatoarea:

capitaluri -clasa 1
imobilizari -clasa 2
stocuri -clasa 3
terti -clasa 4
trezoreria -clasa 5
cheltuieli -clasa 6
venituri -clasa 7
speciale,nebilantiere,de control si evidenta -clasa 8
de gestiune,nebilantiere,de calcul productie -clasa 9

Clasele de la 1 la 5 constituie Bilantul,conturi de prezentare a unei situatii la un moment dat,formular 10,clasele 6 si 7 constituie "Contul de profit si Pierderi", formular 20 si prezinta in dinamica modul de realizare a afacerii.

Planul de conturi detine o simbolizare a conturilor cifirica in sistem zecimal,denumite conturi "sintetice" si anume:
Exemplu : Cont 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
Clasa 2 - Imobilizari
Grupa 21 Imobilizari corporale
Contul 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
Contul poate fi de grad I cu 3 cifre si grad II cu 4 cifre.
Exemplu: 211 - cont grad I
2111 - Terenuri - cont grad II
Dupa simbolizarea contului sintetic,fiecare intreprindere isi poate simboliza conturile dupa necesitati,conturi ce se denumesc "analitice".
Exemplu : 2111.1
Se "traduce"in felul urmator:
2-imobilizari ,21-imobilizari corporale,211- terenuri si amenajari de terenuri,2111-terenuri,2111.1 teren la Mogosoaia

_____________________________________________________

Reguli de functionare a conturilor.

Am mai mentionat ca fara reguli nu exista contabilitate inteligibila pentru beneficiarii informatiei contabile,in cel mai bun caz doar pentru cel ce o intocmeste.
Regulile de functionare dateaza de secole si poarta unele denumiri arhaice,exemplu "debit"sau "credit".
Contul are o forma ca litera "T",adica impartit in doua,stanga si dreapta.Partea stanga poarta denumirea de "debit"iar partea din dreapta "credit".Este fundamental sa stim ce "fel"de cont este vorba deoarece sunt deschise (infiintate) conturi pentru AVERE - Active si pentru DATORII SI OBLIGATII - Pasive.In afacere exista cresteri si micsorari a averii sau a datoriilor determinate de tranzactiile,evenimentele,operatiuni economice.Trebuie sa plecam de la existentul la un moment dat numit "sold initial"si ajungem la un alt existent numit "sold final"..
Regulile generale sunt:

la ACTIVE si CHELTUIELI

toate conturile incep a functiona prin a se debita .
toate conturile se debiteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de activ.
toate conturile se crediteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de activ.
toate conturile au sold final debitor sau zero.

la Capitaluri proprii, DATORII -OBLIGATII si venituri.

toate conturile incep a functiona prin a se credita .
toate conturile se crediteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de pasiv.
toate conturile se debiteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de pasiv.
toate conturile au sold final creditor sau zero.

Exista si conturi denumite RECTIFICATIVE care se "comporta"invers contului pe care-l rectifica.
Exemplu: la contul 371 "Marfuri",contul 378 ''adaos comercial" rectifica marfa in sensul adaugirii a unei valori numite adaos.
Contul 371 se debiteaza cu adaosul comercial,simultan contul 378 se crediteaza cu aceeasi suma.Aici contul 378 are rol si de evidenta.Se mentioneaza ca acest cont 378 face parte din evidenta activelor.

In contabilitate exista conturi "bifunctionale",cele care pot prezenta sold final debitor,desi face parte din conturile de pasiv sau sold final creditor desi face parte din conturile de activ,adica in anumite situatii reflecta un element de activ ,iar in altele un element de capitaluri sau datorii.

Ce face diferenta dintre un contabil bun profesionist si unul care inregistreaza "mecanic" evenimentele?
Raspuns: analiza contabila a tranzactiilor.
Analiza contabila a tranzactiilor are ca punct de pornire fenomenul economic reflectat,modificarile pe care le genereaza o tranzactie ,direct sau indirect,in bilant.Pentru aceasta trebuie sa parcurgem 2 pasi:
1.intelegerea modificarilor bilantiere -cresteri de activ,scaderi de activ,cresteri de pasiv,scaderi de pasiv?
2.analiza propriu-zisa a tranzactiilor.
____________________________________
1.modificari bilantiere.
Orice tranzactie contabila (atentie, nu orice tranzactie este contabila !) are drept efect modificarea a CEL PUTIN 2 elemente din cele 5 elemente fundamentale;active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli si venituri.
Aici trebuie sa avem in vedere egalitatea intre Avere si Datorii.Daca un cont se debiteaza un alt cont se crediteaza cu aceeasi valoare.Intotdeauna exista egalitate intre avere si datorii(sau activ si pasiv) pentru ca nu poate exista un element de avere fara a avea un corespondent in datorii(si capitalurile proprii sunt datorii, catre actionari sau asociati)
Daca insa unul din cele 2 elemente implicate intr-o tranzactie este un element de cheltuiala sau venit,modificarile sunt indirecte in bilant,numai la nivel de cont de rezultate (profit si pierderi),adica se reflecta in pasiv,capitaluri proprii in sensul ca ori creste rezultatul ( profit) si implicit "datoria"fata de actionari sau asociati,ori scade(pierderi).In sensul ca modifica contul de profit si pierderi,cont bilantier,avem aici modificari ce afecteaza atat bilantul cat si contul de profit si pierderi (aici,ca formular )
______________________________________________

Iata cateva exemple de modificari DIRECTE .Se pleaca de la egalitatea ACTIV = PASIV sau

ACTIV=CAPITAL PROPRIU+DATORII ( A=CP+D)
(atentie,PASIVUL este format din CAPITAL PROPRIU+DATORII)
Se noteaza cu "x"o modificare oarecare ca valoare.
1.A(activ) + x - x = Cp(capital propriu)+D (datorii)
Exemplu concret.Se depune din numerar de la casierie in suma de 8000,la banca,in contul de disponibil la banci.
Analiza: casieria si contul bancar fac parte din trezorerie,clasa 5,conturi de avere,active,incep prin a se debita cu cresterile si se crediteaza cu scaderile.Se observa ca la casierie se scad dinsponibilitatile in numerar si la contul bancar cresc disponibilitatile.Aici se intampla o miscare numai la activ,pasivul nu este afectat,in sensul ca nu se modifica nici-o datorie.
avem,A + x(8000) - x(8000) = CP+ D
pe conturi avem 5121- 5311= 8000

2.Modificari in capitalul propriu
A=(CP+x-x)+D
3.Modificari numai la datorii
A=CP + (D+x-x)
Variante:
-Creste capitalul propriu ,scad datoriile
A=CP+x + D-x
-Scade capitalul propriu,cresc datoriile
A=CP-x+D+x
-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul cresterii
A+x = CP+x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul cresterii
A+x=CP+D+x

-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul scaderii
A-x = CP-x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul scaderii
A-x=CP+D-x
imi cer scuze daca nu s-a inteles mai nimic din formulele de mai sus,nu e o problema...
_________________________________________________________________

Analiza contabila.

In principiu,intr-o analiza contabila trebuie urmarite:
1.determinarea naturii operatiei,stabilirea continutului tranzactiei
2.ce elemente bilantiere se modifica si care se produc la active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli sau venituri,continutul si sensul modificarilor.
3.identificarea conturilor corespondente.
4.debit sau credit-determinarea pe baza regulilor de functionare a conturilor a partii din fiecare cont in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia.
5.formula contabila - pe baza analizei efectuate(D=C)
Formula contabila.
Structura formulei contabile contine:
1.conturile corespondente
2.semnul "="
3.semnul "% ",utilizat in sensul de ürmatoarele",atunci cand in formula contabila sunt in corspondenta mai mult
decat 2 conturi.
4.sumele
_____________________________________
formulele pot fi simple: ex. 401=5121
sau compuse:
% = 5121
401
627
___________________________________________
Documentele financiar-contabile utilizate, in general, in contabiliate.
In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational-decizional,documentele contabile
pot fi:

documente de baza,justificative
registrele contabile
balanta de verificare
situatiile financiare

Reglementarea este data de OMFP 3512/2008
ca documente justificative avem:

avizul de insotire a marfii
bonul de consum
bonul de miscare a mijloacelor fixe
bonul de predare,transfer,restituire
chitanta
dispozitia de livrare
extrasul de cont
factura
fisa de evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta
fisa de magazie
fisa mijlocului fix
nota de contabilitate
nota de receptie si constatare de diferente
ordinul de plata
procesul-verbal de punere in functiune
procesul-verbal de receptie
registrul stocurilor

ca registre contabile:

registrul-jurnal
registrul-inventar
cartea mare

Balanta de verificare.
reglementata conf.art.27 din OMFP 3512/2008,cea mai cunoascuta si utilizata este balanta cu 4 serii de egalitati(8 coloane):

solduri initiale.col.I
rulaje,col.II
total sume,col.III
solduri finale.col.IV

plus 2 coloane pentru simbolul conturilor si denumirea conturilor.
________________________________________________________________

Tratamente contabile specifice.

Ati auzit de termenul de "tratamente",nu va mirati ,exprima pur si simplu punerea in formule contabile a unei tranzactii,etc.dupa un anumit tipic si dupa o analiza asupra naturii evenimentului de exprimat.

Tratamente specifice activelor pe termen lung.

In cadrul activelor pe termen lung,denumite si IMOBILIZARI,se includ imobilizarile:

necorporale
corporale
financiare

Un caz aparte il reprezinta cele corporale,deoarece,in aceasta categorie sunt incluse activele ce trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele 2 conditii:

1.se utilizeaza pe o perioada mai mare de 1 an

2.au o valoare mai mare decat limita data prin lege(in prezent 1.800 lei ,fara TVA)

In planul de conturi general (PCG) avem clasa 2 conturi de imobilizari,au o functie de activ,incep prin a se debita cu cumpararile de imobilizari si se crediteaza cu casarile,vanzarile,donatii,etc..In cadrul acestei grupe avem si conturi rectificative de activ,AMORTIZARI privind imobilizarile,au o functie de rectificare ce se comporta ca si conturile de pasiv,incep prin a se credita cu valoarea amortizarii imobilizarilor prin cheltuieli si se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor casate,vandute,donate,etc.

exemplu,

-cumparari : 2133= 401(4426=401,401=5121)

-amortizari : 6811=2813

-casari: 2811=2133

_________________________________________

Exemplu

SC X a efectuat tranzactii:

-pentru infiintare plateste numerar taxe notariale in valoare de 1.000 lei,tva 24%

imprumut firma 5311=4551/asociat X 1.240 (sau,456/asociat X = 1011 si 5311 = 456.asociat X,1011=1012)

% = 5311 1.240

201 1.000

4426 240

-achizitioneaza o licenta pentru un prog.informatic conf.facturii in val.de 5.000,tva 24%
% = 404 6.200
205 5.000
4426 1.200
- achizitioneaza un utilaj conf,facturii:

pret de cumparare 50.000
tva 24%
transport asigurat de furnizor 4.000
tva 24% pentru transport

cost de achizitie= 50.000+4.000=54.000
% = 404 66.960
2131 54.000
4426 12.960

-Societatea construieste in regie proprie un depozit in urmatoarele conditii:

ch.cu salariile 100.000
ch.cu materiile prime 60.000
ch.cu amortizarea utilajelor folosite 40.000
ch.cu amenzi datorate 5.000
incepera constructiei - septembrie
finalizarea-receptia octombrie

in septembrie,
-salarii 641=421 100.000
-materii prime 601=301 60.000
-amortizari utilaje 6811=2813 40.000
-amenzi,penalizari 6581=4481 5.000
aceste cheltuieli se "echilibreaza " provizoriu,pentru a nu afecta rezultatul societatii in contul de
"ïn curs de executie" folosindu-se contul de venituri 722
cost de productie = 100.000+60.000+40.000=200.000
231=722 200.000
in octombrie,
se inregistreaza receptia si darea in folosinta,
212=231 200.000
________________________________________________
-se primeste prin donatie un mijloc de transport evaluat la val.de 4.000
2133=131 4.000
________________________________________________
-se inregistreaza reparatii la un mijloc de transport recunoscut in contabilitate (recunoscut= inrereistrat) la val. de 3.000.Reparatiile sunt efectuate de o alta societate care intocmeste factura dupa cum urmeaza:
-adaugare proiectoare =500
inlocuire stergatoare = 20
la care adauga tva 24%
se inregistreaza modernizarea muj.de transport cu proiectoare,
% = 404 620
2133 500
4426 120
se inregistreaza cheltuiala cu inlocuierea stergatoarelor,
% = 401 24.8
611 20
4426 4.8
_____________________________________________
ar mai fi multe alte exemple,variate ,dar consider ca acestea sunt cele mai folosite.

Sa discutam ceva si despre amortizari.

-amortizarea este, printr-o definitie neortodoxa, un mod de a recupera in trepte valoarea mijlocului fix,trecuta pe cheltuieli deductibile fiscal,amortizarea diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit si partea ce se cuvine prin rezultatul net, sub forma de dividende, actionarilor/asociatilor.
Amortizarea este de natura fiscala (cand se recunoaste integral cheltuiala cu amortizarea ca fiind deductibila) si de natura contabila (cand cheltuielile cu amortizarea nu este recunoscuta integral deductibila)
Exemplu: un utilaj are durata normala de utilizare data de lege ( atentie,nu de parametrii reali de utilizare a utilajului) de 3 ani,dar decidem sa-l utilizam 2 ani si sa ne recuperam valoarea utilajului.Diferenta de amortizare de la 3 ani la 2 ani (ca valoare) este o amortizare contabila.
Amortizarea (fiscala) se calculeaza prin 3 metode si anume:
-1.amortizare liniara -in sume fixe ,calculata astfel (DNU-durata normala de utilizare)
rata anuala a amortizarii = 100/DNU
amortizare anuala=valoarea de intrare x rata anuala a amortizarii
-2.amortizare degresiva - multiplicarea ratei de amortizare liniara cu un coeficient (K) pentru active imobilizate pana la egalizarea sumei cu cea calculata liniar,dupa care calculul se face numai in mod liniar.

k=1.5, active cu DNU = 2 la 5 ani
k=2,active cu DNU = 5 la 10 ani
k=2.5,active cu DNU = peste 10 ani

-rata de amortizare degresiva=rata anuala a amortizarii x K.
-3.amortizare accelerata-se calculeaza in primul an 50% din valoarea activului ce se trece pe cheltuieli,restul de 50% se calculeaza prin metoda liniara.
Retineti:terenurile NU se amortizeaza.Unele imobilizari,prin lege,nu pot fi amortizate decat numai prin metoda liniara."

Tratamente contabile privind iesirile de imobilizari.

Sc X detine un mijloc de transport achizitionat cu 6 ani in urma pentru un cost de achizitie de 24.000.Dupa 5 ani datorita neutilizarii acestuia,utilaju este casat si dezmembrat.Cheltuiala ocazionata de casare este sub forma de salarii 1.000.In urma dezmembrarii rezulta piese de schimb in valoare de 2.000.Metoda de amortizare practicata este cea liniara.
-amortizare anuala 4.000
amortizare cumulata pe 5 ani= 4000 x 5 = 20.000

se inreg.scoaterea din evidenta

% = 2133 24.000
2813 20.000
6583 4.000

se inregistreaza ch.cu dezmembrarea

641 = 421 2.000

se inreg.piese de schimb recuperate

3024 = 7588 2.000
-Sc Y SA detine un utilaj achizitionat la 01.03.2008 la cost de achizitie de 20.000,durata de viata utila 10 ani.La 01.03.2011 societatea decida vanzarea utilajului ,conf.facturii,pretul de vanzare 21.000,tva 24%
amortizare anuala 20.000/10=2.000
amortizare cumulata = 2.000 x 3 = 6.000

se inregistreaza vanzarea utilajului

461 = % 26.040
7583 21.000
4427 5.040

se inregistreaza scoaterea din evidenta a utilajului

% = 2131 20.000

2813 6.000

6583 14.000

__________________________________________

SC X SRL,scoate din evidenta un program informatic integral amortizat,val.de intrare 3.000

2808 = 208 3.000

____________________________________________
SC X scoate din evidenta o instalatie integral amortizata,val.de intrare 12.000

2813 = 2131 12.000
___________________________________________
SC X vinde o licenta de transport persoane conf.facturii in val.de 10.000 cu TVA 24%
valoare de intrare 9.000,amortizare calculata si inregistrata 7.000

vanzarea licentei

461   =    %     12.400
             7583   10.000
             4427     2.400

scoaterea din evidenta

% = 205 9.000

2805 7.000

6583 2.000

__________________________________________________

Datorii pe termen lung,gr.16,functie contabila de capitaluri.Conturi de pasiv,incep prin a se credita cu imprumuturile pe termen scurt,cu dobanzile datorate,soldul reprezinta imprumuturile si dobanzile datorate.

exemplu:

SC X a contractat de la banca Y un credit pentru echipamente in urmatoarele conditii:

val.credit 60.000,rambursabil in 3 ani
rata dobanzii 10%/an
data acordarii 01.06.2010
creditul este rambursabil in rate constante scadente pe data de 01.06.2011,01.06.2012 si 01.06.2013.

Se inregistreaza primirea creditului

5121 = 1621 60.000
Calcul rata principal 60.000 / 3 = 20.000

-dobanda aferenta fiecarei rate se calculeaza dupa formula,

D=( (C x rd) x nr.de zile) / (360 x 100 )

Scadente:

01.06.2011 > 60.000 x (01.06.2010 - 01.06.2011 = 360) / (360 x 100) = 6.000

-se inregistreaza dobanda aferenta primei rate,

666 = 1682 6.000

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2011,

% = 5121 26.000

1621 20.000

1682 6.000

la 01.06.2012

01.06.2012 >40.000 x (01.06.2011 - 01.06.2012 = 360) / (360 x 100) = 4.000

inregistarea ratei a doua,

666 = 1682 4.000

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2012,

% = 5121 24.000

1621 20.000

1682 4.000

la 01.06.2013

01.06.2013 >20.000 x (01.06.2012 - 01.06.2013 = 360) / (360 x 100) = 2.000

inregistarea ratei a treia,

666 = 1682 2.000

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2013,

% = 5121 22.000

1621 20.000

1682 2.000

______________________________________________________

Stocuri

In structura activelor pe termen scurt se includ :

-stocurile,creantele,investitiile financiare pe termen scurt,casa si conturi la banci.

Contabilitatea stocurilor se efectueaza cantitativ si valoric sau numai valoric prin utilizarea a 2 metode:

metoda inventarului permanent
metoda inventarului intermitent

-metoda inv.permanent presupune inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de intrari si iesiri de stocuri astfel incat stocurile pot fi determinate in orice moment.

-metoda inventarului intermitent presupune inregistarea in contabilitate a operatiunilor de intrari direct pe cheltuieli cu scaderea inventarului la sfarsitul perioadei din cheltuieli astfel determinandu-se valoarea vanduta (consumata)

metoda inventarului permanent,

intrari de materii prime

% = 401 744

301 600

4426 144

consum de materii prime,

601 = 301 600

metoda inventarului intermitent,

inventar inceput perioada

601 = 301 = 150

intrari de materii prime

% = 401 744

601 600

4426 144

consum de materii prime = 200 ,nu se inregistreaza contabil

inventar sf.perioada

301 = 601 (150+600 - 200) 550
__________________________________________

Reducerile comerciale si financiare.

In tranzactionarile privind stocurile,furnizorii pot considera un client ca fiind esential pentru activitatea lor si pentru aceasta fidelizeaza clientul prin transferarea de beneficii economice.
Reducerile sunt de 2 feluri: comerciale,cand se acorda la marfa si implicit la valoarea lor si reduceri financiare cand se acorda la suma de achitat de catre client ( firesc,mai mica)
-reducerile comerciale,in functie de mecanismul de acordare sunt : rabaturi,remize,risturnuri,toate au ca efect reducerea valorii de achitat.Aceasta reducere conduce la valoarea neta comerciala.
exemplu:
pret de cumparare 20.000
rabat 10% = 20.000 x 10% = 2.000
=valoarea neta comerciala,de achitat, 18.000
-la valoarea neta comerciala se aplica tva 24% ( 18.000 x 24%)
% = 401 22.320
301 18.000
4426 4.320

-dupa livrare,la un moment dat de anumite conditionalitati prevazute intr-un contract,furnizorul acorda la suma datorata de client o reducere financiara sa zicem de 10 %,aici necesita o factura separata din partea furnizorului.
suma datorata de client = 18.000 + tva 2%= 22.320
reducerea financiara = 22.320 x10% = 2.232
=valoare neta financiara = 22.320 - 2.232 =20.088
suma datorata se achita prin banca,furnizorului 401 = 5121 20.088
-se rectifica contul furnizorului,pentru inchiderea datoriei
401 = 767 2.232
(nota conturile ,609 si 709 se folosesc numai la reduceri cantitative ulterioare)

sau,alt exemplu
pret de cumparare(achizitie) = 20.000
rabat 10% = 2.000
________________________________
=val.comerciala neta = 18.000
_______________________________
scont de decontare 10% = 1.800
______________________________
=valoare neta financiara = 16.200
______________________________
tva 24% = 3.888
____________________________
valare de achitat si contabilizat = 20.088

Contabilizare prin formula compusa,
21.088 % = % 21.088
18.000 371 401 20.088
3.888 4426 767 1.800
(nota,nu este recomandata formula compusa datorita sistemului informatic)
_____________________________________________

Ex.SC X achizitioneaza marfuri conform facturii care cuprinde: pret de cumparare 5.000 si tva 24%

% = 401 6.200
371 5.000
4426 1.200
ULTERIOR,se primeste o factura de reduceri ,un risturn de 5%
401 = % 310
609 250 ( 5.000 x 5%)
4426 60 (250 x 24%)

Pana acum am prezentat stocuri de materii prime,ce se folosesc prin consum in procesul de productie si marfuri ce se vand en gross .
Un stoc aparte,ca tratament contabil, este dat de marfuri deoarece avem conturi rectificative,contul 378-adaos comercial si 4428-tva de stoc (neexigibila).

Tratamente contabile specifice marfurilor recunoscute la pret de vanzare cu amanuntul,

Pretul de vanzare.

Pretul de vanzare cu amanuntul,sau pretul de raft,este utilizat ca baza de evaluare in comertul cu amanuntul si este format din:

cost de achizitie
adaos comercial
tva neexigibila

Contabilitatea se tine numai in regim de inventar permanent .Daca vanzarea se face catre persoane fizice se foloseste si casa de marcat.
Tva -ul neexigibil deriva din faptul ca nu se poate calcula pretul de raft fara tva,spre deosebire de vanzarea cu ridicata(en gross)unde pretul este dat de valoarea de achizitie ,dar vanzarea se face numai persoanelor juridice.Tva neexigibila nu afecteaza rezultatul firmei,are un rol neutru.Contul tva neexigibila este 4428,rol rectificativ de activ,functie de pasiv,incepe prin a se credita si se scade cu debitarea sa,soldul aratand valoarea tva-ului aferent stocului.Exista o stricta concordanta intre valoarea stocului de marfuri si soldul contului 4428 si anume:
sold creditor 4428 = ( sold debitor 371 x 24/124)
Se inregistreaza (in general) 371 = 4428 si se scade prin debit 4428 = 371.

cost de achizitie 5.000
+ adaos comercial 30% 1.500

__________________________________

6.500

+tva neexigibila 24% 1.560
= pret cu amanuntul 8.060

Se inregistreaza achizitia marfurilor

% = 401 6.200

371 5.000

4426 1.200

Se inregistreaza adaosul comercial 30%

371 = 378 1.500

Se inregistreaza tva neexigibila

371 = 4428 1.560

multi contabili inregistreaza :

371 = % 8.060

401 5.000 (val.de achizitie,fara tva deductibila)

378 1.500

4428 1.560 (( 5.000 x 24 % ) + ( 1.500 x 24%))

si distinct,

4426 = 401 1.200

plata furnizorului,

401 = 5121 6.200
-se inregistreaza vanzarea cu amanuntul (numerar,in registrul de casa,prin casa de marcat),
5311 = % 8.060
707 6.500 (aici avem 5.000 + 1.500,adica C401(fara tva) + C378)
4427 1.560 ( tva deductibila D4426 + Tva aferent C378,1.200 + 360)
daca vanzarea se face catre persoane juridice,se inlocuieste contul 5311 cu 411 si apoi se inregistreaza incasarea (prin chitanta) 5311 = 411 8.060
Concomitent,se inregistreaza scaderea gestiunii cu marfurile vandute,
% = 371 8.060
378 1.500
4428 1.560
607 5.000
corelatii : C707 = D607 + D378( ici debit 378,partea de adaos comercial aferent marfurilor vandute)
diferenta dintre C707 si D607,reprezinta marja comerciala (adaosul comercial realizat) si care,in cazul acesta este de 30 %.
-D378 x 24%,reprezinta tva de plata = C 4423( sigur,acesta este afectat,in sensul scaderii si de tva deductibila de la alte intrari ce nu sunt marfuri,ca de exemplu,apa,chirii,curent electric,etc)
- Soldul D371 x 24/124 = soldul creditor al ct.4428.

Stocurile de marfuri se scad si dupa o anumita formula de calcul al adaosului comercial general realizat prin vanzare,dupa "K".

k =Sold creditor initial cont 378 plus rulaj creditor in perioada ct 378 impartit la ( sold Debitor initial ct 371+ rulaj debitor in perioada ct 371 minus TVA 24/124) = rezultatul se inmulteste cu rulaj creditor in perioada cont 707 si se obtine adaosul comercial realizat in perioada prin vanzare,debit ct.378.Daca din rulajul in perioada al contului 707 se scade" K" se obtine rulaj debitor in perioada al contului 607.

Hai ca am ametit,simplu in realitate dar complicat in formulare !

Tratamente specifice ale stocurilor fabricate

O societate obtine produse finite la cost de productie de 5.000,ulterior vonde produsele finite conform facturii in valoare de 3.000 lei,tva 24%.Costul de productie (ici avem o intreaga contabilitate separata,conturi din clasa 9 cu care calculam acest cost)este de 2.40

se inregistreaza obtinerea de produse finite,

345 = 711 5.000 (contul 711 nu reprezinta venituri,are rol de evidenta si echilibrare a ch.cu productia)

se inregistreaza vanzarea produselor finite,

411 = % 3.720

701 3.000 ( 1.000 buc )

4427 720

se inregistreazascaderea din gestiune a produselor finite vandute,

711 = 345 2.400 (1.000 x 2.4/buc)

______________________________________________________

Tratamente specifice a creantelor.

Creantele sunt sume de incasat de la clienti ( sau alti debitori) si din care scazandu-se cu datoriile pe termen scurt formeaza, in general, stocul de cash-flow.Termenul de incasare trebuie sa fie cat mai scurt ,iar cel de plata a datoriilor cat mai lung.Raportul intre creante si datorii trebuie sa fie suparunitar,adica creante/datorii mai mare decat 1.

Daca acest raport se inverseaza,societatea risca insolventa dupa consumarea rezervelor din casa si banci sau se imprumuta cu costuri (dobanda).

Clasa 4,Terti,are in general,o proportie de 90% functie de pasiv si restul o functie de activ.Creantele sunt contabilizate la aceasta clasa,au funtie de activ,se debiteaza cu constituirea creantei si se crediteaza cu incasarea lor.Soldul reflecta sume de incasat de la terti.Un caz special ii constituie avansurile acordate furnizorilor,cont 409 (toate conturile cu terminatia in 9 au functie inversa conturilor atasate)

deci atentie, 409 furnizori-debitori.

Exemple,

Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,tva 24 %

se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,

418 = % 2.480

707 2.000

4428 480 ( aici,tva nu este colectata !)

ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,

411 = 418 2.480

tva devine colectata,

4428 = 4427 480

sau,

Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,fara a evidentia Tva,

se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,

418 = 707 2.000

ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,

411 = % 2.480

418 2.000

4427 480
Sc X acorda furnizorului Sc Y un avans in val.de 300,tva 24% in vederea achizitionarii de marfuri,Ulterior achizitioneaza marfa conform facturii in valoare de 1200,tva 24% si achita cv marfii.

inregistrarea platii avansului,

% = 5121 372

409 300

4426 72

se inregistreaza achizitia marfurilor,

% = 401 1.488

371 1.200

4426 288

se inreg.decontarea avansului si plata diferentei,

401 = % 1.488

409 372

5121 1.116

4426 = 409 -72

___________________________________________________________

Tratamente specifice trezoreriei

In general cand auziti "trezorerie"va ganditi la numerarul din casa sau banca.Aceste conturi sunt reflectate

in clasa V a PCG,au o functie de activ,exceptie face 519 (atentie are 9 in terminatie,deci are o functie de pasiv) care este un cont de....CAPITALURI.A nu se confunda cu cele din clasa 1,aici termenul de "capitaluri"are o alta conotatie,arata o sursa de finantare insa pe termen sub un an (scurt).

exemple,

O societate comerciala a efectuat in cursul lunii urmatoarele tranzactii,

deschide acreditiv in valoare de 2.300 pentru Sc Y SRL,

581 = 5121 2.300

541 = 581 2.300

ridica numerar 4.000 din contul curent deschis la banca Z,

581 = 5121 4.000

5311 = 581 4.000

acorda unui salariat u avans spre decontare in val.de 500 pentru a participa la .....in interesul firmei,

542 = 5311 500

depune numerar 3.000 in contul curent deschis la banca Z

581 = 5311 3.000

5311 581 3.000

________________________________________________________

Dupa cum afirmam, datoriile constituie o sursa de finantare pentru firma.Ele constituie o parghie financiara

care aduce beneficii economice fara costuri (nu vorbim aici de imprumuturi bancare sau financiare).

Datoriile pe termen mediu sau lung sunt asimilate propriului capital, formand capitalurile permanente iar cele pe termen scurt,numite si CURENTE (sau, datorii comerciale) sunt si ele surse de finantare insa fiind pe termen scurt sau foarte scurt(conform unor intelegeri comerciale,scrise sau nu),sunt extrem de volatile.Unele societati tocmai pe aceste surse se bazeaza, procedand la un echilibru pe sarma cu costuri mari, in acest fel pierzand furnizori importanti in afacerea lor.Soliditatea (pozitia financiara) unei firme este data de valoarea rezultata din diferenta dintre active si datorii.

A = CP - Datorii,adica, CP(capitaluri proprii) = Active - Datorii.Asta ne si intereseaza,capitalurile proprii,cele ce constituie sursa de finantare nevolatila,sigura, a activului societatii.

Tratamente contabile specifice datoriilor pe teremen scurt.

Aceste datorii includ: 1.datorii comerciale ( furnizori,avansuri primite de la clienti,furnizori-facturi nesosite),2.datorii salariale,3.datorii sociale,4.datorii fiscale.

Conturile de datorii curente sunt evidentiate in clasa a IV-a a PCG.Au o functie de capitaluri ( va dati seama ce fel de capitaluri sunt datoriile fiscale !!!) Soldurile lor exprima sumele datorate tertilor.Atentie,unele societati au aceste datorii materializate sub forma de pierderi, fara speranta da a mai fi recuperate in viitor,societati nedeclarate falimentare.

Ca orice clasa ce se respecta,exista si la aceste conturi de PASIV, exceptie, contul 419 Clienti-creditori (functie de activ) deoarece primim un avantaj economic (bani) de la clienti .Contul 408 Furnizori- facturi nesosite are rol de atentionare si evidenta a unor situatii deosebite.
Atentie,clasa a 4-a are o preponderenta de 90 % de pasiv.
Exemple,
Sc X a achizitionat marfuri in baza avizului de insotire (de expeditie) in valoare de 1.000,tva 24% de la furnizorul Sc Y,ulterior primeste factura.

se inreg.achizitia marfurilor pe baza avizului,

% = 408 1.240

371 1.000

4428 240 (aici 4428 are rol de evidenta,unele firme nu mentioneaza tva-ul in aviz)

se inregistreaza factura primita ulterior,

408 = 401 1.240

4426 = 4428 240
__________________________________________

Tratamente contabile specifice capitalurilor proprii

Capitalurile proprii sunt reflectate în clasa 1 a Planului de conturi, grupele 10, 11, 12.
Conturile de capitaluri proprii au funcție contabilă de capitaluri. Se creditează cu
constituirea capitalurilor proprii prin: capitalul subscris de către acționari/asociați, profitul
realizat destinat creșterii capitalului, transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii,
alte surse. Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului de
cătreacționari/asociați, acoperirea pierderilor din capitalurile proprii, transformări interne ale
unor elemente de capitaluri proprii, alte micșorări. Soldul final este creditor și reflectă sursele
proprii de finanțare existente în cadrul entității economice la un moment dat.
Capitalul social este condiția fundamentală pentru existența oricărei societăți comerciale.
Este divizat în acțiuni/părți sociale cu aceeași valoare nominală.
Decalajul de timp dintre momentul subscrierii aportului și cel al depunerii aporturilor
de către acționari/asociați determină următoarea delimitarea:
1011 Capital subscris nevărsat→ pentru aporturile subscrise, dar nedepuse;
1012 Capital subscris vărsat → pentru aporturile aduse efectiv la societate.

Aporturilor subscrise de către acționari/acționari se reflectă din punct de vedere contabil
prin contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul. Este cont bifuncțional. În debit se
înregistrează: constituirea creanțelor entității față de acționari/asociați la subscrierea capitalului;
diminuarea datoriei entității față de acționari/asociați la decontarea capitalului retras. În credit
reflectă: diminuarea creanțelor entității față de acționari/asociați prin aporturile aduse;
constituirea datoriilor entității față de acționari/asociați la retragerea capitalului. Contul poate
avea sold final debitor sau creditor. Soldul debitor reflectă creanța entității față de
acționari/asociați aferentă capitalului subscris și nevărsat. Sodul creditor reflectă datoria entității
față de acționari/asociați aferentă capitalului de rambursat.

Tratamente contabile specifice constituirii capitalului social

Exemplu:
Constituirea SC X SA se realizeză în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni cu
valoarea nominaăl (VN) 10 lei/acţiune. În schimbul celor 1.000 acţiuni societatea primeşte de la
acţionari următoarele aporturi: disponibil pentru 400 acţiuni, un autoturism pentru 350 acţiuni
şi mărfuri pentru restul de 250 acţiuni.
Capital social = Nr. Acțiuni/părți sociale x Valoarea nominală
Capital social= 1000 x 10 lei = 10.000
Se înregistrează aportul adus de acționari:
% = 456 10.000 lei
5121 4.000 (400 acț x10lei)
2133 3.500 (350 acț x10lei)
371 2.000 (200 acț x10lei)
Se înregistrează transferarea capitalului din categoria nevărsat în categoria vărsat:
1011 = 1012 10.000 lei
Se înregistrează subscrierea capitalului:
456 = 1011 10.000
_________________________________________________

Tratamente contabile specifice majorării capitalului social

Majorarea capitalului social se efectuează prin aporturi noi și prin operații interne.
Majorarea capitalului social prin aporturi noi presupune emiterea de noi acțiuni.
Majorarea capitalului social prin operațiile interne constă în încorporarea în capitalul social a
elementelor de capitaluri proprii: rezerve, prime de emisiune, rezultatul reportat.
Exemple:
SC Y SA decide majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acțiuni la un preț de
emisiune de 15 lei; valoarea nominală a unei acțiuni este de 10 lei.
Prime de emisiune = Nr. acțiuni (Valoarea de emisiune - Valoarea nominală)
Majorare capital social = 1.000 acț x 10 lei = 10.000 lei
Prime de emisiune = 1.000 acț x (15- 10) = 5. 000 lei
456 = % 15.000 lei
1011 10.000
1041 5.000
SC X SA decide majorarea capitalului social ca urmare a primirii unui autoturism de la un
acţionar. Pentru valoarea autoturismului se emit 120 acţiuni la un preţ de emisiune de 25 lei /
acţiune. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 20 lei.
2133 = % 3.000 lei (120 acț x 25lei)
1012 2.400 (120 acț x20lei)
1043 600 (120 acț x( 25-20 lei)
SC Z SA decide majorarea capitalului social prin încorporarea din rezervele statutare a 400
lei din primele de emisiune a 600 lei:

% = 456 1.000 lei
1063 400
1041 600

Tratamente contabile specifice micșorării capitalului social

Micșorarea capitalului social se poate realiza prin retragerea unor acționari și acoperirea
pierderilor.
Exemple:
S.C. Gamma S.A. decide diminuarea capitalului social prin retragerea unui acţionar care
deţine 100 acţiuni, valoarea nominal 30 lei/acțiune. Ulterior, se restituie acționarului aportul,
din contul bancar.
Se înregistrează aprobarea retragerii acționarului (diminuarea capitalului social):
1012 = 456 3.000 lei
Se înregistrează restituirea aportului:
456 = 5121 3.000 lei
S.C. Beta S.A. decide diminuarea capitalului social prin acoperirea pierderii existente (din
rezultatul reportat) în valoare de 4.000 lei:
1012 = 117 4.000 lei
________________________________________________________

Tratamente contabile specifice veniturilor și cheltuielilor

Conturile de venituri sunt evidenţiate în clasa 7 Conturi de venituri a Planului de Conturi
General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul
perioadei. În debit reflectă veniturile încorporate în rezultatul exercițiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a Planului de
Conturi General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În debit reflectă cheltuielile recunoscute pe
parcursul perioadei. În credit reflectă cheltuielile repartizate asupra rezultatului exercițiului. Nu
prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei prin contul 121 Profit și
pierdere.
Exemplu:
SC BETA SRL a efectuat în luna decembrie 200N următoarele tranzacții:
Se înregistrează chiria aferentă unei clădiri pusă la dispoziția SC X SRL, conform facturii în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%:
411 = % 6.200
706 5.000
4427 1.200
Se înregistrează factura primită de la Orange, în valoare de 400 lei, TVA 24%:
% = 401 496
626 400
4426 96
Se înregistrează factura de utilități în valoare de 600 lei, TVA 24%:
% = 401 744
605 600
4426 144
Se înregistrează dobânda în valoare de 100 lei, aferentă unui credit bancar pe termen scurt:
666 = 5198 100
Se înregistrează servicii de transport prestate către SC Z SRL, conform facturii în valoare de
2.000 lei, TVA 24%:
411 = % 2.480
704 2.000
4427 480

Se înregistrează amortizarea unui mijloc de transport, 200 lei:
6811 = 2813 200
Se înregistrează vânzarea de mărfuri conform facturii în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
costul de achiziție al mărfurilor vândute 2.200 lei:
411 = % 3.720
707 3.000
4427 720
607 = 371 2.200
Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 1.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
% = 5124 4.300 1000 €x 4,3 lei
401 4.200 1000 €x 4,2 lei
665 100 1000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează încasarea unei facturi externe în valoare de 2.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
5124 = % 8.600 2000 €x 4,3 lei
411 8.400 2000 €x 4,2 lei
765 200 2000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează obținerea de produse finite în valoare de 9.000 lei:
345 = 711 9.000
Se înregistrează plăta comisioanelor bancare în valoare de 500 lei:
627 = 5121 500
Se înregistrează dobânda aferentă contului current deschis la..........., 200 lei:
5121 = 766 200
Se înregistrează consum de rechizite în valoare 400 lei:
6028 = 3028 400
Se înregistrează vânzarea unui calculator conform facturii în valoare de 2.000 lei, TVA
24%; valoarea de intrare 1.900 lei, integral amortizat:

461 = % 2.480
7583 2.000
4427 480
2814 = 214 1.900
Se înregistrează distrugerea unui stoc de mărfuri în valoare de 6.000 lei ca urmare a unei
inundații:
671 = 371 6.000
Se înregistrează salariile datorate personalului în valoare de 4.200 lei:
641 = 421 4.200
Se înregistrează plata unei amenzi în valoare de 1.000 lei, ca urmare a unui control efectuat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală:
6581 = 5121 1.000
Se înregistrează impozitul pe profit:
691 = 441 1.072

Determinarea impozitului pe profit

Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie delimitate două concepte, respectiv
rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale.
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul fiscal este profitul impozabil, respectiv, baza determinării impozitului pe profit,
conform reglementărilor fiscale din România.
Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale
Cheltuielile nedeductibile și deducerile fiscale sunt prevăzute în mod explicit în reglementările
fiscale. Spre exemplu, în categoria cheltuielilor nedeductibile se includ amenzile și penalitățile
datorate statului, iar în categoria deducerilor fiscale se includ cheltuielile de protocol care se
încadrează în limitele legale.
Impozitul pe profit se calculează astfel:
Impozitul pe profit= Rezultatul fiscal x 16%
Rezultatul net al exercițiului ( Profit/Pierdere) reprezintă diferența dintre rezultatul
contabil și impozitul pe profit.
Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul contabil - Impozitul pe profit

Exemplu:
Rezultatul contabil= 21.400 – 15.700 =5.700 lei
Rezultatul fiscal= 5.700 + 1.000-0 = 6.700 lei
Cheltuieli cu amenzile datorate statului
Impozit pe profit = 6.700 x 16% = 1.072 lei
Rezultatul net al exercițiului = 5.700 -1.072 =4.628 lei
Se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:
121 = 691 1.072

Urmeaza....

Ce mai vinde romanul...500 lei

2011-08-22T15:15:00.006+03:00

Un bust "procurat" dintr-o oficina a vechiului PCR...eahhh

citat:

"De vanzare statuieta din imaginile de mai jos .

Reprezinta bustul lui V.I. Lenin , Arata foarte bine , si este executata foarte frumos si detaliat

Este o adevarata piesa de colectie

Pretul este usor negociabil

Aceasta este o licitatie platita si Va rog sa nu licitati daca nu cumparati voi fi nevoit sa dau negativ pentru recuperarea comisionului"

Astept si alte busturi ale unor gunoaie din istoria contemporana ca:
-Stalin
-Hitler
-Gadafi
-Ceausescu...etc
Cine dracu' isi etaleaza un bust ca asta in sufragerie? Mare e gradina Ta Doamne !

Un pic de inflatie ici colea....

2011-08-22T14:52:00.005+03:00

Inflaţia mare ajută numai statul si implicit guvernul să-si corecteze erorile de apreciere a veniturilor si de alocare a cheltuielilor in bugetul de stat. Chiar dacă economia scade, PIB nominal va fi substanţial mai mare, încasările nominale relativ mai mari iar cheltuielile – identice (salarii,pensii,investitii,ch.de administratie,etc).Dece statul ar "incerca" sa reduca inflatia?Pai bancile implict se vad "nevoite"sa mareasca dobanda si in acest mod bancile se vor "sufoca" intre ele si ar pierde clienti...saracele de ele.Aceasta "joaca" se face numai in cazul ca ai o moneda proprie,daca insa "treci" pe euro...adio,ajungi ca statul grec.

Creante incerte

2011-08-22T14:30:00.000+03:00

Inregistrarea creanţelor incerte

Inregistrarea creanţelor incerte în contabilitate, acestea se fac în contul 4118. «Creanţele incerte se evidenţiază în contul 4118 - "Clienţi incerţi sau în litigiu"
4111=4118

Provizioane

Provizioanele constituite potrivit reglementărilor legale se înregistrează debitând contul de cheltuială
6814 - "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante" şi creditând contul 491 - "Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi".
6814-491

Scoaterea din evidenţă

Pentru scoaterea din evidenţă a creanţei care nu mai poate fi încasată se înregistrează cheltuiala aferentă contului 654 - "Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" în contrapartidă cu contul 4118.
654-4118

Anularea provizionului

Pentru anularea provizionului înregistrăm 491=7814, contul 7814 reprezentând "Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante"».

Reduceri

2011-08-15T16:26:00.002+03:00

Deseori, în tranzacţiile de vânzare-cumpărare, se discută despre acordarea unor reduceri de preţ. Scopul acestora este diferit: de a fi deliza anumiţi clienţi,pentru a determina clienţii să cumpere cât mai mult, pentru a obţine plata pentru produsele vândute într-un termen cât mai scurt.
Astfel, în literatura de specialitate, dar şi în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.E.E. aprobate prin Ordinul nr. 3.055/2009 şi intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, vom întâlni două mari categorii de reduceri de preţ:
- reduceri comerciale;
- reduceri financiare

Reducerile comerciale sunt acele reduceri acordate în legătură cu o marfă, care se facturează. Scopul acestor reduceri este, de regulă, acela de a stimula vânzarea anumitor mărfuri.
Tipurile de reduceri comerciale sunt:
- rabaturile - se acordă, de regulă, pentru defecte de calitate ale mărfurilor şi se aplică asupra preţului de vânzare;
- remizele – se acordă pentru vânzări superioare nivelului convenit sau în cazul unor cumpărători care au un statut preferenţial;
- risturnurile – reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate într-o perioadă determinată cu acelaşi terţ, având scopul de a recompensa fi delitatea respectivului client; acest tip de reducere comercială este mai rar utilizat.
În situaţia în care aceluiaşi client i se acordă mai multe tipuri de reduceri comerciale, din punct de vedere
metodologic, aceste reduceri se determină în cascadă.
Aceasta înseamnă că procentele sau sumele absolute ale fiecărei categorii de reduceri se aplică asupra sumei nete stabilită anterior.

Reducerile comerciale pot fi acordate de furnizor fi e în momentul livrării, fi e ulterior acestui moment. În orice situaţie, reducerile comerciale se facturează.
În cazul acordării de reduceri comerciale la momentul livrării, acestea vor fi reflectate în factura de livrare. În evidenţele furnizorului şi clientului, aceste reduceri nu vor fi reflectate distinct, întrucât:
- la furnizor, înregistrarea veniturilor se va face ţinând seama de reducerea acordată;
- la client, reducerile primite vor ajusta costul de achiziţie al bunurilor respective.

Lucrari de întretinere si reparatii la bunuri inchiriate

2011-08-10T16:49:00.005+03:00

Sunt nenumarate situatiile în care societatile comerciale utilizeaza bunuri mobile sau imobile
în baza unor contracte de locatiune, în care au calitatea de locatar, si suporta o serie de cheltuieli,având drept scop repararea, îmbunatatirea sau modernizarea acestor bunuri. Astfel, se nasc o serie de întrebari relative la obligatiile fiscale ce revin proprietarului sau chiriasului, într-o asemenea ipoteza.

Aflaţi mai multe »

Venituri neimpozabile

2011-08-07T09:16:00.000+03:00

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)dividendele primite de la o persoana juridica româna.
Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;
b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.

Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e)veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Venituri neimpozabile -impozit pe venit

În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a)ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b)sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;
c)sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d)pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e)contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
f)sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
h)drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
j)sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k)veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m)veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n)veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o)veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p)veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q)sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r)subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s)veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;
t)premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u)premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;
v)prima de stat acordata în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
x)alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Amortizarea fiscala

2011-08-07T09:13:00.000+03:00

(1)Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2)Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a)este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b)are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c)are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.
(3)Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a)investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b)mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind în grupele în care urmeaza a se înregistra, la valoarea rezultata prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c)investitiile efectuate pentru descoperta în vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei în subteran si la suprafata;
d)investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e)investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate în proprietate publica;
f)amenajarile de terenuri.
(4)Nu reprezinta active amortizabile:
a)terenurile, inclusiv cele împadurite;
b)tablourile si operele de arta;
c)fondul comercial;
d)lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e)bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f)orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g)casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decât cele utilizate în scopul realizarii veniturilor.
(5)Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a)costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b)costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;
c)valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6)Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a)în cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c)în cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7)În cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniara se calculeaza raportând numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
(8)În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a)1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b)2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c)2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9)În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10)Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11)Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupa caz;
c)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e)amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1.din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2.din 10 în 10 ani la saline;
f)mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut în cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g)pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h)numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12)Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20 % din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20 %. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20 % se acorda astfel:
a)pentru animale, la data achizitiei;
b)pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.
(13)Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pâna la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, în cota de 20 % din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute în prezentul alineat.
(14)Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza în rate egale pe o perioada de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15)Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza în baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pâna la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibila la calculul profitului impozabil în situatia în care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii.
(16)Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si înfiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17)În cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18)Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula între contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19)Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Reflectarea în contabilitate a pierderii contabile

2011-08-07T09:06:00.002+03:00

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz.

3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale.

Aflaţi mai multe »

Ecuatii fundamentale in contabilitate

2011-08-07T08:57:00.002+03:00

Contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde in plan informational si decizional la problematica gestiunii miscarilor de valori economice autonomizate pe persoane fizice sau juridice dupa caz.

Contabilitatea cunoaste doua abordari:

¨ una juridica prin intermediul careia apare notiunea de patrimoniu (totalitatea, drepturilor si obligatiilor cu valoare economica precum si bunurile economice la care se refera)

¨ una economica

Ecuatia patrimoniului definit in sens juridic ia forma:

1) Bunuri economice = Drepturi + Obligatii

Bunurile Economice reprezinta substanta materiala a patrimoniului. Ele reprezinta de fapt mijloacele de actiune ale unei unitati comerciale si iau forma de: terenuri, cladiri, constructii, masini, utilaje, stocuri de materii prime si materiale consumabile, disponibilitati economice si alte elemente de avere.

Drepturile si obligatiile cu valoare economica exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile. Ele capata forma de drepturi in cazul in care titularul de patrimoniu este proprietar si, deci, nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate in posesiunea si folosinta sa. In cazul in obligatiilor, titularul trebuie sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa acorde un echivalent valoric.

Optiunea pentru patrimoniu nu exclude si utilizarea altor termeni din realitatea economica cum sunt: avere si capital.

2) Avere = Capital

Averea reprezinta bunurile economice de care dispune o entitate economica. In acest sens ea nu cuprinde drepturile si obligatiile ca expresie a relatiilor de proprietate ci numai le sugereaza.

3) Avere = Fonduri

Aceasta ecuatie explica mecanismul partidei duble, averea reprezentand latura economica a patrimoniului, iar fondurile latura juridica a acestuia.

Ecuatia:

4) Activ – Datorii = Capitaluri proprii

este considerata ecuatia fundamentala a economiei de piata, nu numai a contabilitatii.

In cadrul acestei ecuatii capitalul reprezinta atat resursele proprii ale proprietarului de patrimoniu cat si resursele straine, venite din exteriorul unitatii.

Activele reprezinta totalitatea mijloacelor si a bunurilor economice de care dispune un agent economic iar datoriile reprezinta totalitatea obligatiilor cu valoare economica a unei entitati patrimoniale.

5) Activ – Obligatii = Situatia neta a patrimoniului

Aceasta ecuatie exprima raporturile de schimb privind situatia financiara adica pozitia entitatii fata de mediul economico-social care a furnizat resursele acesteia, respectiv fata de proprietar si tertele persoane.

Daca se face apel la categoria de capital ecuatia de mai sus devine:

6) Activ – Datorii = Capitaluri proprii

La nivelul contabilitatii, echilibrul specific activitatilor interne transformatoare este descris prin prisma cheltuielilor si veniturilor.

Veniturile desemneaza, in expresie monetara, bogatia creata prin activitatile desfasurate de catre entitatea patrimoniala sau obtinuta din afara cu titlul gratuit.

Cheltuielile delimiteaza in expresie monetara, utilizarea bogatiei in cadrul activitatilor desfasurate de entitatea patrimoniala.

Prin comapararea veniturilor si cheltuielilor se determina rezultatul (de profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile sau de pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile). Ca urmare ecuatia rezultatului ia forma:

7) Cheltieli + Rezultat = Venituri

In obiectul contabilitatii, rezultatul este evidentiat si prin variatia situatiei nete a patrimoniului sau a capitalului propriu in doua momente succesive:

8) Variatia situatiei = Situatia neta in – Situatia neta in

nete momentul “n” momentul “n-1”

Ecuatia statica (la un moment dat) privind modificarea situatiei financiare ia urmatoarea forma:

9) Resurse - Utilizari = Utilizari - Resurse

permanente permanente temporare temporare

Resursele au in principal o determinare financiara, ele reprezentand sursele sau izvoarele de finantare a valorilor susceptiubile de a fi valorificate intr-o imprejurare data.

In ceea ce priveste utilizarile, acestea definesc modul de intrebuintare a valorilor in cadrul activitatilor desfasurate de entitatea patrimoniala. Ele pot fi:

¨ utilizari permanente adica bunuri de folosinta indelungata (>1 an)

¨ utilizari temporare

Pe baza ecuatiilor prezentate, obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul, analiza si controlul raporturilor de schimb dintre destinatia si provenienta, utilizarea si resursa valorilor economice separate patrimonial, cu scopul de a dezvalui situatia financiara, rezultatele si modificarile situatiei financiare ale unei entitati patrimoniale.

Aici

2011-07-31T19:30:00.002+03:00

Planul de conturi in sistem simplificat si transpunerea lui,inclusiv Bilantul

Sistemul simplificat de contabilitate

2011-07-28T08:51:00.013+03:00

Ordin 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 25 iulie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

In baza prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) si ale art. 5 alin. (1^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

Art. 1
(1) Se aproba Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
(2) Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementarile contabile simplificate si regulile privind aprobarea, semnarea si publicarea situatiilor financiare anuale simplificate.
(3) Reglementarile contabile simplificate cuprind principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare si prezentare a elementelor in situatiile financiare anuale simplificate, regulile de intocmire a situatiilor financiare anuale simplificate, formatul si continutul situatiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum si continutul si functiunea conturilor contabile.
----
*) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 bis, care se poarte achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

Art. 2
(1) Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.
(2) Pentru verificarea incadrarii in criteriile prevazute la alin. (1) se au in vedere indicatorii determinati din situatiile financiare anuale, respectiv balanta de verificare, incheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii aceluiasi exercitiu financiar.
(3) In cazul persoanelor nou-infiintate, acestea pot opta in primul exercitiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca in al doilea exercitiu financiar de raportare aceste persoane inceteaza sa indeplineasca criteriile prevazute la alin. (1), ele sunt obligate sa aplice Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 3
(1) Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:
a) persoanele juridice ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata;
b) persoanele juridice care apartin unui grup de societati si intra in perimetrul de consolidare a unei societati-mama cu sediul in Romania, care are obligatia de a intocmi situatii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale in vigoare;
c) societatile/companiile nationale, societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste;
d) persoanele juridice a caror activitate este reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum si cele a caror activitate este reglementata de Banca Nationala a Romaniei;
e) subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin persoanelor juridice cu sediul in strainatate, precum si subunitatile din strainatate ale persoanelor juridice din Romania a caror activitate este reglementata si supravegheata de institutiile prevazute la lit. d).
(2) Persoanele care indeplinesc cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), dar nu opteaza pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplica Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 4
(1) Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizeaza pentru evidentierea operatiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat si tratamentele contabile prevazute de reglementarile contabile simplificate.
(2) In functie de necesitatile de informatii si complexitatea operatiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza si conturi din planul de conturi general, precum si tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, completeaza situatiile financiare anuale simplificate pe baza informatiilor corespunzatoare elementelor prezentate in aceste situatii.

Art. 5
Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate in conditiile prevazute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins in aceleasi reglementari, intocmesc situatii financiare anuale simplificate, care se compun din bilant si cont de profit si pierdere simplificate, in conditiile prevazute de legea contabilitatii.

Art. 6
Situatiile financiare anuale simplificate trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei pentru intocmirea acestora in conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin.

Art. 7
Persoanele prevazute la art. 2 pot organiza si conduce contabilitatea de gestiune, indiferent daca au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate.

Art. 8
Persoanele care la finele exercitiului financiar precedent depasesc limitele unuia sau ambelor criterii prevazute la art. 2 alin. (1) aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depasite.

Art. 9
(1) Ulterior constatarii depasirii limitelor oricaruia dintre cele doua criterii prevazute la art. 2 alin. (1), persoanele care au utilizat optiunea prevazuta la acel articol si la care contabilitatea a fost organizata si condusa pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform optiunii de la art. 10 alin. (3^1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia ca, incepand cu prima raportare contabila efectuata in exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a constatat depasirea criteriilor, sa ia masurile necesare in vederea respectarii prevederilor legale cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii, astfel incat aceste raportari contabile sa fie intocmite cu respectarea reglementarilor contabile aplicabile si sa fie semnate de persoanele prevazute de lege.
(2) Prevederile alin. (1) sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate.

Art. 10
Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin, in tot cuprinsul Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "situatii financiare anuale simplificate" se inlocuieste cu sintagma "situatii financiare anuale prescurtate".

Art. 11
Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar al anului 2011.

Art. 12
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Cursul de schimb este cel al BNR valabil la finele anului precedent- 4.2848 Lei/Euro, rezulta ca cifra de afaceri si valoarea activelor este de 149.968 lei"

Exemplu de modificare in vederea simplificarii a planului de conturi:

1.Conturi vechi „ 211 Terenuri, 212 Constructii” sunt transpuse in contul nou „210 Imobilizari corporale„

2.Conturi vechi „301 Materii prime si 302 Materii consumabile” sunt transpuse in contul nou „300 Materii prime si materii consumabile„

3.Conturi vechi „401 Furnizori si 404 Furnizori de imobilizari„ sunt transpuse in contul nou „400 Furnizori„

4.Conturi vechi 4111 Clienti si 419 Clienti creditori sunt transpuse in contul nou „410 Clienti”

Corectarea erorilor contabile
Se efectueaza intodeauna numai pe seama contului de profit si pierdere.
Eroarea se corecteaza la data constatarii si se interzice modificarea situatiilor financiare deja depuse.
In cazul corectarii unei erori contabile ce a generat o pierdere nu se va realiza nici o distribuire de dividend, pana nu se acopera pierderea generata de eroare.

Bilantul
Bilantul contine un numar de 24 de randuri, sub forma de lista, iar prezentarea pozitiilor este in ordinea inversa a lichiditatii activelor si in functie de exigibilitatea datoriilor.

Contul de profit si pierdere contine un numar de 8 randuri, pornind de la cifra de afaceri catre rezultatul perioadei. Formularele nu sunt insotite de note explicative.

Ca reglementare generala se aplica contabilitatea de angajamente.

O noua amenda....

2011-07-20T02:58:00.001+03:00

O noua contraventie prevazuta de Legea contabilitatii 2011!
Amenzi de pana la 4.000 lei in cazul lipsei politicilor si procedurilor contabile
prevazute de legislatie!

Pentru lamuriri cititi aici:Politici contabile